Universul, octombrie 1912 (Anul 30, nr. 272-300)

1912-10-27 / nr. 296

5 Bani in Romania.—10 Bani in „streinătate­Fondator: LUIGI CAZZAVILLAM * * TURCII IZGONIȚI din EUROPA înfrângerea totală a armatelor turcești . LA BULGARII au OCUPAT ST. STEFANO Sultanul părăsește Constantinopolul Generalii bulgari Dim­itrieff și Ivanif, cari alături de generalisimul Savoff, au asigurat izbânda strălu­citei ofensive a bulgarilor în Thracia. SERBIA respinge intervenția puterilor Belgrad. 24.—Toate ziarele­­ de aci publică articole spunând că Serbia­ ■va respinge, orice inter­venție a­ marilor Puteri. Ziarele zic că tot ce a făcut a­­tii ® Serbia.■ poate să mulțumea­scă, armatei sale și diplomației sale înțelepte și prevăzătoare. Gând, războiul se va fi sfârșit și se va fi­­ introdus un nou sta­tus quo, atunci se vor putea în­cepe discuțiunile, căci­ Serbia nu a făcut enormele sacrificii pen­tru ca altul să culeagă fructele or­dinei ,introduse de ea în locul anarhiei și măcelurilor de odini­oară. Ziarul ,,Tribuna“ zice că și Albania, trebuie ocupată, iar con­trolul asupra ei să se facă de u­­nul din statele aliate. BONAȚIUNILE FĂCUTE STA­TULUI Belgrad, 24.—Statul a primit până acum 2.750.000 de dinari de la donatori. Numele acelor donatori cari au dat mai mult de o mie de di­nari este trecut într’o carte de onoare de însuși ministrul de fi­nanțe. •­­Fiecare psig­ină din această ■ carte de­ onoare este iscălită­­ de regele Petru. Cartea va fi păstrată la mi­nisterul de război. Cea mai mare parte din dona­ții sosesc din Austro-Ungaria. BATANIA DE LA PRÎLEP Belgrad; %6.'-p La bătălia de l­a Piri­ați turcii au avut 15. 000 de soldați. Ei au fost siliți să fie în mânia sârbilor mai multe tunuri de tir rapid. Perderile turcești au fost cu mul­t mai mari ca­­ cele lor-CONFERINȚA DINTRE PASICI ȘI HARTWIG Belgrad, 24. ..■ îndată după întoarcerea sa, primul ministru Pasici s’a dus la ministrul Ru­siei Hartwig cu care sa sfătuit­ mai mult de un ceas. PRIMA CIOCNIRE IN JURUL SALONICULUI Belg­­rad, 24. — Eri a fost o ciocnire intre trupele iarnești și ■cele sârbești în­ jurul Salonicu­lui. Turcii au­­ fost nevoiți să se retragă la Salonic. ■ In­ cercurile militare sârbești se afirmă că luarea Salonicului se va face fără­ mari perpexi, căci In­ Salonic se află o garnizoană m­i­cească foarte slabă’. " * •* i După știrile de până, acum , în Salonic s’ar afla o garnizoană compusă din abia 30.000 de sol­dați. CONDUCTUL DE APA AL CON­­STANTINOPOLULUI DISTRUS CU DINAMITA Belgrad. 24. — Din Sofia vine știrea că bulgarii au distrus cu dinamită conductul de apă al Constanti­nopo­lului. NOUL PRIZONIERI TURCI Belgrad, 24.—Azi au sosit ici BUC de prizonieri turci între care 57 de ofițeri. Ei au fost­ internați în Citadela Declarațiunile lui Hilmi pașa — Cauzele înfrângerei turcilor — Viena, 2L—„N­eusariener Abend­blatts a publicat o convorbire cu noul ambasador al Turciei la­ Viena, Hilmi Pașa, care a spus: Situația, disperată pentru mo­ment, a fost pricinuită, de faptul că Turcia a­ început războiul fă­ră­ ca să fie pregătită; nu se cre­­dea că războiul s'ar putea dez­­lănțui; proba e că puțin mai înainte, redifii, care fuseseră concentrați, au fost retrimeși la vetrele lor, astfel că efectivul trupelor era foarte restrâns; câ­teva batalioane nu erau compu­se din mai mult de 170—200 de­ oameni. Proiectul de a­ opune bulgari­lor grosul forțelor noastre, a­­proape 400.000 de oameni, cifre care, după militari competenți ar fi fost suficiente spre a învin­ge pe bulgari, nu a putut fi rea­lizat de­oarece calea Mărei E­­geice pentru transportarea tru­pelor nu era posibilă, dat fiind că războiul cu Italia nu era ter­minat. Singura cale ferată Con­­­­stantinopol-Adrianopol - Salonic nu era îndestulătoare spre a fa­ce transporturi mari din Asia mică. De altfel, greșeli au fost făcu­te, în dauna noastră: spre pildă, capacitățile militare au fost­ nu­mite guvernatori, de vîlaiete îna­inte de declararea războiului. Reprezentantului ziarului „Neue Freie Presse“, Hilmi Pa­șa a declarat­­ următoarele : Deși intrarea bulgarilor în Constanti­­nopol nu e lucru tocmai ușor, treime să căutăm , să înlăturăm tot ce­ ar putea avea ca­ urmare complication­ internationale, și de asemenea­ puterile au un deo­sebit interes, să­ nu lase să se i­­vească dificultăți în fața Gons­­tantinopolm. Dorința noastră urgentă­­ de a încheia pace cores­punde și dorințelor puterilor. In momentul când s’ar putea pro­duce o luptă In fața Constanti­­nopolului, nu dorim să mai fa­cem o nouă vărsare de sânge. oo FELICITĂRILE PRIMITE DE REGELE PETRU Belgrad, 24.—Cu 'ocazia­­ intră­­rii sale la' Uskueb regele Petru a­ primit felicitări din­ 'toate'Hăr­țile. Tot atunci a primit și o te­legramă din partea foștil­or săi colegi de l­a școala din St. C­yil — Regele, a avansat pe prințul moștenitor Alexiodnn la­ gradul de locotenent colonel, iar pe fra­tele să­u Arseni la gradul de ge­neral . , -----------ce—--—, Armata mimteag­rească a i­­n­trat în IJaceva Delinje. 24.­­ Armata moare­­se greavă de sub comanda gene­ralului Tucovici, ajutată­ de arti­leria sârbească a intrat în Dja­co­vu, TU,1.1A a cerut sprijinul s­ r­­ânetelor române Constantinopol. .34. . — Cercu­rile diplomatice de­ api , urmă­resc­­ în cea mai mare atențiune atitudinea Românie». Poarta, înainte de a fi cerut intervenția Marilor Puteri,­­se a­­dresase sam­istraml român de la Constantinopol, d. «îișa, între­­bânn­du-i dacă Rom­iânia este dis­pusă să sprijine cu armatele sa­le pe Turcia. Numai după răspunsul negativ al reprezulantului României, s-a hotărât Turcia să ceară inter­venția Puterilor. România însă a declarat că la conferința ce se va ține­ri la tra­tativele de pace, va face totul pentru a restrânge pretențiunile statelor balcanice. POARTA A CERUT MEDIAȚI­­UNEA PUTERILOR Constantinopol­, 2,4.—O notiță oficioasă spune că Poarta a ce­rut m­ediațiunea Puterilor în ve­derea încetărea războiului și în­ceperea negocierilor de pace. Convorbirile între Puteri mai urmează. Cercurile bine informate cred că Puterile nu vor putea răs­punde înainte de două sau trei zile. Constantinopol, 24..Amba­ sadorul Franței, D. Bompard, a avut o întrevedere cu ministrul de externe în timpul consiliului de miniștri care discută, după cum se asigură, încetarea ostili­tăților. GUVERNUL TURC PREGĂ­TEȘTE O REZISTENȚA ENER­­GIGA Constantinopol. 24.—Guvernul turcesc pregătește o rezistență energică pe linia Ceatargea. în­tăriri au fost trimise spre a în­sufleți trupele. Spre acelaș scop s-a trimes de asemenea ulemale. După ziarul „Alemdar“ mișca­rea armatei a început azi, con­firmarea oficială lipsește. VASELE STRĂINE LA CONS­­TANTINOPOL Constantinopol. 24.— Crucișă­torul englez „Weymouth“ a so­sit, azi după amiazi, cel austriac „Aspern", francezul ,,Victor Hu­go­", rusul ,,Kagul“ germanul „Vineta“ vor urma în curând, NUMĂR IN 6 PAGINI Anii XXX.- No. ano. - SAMBATA 27 OCTOMBRIE 1912 a-J». >­ S­o­fi­,Beascții și Attam­isîr stia: “■ISTI“ CELE DIN URMĂ ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGII TELEGRAFICE ȘI TELEFONICE Românii de peste munți VASILE STROESCU MEMBRU, ONORIFIC AL SOCIETATEI „PETRU MAIOR“ Budapesta. 24. — Ministerul de interne a autorizat societatea academică din Pesta „Petru Ma­ior“ să aleagă pe cunoscutul fi­lantrop basarabean Vasile Stro­­escu, ca membru onorific al so­­cietății. Se ști­e că după legile ungare un străin nu poate face parte din nici o asociație fara autori­zația specială a ministerului de­­interne. O DONAȚIE PENTRU SOCIE­TATEA ASTRA Blaj, '24'.­­—Tânărul Codearcea Cornel, elev în clasa a ,8-a reala, a donat societăței culturale ro­mâne „Astra” suma de 100.000­ coroane.­­ ;■ , PRIMELE VICTIME AMI NOUEI EPISCOPI GRE­CO-MA­­GHIARE Budapesta, 24,—Ni sc. a-nmnpA din Arad:­­Ziarul,partidului rom­ân ,din U­­­ngaria „Românul“ scrie, că ju­­ducătorul de instrucție din Csík­szereda a­ dat in judecată pei protopopul­ l pe Cântpeanu Giur­­gea, pe , Alexandru Donescu, pe Gacril Ciobotar din Gyimes, pre­cum și mai mulți alți români din Vo­lato. Ei sunt învinuiți d­ar au agitat contra statului ma­ghiar , prin ziare, broșuri, etc.„ hidenznând­­ populația­­ greco-ca­­tolică din­ noua episcopie, ungă­ j­­ră ca să treacă la religia gr. or­todoxă. Ziarul „Românul“ zice că a­­­cești români vor fi­ prima jertfă a nouri episcopii maghiare. SULTANUL PARASESTE CON­­ST­ANTIN­OPOLUL Constantinopol, 24­ —­ Sulta­­nul și Poarta fac toate pregătiri­le necesare pentru a se muta la Brossa. Comorile ce se află în vechile palate ale sultanului, cari au­ o valoare de mai multe sute de milioane, au fost deja trimise înainte. In fața palatului sultanului staționează două vapoare de răz­boi gata de plecare. SULTANUL VIZITEAZĂ PE RĂNIȚI Constantinopol, 24. — Sulta­nul a vizitat azi după amiazi pe răniții care sunt îngrijiți în spitalul din Nișantaș, adresân­­du-le cuvinte binevoitoare. -oo- San Oiovsni di Nedan ocupat de muntenegreni — NOTH SUCCESE ALE AR­MATELOR SÂRBO-MUNTENE­­GFF.NE — Belgrad. 24. — Armatele mun­­teneg­rene ara fost trimise centra Bracovei. Albanezii se concentrează la Bibla. Trupele sârbești au intrat în luptă cu turcii la Der Șirkopa. Turcii au fugit fără a opune nici o rezistență . — Muntenegrenii­­ a ocupat Alexia și San Giovani di Me­­dina. ------------oo------------r Lspta ie la Beslrkasa Belgrad, 24. •— Lângă Bemir­­kapa o luptă îndârjită a­­ avut loc ori,­­care s’a terminat cu o în­frângere a turcilor. P ml­ul cel mai­ peste Vardar a rămas nevătămat. ■ Eri r<>*ea­ia­­ gensi­alului sârb Zivkovici s’a unit la Ipsk cu trupele mu­ntenegiete. După știrile din Yeskuelo, iru­pțle turcești a­u fost bătute libe­rd, Kuman­ovo și Volos. Din­ cau­za te­renului, artileria sârbească nu a putut să intre în­­ acțiune dar infanteria sârbească a go­nit pe turci din pozițiunUe lor. Al cincilea­ regiment de infan­terie,,­­a luat­­­ cu­ asalt poziția ar­tileriei turcești. Turcii­­ s'au­­ re­tras. Sârbii au cucerit Prilep fă­ră nici o împotrivire.­­ Pierderile­ sârbilor sunt neîn­semnate; cele suferite de turci sunt considerabile. » DEZASTRUL ARMATELOR TURCEȘTI — Tirapete imig&re S« — Turcii au mai pol­isire tasiHlinpoli!! Constantinopol, 2 f.—Ar puti­­cii turcești ce se află lângă Ceatali­gea sunt într’o astfel de stare, că­­nu vor putea menține nici pozi­­țiunile ce le ocupă în momentul de față. ■ Retragerea turcilor a fost o nă­vălire sălbatică. Toate sforțările­ supraomenești ale lui, Nazir­ Pa­,­și de a opri armata au fost­ za­darnice. El însuși a împușcat mai mulți ofițeri și soldați. Sâmbătă au fost împușcați la Radomirid­ 57 de soldați­­, cari și-au­ părăsit postul fără a ascul­ta de comandă.­­ Diminnica dimineața a fost aruncat în aer de două bombe, un tren militar în gară dala­ N­a­­del­kioî. Șinele de „drum de fier au fosti distruse pe "o distanță destul de mare, iar ș­ase vagoane încăr­cate cu soldați au fost complect nimicite. . . Acest fapt a provocat o panică și mai mare. Guvernul și corpul diplomațic nu se­­ mai gândesc să a­pere ca­pitala în contra armatelor bul­gare, ci mai curând se pregă­tesc să ia măsuri de prevedere, contra celor 150.000 de soldați turci cari se află­ în dosul Cea­­talgei și cari ar putea să trans­forme Constantinopolul într’o bae de sânge. Ambasadorii Marilor Puteri au cerut guvernului ca să forti­fice drumurile ce conduc la San Stefano­­ și Kiatane, ca­ la caz de nevoe capitala să se poată apă­ra contra hordelor turcești flă­mânde. Sosirea vaselor de război stră­ine a calmat puțin populația străină. De asem­enea a cauzat o plă­cută­ impresie transportarea ha­malilor curzi care­­ voiau să țină azi o consfătuire. Europenii părăsesc Constantinopolul Budapesta. 24. — Corespon­dentul din Constantinopol al zia­rului .„Budapesti Hírlap” a pre­dat în Constanța următoarea te­legramă: Azi dimineață a sosit aci, un vapor românesc aducând de la Constantinopol o mulțime de fa­milii europene. Străinii și în special supușii austro-ungari sunt foarte îngri­jiți. Ambasadorii statelor străine le au dat sfatul ca­ europenii să își transporte, neve­stele și copiii pe vapoarele aflate în port. Până acum totul este­ în or­dine. Sâmbăta au sosit la Constan­tinopol 16, soldați turci puși in fiare. ('rima­lO)­ este că­ci au stri­gat pe câmpul de­ luptă:.„este pu­cát să-ți sacrifici viata pentru guvernul căra a vândut, țara creștinilor". Siî Hamiî a părăSIT­­ Consta­ntin ofi ® l­ii DIN ACEIAȘI SURSA AFLU CA SULTANUL A PARASIT CONSTANTINOPOLUL ȘI ȘI-A MUTAT REȘEDINȚA L­A SCU­TARI IN BOSFOR. DE ASEMENEA AU FOST MUTATE LA SCUTARI, MINIS­TERELO, TEZAURUL PUBLIC ȘI SUBLIMA POARTA. CREȘTINII PĂRĂSESC CONS­­­TANTIN­OPOLUL. BULgARia CIN Lupa Sf. SteFANs CONSTANȚA. 24.ASTA SEARA S’A RĂSPÂNDIT IN LOCALITATE ZVONUL CA TURCE DE LA ULTIMA LINIE DE APARARE A CONSTANT­I NORODULUI AU FOST CU DE­­SĂVÂRȘIRE BĂTUȚI ȘI CA ARMATĂ BULGARA AR FI A­­JUNS LA ST. STEFANO FARA A MAI ÎNTÂMPINĂ VRE-O RE­ZISTENȚA. COntrolâND știrea,­­mi s'a con­firmat din sursă demnă de toa­tă încrederea, dându-mi-sa și următoarele amănunte compli­mentare: Azi după amiază armata bul­gara după ce a zdrobit și fron­­tul armatei turcești care forma ultima linie­ de apărare a Con­­stant­aendlului a înaintat până la St. Stefano pe care la ocu­pat fără a mai întâmpina vre­o rezistență. Populația a fost cuprinsă de o panică de nadesom -------—-oo----------­ Cuceriri sârbești Belgrad, ,2,1. După o știre c­­n­eială primită din Veshuek, ar­­mata sârbească a cucerit Ku­ps- Ve și ‘Keses, urmărind apoi miș­carea sa spre sud în direcția o­­rașului D­iakov­i »și Prile». panica din Constantinopol UcÎagiurea cre­știni­lor. Azi dimineață au sosit in loca­litate d­e vaporul " „Împăratul Traian" peste 1(H) de pasageri refugiați din Constantinopol. Ei povestesc că starea de spi­rit, a­ populației mahomedane ,din Constantinopol e de nedes­­­cria. Turcii sunt cu totul dem­o­­raticați în urma­ înfrângerii ar­matelor turcești. Ei umblă disperați pe­ străzi, plâng și strigă: „Vin ghiaurii să ne răpească Constantinopolul". O­ parte din populație mai ales spftalele (hogii­) țin întru­niri sub cerul liber și predica măcelărirea creștinilor. Autoritățile turcești sunt in­capabile de a menține ordinea din cauză surescitării extraordi­nare ce dom­inește în oraș. 1 — ■—Familiile creștine părăsesc i­t masă Constanti­nopolul. — — psiri pentru apărarea creștinilor In vederea eventualităței iz­­bucnirei revoluției în Capitala imperiului otoman mai multe vase de război ale Puterilor eu­ropene au trecut azi prin Dar­­danele și au ancorat în fața Con­­stantinopolului. CIRCUIT ZVONUL CA ȘI GUVERNUL NOSTRU VA DIS­PUNE TRIMITEREA CRUCIȘĂ­TORULUI „ELISABETA“ LA CONSTANTINOPOL. ——­—-oo-----------­ Salonicul print - Armatele grecești la porțile Salonicului - Noaptea târziu primim din Berlin următoarea telegramă urgentă. Berlin, 2.4. — ZIARUL „LO­­GAL ANZEIGER“ ANUNȚA DIN SALONIC CA DUPĂ O LUPTA IN CARE TURCII AU FOST COMPLECT NIMICIȚI, ARMA­TELE GRECEȘTI AU AJUNS LA 19 KILOMETRI DE SALO­NIC. CU TOATE CA GARNIZOA­NA TURCEASCA DIN SALO­NIC SE PREGĂTEȘTE LA O REZISTENTA DESPERATA, TOTUȘI VALIUL SI AUTORI­TĂȚILE SE SFATUESC PEN­TRU A PREDA ORAȘUL FA­RA LUPTA. UN ULTIMATUM VALIULUI DIN SALONIC Paris­, H. Moștenitorii­ de tron al Greciei, în calitate de co­mandant al armatelor ce se află în dreptul Salonicului,­­ a trimis un ultimatum valiului din Sa­­lonic, provocându-l să predea o­­rașul. Valiul a­ avut o­ consfătuire cu consulul englez și cu coman­dantul bal­stei turcești Tapsin Pass, care dispune de circa 35 an­­ de soldați. Răspunsul lui Tapsin pașa nu este încă cunoscut. INSULA TENEDOS OCUPATA DE GRECI Menu­­li. O escadră gre­cească a ocupat ars la ora 3 după amiazi insula Tenedos. (A­­genția telegrafică ateniană). BULGARII FORȚEAZĂ CAPI­TULAREA ADRIAN­OPOLULUI Londra. 21. Bulgarii au reu­șit sa oprească cursul râului Ma­rita și să-l îndrepte spre Adria­­nopol, caii in felul acesta va fi inundat. Se speră că in modul acesta Adrian­opolu­ va capitula în cu­rând, fară a se varsa vre-o pică­tură de sânge, spiîie! vnd apaului 565 Salîsik Paris. ii. — Agenția Havas află­ rbu Alg»*n­as ca cruci­săto­­rul „Rein­a Regente” a primit­­ ordinul de a idăaa­­spic Sglenje. -00- M­âmwm asupra înfrâager­ei lui Ka-Pașa Sofia, 2­4. — „Mir“ e­ informat că marea luptă în­ contra..grosu­lui forțelor turcești sub Nazim­ Pașa, ministrul de războia, pe li­nia Saray Gierte, s’a terminat printr’un dezastru pentru turci cari au­­ fost nimiciți. Pierderile turcilor au fost atunci, compara­tiv, mult mai mari ■ de­cât La Lule Burgas. Armata turcească învinsă a fugit în direcția orașu­lui Ceataldja, urmărită de bul­gari. Numărul tunurilor capturate la Lule Burgas și Giette trece zis o sută. S-a luat de asemenea o mare cantitate de munițiuni. Numărul prizonierilor captu­rați la Cioril­e de peste 2000. P§arii îșiaintează în jface­ . Sofia. 24. Agenfia­ telegra­fică bulgară află că armata bul­gară care operează în Macedo­nia înaintează repede spre sud, prin valea Strumei. Ezi bulgarii au ocupat trecătoarea Rapel și au continuat mersul înainte spre Bemkrhissar și Seres. -----------0------------­ Kurzii amenință și des foc Constantin­opoum Constantinopol. 24.­­— Kurzii au avut o consfătuire în­ care, am declarat că d­acă regele Bul­gariei va intra în Constantino­pol, în zadar va cânta capela catedralei Sf Sofia. Numai flă­cările și cenușa vor arăta unde a stat lungi secole biserica ridi­cată zeiței înțelepciune!. Curși! ,am hotărât că dacă ar­matele­ bulgare vor intra în Con­­stantinopol, să provoace un ast­fel de incendiu, că și peste mii d­e ani, să se vorbească de el și spricitarea bîscului gresc Constantinopol. 24.— După in­­formațiunile date de Poartă, blocajul porturilor bulgare e su­primat momentan. -----------p-----------­ Consiliu sârb de miniștri Belgrad, 24.—Seara a avut loc un consiliu de miniștri sub pre­ședinția d-lui Pasi­a, care a ți­nut trei ceasuri. -oo- Avansarea unor ofițeri greci Atena, 24, — Agenția telegra­fică greacă află că locotenentul de marină Votsis, care a­­ înecat cu o torpilă un cuirasat turc în portul Salonic, precum și ofițe­rul Hadjicos, au fost promovați la gradul superior. D. Votsis va mai primi Crucea Mântuitorului, mu cinașetoare italiene la Constantinopol Borna.Ziarul „Tribu­na” află că ambasadorul italian Garonini sa va duce la Constan­­tinopol pe crucișătorul „Bosnia” Crucișătorul „Coatii” a plecat azi spre Constantinopol cu con­tele Manzoni, consilier de amba­sadă, care a fost transferat de la Londra la Gosjstantinopole. -----------oo—------- i ’ Esligafiife la Franz-iosil Budapesta, 24.—Cu prilejul re­­cepțiunea delegațiunilor, preșe­dintele Merveldt a adresat împă­­ratulu­i. un discurs de omagii. Oratorul a amintit războiul bal­canic, spunând că se speră că guvernul­ monarhiei va 'reuși să soluționeze această însemnată chestiune și să salvgardeze inte­resele țărei în Balcani. Oratorul a terminat­urând­­ împăratului venerat de toate popoarele din Europa să vază în curând o pa­ce statornică în aceste părți ale Europei care au fost atâta, timp o cauză de neliniște. Președintele delegațiunei unga­re, contele Zichy a spus că do­rește ca înțelegerea dintre ma­rile Puteri să nu fie tulburată ,spre a reuși să termine războiul actual și să mențină pacea uni­versală. Cuvântările celor doi preșe­dinți s’au terminat prin strigă­tul de „Trăiască împăratul Fran­cisc­ Iosif” repetat cui ei îtușiasm­ de toți delegații. Perchezii îșiîtrea car­­gobotu­lui „Iași“ . Constanța 24 Octombrie Cargobotul „Iași” pe când se înapoia de la Roterdam în drum spre țară. Ia dreptei insulei Te­­nedos, a fost perchisiționat de torpilorul grec „Thiela“, timp de o oră, după care vasul a fost lăsat liber sâ-și urmeze călătoria. -oo FALIMENTTE Au fost declarați faliți : Din București : I. Einschenk, Rahovei 40; Markar Kricorian, Moșilor 241; Hristea Nicolae, șoseaua Colentina 17; Jos. Ma­r­­tinetz, Câm­­pineanu 39; Ștefan Stănescu, Brânzari 13. Din provincie : Avram Leibo­­vici, Ba­cău­ (arestat) ; Sterea P. Cotoreanu, , Galați str. Tecuci (defunct) ; Calman Sterman, Huși; H. Grunberg,­­ F. Mos­­covici, P.­Neamț­(arestați); Albu­­lescu ; Albert Vaider, Sinaia ; L. M. Iscovici, Ploești; Struț Herșcu, Focșani. -oo­ ­r ȘBllliâ" Consiliului general al județ^ila Putna Focșani, 24 Octom­brie. Astăzi după amiazi s’a ținut a doua ședință ordinară a con­siliului general din jud. Putna.­S’au votat conturile­­pe­ anul curent. S’a modificat bud­getul pe anul acesta. S’a votat budgetul­­ pe exerci­țiu­ viitor. S’a aprobat împrumutul de două sute mii de lei pentru pa­latul administrativ. S’a fixat tariful zil­elor de pres­tare și s’au votat aju­toarele pen­tru școlarii lipsiți de mijloace. In urm­ă d. prefect Senibace a adresat o telegra­mă imunisteru­­lui de interne prim care-1 a­nun­­­ță, că operațiunile consiliului județean fiind tfim­mate, declară, în numele M. 8. Regelui că se­­­­siunea ordinstră a consiliului este închisă. frhtsl J&i», jiui reseM Jütolas tebpoä Als Jața Sotíarüar ,

Next