Universul, decembrie 1912 (Anul 30, nr. 331-358)
1912-12-08 / nr. 338
Conferința ambasadorilor — Represesstanul măritor Puteri — D. Whiteäan Reiss, Sir Seward Grey, atmbasadorul Statelor Unite^^țin^fistrul de externe al Angliei și organizatorul conferinței ambasadorul Rusiei Cmirie Albert Measdufü Dietrichstein, Aambasadorul Austro-Ungarien D. Paul Cambrat, ambasadorul Franței Marchizul Imperiali, ambasadorul Italiei, Un port de iernare La Cernavoda i. Ip. Gr. ASLA2V, iar iner Milioanele ce s’au cheltuit în portul Constanța nu trebue să fie un punct de rivalitate pentru Braila-Galasti, deoarece Constanța este plămânul prin care România respiră iarna când porturile Dunărene stagnează.Celor cari gândesc contrariul le că spun dem că: „România nu face politică economică pentru interesele locale dar pentru interesele țfirei întregi, și că nici un deputat al vre-unui port din marea Baltică nu s’a ridicat în parlamentul german contra, enumelor cheltueli ce se fac pentru portul Hamburg în care Germania a concentrat, toate sforțările sale”. Nu tot astfel stau lucrurile față de portul Sulina. Acest port este port franc al comisiunei Dunărene care încasează venituri așa de mari încât nici nu mai are ce face cu ele. Aceste venituri s’au ridicat în 1911 la suma de S.726.000 lei plătiți de cele 1468 vase maritime și cele 2518 vase fluviale. Sulina se întemeiază în detrimentul Constanței. Statul e dator să-și valoreze lucrările făcute, asta ca ele să fie producătoare de venituri. Pentru acest scop vedem că: cele două șine de fier care unesc Constanța cu restul țarei și cari singure aduc traficul portului, nu simt suficiente pentru ridicarea lui; mai vedem că exportatorii se plâng contra statului care a împovărat, cu spese și taxe mari exportul; mai vedem că Varna prin tonagiul sări de import întrece cu mult portul Constanța. De aceea este nevoe a se face mai puțin lux la unele lucrări din port, și a se lua alte măsuri urgente de îndreptare, căci este trist a se constata că vapoarele nu sunt atrase în portu Constanța în care abia intră în medie, câte două vapoare pe zi, pe când iu Varna intră câte 6 pe zi. Până când se va studia și pune în executare canalul fluvial între Cernavoda și Constanța singura lucrare menită a da viață unicului nostru port de mare, propun să se construiască la Cernavoda, din port de iernare. Acest port s-ar alimenta din sutele de șlepuri cari plutesc între T.-Severin și Sulina și a căror capacitate trece de un milion de tone, tonagiu care este de 20 de ori mai mare ca tonagiul întregului parc de vagoane al C. F. R. Mare parte din aceste șlepuri se grăbesc a scoborâ Dunărea în Noimbrie pentru a ierna la Sulina, unde grânele se vând iarna cu preț bun. Dacă ar fi un port de iernare la C.Voda mare parte din aceste șlepuri ar găsi conveniență să ierneze aci, căci ar scăpa de taxele comisiunei Dunărene de la Sulina. Din aceasta Constanta ar trage următoarele avantagiî: 1. S'ar alimenta silozurile din port și s'ar activa exportul iarna; 2. Statul Român ar lua o bună parte din câștigurile comisiunei Dunărene în favorul Constanței; 3. S'ar evita un parcurs fluvial de 335 km. de la C.-Voda ,la Sulina și un parcurs maritim de 160 km. de la Sulina până in dreptul Constanței. (Total 495 km) si aceasta în schimbul celor 56 km. de cale ferată Cernavoda Constanta ,și a unui transbordament în plus la Constanța Pentru realizarea acestei opere trebuie să se facă la C.Voda cele mai perfecționate mașini pentru transbordament din șlepuri în vagoane așa ca acest mașinism să rivalizeze cu elevatoarele din Sulina. Portul de iarnă, ar fi foarte lesne de construit, dat fiind că nivelul terenului de la C.-Voda se găsește subt etiagiul Dunărei și acest teren se compune dintr-un strat subțire de pământ moale, după care se ajunge la cretă, strat compact foarte favorabil pentru a forma fundul unui port. Acest port de iernare va fi și un port militar căci acolo va staționa flotila noastră de război și care păzește podul „Regele Carol” și care astăzi stă la picioarele podului expusă fiind la atacul prin surprindere a unor torpile inamice. Ea probă că nivelul pământului la C.-Voda este sub etiagiul Dunărei, vom spune că înainte de 1858 când Turcia a dat Englezilor concesiunea calei ferate G.-Voda-Constanța, exista un braț al Dunărei până la satul Alarap lângă Murfatlar. Acest braț la începutul erei creștine se vărsa în mare lângă Tomis după cum ne spune Ovidiu în „Tristele” sale scrise în cei nouă ani de exiliu pe malurile Portului Fuxiu. Un bătrân Tătar din Alacap ne-a istorisit cum a plecat cu calcul său de la Murfatlar la Viena. Englezii cad să construiască calea ferată mai cu înlesnire, au făcut, un dig la C.-Voda spre a opri apele Dunărei și a seca bălțile. Pe linia ferată C.-Voda-Constanța a călătorit Domnul C.u.a peutru prima oară în drum de fier când s’a dus la Constantinopol pentru învestitură, la 1861. if '• '• :• ---------------ox---------------- CeLe 2 9 de fRuMUseti IN „UNIVERSUL LITERAR“ CARE VA APARE SAMBATA, 8 C.. SF. VA PUBLICA REZULTATUL CONCURSULUI DE FRUMUSEȚE INTRE FETITELE IN VARSTA DE 5—3 ANI. IN ACELAS NUMĂR VOR APARE, INTR'UN ÎNCÂNTĂTOR TABLOU, PLIN DE FETE GINGAȘE ȘI SURAZATOARE, FOTOGRAFIILE CELOt 60 DE REUȘITE. TREI DINTRE FETITELE REUȘITE VOR FI CLASATE CA CELE DINTÂI ȘI, PE LANGA DIPLOMA DE FRUMUSEȚE VOR PRIMI CATE UN PREMIU.* Rugăm pe cititorii noștri să binevoiască a face ei înșiși alegerea, trimițându-ne voturile lor pe câte o carte poștală care să conțină numai trei nume. Premiantele cari vor întruni numărul cel mai mare de voturi vor fi proclamate alese. Universul Literar se poate cumpăra de la tutungerii, chioșcuri și vânzători cu 5 bani numărul. Abonamentul nu costă decât 2,60 pe art*. t Pentru Flota României Directorul ziarului nostru a primit următoarea scrisoare: Stimate D-le Director. Este de nediscutat, cum că 'dorința tuturor bunilor Românie sa vadă țara noastră având o flotă de război la înălțimea sittuațiunei sale in orientul Europei Cum însă mijloacele Statului nostru nu-i permit să poată satisface curând această necesitate, este de dorit ca cetățenii să caute a contribui, fiecare cu ce poate, pentru a ajuta Statul să poată satisface cât mai curând și cât mai mult posibil acestei mari necesități. Așa fiind, cred că. ați face un frumos act patriotic, daru ați lua inițiativa deschiderii unei subscriptici.nl publice in acest sco)) și sigur sunt, că oricine, simte românește nu va esita a-și da obohil. său pentru un asemenea scop frumos. „Cu picătura mică se face apa, mare". Sigur fiind, că și de astă dată. — ca și in alte asemenea, porniri frumoase — d,-voastră nu veti esita a da lot sprijinul d-voastră de bun român acestei idei, deschizând: In ziarul d-voastră o asemenea subscripțiune publică, va rog să primită asigurarea oscbilei mele considerațiuni. Un ofițer în rezervă P.S. — Anexați aici găsiți pentru acest scop, suma de lei 20 (douăzeci) ce ei subscriu, — și lei 124, subscriș d de către „Mittwochsldegelge.sellschaft der linear v.ster Deutschen Libertafel" E o dorință veche, manifestată în diferite rânduri în cercurile producătoare ale țării — agricultori, industriași, comercianți — fără a mai vorbi de cercurile noastre militare, ca România să fie înzestrată cu o flntă de război și capabilă a o apăra la nevoie. E de asemenea știut că Statul român are atâtea lipsuri de împlinit, încât până acuma nu a putut face decât foarte puțin pentru apărarea pe apă. Inițiativa particulară are aci un întins câmp de activitate. De aceea trimira bucuros propunerea ..Ofițerului In rezervă“ și deschidem subsoriuție publică spre adunarea unui fond ce va fi pus la dispoziția Ministerului de război și pentru întărirea flotei noastre militare. Toți locuitorii țârei, fără osebire de origină sau confesiune, cari își dau socoteală de însemnătatea apărării pe apă, nu ne îndoim că’șî vor da bucuros obolul. Apelăm deci călduros la toți fără osebire, să subscrie după puterile fiecăruia Numele sale scriitorilor vor fi publicate. O afacere suspectă Görz. 5. — Santinela tunelului de la Santa-Lucia a observat pe un necunoscut care se apropia de tunel. Somat de santinelă să se oprească necunoscutul, nu s'a supus. Atunci soldatul l'a împușcat pe loc. Identitatea celui omorât nu a putut fi stabilită. Pare a fi om de bună condiție, cu toate că era îmbrăcat țărănește, OSTILITĂȚILE VOR FI RELUATE Austro-Ungaria cere satisfacție Serbiei Conferința ambasadorilor Bohin. 5.— Conferința ambasadorilor decurge în mod satisfăcător și are, o înrâurire, fatarabila, asupra conferinței d pe pace. . Se crede că la conferința de pace cele mai mari dificultăți vor fi provocate, de către turc pentru motive financiare. Conferința ambasadorilor va căuta să modereze pretențiilev.rcesti, SALONICUL PORT INTERNAȚIONAL Berlin, s. — In cercurile diplomatice de aici se afirmă că în cazul când între Bulgaria și Grecia, s’ar ivi vreo divergință referitoare la stăpânirea orașului Salonic, se va propune in conferința ambasadorilor din Londra ca acest oraș să se declare international. GRECH VOR SEMNA ARMISTIȚIUL Budapesta. 5.—Din sursă autorizata se comunică, că delegatii greci, vor semna armistițiul in urma confirmarei știrea că vasul admirabilătei grecești ,,Averof” a fost scos din luptă.. Se afirmă că grecii s'au abținut să semneze armistițiul din cauză că bulgarii și ceilalți aliați au admis condițiunile turcești. Venizelos pusese la dispoziția bulgarilor 60.000 ,soldați cari erau să fie debarcați la Dedeagaci pentru a ajuta pe bulgari la atacul general de la Ceatalgea, precum și in mersul triumfal al acestora spre Constantinopol. ---------------0X0------------—| nsstrața pentru pace londra. £>. — Delegații turci declară că Grecia trebue să se supună dorinței Turciei, căci altfel vor fi nevoiți a refuza, să trateze cu delegații greci. Astazî de altfel conferința pentru pace nu va ține ședință, așa că delegații nu au comunicat; unii cu alții. 1n Budapesta, 5 Corespondentul din Viena al ziarului" „Budapesti Hírlap" " anunță că in cercurile politice de acolo se observă, un curent, pesimist, în ce privește șansele de reușitările tratativelor de pace, întrerupte pentru moment. Provoacă mare in hr Hor are greutățile, aproape de neincins, pe cari le întâmpină tratativele din Londra, îngrijorarea impărtășită și de Austro-Ungaria. Toată lumea recunoaște astăzi că scopul principal al Monarhiei este restabilirea și menținerea păcei, fără a se aduce, vre-o jignire, prestigiului politic al Austro-Ungariei. Regula elementară a unei politici reale cere ca la granița Monarhiei să domnească o pace durabilă și rap consolidate. O clarificare a situației se așteaptă din partea conferinței ambasadorilor. Cum consfătuirile ambasadrilor sunt confidențiale nu se ■ va publica vre-o carte albastră asupra rezultatului, ci, cel mult un simplu comunicat. ATITUDINEA PRESEI GRECEȘTI Viena, tr. — „Politische Corespondenz" primește din Atena următoarele știri asupra declarațiilor presei grecești în legătură cu tratativele de pace. Ziarul ,Patris", spune că Venizelos a plecat la Londra însoțit de toată docvederea națiune! Procedarea solidară a federațiunei balcanice— spune, ziarul — la tratativele de pace, prezintă o deosebită importanță. De dorit ar fi să se evite chestiunile prin cari se poate da naștere la diferende. Ziarul „Imbros" este de părere că nu trebue să se piardă răbdarea față de oarecari dispoziții și că trebue continuat cu ochii închiși pe drumul pornit, oriunde ar duce acest drum. Ziarul susține că nu s-a stabilit o înțelegere anterioară asupra împărțirei teritoriilor cucerite. •---------------0X0---------------- scris România și Bulgaria REZULTATUL VIZITEI D-LUI DANEW LA BUCUREȘTI Colonia. 6. — Corespondent»! din București al ziarului „Kölnische Zeitung“ mai comunică următoarele asupra vizitei d-zului DaneW la București: Asupra rezultatului discuțiunilor se păstrează absolută discrețiune. Sigur este că vizita a contribuit mult la clarificarea raporturilor dintre Bulgaria și România. Din declarațiile bărbaților de Stat români, A. Danev s’a putut convinge că România persistă in cererea ei cu privire la schimbarea graniței și că, continuarea bunelor raporturi dintre cele două State depinde de împlinirea acestei cereri. România nu se va mulțumi cu alte concesiuni și e hotărâtă să meargă până la extrem și să nu admită o schimbare a granițelor în peninsula balcanică, în dauna României. ---------------exo—----------- GUTSCHKOV LA BELGRAD Belgrad, n. — Fostul președinte al Dumei, Gutschkow, a sosit astăzi aici venind din Sofia. La gară a fost obiectul unor ovațiuni entuziaste din partea populației. , j CONFLICTUL austro-sârb AUSTRO-UNGARIA CERE SATISFACȚIE SERBIEI Vienna S. — „Neues Wiener Tageblatt“ anunță că ministrul Austro-Ungariei la Belgrad a vizitat pe președintele consiliului sârb Pasici, cerăndu-i satisfacție pentru incidentul de la Prizrend și ofensele aduse consulului Probasea. Conform comunicatului ministerului de externe de ozt, atât felul satisfacției cât și conținutul actelor referitoare la această satisfacție, vor fi data publicităței. CE SPUNE PROFESORUL MASSARIK Viena., t. — Corespondentul din Belgrad al ziarului „N. F. Presse" a avut o convorbire cu profesorul Massarik care i-a spus între altele : Sunt convins ca factorii responsabili din Serbia doresc menținerea bunelor raporturi cu Austro-Ungaria. : ■» . Serbia, nu este amețită de beția victoriei și nu neglijează scopurile practice. Ea știe să prețuiască necesitatea unei politici bine cugetate. Austro-Ungaria—a spus Massarik— prin situația ei geografică are o situație politică economică favorizată în Serbia. Din nefericire politica de până acum a monarhiei, împedică desvoltarea acestei situații. Bărbații politici dela noi nu se gândesc că închiderea pieței sârbești pentru monarhie ar putea avea ecou în Balcani. Alianța balcanică are ce-i dreptul un caracter militar, dar a ar putea căpăta cu foarte mare ușurință și o importanță economică. DECLARAȚIILE LUI IOVANOVICI Viena. 5. — Noul ministru al Serbiei, Iovanovici, a făcut azi o lungă vizită contelui Berchtold. In urma acestei vizite Iovanovici a primit, pe un ziarist, căruia, s-a declarat că speră că toate greutățile ce se pun în calea Întelegerei austro-sârbe vor putea fi învinse. Tratativele între Austro-Ungaria și Serbia vor" începe abia după audienta noului ministru sârb la împăratul Franz Iosef. PRETINSA MILUUNE A LUI MASSARIK Budapesta. 5.1-Corespondentul din Semiin al ziarului .,Budapesti Hírlap” comunică următoarele : Ziarele din Belgrad susțin că Massarik a fost însărcinat cu o misiune specială din partea contelui Berchtoldi. Faptul nu corespunde însă adevărului. Profesorul Massarik s-a dus la Belgrad din proprie inițiativă. Aceasta reese și din faptul că Masarik susține la Belgrad că cererile sârbilor în ce privește obținerea unui port la Marea Adriatică sunt îndreptățite. El recunoaște însă că menținerea bunelor raporturi cu monarhia prezintă un interes vital pentru Serbia. CONFISCAREA ZIARELOR „STAMPA“ ȘI „PIEMONTE“ Rezgrad. 5. — Ziarele „Stampa” și „Piemonte" au fost confiscate astăzi pentru că publicase o caricatură a împăratului Franz Josef. oxo- REGELE PETRU VIZITEAZĂ SPITALUL UNGURESC DIN BELGRAD Belgrad, fr.— Regele Petru a vizitat eri spitalul Sf. Sava unde îngrijirile sunt date de medicii unguri. La intrare regele a fost întâmpinat de ministrul Austro-Ungariei, d. Ugron, pe care l-a salutat în mod cordial. Suveranul însoțit de ministrul austro-ungar a vizitat spitalul și a cerut să i se prezinte medicii, cărora le-a mulțumit pentru îngrijirea umană ce o dau bolnavilor. AUDIENȚA LA ȚAR Petersburg tr. — Comandanții forțelor armate din Chișinău și Varșovia au sosit aici și mâine vor merge la Zarskoie Selo, unde vor fi primiți în audiență la țar. UN SOLDAT AUSTRIAC ÎMPUȘCAT Prjemysl. ti. — Sentinela de la depozitul militar a observat în apropierea depozitului un individ Buspeet, care neoprindu-se la somațiunea sentinelei a fost împușcat. Ancheta." a stabilit că cel omorât era soldat dragon, care în stare de beție rătăcind, s-a apropiat prea mult de depozit. GRAV INCIDENT CIVILO MILITAR INTR’O CAFENEA DIN LEMBERG Lemberg. 5. — Intr’o cafenea de aici s’a întâmplat o bătai cu urmări grave. Actorul Voskun în societatea mai multor camarazi insultând armata, a fost somat de sublocotenentul Seidl din reg. 19 al apărărei naționale să tacă.Voskun nu s'a supus, din care cauză a fost grav rănit la cap cu sabia, de către Seidl. Seidl a fost omorât pe Ide, de aster# »jg ce se numi in local vor reîncepe Viena. 5. —Din Constantinopol se anunță că ministrul de război, precum și cercurile militare competente , sunt convinse, că ostilitățile vor reîncepe în curând. Din această cauză se fac mari pregătiri militare. Zilnic sosesc munițiuni și materiale necesare armatei. Din Trapezund sosesc mereu nouă clase de redifi. NAZIM PAȘA PENTRU CONTINUAREA RĂZBOIULUI Berlin, .3— „Local-Anzeiger“ primește știrea din Constantinopol că generalisimul armatei turcești, Nazim pașa, nici nu vrea să știe de predarea orașelor Adrianopol, Kirkilisse și Dedeagaci, nici de despăgubiri de război. Generalisimul regretă că s-a încheiat armistițiul, dând astfel posibilitatea armatei bulgare a se întări și consolida, pe când Turcia pe timpul încheerei armistițiului era în măsura să interprindă o ofensivă viguroasă cî o iupane TURCIA NU ESTE CONTRA AUTONOMIEI ALBANIEI Viena. 5. '— „Corespondenta Politică’' află din Constantinopol că personalități cu autoritate.. au declarat in cursul ultimelor sile în, mod pozitiv, că realizarea, autonomiei Albaniei nu va întâmpina, opunere, din partea Portei. REGELE GRECIEI PLEACA IN INSULA CRETA Berlin, 5. — „Lokal Anzeiger’' primește știrea din Atena că regele Greciei va pleca în curând ÎP iis-nip !* SUSPENDAREA ZIARELOR BULGARE DIN SALONIC Londra, 5. — Ziarul „Times“ primește știrea din Salonic că autoritățile grecești de acolo vor să suspende apariția celor 2 ziare bulgare ce spar în Salonic. BULGARII BIN SALONIC CONTRA DOMINAȚIUNEI GRECEȘTI Sofia:, 6. — Din Veskaeli, Kopriilis și Salonic au sosit aici delegați, cari roaga guvernul bulgar ca orașele și mai sus să nu fie predate nici grecilor nici sârbilor, ci să fie stăpânite de bulgari. Negustorii bulgari din Salonic în număr foarte mare amenință, că contrariu se vor muta cu toții la Cavala. ---------——0X0--------------- PRESA VIENEZA ȘI DISCURSURILE DEPUTAȚILOR VAIDA ȘI POPOVICI Viena. 5. — Ziarul „Wiener Neueste Nachrichten", în numărul sdu de astăzi critică vin discursurile deputaților dr. Vaida și dr. Popovici iu rari aceștia critică politică guvernului și deplâng soarta poporului român din Ungaria. Ziarul publică un interview cu o personalitate politică marcantă ungară, în care se combat cele susținute de oratorii români și susține că situația tuturor naționalităților din Ungaria este excelenta. Se crede că întregul articol ar fi fost inspirat, de cercurile politice, maghiare. CONFLICTUL DINTRE BURSELE ITALIENE SI PRIMUL MINISTRU Milano. S. — Președintele consiliului de miniștri Giolitti, în discursul său rostit în ședința de est a Camerei, a criticat in termeni aspri activitatea burselor italiene, afirmând că această activitate este dăunătoare vieței publice. Bursele din Milano, Genova și Torino au hotărât suspendarea operațiunilor până la retractarea declarațiunilor primului ministru. Aceste operațiuni au fost suspendate astăzi ---------------exo- -------- Solemnitatea de la școala de cavalerie .— Depunerea jurământului elevilor — Târgoviște, 5 Decembrie. Mâine se va face la școala de cavalerie depunerea jurământului elevilor. Această solemnitate pentru care se fac mari pregătiri, va fi onorată și prin prezența d-lui ministru de război, care va sosi mâine, la orele 10, cu automobilul, însoțit de o numeroasă suită. In ultimul moment ni se anunță că vor asista la solemnitate și A A. U. RR. Principii Ferdinand și Carol, care vor veni tot cu automobilul. ---------------0X0------------ r' ■ O descoperire importantă Ploești, 6 Decembrie D. Ștefan Popescu, medic veterinar din Ploești, a comunicat direcțiunei generale a serviciului sanitar, că in urma unor numeroase încercări a găsit mijlocul de a combate epizootia de pneumonie infecțioasă a porcilor, care — numai în țara noastră — produce o pagubă de 4,5 milioane pe an. Serul pe care d-sa îl lucrează în colaborare cu d. farmacist C. Tacit din Ploești, a fost oferit numitei direcțiuni spre a-1 expiremnta. Până acum nu exista nici un mijloc de combatere a acestei boala, care omora in câteva săptămâni mii de porci în regimurile incurioase 1 Declarațiile lui Kokowzew IM DUIHi Petersburg, fr. —La Dumă, tribunele sunt arhi-pline. Primul ministru, d. Kokowzew rostește un lung discurs in care arată programul legislativ care se va propune Dumei a IV-a, care trebue să caute căi noui de îmbunătățire și de organizare politică și socială în Rusia, pe baza principiilor strict legale stabilite prin manifestul din 30 octombrie 1905. Instituțiunile politice trebue să păstreze nevătămate unitatea și indivisibiliitatea Imperiului, supremația naționalităței ruse și a religiei ortodoxe, principii pe cari se întemeiază din vechime viața politică rusească, ceea ce nu exclude manifestațiunile de bună-voință ale Statului față de celelalte naționalități care privesc Rusia ca patria lor. ■ Principiile fundamentale ale Statului asigură" de asemenea toleranța religioasă pentru toate confesiunile și .rîu exclud o deplină originalitate în instituțiunile administrative și legislative în Finlanda, cu condiția unei uniuni mai intime cu Imperiul, precum și a unei,supuneri sincere" legislatiune". ruse, pentru chestiunile care a ține interesele Rusiei. Primul ministru a înșirat numeroase proiecte de lege care sunt legate într-un mod organic de reformele din ultimii ani, și declară indispensabilă discuția cât mai neîntârziată și repede a proiectelor de lege privitoare la inviolabilitatea persoanei și reforma legilor excepționale. Formalitățile pașapoartelor vor fi simplificate și comerțul cu străinătatea ușurat și încurajat. Represiunea delictelor de presă va fi înlocuită cu o urmărire judiciară; organizarea asociațiunilor și întrunirilor va fi mult ușurată. Guvernul va propune lini* reformarea unei părți largi a codului civil care privește dreptul și obligațiunile pe tot teritoriul Imperiului fără a excepta provinciile polone, baltice și Basarabia, deoarece unitatea formelor juridice este cimentul cel mai solid pentru unificarea părților diferite ale Statului., Guvernul va căuta măsurile de îmbunătățire pentru școlile de toate gradele și va propune o extindere a legilor agrare în provinciile mărginașe ale imperiului. Urmărind mereu politica protecționistă, care singură corespunde condițiunilor țărei, guvernul pregătește o revizuire a tarifelor vamale în vederea încheierea noilor convenții de comerț. Guvernul va ocroti interesele lucrătorilor naționali a căror situație a fost considerabil îmbunătățită prin legea din 1912. Asigurarea în contra accidentelor și boalelor, va intra în vigoare în scurt, timp. Apoi d. Kokowzew continuă: Guvernul speră, și chiar e sigur că a patra Dumă va privi chestia apărărei naționale în acelaș spirit de liberalitate patriotică ca și Adunările precedente. După porunca împăratului, guvernul vă va supune măsurile justificate prin necesitatea de a organiza forțele armate, sigur că va găsi în această Adunare o colaborare plină de silințe. In privința situației externe, d. Kokowzew declară că însușirile războinice, arătate cu o rară unanimitate de popoarele balcanice, au găsit simpatia cea mai caldă în toate inimile ruse. Poziția de mare Putere slavă și ortodoxă care a făcut până acum sacrificii enorme pentru a ocroti frații de neam și de lege, face ca Rusia să nu poată rămâne indiferentă la faptul că aceste popoare au cucerit noul condițiune de existență, potrivite cu faptele săvârșite și sângele vărsat și care trebue să se asigure in mod temeinic interesele și dezvoltarea pașnică, înlăturând în acelaș timp pentru viitor probabilitatea de complicațiuni noui, in totdeauna periculoase pentru pacea europeană. Amintindu-se cele mai fericite tradițiuni ale istoriei ruse, și în deplină înțelegere cu opiniunea rusă lămurit exprimată, guvernul imperial nu ar putea de sigur să nu recunoască însemnătatea primordială a intereselor Rusiei; guvernul constată cu satisfacție că nu și-a schimbat atitudinea de la început și că a rămas calm îa mijlocul neliniștei și a excitațiunei. Guvernul rusesc nu a dat nici un motiv de a fi bănuit de planuri egoiste și de dorințe de a înrăutăți conflictele, ci a fost mereu călăuzit de gândul de a rămâne păzitorul credincios al datoriilor sale istorice și demnitățea Imperiului. Ar fi prematur de a vorbi in momentul de față, cum va fi rezolvită cutare chestie particulară ridicată de evenimentele balcanice și de principiile fundamentale de care guvernul va fi călăuzit când ceasul hotărârilor va suna; ele sunt indicate de trecutul nostru și de masitatea de a combina condițiunile politice actuale. Credincioși alianței noastre și înțelegere cu alte Puteri, siguri de ajutorul amicilor și aliaților noștri nu vedem nici o utilitate de a opune grupările de puteri una alteia. Toate guvernele cari ar părăsi pe terenul discuției comune chestiunile fundamentale ale situației politice actuale, făcând să reiasă diferitele interese, imediate (și prin urmare), ar asuma o gravă responsabilitate morală in posibilitatea de eventuale complicațiuni, internaționale ulterioare. Marile Puteri au motive prea întemeiate de a căuta să înlăture dezvoltarea vitoarelor complicațiuni până la limitele amenințătoare pentru pacea Europei. Guvernul rus speră că sforțările solidare pe care le fac vor ajunge la o soluțiune care va împăca interesele lor cu reclamațiunile justificate ale Statelor balcanice. . " Ús . Pentru aceste motive, guvernul imperial salută în mod sincer inițiativa britanică care a propus să se supună discuției prealabilă și comună chestiune privitoare la lichidarea războiului în care interesele lor sunt în joc. Primirea simpatică pe care aceasta propunere a întâlnit-o în toate capitalele Europei, precum și adunarea ambasadorilor care s’a deschis la Londra trebue să ușureze soluția pașnică a crizei actuale. Pătruns de dorința sinceră de a coopera prin toate mijloacele posibile la menținerea pacii europene, guvernul rus își exprimă speranța că, cu ajutorul lui Dumnezeu, silințele sale vor fi încoronate de succes și că evenimentele din viitor nu vor atinge interesele vitale rusești, pe care suntem chemați să le «parăm cu toate forțele noastre în numele onoarei și demnităței imperiului.* Discursul primului ministru a fost necontenit întrerupt, cu aplauze furtunoase, mai ales părțile cuvântare relative la apărarea națională și la evenimentele balcanice. Marii duci erau de față în loja imperială. Petersburg. 3. . — Discursul lui Kokovzev a durat o oră și jumătate și a lăsat rece atât pe deputații prezenți cât și numerosul public care umplea toate tribunele. La pasagiul referitor la bulgari, extrema dreapta și centrul au aplaudat. Declarația făcută că Rusia simpatizează alianța actuală balcanică și că nu poate rămâne indiferentă față de popoarele balcanice a provocat mulțumire generală. .' -oxo Banchetul în onoarea d-lui prof. dr. Măidărescu Mercur seara, a avut loc în sala de marmoră a hotelului Bulevard banchetul oferit d-lui prof. dr. Mărdărescu, pentru retragerea sa din învățământ după 40 de ani de activitate didactică, de către elevii și colegii săi, profesori universitari. Disting între comeseni, pe d. C. Disescu, ministru instrucțiunii publice, precum și d-nii profesori d-r. N. Tomescu, Sihleariu Anghelescu, Stănculescu și d-nii d-r. Mărdărescu, Ureche, Bosnea, Ghiulamila, Iosef Doina, George D. Fischer, Zârnoveanu, coL Pastia, Demetriade, Troteanu, Wachmann, prof. Atanasescu, Gerota, Obreja, Saabner-Tuduri, senator, dr. Cantaccuzino, Gheorghiu, etc. La toast au luat cuvântul d-ni: d-r. Tomescu, Sihleanu, Bottescu, fost ajutor de primar și Pavilon, prof. la Iași, făcând apologia, mirile lor sărbătoritului, mai cu seamă în domeniul farmacologiei, și spunând, că este unul din falanga acelor muncitori, care au dus facultatea de medicină la splendoare și apogeu. D. dr. Ureche, fiind aclamat, ia la rândul sau cuvântul și spune : In multe populațiuni din Sudul Africii este obiceiul, ca atunci când dau un banchet în onoarea cuiva să-l mănânce, (ilaritate) noi însă, oameni civilizați, îl mâncăm după banchet.. Sper însă, că de data aceasta, nu acesta va fi cazul. Ca unul din cei mai vechi, nu și din cei mai bătrâni, deoarece amicul Tomescu și-a luat această sarcină (ilaritate) voesc să vorbesc despre dr. Mărdărescu. Dacă d-sa a scăpat de la moarte atâtea vieți - și nu e puțin lucru -continuă opera sa în această seară, căci strângând aci la un loc atâți doctori a scăpat încă odată poate mii și mii de vieți (mare ilaritate, aplauze). D. Papilian, student, aduce in numele colegilor omagiile studentimei, spunând că prof. Măldărescu i-a făcut să înțeleagă că spitalul este o școală de unde bolnavii pleacă vindecați nu numai trupește, dar și sufletește., V