Universul, octombrie 1912 (Anul 30, nr. 272-300)
1912-10-03 / nr. 272
2 Oct. 1912 Al TI-lea concurs de 1 marile premii pentru cititorii UNIVERSULUI ■ SERIA VII-a Cuponul lo. 2 Ă se păstra zilnic până la complectarea li cupoane și se vor trimite intr’un plic la ' Administrație. Tragerea se va face în cursul lunei NVoembrie.' Citiți ediția III (a 26 mie] din mi SESELOS [e dr. ERACLIE STERIAJI Vechiă medic al Eforiei spitalelor civile Ediție revăzută și adăogită cu paza, cunoașterea și tratamentul boalelor sexuale. In această lucrare autorul dezvoltă, în un stil documentat și pe înțelesul tuturor, problema sexuală a tinerimei, atingând aproape toate chestiunile ce privesc genitalitatea speciei umane. Prețul 1.50 la toți librarii din țară. Depozit general la Librăriile Socec, Alcalay, ’Sfetea și la autor 22, strada Bibescu-Vodă, București. 2810 AUTOMOBILE NIVEUMA '»’ICFA CES0150 e. d„ zisman 4» ABATUL BAILOR EFORIEI Bulev. Elisabeta, Bucureștii _________________________2550 KilESOI & C le Fabrica de cecei de fag pentru toate Gara PETROȘIȚA Uliii, Ridicata, Detaliu, Eftin! AVIS Navigația Rusă cu vapoare pe Dunăre aduce la cunoștință, că cu Începere de Joi 13 Septembrie anul curent, linia de pasageri între Galați și Odessa, va fi deservită afară de vaporul „Russ“ și de noul și elegantul vapor salon: MARELE DUCE ALEXANDRU MIHAILOVÎCI astfel că vom avea patru plecări săptămânal din Galați spre Odessa, adică In fiecare Luni, Mercuri, Vineri și Sâmbătă ora 9 dimineața. NAVIGATIUNEA RUSA PE DUNĂRE, AGENȚIA GENERALA. Galați 2882 Vă puteți face numai o idee despre renumitul ,,Electro-Ceas“ Pupa ce-l veți poseda însă, vă veți putea convinge de numeroasele sale avantagii. Nu stați nici o clipă la îndoială si trimeteți imediat un scandal de Lei 4.90 d-lui M. HOROWITZ, 3, rue Thimonnier, PARIS, unicul concesionar, care vi-l va expedia îndată recomandat. 2932 DOCTOR FISCHER-GALATI fost operator al clinicei profesor Fuchs din Viena Boale de o«*Sir!oi>sud.»5, Duminica, 10 1 în București, 10 Str Covaci Gonosan înlătură la I Elenoragie Goreci și scurgeri H în timpul cel mai scurt ! Recomandat P de medicii cei mai distinși si Consultați medicul Dr. Doctorul B. MOSCIî reintorcându-se din străinătate își reia consultatiunile de Boale de copil 4*—2 V ru. — Telefon 30/35 -11, STRADA POLO AA» 2769 2412 a®aBE*BEeeBaanaoB»®«aaBS»B»aHBEB«e*=®®*ieEfloaI!aBB1!*assllaa*Hil,Ba®,,nt!OS1® frații fi. 13. Holier !, Smârdan 35, Etaj CERCEI #! BRILIANTE INELE CU BRILIANTE iiioșrii-itji.lîÂiii-rAP.WTm fllotiete a» Parts ca mesfire de platină EH DETAIL cu PREȚULI de ENSBOS. ‘29045«| ARGINTĂRIE. SEMICE DE CEAI, CADOURI SPLENDIDE. BEE5iasaE*SABEBSBEfIP*(!lBBSENSEISECB?!HatEEfl ® BIBBSBBBBBB8BaB!I!i3S!B3B0E!!BSBnS!0 <XKKXXXXXX?000000OOOOOOOOOO OOOOOOOOOOOOOOOOOGXX V IZITAȚ1 " z 1 T Jk. 'TF s. SUCURSALA MAGAZINULUI M MOBILAT mm mmmmm mi*m yictobxe! 7 JUANGA CA. SIS A. DEPO N33MX SIfIBiLA EXCLUSIV FilifOIJiLE STRĂINĂ paEismi mimstra» eedssî «fim FACEȚI OTHâ cu Elixirul de Sod-metalie Vespremeanu, anti-scrofulos depurativ al sângelui stricat, lirofatismului, rachitismului, gutei. Prețul 2.75. Fontra anemiei (lipsa de sânge, slăbiciunei generale, amețele), poalei albe, întrebuințați renumitul Protoxalat de fer Vespremeanu. Prețul 1.50. La toate farmaciile și drogueriile bune și la depozit : 3925 Farmacia VESPREXIANO, București O3 Universul — m PROVINCIE — URZICENI DE LA CORPORAȚIE- - In zilele de 27, 28 și 29 Sept. curent - controlor Al. Dumitrescu, a inspectat corporația Sf. Gheorghe. din orașul Urziceni. A găsit totul în regulă. A făcut controlul lipirea timbrelor pe cărțile diitanțe ale meseriașilor. A tresat cuvenitele procese verbale contravenienților la legea meseriilor în număr de vre-o 25. Meseriașilor săraci le-a acordat un termen de 3 zile ca să-și procure timbre, iertându-i totdeodată pentru lunile Aprilie, Maru, Iunie și Iulie, cât timp corporația n’a avut timbre trimise de casa centrală. TÂRGOVIȘTE RĂNIRE.— Stan Andrei, din Braniștea prinzând pe Andrei Zaharia Mina, furând porumb de pe locul lui a tras cu pușca rănindu-l grav la față. Pacientul a fost dus la spitalul Filantropia din București. ÎNCETAREA GREVEI BRUTARILOR. — Brutarii din localitate, despre care am vorbit au declarat greva de 4 zile, cu începere de azi, au reluat lucrul căzând de acord la ieftenirea pâinei. DIVERSE. — Mai mulți cetățeni s’au întrunit azî și azi discutat în sala berăriei „Lăzărescu“ în privința inființărei unei brutării cooperative. CAMPINA URMĂRILE BEȚIEI. — Gh. Neagu zis Grufu, Ion Barangă Floacă și Nae Ion Floacă, aflându-se în stare de beție, au provocat erî seara un enorm scandal pe str. Brătianii. Urmați cu pari, ei au început a lovi pe trecători. Astfel, afi rănit grav pe d-nii Al. Nicolescu, G. Grigorescu, Coman Nicu, D. Gheorghiu, Isid. Sebek, Hans Kunsen C. Guran, Pavel Mirel și alți. Avizându-se poliția ei au fost arestați și azi au fost înaintat parchetului de Prahova. ARESTĂRI. — Poliția la arestat pe Nic. Alex. Bucur, de fel din Filipești, care a spart magazia de cereale a d-lui Nicolae Ionescu din str. Știrbey. Congresul farmaciștilor Joi se deschide la Galați congresul farmaciștilor. Deschiderea congresului se va face în sala „Papadopol“ după Te-Deum vor lua cuvântul d-nil dir. G. I. Istrati, G. Țițeica, reprezentanții județului și Camerei. După amiază, se va face darea de seamă despre mersul societăței cum și comunicările d-lor G. D. Șerban și G. Marinezen. A doua zi vor face comunicări d-ni: M. Georgescu, O. I lențiescu, C. Kolla, Aure! Scurtu, D. Nicolai și Șt. Pantzi. Se va vizita după amiază așezămintele și fabricile din localitate. In ultimele două zile se vor t*** comunicări iar după închiderea congresului, se vor vizita corporațiile din localitate, laboratoriul de higiena, filtrele de la Țiglina etc. Acest congres coincide cu congresul Asociațiunea pentru răspândirea științelor care se ține in aceleași zile și în acelaș oraș. Cota apelor Dunărei Pe ziua de 1 Octombrie 2012— Apele au următoarele cote in centimetri in raport cu etragiul: IN AUSTRO-UNGARIA Passau 248, Linz 26, Viena 21, Budapesta 256, Mohács 359, Sentim 488, Orșova 430. IN ROMANIA Dunărea e staționată la Mârșava ; scade la T.-Severin, Calafat și Bechet. In celelalte porturi crește: T.Severin 515, Calafat 514, Bechet 511, Turnu - Măgurele 477, Giurgiu 559, Oltenița 551, Călărași 492, Cernavoda 522, Hârșova 513, Brăila 459, Galați 434, Tulcea 28S. TARGILanim și comercial din țară și din străinătate EFECTE BUfILA dinOTCUBEȘII ÎMPRUMUTURI de stat București, 1 Octombrie Rent, amori. 6 din anii 1894 internă. .... 101— 10077 1903 de 185 milioane. 103—1027* Rentă amori. 4% a’ta anii• ÎSÎSmă 61/» .milioane 92—9714 de 50 milioane . 92—917a îo?? ^e 217 mlioane . 957*—957» 1891 de 45 milioane . 923/»—9273 de 120 milioane 92“/«—9—la 1896 de 90 milioane . 923/^—921/ 1898 de 180 milioane 92“/*—927» 3905 seria A.B. 100 mii. 9177—91 1905 convertită . . . 917«—91 1908 de 79 milioane. 9125—91 1910 de 128 milioane 91.50 J 91.iu 1910 păduri......................92—91"/* OBLIG. JUD. SI COMUNALE 5"/o Cred. jud. com. 101“/*—1017-j 4V»7# Cred. jud. corn. . 95—94“/* 4°/o Oblig. cred. Vit. 96—95“/4 4'7o Corn. Buc. 1903, . . 917*—91 5°/o Corn. Buc. 1903 . . 911/*—91 4°/o Corn. Buc. 1906 . . 911/*—91 5°/« Corn. Buc. 1910 . 917*—9! 57« Coin- Bucur. 1910. 99—987. 47« Corn. Bucur. 1912 89—88“/* 5°/o Com. Craiova 1906 941/?—941/* 5°/o Com. Ploești 1906 97—967* 5“/« Com. Ploești 1910 97—96“/. 4°/ü Gom. Iași . . . 94“/*—94.50 4°/o Com- Iași . . . 94“/*—94.50 471) Com. Buzați . . . 96—aß“/, 4>/» Com. Brăila . . 98—9375 ÎMPRUMUTURI de SOCIETĂȚI 5"/u Scris fonc. rur. 98.60—98.40 476 Idem. ...................911/s—917i 5 °/« Urbane Bucur. 97.40—97 576 urbane Iași . . 96“/*—9677 57« Bonuri casa rur. 1001 /«—100 57« Locuința offine . . 97—96 °/« 57« Camera com. Bucur. 98—97%/* 57* Bunău-Nfthoiași . 98—97*/j ACȚIUNI Banca Națională . . 5400—5300 Banca Agricolă . . . 474 inch. Casa rudă . . . 1600—1500 Banca Itnia Stech . 240—230 Banca Scont Bucur. 500 inch- Marmorosch Blank Co. 790 inch. Banca de credit român 790 inch. Banca pop. Pitești . . 260—250 Banca gen. toamnă . 2050—2000 Banca Românească. . 700—670 Idem df.iun înoniat. • 650—640 Banca „Ilfov“ . . . . 530—520 Banca „Fortuna” . >—*—> Banca Uniunei com. . . ■ Soc- „Dacia-România“ 1524 inch. Soc. „Naționala“. . . 1010—1000 Soc- „Gnerala“ . . 1050—1000 Soc. com. tramvai Buc. 1800 inch. Societatea „Speranța“ . 740—720 Loc. „Govora-Călini." . 200—180 Loc. „Sinaia".................. 530—520 SCHIMB Londra cek . . 25.60—26.55‘/! Paris cek . . • 101.10-100.90 Berlin cek . . 124.52»/a--t24.27‘/« Viena cek . . . 106.10—105.90 Belgia cek. . . . 100.75—100.55 MONRTE Napoleon.................. 20.50—30.40 Marca .........................—----------•— Coroana austriacă . 1061?—1057s Rubla hârtie . . . 2.69—2.6b SCONTURI SI AVANSURI Banca Națională, scont , . 57. Idem avana pe depunerii . . SVr Qaga depuneri, av. pe dep. 47, Meiü 14, idem. Piața paralizat din cauza știrilor politice și a ridicarea navlurilor. CEREALE BURLELE TARA Prețul oficial al cerealelor la Brăila pe ziua de Luni 1 Octombrie 1912. Grad nou roșcat (79 kgr la hi.) 1 la sută c. str., lei 18.80, predare promptă bordo Sutina. Grâu nou galben (79 kgr. la bl.) 1 la sută c. str- lei 18.40, idem. Grâu nou (78 kgr. la hi.) 2 la sută c. str., lei 18.30, predare Oct.N bre, bordo Suiina. Grâu nou (77 kgr. la hb) 3 la sută c. str., lei 18, idem. Grâu nou (78 kgr. la bl.) 2 la sută c. str. lei 18.20, predare promptă din vagon. Grâu nou bun curat roșu (80 kgr. la bl.) 1 la suta c. str. lei 19.10 idem. Grâu nou bun curat galben (80 kgr la bl.) 1_ la sută c. str. lei 18,30, idem. Grâu nou amestecat (74 kgr. la hl.) 4 la suta c. str. lei 17-20, idem. Secară la calitate (74 kgr. la hl.) lei 15 idem. Secară a II-a calitate (72 kgrla hl.) lei 14,50, idem. Orz nou de toamnă (64 kgr. la hl.) lei lei 15150, idem. Orz nou de primăvară (60 kgr. la hl.) lei 14.70, idem. Ovăz noü (45 kgr. la hl.) lei 16, idem- Porumb gros galben (77 kgr. la hl.) lei 14.20, vânzare promptă, predare din șlep Lutina. Porumb cinquantin (80 kgr. la hl) lei 16-10, idem. Porumb colorat (78 kgr. la hl.) leî 15.10, idem. Porumb comun (74 kgr. la hl-) lei 1440, predare din vagon. Fasole lei 23.50, idem. Rapia Cobza lei 30.50, idem-Răpită Navetta, 29 idem- Moștenirea Calmuski Un proces de milioane la Borohoi Dorohoi, 30 Sept. La tribunalul local, precum știu cititorii noștri, se desbate un proces de milioane, în legătură cu fabuloasa moștenire a nobilului George Galmuski, sinucis la conacul moșiei sale Singereî din Basarabia. Vastul domeniu Mitoc, din județul Dorohoi, vândut de Calmuski, încă pe vremea când trăia, d-lui G. M. Prilogeanu, fost deputat, a dat naștere, nu numai la procesul de care ne ocupam astăzi, ci, la o întreagă și nesfârșită serie de procese, în cari au pledat multe ilustrațiuni ale barourilor din Iași și București, înainte de a se sinucide, milionarul basarabean Galmuschi a intentat la trib. Dorohoi un proces în anularea actului de vânzare al frumosului domeniu Mitoc, proces care este actualmente pendinte înaintea Curței de apel din Iași, și pe carei continuă, în numele sinucisului, d-nele Pulcheria de Mederkampf Aglae Victoria d’Artinowski Gulac și Zenobia Cazimir, pretendente la colosala moștenire. D. Saul Fischer, creditor ipoticar al moșiei Mitoc, cu 500 mii leî și societatea de asigurare „Naționala” creditoare cu 800.000 lei, cerând scoaterea în vânzare a Mitocului, imediat intervin cu o contestație sus zisele d-ne și invocând nulitatea actului de vânzare a moșiei, cer suspendarea vânzare până la tranșarea procesului de anulare la Curtea de apel. In acest sens au pledat d-nii avocați C. Xeni (București) și L. Ciogolea. In combateri, d-uii G. G. Burghele și St. Scriban, din partea d-lui Saul Fischer, se opun la suspendarea vânzărei, cerând respingerea contestației. D. procuror V. Lovinescu a conchis pentru admiterea suspendărei vânzărei. Tribunalul după o lungă deliberare, a suspendat vânzarea moșiei Mitoc până la tranșarea procesului în anularea actului de vânzare al moșiei Corup. ARIPA MORȚII Zilele acestea vom începe puncarea unui roman original, datorit cunoscutului scriitor E. Lovinescu. mim este titlul acestui roman, de fină analiză psihologică a două suflete ce se iubesc, deși împrejurările vieții îi despart în chip tragic. In ARSPA MORTII cititorii vor urmări cu un viu interes desfășurarea acestei iubiri, care se petrece în cadrul poetic al Florenței, al Elveției și în Parisul sbuciumat De la Bica Capital»" Situațiunea pe ziua de ozi Tendința de scădere a cursului valorilor persistă. Scăderi însemnate au fost și ele; totuși s’a încheiat un mare număr de afaceri,.Operațiunile s'au făcut pe bard gata, fiind începute de o lună. Se crede că. peste trei-patru zile, regulându-se afacerile încheiate pe termen, situațiunea va începe să se amelioreze. Majorarea garanțiilor mijlocitorilor oficiali Bruroul bursei a cerut ori mijlocitorilor oficiali de toate categoriile să se conforme, în ceia ce privește majorarea garanțiilor lor, art. 8 de curând modificat —- al regulamentului interior al acestei burse, care prevede: „Potrivit art. 31 din legea asupra burselor de comerț, cuantum-ul garanțiilor mijlocitorilor oficiali, pentru fiecare categorie, se fixează în modul următor : lei 50.000 pentru mijlocitorii de schimb, lei 10.000 pentru mijlocitorii de mărfuri și cereale, lei 1000 pentru translatori și lei 1000 pentru mijlocitorii autorizați din piețe, târguri și odoaie, ce s’ar numi în localitățile din circumscripția Camerei de comerț București, unde nu sunt burse”. . . D-niî abonați cari au abonamente pentru un an și n’a fi primit încă rândul al doilea de bonuri pentru tragerea premiilor din Noembrie 1912, sunt rugați a ne comunica cel mai târziu până la 1 Noembrie. D-nii abonați din provincie vor anexa și o etichetă (bandă) cu care primesc ziarul. INFORMATION! MARTINI se spune că unii proprietari și arendași cari au în serviciile lor muncitori sârb!, nu voesc să le achite socotelile spre a se putea duce în țara lor, unde sunt concentrați în urma mobilizare!. Acești muncitori sunt într’o grea situație căci dacă nu se vor duce în Serbia, vor fi declarați ca dezertori de război. Suntem informati că față de atitudinea acelor proprietari și arendași, guvernul sârbesc va lua măsuri ca, la ani, nici un muncitor sârb să nu mai intre în România, «potiind această atitudine ca îndreptată înpotriva Statului Vecin* D. Ștefan Nicolici, șef de biuton clasa I-a de la depozitul central de imprimare al armatei, a fost pus în retragere din oficiu spre a-și regula dreturile la pensie. Parchetul de Ilfov a fost înștiințat ori că locuitorul Marin R. Văduva din satul Furnica (Ilfov) a rănit grav cu un foc de pușcă pe consăteanul său Șerban Nicolae. Criminalul a fost arestat. * Experiențele cu noul plug de salvare pentru evitarea accidentelor de automobil s’au amânat pentru astăzi, orale 10 dim., când se vor face la rondul II de la Șosea, în prezența d-lui prefect Mitilineu și a comisiunei instituite în acest scop. * V. Virgil Madgeru, șef de birou cl. T la Casa meseriilor, a fost înaintat redactor-șef al „Monitorului asigurărilor muncitorești”, în locul d-lui Al. Hodoș, demisionat, iar cu D. B. Ionescu din ministerul de industrie și comerț, a fost numit, șef de biroul cL L în locul d-lui Madgearu. “ D. Al. Neaga, șeful diviziunei veterinare din direcțiunea generală a serviciului sanitar, a plecat la Paris spre a lua parte la congresul de patologie comparată. De acolo, d-sa se va duce la Lyon pentru serbările comemorative ale școalei veterinare. ’ Consiliul de isrienă al Capitalei va ține ședință astăzi, înainte de amiezi. * Cu începere de erî orele de primire la secretariatul Conservatorului de muzică din Capitală vor fi în fiecare zi de la 10—1 a. m. * Sâmbătă, 6 Octombrie, orele 2 luni. p. m. va avea loc la Conservatorul de muzică și artă dramatică din Capitală examenul de admitere al elevilor înscriși după 17 Sept. * Intrucât există multe strade cu nume obscure în Capitală, Casa meseriilor roagă pe meseriași! bolnavi ca să comunice Caselor medicale nu numai adresele lor ci și strada mai principală care e în apropiere de locuința lor. "Starea sănătate! d-lui general Popovici, secretar general la ministerul de războiu, s’a înrăutățit iarăși în zilele din urmă. Medici asigură însă că d. general va reintra în convalescență în curând. * D. G. Gr. Cantacuzino, președintele Senatului, a sosit aseară în Capitală, venind de la Zamora. * Se anunță că guvernul din Paris a dat însărcinare maiorului Touraière, atașat militar pe lângă legațiunea franceză din Capitală, ca să urmărească operațiunile armatei sârbe într’un eventual războitL .Medicii militari în număr de peste 80 au dat erî seară un banchet, în sala de Marmoră a marelui hotel Boulevard cu ocazia retragerei doctorului general Papilian și a venire! în locul sau ca inspector general sanitar al armatei a doctorului Călinescu, la care s-a servit următorul MEM Potage Creme Sultane Dame d’esturgeon â la Russe Sauce Remoulade Piece de Boeuf Renaissance Asperges d’Argenteuil Sauce Mousseline Dindonneau k la broche Saladé de Saison Glace Bertela-Gauffrettes From ages Corbeilles de Fruite Fours glacés. Bonbon; Cafe Vins Taica et Mas ti ca Drăgășan! vieux Nicoresti 1903 Champagne Ayala „Gout Francaise * Fața de evenimentele din Balcani, mai mulți fruntași ai colonia Macedo-Române din Capitală, au hotărât ti11area unei mari întruniri în localul societății de culură Macedo-Română. * Plata, pensiilor pe luna Octombrie a. c., se va face cu începere de la 15 ale lunei. In Capitală bonurile de pensii se vor libera și plăti de la orele 8XU până la 10“/« a. m. Sub nici un motiv mi se vor libera bonurile de pensii in afară de orele indicate mai sus. Bonurile de pensii nu vor putea fi încredințate decât în primirea titularilor saiî procuratorilor lor legali, cari vor trebui neapărat să prezinte libretele ce posedă, atât la liberarea bonurilor, cât și la achitarea lor de către casieria centrală. * Pentru fondul P. Țiciu, administrat de secțiunea București a Ligei, a’a adunat până acum. 1157 leî 70 bani. * Se anunță la consulatul austriac că d. Tiber de Miklossy fost vice-consul la New-York, a fost transferat în aceiași calitate pe lângă consulatul din Iași. ❖MANEVRELE REGALE DIN 1912 atrag mereu un public imens și entusiasmat la CINEMA VICTORIA (vis-a-vis de Capșa) unde admiră și mișcătoarea dramă ; IN CURSA AMORULUI. Vederi după natură, precum și comedii hazlii complectează reprezentațiile acestei elegantă sală de cinematograf. ȘCOLARE ♦ D-na Amelia Dobias profesoară de aritmetică și contabilitate la școala profesională din Vaslui, obținând un concediu, va fi suplinită de d-na M. Onceanu.1 D. I. Valbudea, profesor la școala superioară de arte și meserii din București, obținând un concediu va fi suplinit de d. Marin Tudor. D. Gin Lazăr, profesor de limba germană la școala comercială elementară din Pitești, obținând un concediu de studii, va fi suplinit de d. I. Nenciu. D. T. Grigorescu, profesor de matematică la școala comercială elementară din Craiova, va fi suplinit de d. Moroiu. " D-na Natalia Dogaru, profesoară la școala profesională din Iași, va fi suplinită pe timpul concediului de d-ra Catelui. ♦ Casa școalelor voește să înființeze un număr mare de cantine, în județele de munte ale țărei, în comunele unde locaomj, școalele prea depărtat unele cătune. In" acest scop a trimes revizorilor școlari o circulară, pentru ca aceștia să alcătuiască un tablou de comunele unde s’ar putea înființa asemenea cantine. • Casa școalelor a trimes o circulară revizorilor școlari, prin care îi roagă să pună în vedere învățătorilor, care vor să alcătuiască coruri, școlare, că se vor acorda premii in bani pentru cele mai bune coruri. "* D. I. Baiulescu, inspector al școalelor primare,a demisionat pe ziua de 1 Octombrie. • D. C. Teodorescu, inspector școlar la circumscripția N. Focșani, a fost transferat în aceiași calitate la circumscripția școlară VI Pitești. '♦ La orfelinatul din Focșani au mai fost primiți: Marian Teodoru, P. Mihail, Burtleanu I. Sazu, C. Potop și C. I. Boicescu. • D. N. Ionescu, profesor la liceul „Matei Basarab“ din Capitală, a fost numit director al acestui liceu, în locul d-lui D. Constantinescu, demisionat ♦ Direcțiunea învățământului din ministerul de răsboi, a acordat burse și semiburse la următorii elevi din școalele militare: La școala militară de infanterie, Olărescu Cicerone, semi - bursier din anul I, a fost numit bursier. Loveanu Scarlat, solvent a fost numit semi-bursier, Ștefinescu P. Ion, Vasilescu Alexandru, Mardare D. Scarlat, Țanu Dumitru, solvenți, au fost numiți bursieri. Delcea Teodor, solvent din anul al II-lea,a fost numit bursier și Manichi Eugen, semi-bursier, ia fost numit bursier. La școala militară de cavalerie: Praporgescu Gh., Rădulescu Corneliu, Eliescu N. Victor, Ghițu A. Felloe, solvenți din anul I, au fost numiți semi-bursieri și Arg’nir Nicolae, solvent din anul al II-lea, a fost numit semi-bursier. • Ministerul de răisboi, faci cunoscut ca toti tineri! ce împlinesc etatea de 21 an! în cursul anului 1913 să se Înscrie singuri la circumscripțiile respective sai depozitul de recrutare pe tabelele de recensământ ale clasa! 1914 și carminează a trage sort! la Aprilie viitor. Tabelele de recensământ se vor întocmi după actele state civile. Contravenienți! vor fi recrutați conform art. 84 din lege și considerați ca omișî fraudulos!. ♦ El i s’a supus aprobărea MS. Regelui, decretul prin care urmează a se face pe ziua de 1 Octombrie mutările și înaintăriile în diferite arme. JUDICIARE . Tribunalul Rjov a confirmat, era mandatul de arestare a lui Nicolae Ceapraz autorul crimei din Frăsinet (Ilfov). • Curtea de apel din București a confirmat era sentința trib. consular din Cairo (Egipt) prin care P. Radulescu și G. Anghelescu lucrători pe vaporul „România“ au fost condamnațî fiind-că au încercat să introducă, prin contrabandă, hasis în F.fapt. EPIZOOTII ♦ In județele Constanța și Romanațî «’a declarat, epizootia de răpciugă printre cai locuitorilor. BALURI-SERBARI * Societatea de domnișoare „Cornelia“ din Capitală va da Duminică. 7 curent, im frumos matineu pentru sporirea fondului societăței. EDILITARE * Consiliul comunal al Capitalei va ține ședință săptămâna aceasta, probabil Vineri. BIBLIOGRAFII AU apărut: — O frunză de vijelie, trad. de V. Sadovenu. — Nuvele finlndeze, trad. de O. Purecă. — Aminitiri din războiul de la 1817, trad. de N. Pandelea. — Bordeeniî și alte povestiri. — Visări pătrâne, poesiî de I. Pîlai. Toate din ediția „MinerVel“. MILITARE 61) Mama împăratului Napoleon I de Clara, Tswindi XXIX Vizita contelui Prokesch-Osten. Moartea ducelui de Reichstadt. Scrisoarea Mariei Luisa către Letiția. Așa a voit Dzefl. Pentru noi nu ne rămâne altceva de făcut decât să ne plecăm în fața voinței sale prea înalte, să împărțim durerea noastră și să unim lacrimile noastre. Primiți, Madame, cu această ocaziune tristă asigurarea sentimentelor afectuoase pe cari le are fața de D ta, devotata d-tale fiică Maria Luka" Bunica era nemângâiată. „Eu sunt așa dară ursită de soartă ca să trăesc mai mult decât toți copiii ei”, zicea ea, „Cine mă va îngriji la bătrânețele mele și cine îmi va auzi ultimul meu suspin ? Am pierdut pe cel mai nobil juvaer din coroana mea!” Ea nu răspunse niciodată la scrisoarea Măriei Luiza, dar cardinalul Fesch a trimes în numele surorei sale următoarea scrisoare : Madame! Deși politica în orbirea ei mi-a răpit toate știrile despre iubitul copil a cărui moarte mi-ați comunicat-o n'am încetat niciodată de a păstra pentru el iubirea profundă a unei mame. Gândul la el îmi procură încă o puțină mângâere. D-zeu a adăugat la vârsta mea înaintată și această lovitură pe lângă dureroasa slăbiciune a corpului meu, o primesc aceasta ca o bună dovadă a îndurărei sale; căci nutresc speranța hotărâtă: că D-zeu îi va răsplăti onoarea pe această lume prin onoarea din cerul său. Primește Madame, mulțumirea mea fiindcă, ți-am dat osteneala ca la o așă ocaziune dureroasă ai voit să alini amărinciunea durerii în sufletul meu. Fii convinsă că durerea mea va dăinui cât voi trăi. Starea în care mă aflu mă împiedică să semnez această scrisoare. Scuzăț-mă că fratele meu va face aceasta în locul meu” XXX Moartea mai multor nepoți ai Letiției.—Poesia în onoarea ei— Se cere revocarea exilului ei din Franța. — Răspunsul ei.—Francezii îi fac viație Ca un trunchi bătrân, care a fost cruțat de securea vremea, Letiția vedea crengile ei, frânte una câte una și căzând frunzele lor veștejite. Mai tare de cum s’a arătat fiul ei pe stâncoasa insulă Sta Helena, ea ședea strâns cramponată pe stânca Tarpeică, grija nu o smulgea de acolo. La ea triumfa spiritul asupra corpului, care de mult era numai o ruină. Pe la sfârșitul vieței ei ea se gândea adeseori la mulți, pe cari, îi răpise moartea, la micii copii, pe cari i-a perdut în Corsica și la soțul ei. Ea se gândea la fitl cei mare a lui Ludovic și al Hortensiei, care a murit la o vârstă atât de frumosă, la nora ei, Iosefina, la Eugen și Murat și la copiii pe cari i-a pierdut la bătrânețele ei. Elisa Bachiochi și frumoasa și grațioasa „Paulette“. Printre toate aceste Morminte, ea rămase în picioare chiar și când lacrămile ei se revărsaseră asupra mormântului lui Napoleon de pe insula Sta Helena și asupra Iarcophagului de marmoră al regelui Romei. Chiar încă în ultimii ani ai vieței cî, moartea avea să secere în neamul ei, în acelaș an în care a murit ducele de Reichstadt, muri Ludovic Napoleon, fratele foarte talentat al lui Napoleon III. In sărbătorile Rusaliilor, anul 1834, căzu de pe cal nepotul ei principele Bachiochi, capul său fu sdrobit de un stâlp de piatră. — O sarcină grea apasă asupra generației a treia, a Bo~naparților”, zicea ea. „Ei mor de o moarte năpraznică”. Paralizată, oarbă, trăind în lumea amintirilor, înconjurându-se de obiecte cari puteai să-i revoace în memorie chipurile acelora, care au plecat acolo, ea primea numai pe câțiva credincioși, care veneau să vorbească cu ea despre aceia, pe cari ea îi plângea. Ore întregi se fixai ochii ei stinși spre locul unde se afla bustul imparatului. Patrusprezece ani trecuseră, de la moartea sa. Totuși ea î și amintea fiecare trăsătură din copilăria sa, și ea auzea vocea lui, ca și când sar vorbi în tot momentul cu el. Aproape un sfert de veac petrecuse ea într’o isolare demnă, Credincioasă amintire a fiului ei, uitată aproape cu totul de noua generațiune. Dar aceia, cari ’și aduceau aminte de ea, simțeau o admirațiune pentru această femee, care a suportat cu atâta noblețe soarta schimbăcioasă a vieții: încovoiată și doborâtă de pribegia ei obositoare, ea trona sus de tot peste copiii ei în viață, ultima figură măreața a neamului. Poetul francez Berangér scrie despre ea; „La noble danie, en son palais de Rome Aime a filer, car, Men jeune autrefois Elle filaii; en allaitant cet hőmmé Qui de puis Ventura de reines et de rois. Pres d’elle assise est la viciile sarmale, Qui, nouveaw-né, ce recul dans ses bras. An bruit de leurs fúseaux elles disent: „Hellas"! Que la fortune est decevanle!” „Nobilei Doamne, în palatul ei din Roma De a toarce li place, căci odinioară, Tănară torcea, ea alăptându-și fiul Care între regine o puse întâia oară Lângă dânsa sta bătrâna servitoare Care, pe noul născut, îl luă la sânul său In al fusurilor zgomot, ele zic: „Cât e soarta asta de amăgitoare"* Un poet german, cântă în onoarea ei; Mai mândră nici o coroană n’a țintit spre catedrala cerului Nici una n’a umbrit ca ea *apte imperii. Nimeniia ca eî, orcanele mi i-aîn smuls frunză cu frunză. Nici una nu i-a răpit mlădiță cu mlădiță, putrezind cu încetul Tot!. Tată, mamă, soț, moartea i-a răpit de la sânul ei. A frânt muguri, care abia au știut de desvoltare și creștere. Lasă pe fiul uriașului să lâncezească pe o piatră împresurată de mare. Ucise pe fiul — pe ea singura, numai pe ea o refuză! întreabă, chip al vecinicului soare, de pe cripta uriașa, întreabă dacă se poate asemăna un erou cu fiul tau, întreabă pe fiecare din surorile tale: Că oare a plâns vr’una mai mult? La întrebarea ta vor răspunde toate cu capul învăluit"., (Va urma)'