Universul, noiembrie 1912 (Anul 30, nr. 301-330)
1912-11-25 / nr. 325
I 24 Noembrie 1912 Al 8-lea concurs de mari premii pentru cititorii «UNIVERSULUI» SERIA VIII-a Conul No. 24 A se păstra zilnic până la complectarea a 30 cupoane si se vor trimite intr'un plic la Administrație. Tragerea se va face In oursul Tunel Decembrie. DOCTOR IN MEDICINA ARTUR KOHN DENTIST fost asistent La clinica de perfecțiune dentară din Berlin, după o practică de maii mulți ani la Galați s-a stabilit București, str. Sărindar 14. 3118. SOCIETATEA COMUNALA A TRAMVAIELOR BUCUREȘTI PUBLICAȚIE Societatea are nevoe de un număr de manipulanți (natdanî) și încasatori (conductori, care să îndeplinească următoarele condițiuni: 1) Să fie cetățeni români; 2) Vârsta 21—45 ani, și satisfacerea legei recrutare; 3) Să fie sănătoși fără deformații corporale; 1) Să știe seri și citi; 5) Să nu fi avut vreo condamnare penală; Amatorii, fie că au făcut sau nu cereri Societăței, treime să se prestate cu actele la Depoul Ștefan cel Mare, din Șoseaua Ștefan cel Mare (lângă spitalul Colentina) în zilele de Joi 29, Vineri 30 și Sâmbătă 1 Decembrie 1912, între orele 9—10 luni, pentru a putea fi examinați. Cei admiși vor face școala pregătitoare, și numai după satisfacerea acestei obligațiuni ^M^nitea>Jii_angajați____11193 mm Nutriment complect pentru copii. bolnavi * și bătrâni « Conține cel mai bun LAPTE din ASPII «în de la toate drogheriile și farmaciile din lut Cutia lui LEept. Sara. L5bl, București. > ^lțtpățit-o, Domnilor? aveți boale secrete (lumești) ? nu pierdeți vremea, mergeți la: Policlinica ,FORTuMâ No. 5, str. Cavafiî-Veche 5, (drept în fața Ofițerului Stărei Civile), unde se vindecă repede, sigur și fără durere, toate boalele secrete (lumești), cele vechi și cele noui. Intrarea discretă. Notați bine adresa. 3110 _ Telefon 39/9 — Dr. GALI1IA Str. DOAMNEI 1.—Telefon Special in Boale VENEDICI^ Analiza sângelui pentru Sifilis (Wassermann) 3083 Dr.L.Gonstantinescu fost monitor al clinicei de maladii urinare din Paris BOALELE GENITO-URINARE Consult 3—7 p. m.—Telefon 30144 50 — Str. SCAUNE — 50 (alături de demența) 3001 închirieri de FilillE producția celor mai renumite case, schlagere ultimile noutăți, condițiuni foarte avantagioase, 1200 metri 5 lei pe zi. De asemenea se găsesc aparate cinematografice de vânzare și închiriat. A se adresa prin corespondență: E Brann, str. Campodoct, 48, București, 3177 DL HAMUID * Medic șef al C. F. R. Membru titular al Societatei de Dermatologie și SifiligraDe din Paris.— Fost medic șef al serviciului de boale venerice de la Spitalul Colentina Roaie de Piele și Sifilis — Căderea Părului —■ Consult, de la 2 la 5 ore.—Telefon 8 96. Calea Victoriei 113. 3079 AVIZ IMPORTANT SOBELE „Godin” ADEVARATE Trebue să poarte poarte pe medalion inscripția : „GODIN” — Marque deposée — Iar pe capacul rotund â-se. maison GO JOIN S-té da Famíliáiéra Bruxelles. Orice inscripție schimbată, dovedește că soba este o imitație. Pentru ca publicul să fie sigur, că cumpără o sobă „GODIIV“ originală, fabrica a predat magazinelor cari vând sobele ei, ca semn de distincțiune, câte un tablou de reclamă mare, imprimat cu litere albastre în românește. Pentru orice informa Huni publicul se poate adresa Reprezentantului General pentru Român a: B-IR.A.MARCUS B-dul Domniței p. 2 — cor cu Sfinți — 3124 Suche IcitPUilea Boreaut-Poslen in Bucarest oder Provinz Konditioniere seit 18 lahren bei ersten Firmen, bin derzeit Oberbuchhalter bei einer bedeutenden Akt. Ges. in Sofia Oesterreiener, 35 lahre alt, verheiratet 1 Kind) praktischer Kaufmann und prima Pieferenzen Gefällige zusenrifteh erbitte au E. lovanovits für W. K. Sofia. Ulitza Gurko 9, 3176 D r. M. Lazarovic! MEDIC DENTIST De la fatuitatea din Viena și Berlin Vindecă dinții chiar cu abcese prin procedeu non Berlinez. Dinți artificiali fără placă, plombe, coroane și orice lucrare dentară exact și solid executate. îndreptarea dinților răii crescuți prin sisteme ornodontice. Consult. 9—12 și 2—6. Calea Victoriei 31. 2928 Or. S. HERMANN Bela clinica Prof. Finger din Viena Boli genito-irâare si/Utice și boli de piele Consult. 2-5 p.(1). Duminica 9-7/a.mü. București, Str Doamnei 23 3116 .Priclino T^ÍÍfáír > Grivițel 107, Matache Măelaru ConsultatiUni pentru tate BOTELE ^ Tratamentul special al BOALUOR LUMEȘTI . In fiecare zi de la 8—13 și 2—9' Un leu consultatio nea ' CABINET DENTAR MODERN' Lucrări solide In aur, cancine și platină 318' Se caută pentru a fi arendată chiar de acum, pe un termen mai lang sau mai scurt, O MOȘIE in întindere de câteva mii pogoane pământ arabil și cultivabil, situată în județele Covuntax, Brăila, Delta Dunărei, Ialomița, Constanța, Ilfov. Oferte sub „Arendă” la Agenția de publicitate Carol Schulder , Co., București.^_________3200 RONYA Tonic, nutiții și reconstituant Cm principiile conținute in Cola, Coca, Guarana și Cacao reunite. INDICAIlism : Debilitate, Anemie, Chlorosa, Hipocondrie, Afecțiuni cardiace, Maladii nervoase, Convalescența. Este cel mai eficace dintre toate vinurile medicinale și tot odată cel mai plăcut la gust. 3187 Prețul Buteliei Lei 4.50 A se cere pretutindeni la Farm. și Droguerii cu marca „FORTUNA“ depusă și semnătura. Unde nu se găsește’ se trimete contra ramburs plătit depozitul general Farmacia Curiei Regale Dr FRAȚII ROATA, Iași Alii receptionar FOST LA O MARE SOCIETATE PETROLIFERA, CAUTA POST. REFERINȚE BUNE. OFERTE „UNIVERSUL“ SUB RECEPȚIONAR PETROL: 3201 Un MILION " parl alloi vița americane Ripa ii porlalis, am de vânzare cu preț convenabil. Adresa : tanota IVicolae, comuna Pauliș, comitatul Aradului luna~»mud 3145 PĂZITI-VA AVERILE miros ax ? 3186 (PALTIN CREȚ) CU CEL MAI BUN PREȚ, CHIRISTIGIA 10. HANN ANTON GLEISSNER IN SCHÖNBACH STADT B0EHMEN. 3106 0-rill CONST. PANDELESCU fost oculist la Spitalul Coltea BOAIE DE OCIN s-a mutat Str. Romină .94, (lângă Calea Dorobanți) ConsultaCui si 3-5 p. m. _____________________ 3143 mmm de mods PAULINA MANCIU S'a inultit in ca.cu Victoriei No. 30 vis-a-vis de Politie In l’asagiul Macca. Specializată în pălării de do iu. 3161 B. DJABOUROV Furnizor al Curtei Regale COVOARE PERSIANS și TURCEȘTI cu prețuri de eu Gros și Tise LEI 12-21*26 METRUL PATRAT Covoare de Mătase.—Covoare de Colecție.— Covoare Antice atelier special pentru reparație 72-74 Calea Victoriei — București 3204 ALIZE m 5 PUTE.SECREȚIUni.PUROI.SUC-GASTRIC.FECALE,DIFTERIE CERCETAREA Sifilisului in SÂNGE (UI ASSCHRAMNi și orice produs medical LABORATORUL CHIMico-MEnicfiL *J?GH.DUMITRESC1 J, SIT.CalWpllieii HS^(Mgi51rliil Btana).Telefon:3S138 WASSERMANN clasic, făcut după metodele practicate în marile spitale : HuTEL DIEU, ST. LUIS LANBEC, din Paris Moßiie comBATe THOCS €T ?' KOHN DIN VIGNA CALCA VICTORIei PASAGIV/l iOORIUARA* Cofetăria lomescu FURNISORUL CURTEI Recomandă onor. Public renumitele bomboane de elită Dattes fardes au pistaces, specialitate esclusivă a casei. Maron glace. Biscuiți de sănătate (Pesmeciuri de post). 3197 CUM? AB A Flaf © valuri »DUMINIGA, 1> NOEMBRIE — 2B CUVÂNTAREA I. P. S. MITROPOLIT PRIMAT I. P. S. Mitropolit Primat Rodion ține o caldă cuvântare în care se ocupă de rolul important al școalei în formarea tinerei lor elemente cari alcătuesc generațiile de mâine. Școala dă copilului sau copilei totalitatea cunoștințelor cari vor sluji ca arme în lupta pentru viață. Tinerimea școlară stă întâi sub privegherea familiei, și apoi sub aceea a profesorilor. Noi care avem rolul de îndrumători al generațiunile tinere, trebue să știm că țara va fi așa cum o vom face noi. „Societatea ortodoxă națională a femeilor române” a pus bazele unei școli care va fi o alma mater, realizând prin aceasta o operă pentru care merită cele mai vii laude. Dator, în numele bisericei, să încurajez >pe toți acei cari lucrează la statornicirea virtuții în viața noastră, am venit aci să mulțumesc acelora cari contribue la ridicarea sufletească a neamului nostru. Cu ajutorul lui Dumnezeu și prin muncă stăruitoare, acest strălucit locaș va da pregătire fiicelor neamului nostru. Fericit din inimă pe doamnele membre ale societății, cari ne au dat putința să inaugurăm azi cea dintâi școală românească pentru educarea fetelor romane. Trăiască A. S. Regală Principesa Elisabeta, care ne-a făcut cinstea să vină în mijlocul acestor fiice ale neamului romanesc, trăiască doamnele membre ale societății, și toți acei cari au contribuit la munca lor. Dumnezeu să binecuvânteze această școală și activitatea ei. Corul școalei a intonat un rit religios Cât de mărit. DISCURSUL DILNEI GANTA Doamna Alexandrina Gr. Cantacuzino rostește următoarea cuvântare« Prezența A. S. Regale, a I. F 3. Mitropolit Primat și a atâtor persoane distinse constitue pentru noi răsplata muncii stăruitoare pe care au depus-o doam Inaugurarea primului institut al Societăței ortodoxe naționale a femeilor române Joi d. a. s’a inaugurat cu o solemnitate deosebită internatul clădit de „Soc. ortodoxă*’ în str. Principatele Unite. Azista un public numeros alcătuit din tot ce societatea are mal distins. Am remarcat pe A. S. R. Principesa Elisabeta, I. P. s. Mitropolitul Primat, d. C. Dissescu, ministru al cultelor și instrucției publice, C. Arion, fost ministru, d-na și d. Alex. Xenopol, d-na Mavrogheni din partea M. S. Regina, d. C. Solomonescu, directorul prefecturei trimis special din partea d-lui prefect, d-na Lidia Filipescu, d-na Catargi, d. Seb. Moruzi, d-na și d. Nae Dumitrescu, sub directorul învățământului secundar și superior, d-na Mavrodi, doamnă de onoare a A. S. R. Principesa Maria, cu domnișoarele, d-na Alfred Romano, d-na Dissescu, d-na Bălăceanu, d. Gr. Gr. Cantacuzino, locot. col. Sturdza, d-na și d- Dim. C. Butculescu, d. I. Kalinderu, d-na Mavrocordat, d. Băicoianu, d-na Smara, d. colonel Palade, d. S. Mehedinți, d. I. Ghimbășeanu, dr. Bălan, trimis special al I. P. S. mitropolitul Mețianu, Teodor Ionescu, profesor la liceul „Carol I” din Craiova, Christu Negoescu. Din cler am remarcat pe P. S. S. Arhimandritul Iuliu Scriban, Arhiereul Meletie Constanțeanu, Arhimandritul Iosif Saveluc, arhiereul Bartolomeu Stănescu, administratorul casei Bisericei, protoereul A. Protopopescu, economii D. Georgescu, G. Crețu, I. Florescu, I. Bărbulescu-C.Lung, N. Popescu-Moșoaia, directorul seminarului Nifon, G. Gheorghiu,I. Georgescu, V. Pocitan, preotul Comănescu din Brașov, etc. Din comitetul central al Societăței ortodoxe naționale a femeilor române D-na Anastasie Gr. Filipescu, prezidența societăței, d-na Zoe Gr. Romniceanu, d-na Fălcoianu, d-na Râșcanu, Drăghescu, d-na Alexandrina Gr. Cantacuzino, Elena Seulescu, Esmeralda general Manu, Maria I. Glogoveanu, Z. Sturdza, Maria M. Predescu, Maria Mareș, d-na Constanta Miclescu, d-na Beldiman, d-ra Maria Arion, d-ra Elena Văcărescu, d-ra Elena Odobescu, d-ra Livescu din Iași, Maria C. Dumitrescu, d-na Daea, prezidentele și reprezentantele filialelor din provincie, d. I. Popescu-Pasărea și alte persoane ale căror nume ne scapă. Corul institutului, la sosirea I. P. S. Mitropolitului Primat, sub conducerea d-nei Petrescu a intonat :,Pre tine te lăudăm”. Eleva Melania Nicolau a prezintat A. S. R. Principesa Elisabeta un frumos buchet de flori naturale și i-a ținut o mică cuvântare de bun sosit, după ce mai înainte corul cântase pe Augusta vizitatoare, cu imnul Trăiască Regele, ascultat de cel de față in picioarenele membre ale societății și în special d-na prezidentă Anastasia Gr. Filipescu. începută această activitate prin înființare de grădini de copii, ea a ajuns azi la punctul îmbucurător de a ne da posibilitatea să inaugurăm acest frumos institut. Locașul acesta, ca și toate locașurile ridicate de societate, îl socotim ca fiind al neamului întreg și al credinței neamului. Mâine, când opera națională va fi desăvârșită, când idealul nostru va fi înfăptuit prin conlucrarea a numeroase energii, să vă aduceți aminte și de modeștii lucrători cari ați urzit firele cari vor sluji mâine la înfăptuirea desăvârșită a operei. La Mănăstirea Dealului e un cuib de Șoimi; aci noi punem bazele ridicării femeei, Bunătate, jertfe și credință, iată cuvintele pe cari le vom înscrie pe steagul nostru. Nici o patimă nu a stat la baza activităței noastre, greșelile pe cari poate le-am săvârșit își au punctul de plecare și scuza în dragostea noastră cea mare pentru neamul românesc. CUVÂNTAREA D-NEI ELENA SEULESCU D-na Elena Șeulescu, membră în comitetul central al societății, a adus mulțumiri Episcopului de Roman care a binevoit a dona o bursă, d-lui Em. Cociaș, și d-nei Maria Predescu, pentru donațiile făcute societății și pentru râvna cu care lucrează la înfăptuirea idealului societății. CUVANTAREA D-LUI I KALINDERU D. I. Kalinderu, administratorul domeniilor Coroanei, într’o foarte frumoasă cuvântare, a arătat că credința neamului ne-a fost în decursul vremilor singur scut și liman mântuitor. Dragostea adâncă pentru religie neamul nostru o are înscrisă adânc în sufletul sau. Credincios profund, românul a fost răsplătit îndeajuns pentru această însușire a sa. Ea l-a scăpat de pieire. Prin religie și prin stăruință poporul nostru a putut ține piept năvălirii barbare și și-a menținit ființa etnică întreagă. Neamul nostru a păstrat neatins principiul religiei creștine spre deosebire de alte neamuri, cari au transformat acest principiu și cari au fost bântuite chiar de războaie religioase. Se cuvine toată lauda doamnelor membre ale „Societății ortodoxe naționale a femeilor romăne” care având în vedere ridicarea sufletelor tinerelor generații către o viață sufletească superioară, a înființat acest institut. Religia e legătura dintre om și Dumnezeu, ea dă vieții noastre o înălțare deosebită, și precum trupul rămâne în viață nedeslipit de suflet, tot așa credința trebuie să rămână lângă Știință, ajutând dezvoltarea armonică a omului. Felicit pe inițiatoarele unui institut ca acesta, menit a crește pe fiicele noastre în acord cu aspirațiile noastre nationale. Felicit de asemenea din inimă pe Ierarhi, cari s’au grăbit să vină spre a prezida solemnități memorabile ca aceasta de azi. Felicit pe distinsa doamnă Filipescu pentru munca pe care o depune și fac urarea ca Dumnezeu să vă ajute să ajungeți la deplin succes, care doresc să vă măgulesc. Eu însumi mă simt măgulit spunându-vă cea ce vă spun aci. Vă felicit că întemeind această școală n’ațî uitat religia ortodoxă căreia-i dați luarea aminte cuvenită. Marele și subtilul cugetător Renan stabilește în mod magit tral hotarele între domeniul vieții reale și acela al vieții sufletești, al vieții superioare. Ui om, oricât de bine ar fi înzestrat, e amenințat să cadă în vulgaritatea cea mai de rând dacă î lipsește această conștiință a vieții superioare. Vă felicit, doamnelor, că chemați cu aflata dragoste la această viață superioară pe toate vlăstarele neamului nostru. D-voastră, care contribuiți la răspândirea dragostei de neam, meritată toate felicitările și toată lauda.* In această clipă îmi apare întreagă sublimitatea cuvintelor lui Isus : „Lăsați copiii să vină la mine!“ Sper că d-voastră înțelegeți să chemați mai ales ne copilele sărace. E fericit care se naște cu însușirile pe cari le dovediți dumneavoastră în această activitate In ce mă privește,eu, care sunt pentru continuitate în orice acțiune de interes general, vă declar că cu slabele mijloace de care dispune ministerul, voi căuta să vă dat tot sprijinul. CUVÂNTAREA D-LUI S. MEHEDINȚI D. profesor universitar S. Mehedinți, membru în central al societăței, a rostit și-sa o frumoasă cuvântare. Ne-am adunat astăzi, a spus d-sa, în locașul ale cărui baze au fost puse astă primăvară. Mă stăpânește în această clipă un sentiment de nespusă bucurie. Nouă ni se adusese de anumiți dușmani ai neamului acuzațiunea că școala și biserica noastră nu sunt în stare să dea copiilor noștri educațiunea și pregătirea trebuincioasă vieții. Azi dovedim că știm să nu creștem fiii și fiicele. în acest locaș, la a cărui inaugurare asistăm, româncele de mâine vor primi întreaga pregătire de care au nevoie mâine spre a fi bune mame, bune cetățene și bune creștine. In acest locaș nu se va mai auzi nici un cuvânt de ocară spus la adresa profesorilor și educatorilor noștri. Mulțumesc din inimă ierarhilor cari n’au lipsit de la această solemnitate națională și ortodoxă, mulțumesc d-lui ministru al cultelor Dissescu, care a ținut să onoreze această inaugurare cu prezența sa, mulțumesc doamnelor din comitet cari își văd azî munca pornită pe calea succesului, mulțumesc tuturor persoanelor cari au dat mână de ajutor la înfăptuirea acestei opere. Sentimentul mulțumirii noastre e însă întrecut de un sentiment de grije care naște în inimile noastre în aceste momente. S’a înființat școală, precum vedem : clădirea e gata, elevele au venit, ne rămâne datoria să creem, să alcătuim sufletul acestei școli, a cârei o menire e așa de măreață- Școala aceasta are o sarcină foarte importantă: ea va ștergei o mare pată care stă la baza întregei noastre vieți de azi, superficialitatea. D. Kalinderu a avut perfectă dreptate când a spus că bătrânii, părinții noștri, trăiau o viață sufletească mult mai intensă, mult mai bogată și mai cinstită. Viața noastră de azi e plină de deșertăciuni, plină de aspirații nespus de mărunte și de vulgare, și n’are la orizont nici o lumină călăuzitoare, nici un ideal. Starea aceasta trebuie să se sfârșească. E vremea să dăm întreagă luarea aminte meritată, vieții sufletești, vieții superioare cum spune d. ministru Dissescu, și în acest sens să îndrumăm tinerele vlăstare spre atingerea idealului nostru național. Fără suflul acestei vieți superioare, o existentă se poate prăvăli in vulgaritatea unei vieți animalice. Nici un Stat, nici un neam nu se poate înfăptui și nu poate ființa, fără școli ca aceea la a cărei inaugurare asistăm, școli cari au menirea de a face dintr’un suflet un caracter călăuzit de un ideal. A fost o nevoie adâncă aceea care ne-a hotărât, să înființăm această școală. Am asistat și asistăm la o priveliște interesantă la vecinii noștri de dincolo de Dunăre. Femeile bulgare, în ceasul de nevoie prin care neamul lor trece, au știut să nu șovăiască și să înfrunte primejdia cu prețul celor mai mari sacrificii. Sunt încredințat că profesorii acestei școli au pus in vedere elevelor acest mișcător exemplu de devotament. Și mai sunt încredințat că atunci când nevoia, va cere, femeea română va ști să-și facă datoria fără să șovăiască o singură clipă. Socotesc de bun augur prezența A. S. R. Principesa Elisabeta, — care poartă numele Augustei și iubitei noastre Suverane,—printre copilele cari vor primi lumina in acest institut, semănând cu Domnițele neamului nostru. Ea intră în rândul fiicelor poporului luându-Le sub ocrotirea Sa augustă. Socotesc de asemenea de bun augur prezenta I. P. S. Mitropolit Primat și a atâtor distinși clerici, ca și pe aceea a d-lui Dissescu, ministrul cultelor. Am clădit acest locaș pentru propășirea și mărirea neamului nostru, domnule ministru, spune cuvântătorul, de aceea vă rugăm să ne trimeteți cât mai des pe cei mai conștiincioși inspectori. Pe I. P. S. V., continuă d-sa adresându-se I. P. S. Mitropolit Primat vă rugăm să ne trimeteți aci pe cel mai destoinic dintre profesorii de religie și morală. Căci voim ca acest institut să fie o mândrie a neamului. Facă Dumnezeu, a încheiat d. profesor Mehedinți, ca opera 1-nei Filipescu și a colaboratoarelor sale să fie încoronată cât mai curând de cel mai desăvârșit succes, pentru realizarea idealului nostru național. Facă Dumnezeu ca această inaugurare să fie, cum ziceau bătrânii, totr’un ceas bun CUVÂNTAREA D-LUI DR. BALAN D. dr. Bălan, trimis special al P. S. Mețianu, mitropolit al românilor ortodoxi din Ungaria și Transilvania, rostește o caldă cuvântare, în care, după ce prezintă salutul aceluia, care l-a trimis doamnelor membre ale „Societății ortodoxe naționale a femeilor române” arată statornicia neamului românesc în religia creștină. E așa de adevărat că românul se naște creștin, spune d-sa, încât prin cuvintele lege românească se înțelege credința creștină. Cine e bun român, după noi, cată, să fie negreșit și creștin, căci altfel ii lipsește întregimea sufletului românesc. In scurgerea vremii, credința ne-a fost nouă scut și singură scăpare. Ea ne unește azi sufletește, făcând ca românii de pretutindeni să ribă aceleași aspirațiuni naționale. Imi fac datoria pe care mi-a dat-o I. P. S. Mitropolit Mețianu și felicitând pe doamnele membre ale societății, le urez izbândă deplină. Trăiască „Societatea ortodoxă națională a femeilor române” ! După terminarea cuvântărilor, corul institutului a intonat, un cântec național, I. P. S. Mitropolitul Primat a împărțit elevelor școalei câte o cărticică de rugăciuni, foarte frumos tipărită, de către președinta societății, d-na Anastasia Gr. Filipescu. CEAIUL DE LA „BULEVARD” Toate persoanele asistente, afară de A. S. R. Principesa Elisabeta și I. P. S. Mitropolitul Primat s’au adunat în sala de marmoră a hotelului „Boulevard” unde, în mijlocul celei mai vii animații, s’a servit un ceai la care au fost invitați și reprezintanții presei. Ceaiul, la care a participat și d. ministru Dissescu cu doamna, s’a terminat la ora 6.nvo CUVÂNTAREA D-LUI MINISTRU C DISSESCU Asistăm azî, a spus d. ministru al cultelor și instrucțiunii publice, la inaugurarea unei opere care are și ca mijloc și ca scop credința și știința. Trăim azî, după cum experiența de toate zilele ne-o dovedește, într’o epocă de viață dublă. Suntem înconjurați de o lume minunată, o lume tangibilă, care e natura. Afară de această lume mai e una, imaterială, intangibilă și misterioasă, o lume divină. Cea dintâi lume alcătuește domeniul științei, a doua pe acel al credinței. Nimeni nu poate aspira la o viață liniștită, la o viață armonică, dacă nu dă acestor două elemente luarea aminte care li se cuvine. Nu se poate concepe o viață întreagă, fără aprofundarea acestor două elemente cari alcătuesc viața propriu zisă. A trăi intr’un singur domeniu înseamnă a trăi o viață necompletă. Scopul științei și al credinței e unu și acelaș: descoperirea adevăirului sau a frumosului sufletesc. Semnul unui progres real, al unei vieți depline, e acela al înlăturării conflictului dintre știință și credință. Armonizarea, concordarea acestor două domenii, merită toată lauda, oriunde s’ar găsi făcută această încercare. Laudă deplină dred vi se cuvine d-voastră, doamnelor, care tindez să armonizați în acest institut credința cu știința. Nu exprim aci o formulă prin Ultima Zi noroASTĂZI este Cu un singur abonament la ziarul UNIVERSUL, oricine poate deveni proprietarea unei Frumoase VILLE la Sina'a — PRECUM ȘI AL — • Uneia dintre marile și frumoasele garnituri de mobile, au unul dintre numeroasele obiecte de mare preț. Toți abonații iau parte la frumoasa serbare care se va da cu ocaziunea tragerei premiilor in Sala Teatrului Leon Popescu (Lyric). Biletele de intrare se liberează de Administrația Ziarului. Se primesc abonamente până diseară orele 12 noaptea. m mmmm d lui profesor universitar I. Ursu Seara ,la orele 9 doamnele membre ale „soc. ortodoxe naționale a femeilor române“ și un foarte numeros public au asistat la Ateneu la conferința d-lui profesor universitar I. Ursu „Trecutul bisericei noastre“. Conferențiarul a arătat rolul de căpetenie pe care biserica l-a avut în decursul vremurilor asupra păstrări neamului nostru. In tot trecutul nostru, preoțimea, prin rolul ei covârșitor, s’a confundat cu însăși națiunea. Limba și obiceiuile poporului nostru — în afară de credința strămoșească — au avut niște apărători valoroși. Cunoașterea trecutului e pentru noi un indiciu sigur că biserica are în dezvoltarea unui neam un rol de crai mai mare însemnătate. Ochii tuturora trebuie să fie ațintiți asupra acestei comori, una din cele mai scumpe odoare pe care le avem din trecut. Conferențiarul a fost viu apla udat XT Mihail Negru EXAMENUL pentru Invățâtori și institutori Ministerul de instrucție a luat următoarea decizie: Examenul pentru obținerea titlului de învățător, institutor sau învățător-ajutor definitiv, se va ține cu începere de la 1 Martie 1913. Sunt chemați la acest exameni învățătorii, institutorii și ajutorii-învățători, cari până la 1 Martie 1913, vor avea trei ani împliniți, de când funcționează cu titlul provizoriu in învățământ.. Examenul va consta din două probe- una extemporală, a doua de practică pedagogică. Ea ambele probe, candidații trebue să obțină media 7. Urmează ,dar, că acei cari vor obține o notă mai mică la proba extemporală, nu vor mai fi admiși la proba de practică pedagogică. Președinții comisiurilor, vor încunoștiința prin revizorarele școlare, pe fiecare candidat în parte, când și unde are a se prezenta pentru a-și trece examenul. Revizorul este dator să înainteze președintelui comisiilei dovezi din partea celor chemați la definitivat, de primirea acestor înștiințări. Nici un candidat nu poate părăsi postul decât pentru termenul chemări. In preziua tinerei probei de practică pedagogică fiecare candidat, va trage un plic cu chestiunea, ce va trata a doua zi, pe care-l va semna cu numele și pronumele său și apoi îl va încredința președintelui. Din ziua fixată, cu două ore înainte de începerea secțiunilor, fiecare candidat, își desface plicul ce fusese încredințat președintelui și în urmă își pregătește lecțiunea într-o sală, anume a școalei, sub paza de necomunicare, fără a i se permite note sau cărți Candidatul vă prezintă comisiunea planul secțiunei model, ce va avea să țină în clasă cu școlarii asupra unui subiect de limba română sau aritmetică, după programul școalelor primare. Această secțiune va dura o jumătate de oră și se va ține numai cu elevii claselor a IlI-a și a IV-a primară. Rezultatul se pronunță în fiecare seară pentru cel examinată în aceiași zi, consemnându-se printr-un proces-verbal și nota medie obținută de fiecare candidat. Pentru recomandarea la obținerea titlului definitiv, candiidatul trebue să întrunească cel puțin media 7. Institutorii, învățătorii și invățătorii-ajutori, cari fără motive valabile, vor lipsi de la examen, vor fi considerați carreaptași. —--------ox-----------— Numirile maestrelor ajutoare Ministerul de instrucție a luat următoarea decizie: Ajutoarele de maestre de la școalele profesionale de fete vor fi numite dintre absolventele cui diplomă ale școalei profesionale gradul II de fete. Numirile se vor face de minister la cerere, candidatele fiind numite prin decizie ministerială și pe termen de 3 ani. . înlocuirea lor în cuprinsul acestui termen, nu se va putea face decât tot prin deciziune ministerială. Cele înlocuite în acest chip nu vor mai putea fi numite ulterior decât în cazuri cu totul excepționale și numai încă o singură, dată Actualele ajutoare de maestre de la școalele profesionale de fete, cari afi în învățământ o vechime mai mult de 3 ani, vor fi înlocuite de drept, treptat cu cererile ce se vor ivi. Numirea lor ulterioară se va putea face în mod excepțional însă, dacă vor fi propuse printr’un raport motivat al direcției șepalei și cu avizul inspectoarei respective * , . Acele ajutoare cari simt înscrise pe tablourile de capacitate pentru maestre, precum și acele cari sunt mai vechi de 15 ani in învățământ, vor fi menținute până la noul dispozitivnT. 19 In vâltoarea vieței IX Davidson și Cinq-et-Trois Americanul și-aprinse o țigară și făcând doar câțiva pași nu departe. — Bravo lui! Nu s’a supărat. Și se luă după el. In colțul străzei Drouot cu Bulevardul, americanul se opri. Cinq-et-Trois luă din buzunar câteva fire de tutun, învârti o țigară, și veni la american. — Fire, if you please? Americanul îl recunoscu, sări in sus, îl aruncă în nas o cutie de chibrituri și fugi. Cinq-et-Trois se luă după el târî dea cutia» — Și mai e strada Grand-Degres, Opera, teatrul Ambigu. — No! strigă americanul și începu să șbiere pe englezește, în același timp punându-se în posiție pentru box. — Ah! de astă dată nu-mi scapi! Era agentul de adineauri. Americanul furios striga mereu. Agentul îî duse pe amândoi la secție. Acolo nu știa nimeni englezește și tot Cinq-et-Trois servi de interpret. Americanul se numea David Davidson. Comisarul văzu că nu e vorbă de încercare de furt cum credea. Lucru curios, Davidson văzând că tot numai cu Cray-et- Trois se înțelegea, se mai îmblânzi și la urmă, îî oferi o monedă de argint, pe care acesta o refuză. Le deferă drumul *“ Am fost și -u sctnat «a d-ta îi spuse Davidson, care acum îl privea altfel. Fiindcă nu vrei bani, uite iî dau mâna. Și așa se despărțiră.De la comisariat se dusese Cinq-et-Trois la Mâehefer, unde l’am văzut noi. Dar el se gândea mereu la Davidson. Și la opt seara, norocul făcu să-l revază. Davidson se urcase intr’o trăsură și arătase birjarului o adresă. Birja plecă. Cinq-et-Trois avea 22 de lei în buzunar. Ce-l găsi pe el, să ia o trăsură și să urmărească pe Davidson. Se sui într’o trăsură și spuse birjarului că-l va cinsti, dacă se ține după trăsura americanului. Pe piața Saint-Michel, Davidson se scoborâ, plăti și apucă pe chei spre Hotel-Ddeu. Cinq-et-Trois îl imitase și nu-l pierdea din vedere. — Ce draco, se duce țarul nostru. Și îl urmări cu multă dibăcie: începu să plouă. Davidson pare că nici nu vedea că plouă. Și Cing-et Trois imită pe Davidson. Americanul intră in decalul micilor strade al acelui colt al vechiului Paris. Durata preumblăreî ținu mai multe ceasuri, Davidson trecând tot pe aceleași strade. Așa trecu toată seara, Cinq-et-Trois nu se putea dorini de loc ce caută Americanul acolo. Iată însă că Davidson apucă pe strade mai suspecte, unde anumite femei se furișau de alungul zidurilor. Bărbații, în grupuri de trei, sau patru inși, se opreau, discutau, completate Erau apașii Parisului. Cinq-et-Trois trecu prin acele grupuri fără să atragă atenția. Nu făcea și el parte di la lumea lor? Dar Americanul prea avea aerul străin, pe el îl observară toți. — Hm murmură Cinq-et- Trois, o să vază el pe draseul cu ăștia. Cinq-et-Trois nu era robust, dar era agil și avea un curaj nepomenit. Ce prevestise el se întâmplă. Două bande de câte trei apași, se despărțiseră. Una luase înaintea Americanului, alta era la spatele lui. In momentul când Yankeul se hotărâ să apuce pe cheiul cel pustiu, se auzi un fluerat strident. Prima bandă se opri, a doua alergă. Americanul oricât de distrat era, tot auzi flueratul. Pare că se deșteptă dintr’un vis, înaintea tui și la spatele lui, văzu, când se întoarse, capete te lugubreala apașilor. Tot aveau cuțite. -Șease inși contra unuia. Întuneric beznă. — All right! murmură flegmatic Davidson. Invizibilă in bezna cea mare, întinsă pe pavaj, la vre-o 20 metri de bandiți, o umbră se apropia încet. Era Cinq-et-Trois. Dar ce putea el. Suna miezul nopței la Notre- Dame. — Miezul nopții! Ora crimelor, murmură ștrengarul. Pentru a nu fi asaltat pe la spate, Davidson se așezase cu spatele spre parapetul cheiului. N’avea armă. Avea însă doi pumni zdraveni cu cari avea de gând să se apere. Un zgomot surd: căderea unui corp pe pavaj!... Un bandit căzuse cu o lovitură de pumn drept în frunte. Murise. Un altul se rostogolî peste a-1 ceata cu setea, zdrobită, mugind de durere. Mai rămăseseră patru. Dar câte și patru se aruncara asupra americanului. Cei cinci oameni căzură unul peste altul la pământ intro luptă teribilă. „ . Când se ridicară erau doar patru, dar Davidson era printre ei. E rănit însă. Fata lui e numai sânge. Vrea să fugă, dar ceilalți trei se aruncă asupra lui ca niște fISLFE. Deodată, trece o umbră ca o pasăre gigantică. E Cinq-et-Trois, care acum se află lângă american. — Allow me to assist you, sir... Dfi-mî voie să-ți ajut. Davidson nu avu timip sa mai recunoască pe tânărul lui prieten. Acțiunea înlocui cuvintele. Brațele și picioarele tai Cinq- n_* . £ a fio miu.. să-și vie in fire. Și slăbănogul Cihy-et-Trois se pusese în mișcare ca o mașină electrică. Electricitate avea și în mâini și în picioare. Nu degeaba învățase qi boxul la Londra? — Roh! very well! very well!, exclamă Americanul admirându-l. Pe trotuarul șoselei zăceau trei oameni: doi leșinați și unul mort. Din ceilalați trei, unul era întins pe parapetul cheiului, curgăndu-i sânge pe nas, pe gură și pe urechi. O lovitură a lui Cinq-et-Trois îl adusese în această stare. Cei douî cari rămăseseră erau doaă coloși cu gâtul de taur. — Să sfârșim odată! spuseră el . ,Și unul scoase cuțitul, iar cel lalt revolverul. (Va vxmli J