Universul, august 1912 (Anul 30, nr. 209-239)
1912-08-01 / nr. 209
3a medalion: Contelessrav de Joblen și J Caföadi și soția sa Jerza, Întâia casă a familiei Krupp, clădită în 1822 fol S Utlf Uit cu Tomșani din Prahova Ploești, 30 luJie Ari dim. locuitorul Gh. A. Dumitru, în etate de 25 ani, de fel din Simileasca. (Buzau) pe când venea spre Ploești s’a oprit la cârciuma lui D. Crețu, din Tomșani, cerând ceva de mâncare. Cârciumarul i-a servit, o bucată de șuncă și îndată ce numitul a mâncat, prima felie a fost apucat de crampe de stomac,din care cauză a și murit după câteva minute. . Autoritățile sanitare au fost încunoștiințate, și deși la mijloc nu poate fi decât o intensicație, totuși părându-se suspectă moartea sa au luat măsuri de izolarea cadavrului și dezinfectarea obiectelor ce s’a găsit la el. Mâine de medic primar al județului Gh. Nicolau, se va duce în localitate spre a face autopsia cadavrului și a lua măsurile necesare în caz când la mijloc ar fi altceva decât o intoxicație. "enöminismul A apărat volumul XV din aceste memorii în care se vorbește, între altele, despre următoarele chestiuni interesante : Delimitarea Dobrogei, retragerea hanelor rusești din România, chestia evreiască, MODIFICAREA ARTICOLULUI 7 DIN CONSTITUȚIE. Volumul se vinde cu 50 bani la administrația ziarului nostru, la toți librarii și depozitarii de ziare. &BDICAREA Sultanului Marocului, Paris. 30. — Sultanul Marocului, Muley Hafid, a abdicat azi definitiv. Urmașul său va fi prințul Malay. Iussif. Consiliul de miniștri francez s-a întrunit azi în ședință extraordinară în care a discutat asupra abdicărea lui Muley Hafid și asupra măsurilor de luat. : .-SOIUL din TU m dezastrat i ® p © coasta mii*®! Se Mtmara Portei iiis tantinopl ospital plutitor.-Peple üt milioane Constantinopol, 30. Cutremurul de pământ, care în Constantinopol n-a pricinuit uluite tagube, a făcut, un adevărat, dezastru pe coasta de Nord a mărei de Marmara și pe țărmul din Asia. Centrul cutremului a fost la Gallipoli, care și acuma e izolat, neputându-pe restabili comunicația. Comandanții și pasagerii vapoarelor la Constantinopol, povestesc amănunte îngrozitoare. După primele cutremure au țâșnit isvoare ferbinți din pământ, dispărând apoi. Toate edificiile de piatră au fost distruse. Ciudat este faptul că la toate edificiile, fațada dinspre mare s'a surpat, restul, rămânând intact. Edificiile de lemn au rezistat cutremurului. Apa ferbinte a distrus la Gallipoli toate pontoanele. Orașul întreg e distrus. Cutremurul a fost simțit și pe mare. Echipele vapoarelor credeau întâi că s'a întâmplat o ciocnire a torpiloarelor cu minele submarine. Cutremurul a făcut ravagii și un Rodosto. Întreg țărmul dintre Gamos, Italamiar și Hora e în flăcări. Apa mării pe lângă țărm fierbea în clocote. Locuitorii orașului grec Myriofite au eșit la țărm rugând cu insistență vapoarele ce treceau pe acolo de a le aduce alimente. La Silivri mai mult de 200 de case au fost distruse de incentMÜ.La Gallipoli numai edificul tasinoului a ramas intact. Răniții au fost transportați pe vapoare, populația stă sub cerul liber,suferind mult din cauza foametei de sete. Guvernul a trimis mai multe torpiloare cu medici și cu bani daje la locul sinistrului. Pieirea orașului Marionte a fost cauzată de faptul că dragă cutremur cel doni munți tind fața orașului s'au apropiat, strivind orașul ce sa afla In vale, în unele locuri au isbucnit lin pământ isvoare fie petroleu, cari au luat foc, incendiind ruinele. 0 Berlin, 30. — O telegramă din Constantinopol a ziarialm «I»okalanzeiger“ trimisă ora înainte de amazi la orele 10, redă următoarele amănunte asupra catastrofei : După ultimele știri, numărul victimelor omenești făcute de cutremur se ridică la SC-80, iar numărul răniților la SCO. Cele mai mari ravagii le-a făcut cutresluxul în ținuturile locuite de greci. După informațiile primite până acum, ar fost distruse următoarele comuna : Heraclisa, Fericleasca, Siera, Gamof, Marionite și Surlu. Locuitorii rămași neatinși s’a fi refugiat din comunele distruse. Portul din Constantinopol, cu numeroasele vapoare încărcate fie răniți, pare un spital plutitor. Partea cea mare a răniților a fost plasată prin spitale. Dat fiind că i emul cutremurului au secat toate isvoarele, populația suferă mult din cauza ipsei de apă. Răniții povestesc lucruri greșiit întâmplate în timpul cutreiawwuluidin Mwetits «*. oprit două vapoare, «rugându-le să ia transporturi de răniți pentru Constantinopol și să aducă pâine pentru locuitorii năpăstuiți. In Luleîrarg s’a surpat minaretul și mai multe case. La Compaci s’au surpat 15 case. Nu este însă nici un rănit. La Gallrecca sunt 50 de răniți. Berlin, 30. — THn Constantinopol se mai anunță că, în urma cutremurului , și forturile din Dardanele au fost grav avariate. Mai multe tunuri au fost răsturnate. La Adrianopole cutremurul a cauzat pagube însemnate. Ravagii mai grave a făcut însă la Surlu. Aci a fost incendiat un magazin de drogherie, fiind distruse mai multe case de flăcările alimentate de combustibilele inmagazionate în pimnițe. Catastrofa din Surlu a fost anunțată la Constantinopol printr'o telegramă, laconică. Se spune că cutremurul continuă. Pe teritoriul cutremurului s'au deschis în toate părțile prăpăstii adânci din care țâșnește apă în clocote. Locurile unde au fost orașele Heraclisa și Bardelli e o ruină. Din comunele mai depărtate de țărm nu se poate afla nimic, legătura telefonică fiind distrusă. Căpitanul unui vapor express, sosit la Constantinopol, anunța, că orașul Murutiue a fost complet distrus de cutremur. Căpitanul a încercat să debarce spre a veni în ajutorul populației, dar valuri uriașe l-au împiedicat. In Bassanliman școala și biserica au fost distruse. Cutremurul a cauzat mari pagube și la Filipopoli, unde a isbucnit un groaznic incendiu. Patriarhal ecumenic a cerutfuioare telegrafice, de la ministerul de interne. Guvernul a trimis torpilorul „Mazare” cu medici și alimente. Ministrul de interne a plecat și el să inspecteze ținuturile năpustiite. Aseară au fost aduși din Galipoli 50 de răniți, cari au fost infernați la spital. Cutremurul a distrus mai multe cazărmi, numeroși soldați au perit. Conform rapoartelor primite de ministerul de interne, ravagiile cele mai grozave au avut loc în ținuturile Sud-Vestice ale vilaietului Adrianopole. Mari ravagii a făcut cutremurul și la granița bulgară. Pagubele cauzate la Surlu se evaluează la cinci milioane mărci. ÎNTRERUPEREA COMUNICAȚIEI TELEGRAFICE CU STRAIN ATÂTEA Viena. 30. — In ultimele zile nu s'a mai putut obține nici o comunicație telegrafică cu Constantinopol, din cauza dezastrului provocat de cutremurul de pământ. Toate firele telegrafice in Turcia europeană și asiatică au fost distruse. Budapesta. 30.Din Consumtinopol duc spre nordul Turciei două fire speciale cu străinătatea : la Berlin și Budapesta, cari au fost complet distruse. De Vineri dimineața aceste două fire au mort fwic £ imsifipat. Sâmbătă s'a putut obține comunicația cu Sofia. La poșta centrală din Budapesta așteaptă 2500 de telegrame cu destinația pentru Constantinopol cari n'au putut fi transmise. Promulgarea legei de poliție veterinară — Pentru lămurirea legei s’au întocmit instrucțiuni populare, cărora li se va da cea mai întinsă publicitate . Din Aprilie anul acesta, când a fost votată de Corpurile legiuitoare, în sesiune extraordinară, avem o nouă lege de poliție sanitară veterinară, corespunzătoare nouilor cerințe științifice și cerințelor unei riguroase poliții veterinare, dar în acelaș timp în raport proteguitor cu interesele economice ale țarei. Această lege nu s'a putut promulga însă până acum, așteptându-se ca punerea ei în aplicare să se facă complet, bazată pe un regulament general menit a preciza punct cu punct amănuntele aplicării, spre a se înlătura dela început toate inconvenientele la care ar putea da loc o interpretare greșită. Astăzi regulamentul de aplicare al legei fiind întocmit, legea se va promulga în cursul lunei August. D. A. Neagu, șeful diviziei veterinare din direcțiunea generala a serviciului sanitar, terminând întocmirea regulamentului, lucrează acum la redactarea unor instrucțiuni generale cu privire la recunoașterea epizootiilor, luarea măsurilor de prevenire și a primelor măsuri de combatere până la înștiințarea medicului veterinar, luarea măsurilor de poliție veterinară, — aceasta cu preocuparea de a înlesni cât mai mult cu putință aplicarea legei și obținerea unor cât mai bune rezultate în prevenirea și combaterea diferitelor epizootii, ce pricinuesc uneori pagube însemnate economilor de vize și creiază dificultăți intereselor economice. După promulgare, legea, regulamentul ei de aplicare și instrucțiunile despre cari vorbim vor fi reunite într’un singur volum, spre a putea fi mai ușor la îndemâna celor interesați. Instrucțiunilor se va da cea mai intinsă publicitate în întreaga țară. -Constantinopol, 29 Iulie. Am plecat la Constantinopol in urma zvonurilor excesiv de alarmante ce circulau în Constanța cu privire la evenimentele din capitala Turciei. . Se vorbea nu numai de o schimbare iminentă a noului cabinet ci și de detronarea sultanului și de un apropriat războiul civil. 1 Am găsit însă orașul liniștit,căci junii turci se resemnaseră față de faptul îndeplinit. Numai patrulele de lăncieri cari «utreerau străzile arătau că ne aflăm încă în timpuri mai mult sau mai puțin turburi. .Tunii turci, e adevărat, am săvârșit multe greșeli tratând cu asprime pe adversarii lor pentru chestii de partid și nesocotind mai ales interesele naționalităților. Dar, prin resemnarea lor, au dat dovezi de patriotism, căci, după atâtea încurcături ce le are țara în acest moment, cu războiul tripolitan, cu revoluția din Albania, cu conflictul muntenegrean și atâtea altele, n’ar mai fi lipsit decât un războiu civil ca să grăbească prăbușirea imperiului. Jurci turci se pregătesc deci pentru noile alegeri ce se vor face în curând, deoarece noul parlament va fi convocat pentru Noembrie viitor. Reacționarii, cari sunt încă foarte numeroși aci, jubilează pentru faptul că crerea de la putere a partidului june turc, sperând că acest act politic, săvârșit în urma unei îndrăznețe lovituri de Stat, va pregăti calea pentru desființarea Constituției și restabilirea regimului despotic hamidian. Pericolul acesta nu pare însă atât de iminent, dat fiind că noul cabinet, chiar a doua zi după dizolvarea parlamentului, s'a grăbit să convoace colegiile electorate pentru viitoarele alegeri. O greșeală enormă însă pe care a săvârșit-o noul cabinet și care a jignit adânc pe junii turci și, în general, pe toți partizanii sinceri ai Contituției, a fost amnistierea celor 150 de foști demnitari exilați odată cu ssocoinarea lui Abdul Hamid, boiul cu Italia, rămâne, deocamdată, pe planul al douilea. Groaznicul cutremur de pământ Poate în nici o țară locuitorii nu trăesc într’o așa continuă neliniște ca în Turcia. Dacă nu-î revoluție e incendiu, dacă nu-i incendiu e cutremur. Cutremurul însă de acum câteva zile a fost atât de grozav încât a amintit pe cel din 1891 când s’a dărâmat o parte din marele bazar din Stambul și au fost sute de victime omenești. Pe mine m’a apucat cutremurul într’o casă de lemn din San- Stefano. Deșteptat din somn de zguduituri, buimăcit cum eram, am avut în primul moment impresia că mă aflu într’un tramcar pe un drum nepavat și gloduros. Panica printre ceilalți locatari era indescriptibilă.Strânși cu toții într’o sală în care se adunaseră ieșind din camerele lor, se îmbulzeau la capătul scărei, în întunericul cel mai complet, spre a putea descinde în etajul de jos. Ei vociferau pe toate limbele. Femeile și copiii țipau sfâșietor. Și infernul acesta a durat peste 30 de secunde cari pareau tot atâtea veacuri. In fine, ondulațiile încetară și tramcarul se liniști. Cu toată starea de asediu, care oprea ieșirea pe străzi după miezul nopței, drumurile erau pline de oameni în costume sumare și zarva aceasta a durat până la revărsatul zorilor. Cutremurul a produs foarte puține stricăciuni în Constantinopol. In provincie însă a luat proporțiile unui dezastru. Despre aceasta însă s’a aflat prea târziu, deoarece comunicațiile telefonice erau întrerupte din cauza distrugerei firelor de cutremur. Sâmbătă, pe la 11 dim., mergeam spre vapor pe cheiul de la Galata când îmi ieși înainte un convoi de brancarde pline de răniți, purtați de hamali. Erau victimele cutremurului aduse cu vapoare speciale din Caiipoli, Dardanele și alte localități situate pe țărmurile Marmarei, unde cutremurul a fost foarte violent, și a dărâmat numeroase case și ziduri. In acelaș moment văd sute de oameni ieșind din toate gangu- Acești indivizi nu sunt în realitate delicvenți politici ci niște criminali ordinari, agenți provocatori și adevărați călăi, cari au scăldat în sânge țara întreagă timp mai bine de 15 ani. Printre aceștia se află cei două secretari intimi ai fostului sultan și anume Izzet Pașa și Tahir Pașa despre cari se povestesc grozăvii. Se mai găsesc printre acești exilați, făuritorii timpurilor de teroare când omorurile, masacrele în masă, jafurile banditești erau la ordinea zilei în Turcia și când tinerii turci și creștini erau aruncați cu duiumul în valurile Marmaraei de pe vapoarele stăpânite, în toiul nopței, cu ghiulele legate de picioare. Acești calaimari au scăpat ca prin miracol de furie pentru crimele lor atroce se vor reîntoarce deci în Constantinopol și vor forma un pericol permanent pentru consolidarea regimului constituțional în Turcia. Hotărât, imperiul osmanicilor e departe de a sta pe roze și poate n’a trecut niciodată printr’o criză atât de acută ca cea de azi. Principala preocupare a cabinetului actual e menținerea ordinei în interior, precum și înăbușirea revoluției din Albania, revoluție care e departe de a se stinge cu toată disolvarea parlamentului. In ce privește răurile dupe cheia și fugind nebunește. Se simțise un nou cutremur și lumea, speriată cum era, căuta drumuri de scăpare. Vaporul nostru „Regele Carol" era plin de escursioniști români. Toți erau încă sub impresia cutremurului care îi făcuse să treacă prin mii de fiori și se grăbeau să se înapoieze la căminurile lor. Mestugean alanul M2orman Macce Tragerea Premiilor nosstre lunare oferite cititorilor cari vor păstra cupoanele în cursul lunei iulie, se va face între 5 și 8 August. Cupoanele complete se vor pune într’un plic; pe o parte a plicului se va scrie adresa ziarul luneiostru, iar pe partea cealaltă a jlJcului se va lipi ultimul cupon cu data de 31, în așa fel încât să mai rămână fsc și pentru numele trimițătorului și adresa sa care trebuesc sa fie scrise în dosul plicului. Controlul conținutului din plic se va face cu cea mai mare atenție, astfel ca să nu lipsească din cuplane, în atare caz oricine și le poata procura fie de la administrația ziarului nostru sau de la depozitari, fie înlocuind lipsa prin mărci poștale. Utaecspian ö’asüjsra oasíski îmă Jubileul uzinelor Krupp din Essen Zilele trecute, cel mai mare stabiliment industrial din Germania, uzinele Krupp din Essen, și-a serbat centenarul înființărei sale. Acum o sută de ani Frideric Krupp a înființat o fabrică modestă. Fiul său Alfred a continuat opera începută de tatăl său. Alfred Krupp a murit în anul 1887, lăsând o avere colosală fiului sau Frideric Alfred.Acesta, muri la 22 Noembrie 1902. Neavând moștenitori ‘ în linie bărbătească, fiica sa cea mai mare Berta deveni stăpâna’ uzinelor. Ea s’a căsătorit la 15 Octombrie 1906 cu consilierul de legațiune dr. Gustav de Bohlen și Halbach, care obținu de la împăratul Wilhelm dreptul de a-șî adăuga la numele său și numele de Krupp. Friedrich Krupp Alfred Krupp ANCHETELE NOASTRE Jnaălțarea“ factorilor poștali Solidaritatea celor mici.—O societate a factorilor poștali din București—Pentru ce nu o societate generala?—Cum e organizată societatea factorilor poștali ?—Un congres general al factorilor poștali Ei ne aduc veștile de noroc, dez restriște și pe cele de bucurie. In heretisirilor lor de Anul nou, ne spun toată povestea lor de colind din casă în casă, vara pe arșița lui cuptor, iarna pe cumplitul ger de Decembrie. Dimineața, după orele 4, îî vezi singurateci pe străzile mărginașe, pornind spre poștă, ca să rânduiască acolo corespondența zilei după adresa fiecărei scrisori pentru ca, după orele 8, să reînceapă alergările din casă în casă, purtați până la, un loc de un break unde stau grămadă pe două bănci. Intr’o vreme, am avut în Capitală greva originală a factorilor poștali și atunci s’a putut vedea cât este de greu fără eî și de cât folos social e instituțiunea lor. Câte încurcături n’a adus după ea greva factorilor poștali. De zece ani, cei din București s’au constituit într’o societate „Innălțarea“ care împlinește decenia la 19 August a. c. După un an de la înființare, societatea număra 63 membri iar astăzi numărul membrilor se ridică la 165. Patronată la început de d. Al. Bulgaru, un funcționar superior al poștei. „Innălțarea“ factorilor poștali a mers din progres în progres spre deplina mulțumire a inițiatorilor și_ întru folosința acestei categorii de mici funcționari. Astăzi e patronată de d. N. Flechtemacher, dirigintele oficiului central. Ei au înțeles că numai puterea solidarităței îi poate face ca, în marginea chiar a modestelor lor resurse de trai, să facă față nevoilor zilnice, asigurând o viață relativ tihnită lor și familiilor lor. Puterea solidarității lor se vede limpede chiar din cele dinții prevederi ai statutelor lor, în care ei arată că scopul societate este de, a deprinde și îndemna pe factor spre economie, astfel ca, prin mici depuneri lunare, să-și poată fiecare forma un capital al său, de a ajuta familiile membrilor în caz de deces, de a acorda împrumuturi și altor factori neasociați ceea ce e, desigur, un puternic imbold ca și aceștia să se înscrie cu vremea în societate, așa că toți factorii bucureșteni să formeze laolaltă un singur corp, bine strâns, pentru ca solidaritatea lor socială să fie și mai evidentă. După statute, fiecare membru poate să depună, ca cotizație lunară, până la zece lei, aceasta, spre a-și egala capitalul cu ceilalți, iar, după egalarea capitalurilor, nici un membru nu poate să depună lunar mai puțin de un leu și mai mult de cinci lei. O penalitate foarte dreaptă și care stimulează spiritul de exactitate al omului, e taxa de 15 bani care se percepe ca amendă, în folosul fondului de rezervă, de la acela care nu și-a plătit cota în termen de cinci zile de la luarea legii. Membrii societăței sunt riguros obligați să se unească între ei, să se respecte unul pe altul, prin purtare modestă, cuvinte resonabile, susținând cu credință scopul ce urmărește societatea. Un societar nu se poate împrumuta decât până la concurența sumei de 80 la sută din capitalul său neamortizat iar suma împrumutată, trebue să fie mai mică cu 10 lei decât salariul membrului societar. Dobânda ce plătesc la împrumuturi e de 30 bani lunar la 20 lei, 15 bani la 10 lei și 10 bani la 5 lei. Când un membru moare, societatea dă familiei un ajutor egal cu cota de un leu a fiecărui societar iar când moare soția unui societar, cota este de 50 bani. Statutele mai cuprind și alte prevederi frumoase care privesc$i educația societarilor și bileul mers al napiertii&ai. fie care so serpublicul nostru ar trebui sa sprijinească fie încurajând serbările ei (și factorii se îngrijesc singuri de plasarea biletelor), fii acordând societății ofrande, mai ales casele comerciale pe care factorii le slujesc atât de mult cu împărțirea nezăbovită a corespondenței. Trebuie să se țină seamă că acești umili funcționari au salarii prea mici dar nevoi grele și, mai ales, să ne gândim că scumpirea traiului, dacă e o adevarată povară, pentru cei mai cuprinși la pungă, pentru bieții factori poștali această scumpire e un iad. Președintele societăței e d. Sandu Nicolae, casier d. Gh. M. loan iar secretar-comptabil d. Nae Constantinescu. Un lucru mi s’a părut de neinteles: pentru ce societatea n’ar îmbrățișa pe toți factorii poștali din țară, creând secțiuni în provincie? Prin aceasta și fondurile ar ajunge mai mari și deci putința de sprijin pentru societari ar’ fi mai mare. Organizată serios, sub această înfățișare nouă, societatea ar realiza progrese și mai mari iar serviciul poștal ar profita și mai mult din buna stare a micilor funcționari. „Innălțarea“ factorilor poștali va ajunge—dacă nu astăzi, într’un viitor nu tocmai îndepărtat totuși—la înfăptuirea acestui ideal, a cărui împlinire, din tot sufletul le-o dorim. L. Diesen. Sentința fu prases«! din Agrara Budapesta, 30. Telegramă din Agram. Azi s'a pronunțat de către curtea cu jurați verdictul în procesul de atentat neisbutit al studentului croat _ lukici in contra banului Croației, Curaj. Atentatorul Luka lukici a fost condamnat la moarte, pentru omor premeditat, patru tovarăși ai lui lukiei au fost condamnați la câte 5 ani închisoare pentru tăinuire, unul la șase ani, și unul la șase luni. Patru inși au fost achitați. Studentul lukiei a ascultat sentința de moarte foarte liniștit. De asemenea și-au păstrat calmul și ceilalți condamnați. Sentința Curiei cu jurați a produs o mare indignare în sânul studențimei și în întreg orașul. Sunt temeri că se vor produce mari tulburări. Medicii croați sunt foarte revoltați în contra directorului, Jirovcici, al institutului de alienați, care a declarat că Jurici are toate facultățile mintale. Medicii au hotărât să intenteze un proces în contra mistificărei științei medicale și vor scoate și o broșură prin care să facă cunoscută lumei întregi rolul rușinos pe care l-au jucat în acest proces medicii legiști. Evadarea din arestul preventivda Bacău Bacău, 30 Iulie ori dimineață, pe la orele 5, au evadat din arestul preventiv, din Bacău, indivizii Ilie Cristof, macedonean, în vârstă de 34 de ani, și Iorgu Aichita, zis Bujor, din comuna Nadișa (Bacău) în vârstă de 26 de ani. Nu se știe încă împrejurările în care s’a făcut evadarea și nici dacă fugarii au avut complici. Gardianul, constatând lipsa celor doi deținuți, a dat alarma. S’a început imediat urmărirea evadaților prin oraș și împrejurimi, fără nici un rezultat însă. S’a deschis o anchetă riguroasă și s’au trimis tuturor polițiilor din țară telegrame cu semnal mentale evadaților,«