Universul, octombrie 1912 (Anul 30, nr. 272-300)
1912-10-27 / nr. 296
5 Bani in Romania.—10 Bani in „streinătateFondator: LUIGI CAZZAVILLAM * * TURCII IZGONIȚI din EUROPA înfrângerea totală a armatelor turcești . LA BULGARII au OCUPAT ST. STEFANO Sultanul părăsește Constantinopolul Generalii bulgari Dimitrieff și Ivanif, cari alături de generalisimul Savoff, au asigurat izbânda strălucitei ofensive a bulgarilor în Thracia. SERBIA respinge intervenția puterilor Belgrad. 24.—Toate ziarele de aci publică articole spunând că Serbia ■va respinge, orice intervenție a marilor Puteri. Ziarele zic că tot ce a făcut atii ® Serbia.■ poate să mulțumească, armatei sale și diplomației sale înțelepte și prevăzătoare. Gând, războiul se va fi sfârșit și se va fi introdus un nou status quo, atunci se vor putea începe discuțiunile, căci Serbia nu a făcut enormele sacrificii pentru ca altul să culeagă fructele ordinei ,introduse de ea în locul anarhiei și măcelurilor de odinioară. Ziarul ,,Tribuna“ zice că și Albania, trebuie ocupată, iar controlul asupra ei să se facă de unul din statele aliate. BONAȚIUNILE FĂCUTE STATULUI Belgrad, 24.—Statul a primit până acum 2.750.000 de dinari de la donatori. Numele acelor donatori cari au dat mai mult de o mie de dinari este trecut într’o carte de onoare de însuși ministrul de finanțe. •Fiecare psigină din această ■ carte de onoare este iscălită de regele Petru. Cartea va fi păstrată la ministerul de război. Cea mai mare parte din donații sosesc din Austro-Ungaria. BATANIA DE LA PRÎLEP Belgrad; %6.'-p La bătălia de la Piriați turcii au avut 15. 000 de soldați. Ei au fost siliți să fie în mânia sârbilor mai multe tunuri de tir rapid. Perderile turcești au fost cu mult mai mari ca cele lor-CONFERINȚA DINTRE PASICI ȘI HARTWIG Belgrad, 24. ..■ îndată după întoarcerea sa, primul ministru Pasici s’a dus la ministrul Rusiei Hartwig cu care sa sfătuit mai mult de un ceas. PRIMA CIOCNIRE IN JURUL SALONICULUI Belgrad, 24. — Eri a fost o ciocnire intre trupele iarnești și ■cele sârbești în jurul Salonicului. Turcii au fost nevoiți să se retragă la Salonic. ■ In cercurile militare sârbești se afirmă că luarea Salonicului se va face fără mari perpexi, căci In Salonic se află o garnizoană micească foarte slabă’. " * •* i După știrile de până, acum , în Salonic s’ar afla o garnizoană compusă din abia 30.000 de soldați. CONDUCTUL DE APA AL CONSTANTINOPOLULUI DISTRUS CU DINAMITA Belgrad. 24. — Din Sofia vine știrea că bulgarii au distrus cu dinamită conductul de apă al Constantinopolului. NOUL PRIZONIERI TURCI Belgrad, 24.—Azi au sosit ici BUC de prizonieri turci între care 57 de ofițeri. Ei au fost internați în Citadela Declarațiunile lui Hilmi pașa — Cauzele înfrângerei turcilor — Viena, 2L—„Neusariener Abendblatts a publicat o convorbire cu noul ambasador al Turciei la Viena, Hilmi Pașa, care a spus: Situația, disperată pentru moment, a fost pricinuită, de faptul că Turcia a început războiul fără ca să fie pregătită; nu se credea că războiul s'ar putea dezlănțui; proba e că puțin mai înainte, redifii, care fuseseră concentrați, au fost retrimeși la vetrele lor, astfel că efectivul trupelor era foarte restrâns; câteva batalioane nu erau compuse din mai mult de 170—200 de oameni. Proiectul de a opune bulgarilor grosul forțelor noastre, aproape 400.000 de oameni, cifre care, după militari competenți ar fi fost suficiente spre a învinge pe bulgari, nu a putut fi realizat deoarece calea Mărei Egeice pentru transportarea trupelor nu era posibilă, dat fiind că războiul cu Italia nu era terminat. Singura cale ferată Constantinopol-Adrianopol - Salonic nu era îndestulătoare spre a face transporturi mari din Asia mică. De altfel, greșeli au fost făcute, în dauna noastră: spre pildă, capacitățile militare au fost numite guvernatori, de vîlaiete înainte de declararea războiului. Reprezentantului ziarului „Neue Freie Presse“, Hilmi Pașa a declarat următoarele : Deși intrarea bulgarilor în Constantinopol nu e lucru tocmai ușor, treime să căutăm , să înlăturăm tot ce ar putea avea ca urmare complication internationale, și de asemenea puterile au un deosebit interes, să nu lase să se ivească dificultăți în fața Gonstantinopolm. Dorința noastră urgentă de a încheia pace corespunde și dorințelor puterilor. In momentul când s’ar putea produce o luptă In fața Constantinopolului, nu dorim să mai facem o nouă vărsare de sânge. oo FELICITĂRILE PRIMITE DE REGELE PETRU Belgrad, 24.—Cu 'ocazia intrării sale la' Uskueb regele Petru a primit felicitări din 'toate'Hărțile. Tot atunci a primit și o telegramă din partea foștilor săi colegi de la școala din St. Cyil — Regele, a avansat pe prințul moștenitor Alexiodnn la gradul de locotenent colonel, iar pe fratele său Arseni la gradul de general . , -----------ce—--—, Armata mimteagrească a intrat în IJaceva Delinje. 24. Armata moarese greavă de sub comanda generalului Tucovici, ajutată de artileria sârbească a intrat în Djacovu, TU,1.1A a cerut sprijinul s rânetelor române Constantinopol. .34. . — Cercurile diplomatice de api , urmăresc în cea mai mare atențiune atitudinea Românie». Poarta, înainte de a fi cerut intervenția Marilor Puteri,se adresase samistraml român de la Constantinopol, d. «îișa, întrebânndu-i dacă Romiânia este dispusă să sprijine cu armatele sale pe Turcia. Numai după răspunsul negativ al reprezulantului României, s-a hotărât Turcia să ceară intervenția Puterilor. România însă a declarat că la conferința ce se va țineri la tratativele de pace, va face totul pentru a restrânge pretențiunile statelor balcanice. POARTA A CERUT MEDIAȚIUNEA PUTERILOR Constantinopol, 2,4.—O notiță oficioasă spune că Poarta a cerut mediațiunea Puterilor în vederea încetărea războiului și începerea negocierilor de pace. Convorbirile între Puteri mai urmează. Cercurile bine informate cred că Puterile nu vor putea răspunde înainte de două sau trei zile. Constantinopol, 24..Amba sadorul Franței, D. Bompard, a avut o întrevedere cu ministrul de externe în timpul consiliului de miniștri care discută, după cum se asigură, încetarea ostilităților. GUVERNUL TURC PREGĂTEȘTE O REZISTENȚA ENERGIGA Constantinopol. 24.—Guvernul turcesc pregătește o rezistență energică pe linia Ceatargea. întăriri au fost trimise spre a însufleți trupele. Spre acelaș scop s-a trimes de asemenea ulemale. După ziarul „Alemdar“ mișcarea armatei a început azi, confirmarea oficială lipsește. VASELE STRĂINE LA CONSTANTINOPOL Constantinopol. 24.— Crucișătorul englez „Weymouth“ a sosit, azi după amiazi, cel austriac „Aspern", francezul ,,Victor Hugo", rusul ,,Kagul“ germanul „Vineta“ vor urma în curând, NUMĂR IN 6 PAGINI Anii XXX.- No. ano. - SAMBATA 27 OCTOMBRIE 1912 a-J». > Sofi,Beascții și Attamisîr stia: “■ISTI“ CELE DIN URMĂ ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGII TELEGRAFICE ȘI TELEFONICE Românii de peste munți VASILE STROESCU MEMBRU, ONORIFIC AL SOCIETATEI „PETRU MAIOR“ Budapesta. 24. — Ministerul de interne a autorizat societatea academică din Pesta „Petru Maior“ să aleagă pe cunoscutul filantrop basarabean Vasile Stroescu, ca membru onorific al societății. Se știe că după legile ungare un străin nu poate face parte din nici o asociație fara autorizația specială a ministerului deinterne. O DONAȚIE PENTRU SOCIETATEA ASTRA Blaj, '24'.—Tânărul Codearcea Cornel, elev în clasa a ,8-a reala, a donat societăței culturale române „Astra” suma de 100.000 coroane. ;■ , PRIMELE VICTIME AMI NOUEI EPISCOPI GRECO-MAGHIARE Budapesta, 24,—Ni sc. a-nmnpA din Arad:Ziarul,partidului român ,din Ungaria „Românul“ scrie, că juducătorul de instrucție din Csíkszereda a dat in judecată pei protopopul l pe Cântpeanu Giurgea, pe , Alexandru Donescu, pe Gacril Ciobotar din Gyimes, precum și mai mulți alți români din Volato. Ei sunt învinuiți dar au agitat contra statului maghiar , prin ziare, broșuri, etc.„ hidenznând populația greco-catolică din noua episcopie, ungă jră ca să treacă la religia gr. ortodoxă. Ziarul „Românul“ zice că acești români vor fi prima jertfă a nouri episcopii maghiare. SULTANUL PARASESTE CONSTANTINOPOLUL Constantinopol, 24 — Sultanul și Poarta fac toate pregătirile necesare pentru a se muta la Brossa. Comorile ce se află în vechile palate ale sultanului, cari au o valoare de mai multe sute de milioane, au fost deja trimise înainte. In fața palatului sultanului staționează două vapoare de război gata de plecare. SULTANUL VIZITEAZĂ PE RĂNIȚI Constantinopol, 24. — Sultanul a vizitat azi după amiazi pe răniții care sunt îngrijiți în spitalul din Nișantaș, adresându-le cuvinte binevoitoare. -oo- San Oiovsni di Nedan ocupat de muntenegreni — NOTH SUCCESE ALE ARMATELOR SÂRBO-MUNTENEGFF.NE — Belgrad. 24. — Armatele muntenegrene ara fost trimise centra Bracovei. Albanezii se concentrează la Bibla. Trupele sârbești au intrat în luptă cu turcii la Der Șirkopa. Turcii au fugit fără a opune nici o rezistență . — Muntenegrenii a ocupat Alexia și San Giovani di Medina. ------------oo------------r Lspta ie la Beslrkasa Belgrad, 24. •— Lângă Bemirkapa o luptă îndârjită a avut loc ori,care s’a terminat cu o înfrângere a turcilor. P mlul cel mai peste Vardar a rămas nevătămat. ■ Eri r<>*eaia gensialului sârb Zivkovici s’a unit la Ipsk cu trupele muntenegiete. După știrile din Yeskuelo, irupțle turcești au fost bătute liberd, Kumanovo și Volos. Din cauza terenului, artileria sârbească nu a putut să intre în acțiune dar infanteria sârbească a gonit pe turci din pozițiunUe lor. Al cincilea regiment de infanterie,,a luat cu asalt poziția artileriei turcești. Turcii s'au retras. Sârbii au cucerit Prilep fără nici o împotrivire. Pierderile sârbilor sunt neînsemnate; cele suferite de turci sunt considerabile. » DEZASTRUL ARMATELOR TURCEȘTI — Tirapete imig&re S« — Turcii au mai polisire tasiHlinpoli!! Constantinopol, 2 f.—Ar puticii turcești ce se află lângă Ceataligea sunt într’o astfel de stare, cănu vor putea menține nici pozițiunile ce le ocupă în momentul de față. ■ Retragerea turcilor a fost o năvălire sălbatică. Toate sforțările supraomenești ale lui, Nazir Pa,și de a opri armata au fost zadarnice. El însuși a împușcat mai mulți ofițeri și soldați. Sâmbătă au fost împușcați la Radomirid 57 de soldați, cari și-au părăsit postul fără a asculta de comandă. Diminnica dimineața a fost aruncat în aer de două bombe, un tren militar în gară dala Nadelkioî. Șinele de „drum de fier au fosti distruse pe "o distanță destul de mare, iar șase vagoane încărcate cu soldați au fost complect nimicite. . . Acest fapt a provocat o panică și mai mare. Guvernul și corpul diplomațic nu se mai gândesc să apere capitala în contra armatelor bulgare, ci mai curând se pregătesc să ia măsuri de prevedere, contra celor 150.000 de soldați turci cari se află în dosul Ceatalgei și cari ar putea să transforme Constantinopolul într’o bae de sânge. Ambasadorii Marilor Puteri au cerut guvernului ca să fortifice drumurile ce conduc la San Stefano și Kiatane, ca la caz de nevoe capitala să se poată apăra contra hordelor turcești flămânde. Sosirea vaselor de război străine a calmat puțin populația străină. De asemenea a cauzat o plăcută impresie transportarea hamalilor curzi care voiau să țină azi o consfătuire. Europenii părăsesc Constantinopolul Budapesta. 24. — Corespondentul din Constantinopol al ziarului .„Budapesti Hírlap” a predat în Constanța următoarea telegramă: Azi dimineață a sosit aci, un vapor românesc aducând de la Constantinopol o mulțime de familii europene. Străinii și în special supușii austro-ungari sunt foarte îngrijiți. Ambasadorii statelor străine le au dat sfatul ca europenii să își transporte, nevestele și copiii pe vapoarele aflate în port. Până acum totul este în ordine. Sâmbăta au sosit la Constantinopol 16, soldați turci puși in fiare. ('rimalO) este căci au strigat pe câmpul de luptă:.„este pucát să-ți sacrifici viata pentru guvernul căra a vândut, țara creștinilor". Siî Hamiî a părăSIT Constantin ofi ® lii DIN ACEIAȘI SURSA AFLU CA SULTANUL A PARASIT CONSTANTINOPOLUL ȘI ȘI-A MUTAT REȘEDINȚA LA SCUTARI IN BOSFOR. DE ASEMENEA AU FOST MUTATE LA SCUTARI, MINISTERELO, TEZAURUL PUBLIC ȘI SUBLIMA POARTA. CREȘTINII PĂRĂSESC CONSTANTINOPOLUL. BULgARia CIN Lupa Sf. SteFANs CONSTANȚA. 24.ASTA SEARA S’A RĂSPÂNDIT IN LOCALITATE ZVONUL CA TURCE DE LA ULTIMA LINIE DE APARARE A CONSTANTI NORODULUI AU FOST CU DESĂVÂRȘIRE BĂTUȚI ȘI CA ARMATĂ BULGARA AR FI AJUNS LA ST. STEFANO FARA A MAI ÎNTÂMPINĂ VRE-O REZISTENȚA. COntrolâND știrea,mi s'a confirmat din sursă demnă de toată încrederea, dându-mi-sa și următoarele amănunte complimentare: Azi după amiază armata bulgara după ce a zdrobit și frontul armatei turcești care forma ultima linie de apărare a Constantaendlului a înaintat până la St. Stefano pe care la ocupat fără a mai întâmpina vreo rezistență. Populația a fost cuprinsă de o panică de nadesom -------—-oo---------- Cuceriri sârbești Belgrad, ,2,1. După o știre cneială primită din Veshuek, armata sârbească a cucerit Kups- Ve și ‘Keses, urmărind apoi mișcarea sa spre sud în direcția orașului Diakovi »și Prile». panica din Constantinopol UcÎagiurea creștinilor. Azi dimineață au sosit in localitate de vaporul " „Împăratul Traian" peste 1(H) de pasageri refugiați din Constantinopol. Ei povestesc că starea de spirit, a populației mahomedane ,din Constantinopol e de nedescria. Turcii sunt cu totul demoraticați în urma înfrângerii armatelor turcești. Ei umblă disperați pe străzi, plâng și strigă: „Vin ghiaurii să ne răpească Constantinopolul". O parte din populație mai ales spftalele (hogii) țin întruniri sub cerul liber și predica măcelărirea creștinilor. Autoritățile turcești sunt incapabile de a menține ordinea din cauză surescitării extraordinare ce dominește în oraș. 1 — ■—Familiile creștine părăsesc it masă Constantinopolul. — — psiri pentru apărarea creștinilor In vederea eventualităței izbucnirei revoluției în Capitala imperiului otoman mai multe vase de război ale Puterilor europene au trecut azi prin Dardanele și au ancorat în fața Constantinopolului. CIRCUIT ZVONUL CA ȘI GUVERNUL NOSTRU VA DISPUNE TRIMITEREA CRUCIȘĂTORULUI „ELISABETA“ LA CONSTANTINOPOL. ———-oo----------- Salonicul print - Armatele grecești la porțile Salonicului - Noaptea târziu primim din Berlin următoarea telegramă urgentă. Berlin, 2.4. — ZIARUL „LOGAL ANZEIGER“ ANUNȚA DIN SALONIC CA DUPĂ O LUPTA IN CARE TURCII AU FOST COMPLECT NIMICIȚI, ARMATELE GRECEȘTI AU AJUNS LA 19 KILOMETRI DE SALONIC. CU TOATE CA GARNIZOANA TURCEASCA DIN SALONIC SE PREGĂTEȘTE LA O REZISTENTA DESPERATA, TOTUȘI VALIUL SI AUTORITĂȚILE SE SFATUESC PENTRU A PREDA ORAȘUL FARA LUPTA. UN ULTIMATUM VALIULUI DIN SALONIC Paris, H. Moștenitorii de tron al Greciei, în calitate de comandant al armatelor ce se află în dreptul Salonicului, a trimis un ultimatum valiului din Salonic, provocându-l să predea orașul. Valiul a avut o consfătuire cu consulul englez și cu comandantul balstei turcești Tapsin Pass, care dispune de circa 35 an de soldați. Răspunsul lui Tapsin pașa nu este încă cunoscut. INSULA TENEDOS OCUPATA DE GRECI Menuli. O escadră grecească a ocupat ars la ora 3 după amiazi insula Tenedos. (Agenția telegrafică ateniană). BULGARII FORȚEAZĂ CAPITULAREA ADRIANOPOLULUI Londra. 21. Bulgarii au reușit sa oprească cursul râului Marita și să-l îndrepte spre Adrianopol, caii in felul acesta va fi inundat. Se speră că in modul acesta Adrianopolu va capitula în curând, fară a se varsa vre-o picătură de sânge, spiîie! vnd apaului 565 Salîsik Paris. ii. — Agenția Havas află rbu Alg»*nas ca crucisătorul „Reina Regente” a primit ordinul de a idăaaspic Sglenje. -00- Mâmwm asupra înfrâagerei lui Ka-Pașa Sofia, 24. — „Mir“ e informat că marea luptă în contra..grosului forțelor turcești sub Nazim Pașa, ministrul de războia, pe linia Saray Gierte, s’a terminat printr’un dezastru pentru turci cari au fost nimiciți. Pierderile turcilor au fost atunci, comparativ, mult mai mari ■ decât La Lule Burgas. Armata turcească învinsă a fugit în direcția orașului Ceataldja, urmărită de bulgari. Numărul tunurilor capturate la Lule Burgas și Giette trece zis o sută. S-a luat de asemenea o mare cantitate de munițiuni. Numărul prizonierilor capturați la Ciorile de peste 2000. P§arii îșiaintează în jface . Sofia. 24. Agenfia telegrafică bulgară află că armata bulgară care operează în Macedonia înaintează repede spre sud, prin valea Strumei. Ezi bulgarii au ocupat trecătoarea Rapel și au continuat mersul înainte spre Bemkrhissar și Seres. -----------0------------ Kurzii amenință și des foc Constantinopoum Constantinopol. 24.— Kurzii au avut o consfătuire în care, am declarat că dacă regele Bulgariei va intra în Constantinopol, în zadar va cânta capela catedralei Sf Sofia. Numai flăcările și cenușa vor arăta unde a stat lungi secole biserica ridicată zeiței înțelepciune!. Curși! ,am hotărât că dacă armatele bulgare vor intra în Constantinopol, să provoace un astfel de incendiu, că și peste mii de ani, să se vorbească de el și spricitarea bîscului gresc Constantinopol. 24.— După informațiunile date de Poartă, blocajul porturilor bulgare e suprimat momentan. -----------p----------- Consiliu sârb de miniștri Belgrad, 24.—Seara a avut loc un consiliu de miniștri sub președinția d-lui Pasia, care a ținut trei ceasuri. -oo- Avansarea unor ofițeri greci Atena, 24, — Agenția telegrafică greacă află că locotenentul de marină Votsis, care a înecat cu o torpilă un cuirasat turc în portul Salonic, precum și ofițerul Hadjicos, au fost promovați la gradul superior. D. Votsis va mai primi Crucea Mântuitorului, mu cinașetoare italiene la Constantinopol Borna.Ziarul „Tribuna” află că ambasadorul italian Garonini sa va duce la Constantinopol pe crucișătorul „Bosnia” Crucișătorul „Coatii” a plecat azi spre Constantinopol cu contele Manzoni, consilier de ambasadă, care a fost transferat de la Londra la Gosjstantinopole. -----------oo—------- i ’ Esligafiife la Franz-iosil Budapesta, 24.—Cu prilejul recepțiunea delegațiunilor, președintele Merveldt a adresat împăratului. un discurs de omagii. Oratorul a amintit războiul balcanic, spunând că se speră că guvernul monarhiei va 'reuși să soluționeze această însemnată chestiune și să salvgardeze interesele țărei în Balcani. Oratorul a terminaturând împăratului venerat de toate popoarele din Europa să vază în curând o pace statornică în aceste părți ale Europei care au fost atâta, timp o cauză de neliniște. Președintele delegațiunei ungare, contele Zichy a spus că dorește ca înțelegerea dintre marile Puteri să nu fie tulburată ,spre a reuși să termine războiul actual și să mențină pacea universală. Cuvântările celor doi președinți s’au terminat prin strigătul de „Trăiască împăratul Francisc Iosif” repetat cui ei îtușiasm de toți delegații. Perchezii îșiîtrea cargobotului „Iași“ . Constanța 24 Octombrie Cargobotul „Iași” pe când se înapoia de la Roterdam în drum spre țară. Ia dreptei insulei Tenedos, a fost perchisiționat de torpilorul grec „Thiela“, timp de o oră, după care vasul a fost lăsat liber sâ-și urmeze călătoria. -oo FALIMENTTE Au fost declarați faliți : Din București : I. Einschenk, Rahovei 40; Markar Kricorian, Moșilor 241; Hristea Nicolae, șoseaua Colentina 17; Jos. Martinetz, Câmpineanu 39; Ștefan Stănescu, Brânzari 13. Din provincie : Avram Leibovici, Bacău (arestat) ; Sterea P. Cotoreanu, , Galați str. Tecuci (defunct) ; Calman Sterman, Huși; H. Grunberg, F. Moscovici, P.Neamț(arestați); Albulescu ; Albert Vaider, Sinaia ; L. M. Iscovici, Ploești; Struț Herșcu, Focșani. -oo r ȘBllliâ" Consiliului general al județ^ila Putna Focșani, 24 Octombrie. Astăzi după amiazi s’a ținut a doua ședință ordinară a consiliului general din jud. Putna.S’au votat conturilepe anul curent. S’a modificat budgetul pe anul acesta. S’a votat budgetul pe exercițiu viitor. S’a aprobat împrumutul de două sute mii de lei pentru palatul administrativ. S’a fixat tariful zilelor de prestare și s’au votat ajutoarele pentru școlarii lipsiți de mijloace. In urmă d. prefect Senibace a adresat o telegramă imunisterului de interne prim care-1 anunță, că operațiunile consiliului județean fiind tfimmate, declară, în numele M. 8. Regelui că sesiunea ordinstră a consiliului este închisă. frhtsl J&i», jiui reseM Jütolas tebpoä Als Jața Sotíarüar ,