Universul, decembrie 1912 (Anul 30, nr. 331-358)

1912-12-08 / nr. 338

Conferința ambasadorilor — Represesstan­u­l măritor Puteri — D. Wh­iteäan Reiss, Sir Seward Grey, at­mbasadorul Statelor­ Unite^^țin^fi­strul de externe al Angliei și organizatorul conferinței ambasadorul Rusiei Cmirie Albert Measdufü Dietrichstein, Aambasadorul Austro-Ungarien D. Paul Cambrat, am­­basadorul Franței Marchizul Imperiali, ambasadorul Italiei, Un port de iernare La Cernavoda i. Ip. Gr. ASLA2V, iar iner Milioanele ce s’au cheltuit în portul Constanța nu trebue să fie un punct de rivalitate pentru Braila-Galasti, de­oarece Cons­tanța este plămânul prin care România respiră iarna când porturile Dunărene stagnează.­Celor cari gândesc contrariul le că spun dem că: „România nu face politică economică pentru interesele locale dar pentru in­teresele țfirei întregi, și că nici un deputat al vre-unui port din marea Baltică nu s’a ridicat în parlamentul german contra, e­­num­elor cheltueli ce se fac pen­tru portul Hamburg în care Germania a concentrat, toate sforțările sale”. Nu tot astfel stau lucrurile față de portul Sulina. Acest port este port franc al comisiunei Dunărene care încasează veni­turi așa de mari în­cât nici nu mai are ce face cu ele. Aceste venituri s’au­ ridicat în 1911 la suma de S.726.000 lei plătiți de cele 1468 vase maritime și cele 2518 vase fluviale. Sulina se întemeiază în detri­mentul Constanței. Statul e da­tor să-și valoreze lucrările fă­cute, asta ca ele să fie produ­cătoare de venituri. Pentru acest scop vedem că: cele două șine de fier care unesc Constanța cu­ restul țarei și cari singure aduc traficul portului, nu simt suficiente pentru ridi­carea lui; mai vedem că expor­tatorii se plâng contra statului care a împovărat, cu spese și taxe mari exportul; mai vedem că Varna prin tonagiul sări de import întrece cu mult portul Constanța. De aceea este nevoe a se face mai puțin lux la unele lucrări din port, și a se lua alte măsuri urgente de îndreptare, căci este trist a se constata că vapoarele nu sunt atrase în por­tu Constanța în care abia intră în medie, câte două vapoare pe zi, pe când iu Varna intră câte 6 pe zi. Până când se va­ studia și pu­ne în executare canalul fluvial între Cernavoda și Constanța singura lucrare menită a da via­ță unicului nostru port­ de ma­re, propun să se construiască la Cernavoda, din port­ de iernare. Acest port­ s-ar alimenta din sutele de șlepuri cari plutesc în­tre T.-Severin și Sulina și a că­ror capacitate trece de un mi­lion de tone, tonagiu care e­ste de 20 de ori mai mare ca tona­­giul întregului parc de vagoane al C. F. R. Mare parte din aceste șlepuri se grăbesc a scoborâ Dunărea în Noimbrie pentru a ierna la Sulina, unde grânele se vând iarna cu preț bun. Dacă ar fi un port de iernare la­ C.­Voda mare parte din aceste șlepuri ar găsi conveniență să ierneze aci, căci ar scăpa de taxele co­misiunei Dunărene de la Sulina. Din aceasta Constanta ar tra­ge următoarele avantagiî: 1. S'ar alimenta silozurile din port și s'ar­ activa exportul iarna; 2. Statul Român ar lua o bună parte din câștigurile comisiunei Dunărene în favorul Constanței; 3. S'ar evita un parcurs fluvial de 335 km. de la C.-Voda ,la­ Su­­lin­a și un parcurs maritim de 160 km. de la Sulina până in dreptul Constanței. (Total 495 km) si aceasta în schimbul ce­­­lor 56 km. de cale ferată Cerna­voda Constanta ,și a unui trans­­bordament în plus la Constan­ța­ Pentru realizarea acestei ope­re trebuie să se facă la C.­Voda cele mai perfecționate mașini pentru­ transbordament din șle­puri în vagoane așa ca acest mașinism să rivalizeze cu ele­vatoarele din Sulina. Portu­l de iarnă, ar fi foarte lesne de construit, dat fiind că nivelul terenului de la C.-Voda se­ găsește subt etiagiul Dună­rei și acest teren se compune dintr-un strat subțire de pă­mânt moale, după care se ajun­ge la cretă, strat compact foar­te favorabil pentru a forma fundul unui port. Acest port de iernare va fi și un port militar căci acolo va staționa flotila noastră de război și care păzește podul „Regele Carol” și care astăzi stă la picioarele podului expusă fiind la­ atacul prin­ sur­prindere a­ unor torpile inamice. Ea probă că nivelul pământu­lui la C.-Voda este sub etiagiul Dunărei, vom spune că înainte de 1858 când Turcia a dat En­glezilor concesiunea calei ferate­­ G.-Voda-Constanța, exista un braț al Dunărei până la satul Al­arap lângă Murfatlar. Acest braț la începutul erei creștine se vărsa în mare lângă Tomis după cum ne spune Ovidiu în „Tristele” sale scrise în cei nouă ani de exiliu pe malurile Portului F­uxiu. Un bătrân Tă­tar din Alacap ne-a istorisit cum a plecat cu calcul său de la Murfatlar la Viena. Englezii cad să construiască calea ferată mai cu înlesnire, au făcut, un dig la­ C.-Voda spre a opri apele Dunărei și a seca bălțile. Pe li­nia ferată C.-Voda-Const­an­ța a călătorit Domnul C.u­.a peutru prima oară în drum de fier când s’a dus la Constantinopol pentru învestitură, la 1861. if '• '• :• ---------------ox----------------­ CeLe 2 9 de fRuMUseti IN „UNIVERSUL LITERAR“ CARE VA APARE SAMBATA, 8 C.. SF. VA PUBLICA REZUL­TATUL CONCURSULUI DE FRUMUSEȚE INTRE FETITE­LE IN VAR­STA DE 5—3 ANI. IN ACEL­AS NUMĂR VOR A­­PARE, INTR'UN ÎNCÂNTĂTOR TABLOU, PLIN DE FETE GIN­GAȘE ȘI SURAZATOARE, FO­TOGRAFIILE CELO­t 60 DE REUȘITE. TREI DINTRE FETITELE REUȘITE VOR FI CLASATE CA CELE DINTÂI ȘI, PE LAN­GA DIPLOMA DE FRUMUSE­ȚE VOR PRIMI CATE UN PREMIU.* Rugăm pe cititorii noștri să binevoiască a face ei înșiși ale­gerea, trimițându-ne voturile lor pe câte o carte poștală care să conțină numai trei nume. Premiantele cari vor întruni numărul cel mai mare de voturi vor fi proclamate alese. Universul Literar se poate­ cumpăra­ de la tutungerii, chioș­curi și vânzători cu 5 bani nu­mărul. Abonamentul nu costă de­cât 2,60 pe art*. t Pentru Flota României Directorul ziarului nostru a­­ primit următoarea scrisoare: Stimate D-le Director. Este de nediscutat, cum că­ 'do­rința tuturor bunilor Români­e sa vadă țara noastră având o flotă de război la înălțimea sit­tuațiunei sale in orientul Euro­pei Cum însă mijloacele Statului nostru nu-i permit să poată sa­tisface curând această necesita­te, e­ste de dorit ca cetățenii să caute a contribui, fiecare cu ce poate, pentru a ajuta Statul să poată satisface cât mai curând și­ cât­­ mai mult posibil acestei mari­ necesități. Așa fiind, cred că. ați face u­n frumos act patriotic, daru ați lua inițiativa deschiderii unei subscriptici.nl publice in acest sc­o)) și sigur sunt­, că oricine, simte românește nu va­ esita a-și da obohi­l. său pentru un aseme­nea scop frumos. „Cu picătura mică se face apa, mare". Sigur fiind, că și de­ astă dată. — ca și in alte asemenea, porniri frumoase — d,-voastră nu veti e­­sita a da lot sprijinul d-voastră de bun român acestei idei, des­chizând: In ziarul d-voastră o a­­semenea subscripțiune publică, va rog să primită asigurarea o­­scbilei mele consider­ațiuni. Un ofițer în rezervă P.S. — Anexați aici găsiți pen­tru­ acest scop, suma de­ lei 20 (douăzeci) ce ei subscriu, —­ și lei 124, subscriș d d­e către „Mitt­­wochs­ldegelge.sellschaft der lin­ear v.ster Deutschen Libertafel" E o dorință veche, manifes­tată în diferite rânduri în cercu­rile producătoare ale țării — a­­gricultori, industriași, comer­cianți — fără a mai vorbi de cercurile noastre militare, ca România să fie înzestrată cu o flntă de război și capabilă a o a­­păra la nevoie. E de asemenea știut că Statul român are atâtea lipsuri de îm­plinit, în­cât până acuma nu a putut face de­cât foarte puțin pentru apărarea pe apă. Inițiativa particulară are aci un întins câmp de activitate. De aceea trim­ira bucuros pro­punerea ..Ofițerului In rezervă“ și deschidem subsoriuție publică spre adunarea unui fond ce va fi pus la dispoziția Ministerului de război și pentru întărirea flotei noastre militare. Toți locuitorii țârei, fără ose­bire de origină sau confesiune, cari își dau socoteală de însem­nătatea apărării pe apă, nu ne îndoim că’șî vor da bucuros o­­bolul. Apelăm deci călduros la toți fără osebire, să subscrie după puterile fiecăruia Numele sale scriitorilor vor fi publicate. O afacere suspectă Görz. 5. —­ Santinela tunelu­lui de la Santa-Lucia a obser­vat pe un necunoscut care se apropia de tunel. Somat de san­tinelă să se­ oprească necunos­cutul, nu s'a supus. Atunci­ sol­datul l'a împușcat pe loc. Iden­titatea celui omorât nu a putut fi stabilită. Pare a fi om de bu­nă condiție, cu­­ toate că era îm­brăcat țărănește, OSTILITĂȚILE VOR FI RELUATE Austro-Ungaria cere satisfacție Serbiei Conferința ambasadorilor Boh­in. 5.— Co­nferința amba­sadorilor decurge în mod satis­făcător și are, o înrâurire, fata­rabila, asupra conferinței d pe pa­ce. . Se crede că la conferința de pace cele mai mari dificultăți vor fi provocate, de către turc pentru motive financiare. Conferința ambasadorilor va căuta să m­odereze­ pretențiile­­v.rcesti, SALONICUL PORT INTERNA­ȚIONAL Berlin, s. — In cercurile di­plomatice de aici se afirmă că în cazul când între Bulgaria și Grecia, s’ar ivi vre­o divergință referitoare la stăpânirea orașu­lui Salonic, se va propune in conferința ambasadorilor din Londra ca acest oraș să se de­­clare international. GRECH VOR SEMNA ARMIS­TIȚIUL Budapesta. 5.—Din sursă au­torizata se comunică, că delega­­tii greci, vor semna armistițiul in urma confirmare­i știrea că vasul admirabilă­tei grecești ,,Averof” a fost scos din luptă.. Se afirmă că grecii s'au abți­nut să semneze­ armistițiul din cauză că bulgarii și­ ceilalți ali­ați au­­ admis condițiunile tur­cești. Venizelos pusese la dispo­ziția bulgarilor 60.000 ,soldați cari erau­ să fie debarcați la Dedeagaci pentru­ a ajuta pe bulgari la atacul general de la Ceat­algea, precum și in mersul triumfal al acestora spre Con­stantinopol. ---------------0X0------------—| nsstrața pentru pace londra. £>. — Delegații turci declară că Grecia trebue să se supună dorinței Turciei, căci altfel vor fi nevoiți a refuza, să trateze cu delegații greci. As­ta­zî de altfel conferința pentru pace nu va ține ședință, așa că­ delegații nu au comunicat; unii cu alții. 1­n Budapesta, 5 Coresponden­tul din Viena al ziarului" „Bu­dapesti Hírlap" " anu­nță că in cercurile politice de­­ acolo se observă, un curent, pesimist, în ce privește șansele de­ reușită­ri­le tratativelor de pace, întrerup­te pentru moment. Provoacă mare in hr Hor are greutățile­, aproape de neincins, pe cari le întâmpină tratativele din Londra, îngrijorarea impăr­­tășită și de Austro-Ungaria. Toa­tă lumea­ recunoaște astăzi că­ scopul principal al Monarhiei este restabilirea și menținerea păcei, fără a se aduce, vre-o jig­nire, prestigiului politic al Aus­­tro-Ungariei. Regula­ elementară a unei politici reale cere ca la granița Monarhiei să domneas­că o pace durabilă și rap consolidate. O clarificare a situației se aș­teaptă din partea conferinței am­basadorilor. Cum consfătuirile ambasad­­rilor sunt confidențiale nu se ■ va publica vre-o carte albastră asupra rezultatului, ci, cel mult un simplu comunicat. ATITUDINEA PRESEI GRE­CEȘTI Viena, tr. — „Politische Cores­­pondenz" primește din Atena ur­mătoarele știri asupra declarați­ilor presei grecești în legătură cu tratativele de­ pace. Ziarul ,­Patris", spune că Ve­nizelos a plecat la Londra înso­țit de toată docvederea națiune! Procedarea solidară a federațiu­­nei balcanice— spune, ziarul — la tratativele de pace, prezin­tă o deosebită importanță. De dorit ar fi să se evite chestiu­nile prin cari se poate da naș­tere la diferende. Ziarul „Imbros" este d­e păre­re că nu trebue să se piardă răbdarea față de oare­cari dis­poziții și că trebue continuat cu ochii închiși pe dru­mul pornit, ori­unde ar duce acest drum. Ziarul susține că nu s-a sta­bilit o înțelegere anterioară a­­supra împărțirei teritoriilor cu­cerite. •---------------0X0----------------­ scris România și Bulgaria REZULTATUL VIZITEI D-LUI DANEW LA BUCUREȘTI Colonia. 6. — Corespondent»! din București al ziarului „Köl­nische Zeitung“ mai comunică următoarele asupra vizitei d-zu­lui DaneW la București: Asupra rezultatului discuț­iu­­nilor se păstrează absolută dis­­crețiune. Sigur este că vizita a contri­buit mult la clarificarea rapor­turilor dintre Bulgaria și Ro­mânia. Din declarațiile bărbaților de Stat români, A. Danev s’a put­ut convinge că România persistă in cererea ei cu privire la schimbarea graniței și că, con­­tinuarea bunelor raporturi din­tre cele două State depinde de împlinirea acestei cereri. Româ­nia nu se va mulțumi cu alte concesiuni și e hotărâtă să mear­gă până la extrem și să nu ad­mită o schimbare a granițelor în peninsula balcanică, în dau­na României. ---------------exo—-----------­ GUTSCHKOV LA BELGRAD Belgrad, n­. — Fostul preșe­dinte al Dumei, Gutschkow, a­ sosit­­ astăzi aici venind din So­­­fia. La gară a fost obiectul unor ovațiuni entuziaste din partea populației. , j CONFLICTUL austro-sârb AUSTRO-UNGARIA CERE SA­TISFACȚIE SERBIEI Vienna­ S. — „Neues Wiener Tageblatt“ anunță că ministrul Austro-Ungariei la Belgrad a vi­zitat pe președintele consiliului sârb Pasici, cerăndu-i satisfacție pentru incidentul de la Prizrend și ofensele aduse consulului Pro­base­a. Conform comunicatului minis­terului de externe de ozt, atât fe­lul satisfacției cât și conținutul actelor referitoare la această sa­tisfacție, vor fi data publicităței. CE SPUNE PROFESORUL MASSARIK Viena., t­. — Corespondentul din Belgrad al ziarului „N. F. Presse" a avut­ o convorbire cu profesorul Massarik care i-a spus între altele : Sunt convins ca factorii res­ponsabili din Serbia doresc men­ținerea bunelor raporturi cu Austro-Ungaria. : ■» . Serbia, nu este amețită­ de be­ția victoriei și nu neglijează sco­purile practice. Ea știe să prețu­­iască necesitatea unei politici bine cugetate. Austro-Ungaria—a spus Mas­­sarik­­— prin situația ei geogra­fică are o situație­ politică­ econo­­m­ică favorizată în Serbia. Din nefericire politica de până acum a monarhiei,­ împedică desvolta­­rea acestei situații. Bărbații politici dela noi nu se gândesc că închiderea pieței sârbești pentru monarhie­ ar­ pu­tea avea ecou în Balcani. Alianța balcanică are ce-i dreptul un­­ caracter militar, dar a ar putea căpăta cu foarte mare ușurință și o importanță econo­mică. DECLARAȚIILE LUI IOVANO­­VICI Viena. 5. — Noul ministru­­ al Serbiei, Iovanovici, a făcut azi o lungă vizită contelui Berch­­told. In urma acestei vizite Io­­vanovici a primit, pe un ziarist, căruia, s-a declarat că speră că toate greutățile ce se pun în ca­lea Întelegerei austro-sârbe vor putea fi învinse. Tratativele între Austro-Un­garia și Serbia vor" începe abia după audienta noului ministru sârb la împăratul Franz Iosef. PRETINSA MILUU­NE A LUI MASSARIK Budapesta. 5.­­1-Coresponden­­tul din Semiin al ziarului .,Bu­dapesti Hírlap” comunică urmă­toarele : Ziarele­­ din Belgrad susțin că Massarik a fost însărcinat cu o­­ misiune specială din partea contelui Berchtoldi. Faptul nu corespunde însă adevărului. Pro­fesorul Massarik s-a dus la Bel­grad din proprie inițiativă. A­­ceasta reese și din faptul că Ma­­sarik susține la­ Belgrad că ce­rerile sârbilor în ce privește­­ ob­țin­erea unui port la Marea A­­driatică sunt îndreptățite. El recunoaște însă că menținerea bunelor raporturi cu monarhia prezintă un interes vital pentru Serbia. CONFISCAREA ZIARELOR „STAMPA“ ȘI „PIEMONTE“ Rez­grad. 5. — Ziarele „Stam­pa” și „Piemonte" au­ fost con­fiscate astăzi pentru că publi­case o caricatură a împăratului Franz Josef. ­oxo- REGELE PETRU VIZITEAZĂ SPITALUL UNGURESC DIN BELGRAD Belgrad, fr.— Regele Petru a vizitat eri spitalul Sf. Sava un­de îngrijirile sunt date de me­dicii unguri. La intrare regele a fost întâmpinat de ministrul A­­ustro-Ungariei, d. Ugron, pe care l-a salutat în mod cordial. Suveranul însoțit de ministrul austro-ungar a vizitat spitalul și a cerut­ să i se prezinte medi­cii, cărora le-a­ mulțumit pentru îngrijirea umană ce o dau bol­navilor. AUDIENȚA LA ȚAR Petersburg tr. — Comandanții forțelor armate din Chișinău și Varșovia au sosit aici și mâine vor merge la Zarskoie Selo, un­de vor fi primiți în audiență la țar. UN SOLDAT AUSTRIAC ÎM­PUȘCAT Prjemysl. ti. — Sentinela de la­­ depozitul militar a observat în apropierea depozitului un in­divid Buspeet, care neoprindu-se la somațiunea sentinelei a fost împușcat. Ancheta." a­­ stabilit că cel o­­morât era soldat dragon, care în stare de beție rătăcind, s-a a­­propiat prea mult­ de depozit. GRAV INCIDENT CIVILO MI­LITAR INTR’O CAFENEA DIN LEMBERG Lemberg. 5. — Intr’o cafenea de aici s’a întâmplat o bătai cu urmări grave. Actorul Voskun în societatea mai multor camarazi insultând armata, a fost somat de sublo­cotenentul Seidl din reg. 19 al apărărei naționale să tacă.V­os­­kun nu s'a supus, din care cauză a fost grav rănit la cap cu sa­bia, de către Seidl. Seidl a fost omorât pe Ide, de aster# »jg ce se numi in local­ vor reîncepe Viena. 5. —Din Constantinopol se anunță că ministrul de răz­boi, precum și cercurile militare competente , sunt convinse, că ostilitățile vor reîncepe în cu­rând. Din această cauză se fac mari pregătiri militare. Zilnic sosesc munițiuni și materiale ne­cesare armatei. Din Trapezund sosesc mereu nouă clase de re­­difi. NAZIM PAȘA PENTRU CON­TINUAREA RĂZBOIULUI Berlin, .3— „Local-Anzeiger“ primește știrea din Constantino­pol că generalisimul armatei turcești, Nazim pașa, nici nu vrea să știe de predarea orașe­lor Adrianopol, Kirkilisse și De­­deagaci, nici de despăgubiri de război. Generalisimul regretă că s-a încheiat armistițiul, dând astfel posibilitatea armatei bulgare a se întări și consolida, pe când Turcia pe timpul încheerei ar­mistițiului era în măsura să in­­terprindă o ofensivă viguroasă cî o iupane TURCIA NU ESTE CONTRA AUTONOMIEI ALBANIEI Viena. 5. '— „Corespondenta Politică’­' află din Constantino­pol că personalități cu autori­tate.. au declarat in cursul ulti­melor­ sile în, mod pozitiv, că re­alizarea, autonomiei Albaniei nu va întâmpina, opunere, din par­tea Portei. REGELE GRECIEI PLEACA IN INSULA CRETA Berlin, 5. — „Lokal Anzeiger’' primește știrea din Atena că re­gele Greciei va pleca în curând ÎP iis-nip !* SUSPENDAREA ZIARELOR BULGARE DIN SALONIC Londra, 5. — Ziarul „Times“ primește știrea din Salonic că autoritățile grecești de acolo vor să suspende apariția celor 2 zia­re bulgare ce spar în Salonic. BULGARII BIN SALONIC CON­TRA DOMINAȚIUNEI GRE­CEȘTI Sofia:, 6. — Din Veskaeli, Ko­­priilis și Salonic au sosit aici delegați, cari roaga guvernul bulgar ca orașele și mai sus să nu fie predate nici grecilor nici sârbilor, ci să fie stăpânite de bulgari. Negustorii bulgari din Salonic în număr foarte mare amenin­ță, că contrariu se vor muta cu toții la Cavala. ---------——0X0---------------­ PRESA VIENEZA ȘI DISCUR­­SURILE DEPUTAȚILOR VAI­­DA ȘI POPOVICI Viena. 5. — Ziarul „Wiener Neueste Nachrichten", în nu­mărul sdu de astăzi critică vin­ discursurile deputaților dr. Vai­da și dr. Popovici iu rari aceș­tia critică politică guvernului și deplâng soarta poporului român din Ungaria. Ziarul publică un interview cu o personalitate politică mar­cantă ungară, în care se com­bat­ cele susținute de oratorii ro­mâni și susține că situația­ tu­turor naționalităților din Unga­ria este excelenta. Se crede că întregul articol ar fi fost­ inspirat, de cercurile po­litice, maghiare. CONFLICTUL DINTRE BURSE­LE ITALIENE SI PRIMUL MI­NISTRU Milano. S. — Președintele con­siliului de miniștri Giolitti, în discursul său rostit în ședința de est a Camerei, a criticat in termeni aspri activitatea burse­lor italiene, afirmând că aceas­tă activitate este dăunătoare vi­­eței publice. Bursele din Milano, Genova și Torino au hotărât suspendarea operațiunilor până la retracta­rea declarațiunilor primului mi­nistru. Aceste operațiuni au fost suspendate astăzi ---------------exo- --------­­ Solemnitatea de la școala de cavalerie .— Depunerea jurământului elevilor — Târgoviște, 5 Decembrie. Mâine se va face la școala de cavalerie depunerea jurământu­lui elevilor. Această solemnitate pentru care se fac mari pregătiri, va fi onorată și prin prezența d-lui ministru de război, care va sosi mâine, la orele 10, cu automobi­lul, însoțit de o numeroasă suită. In ultimul moment ni se a­­nunță că vor asista la solemni­tate și A A. U­. RR. Principii Ferdinand și Carol, care vor veni tot cu automobilul. ---------------0X0------------ r' ■ O descoperire importantă Ploești, 6 Decembrie D. Ștefan­­ Popescu, medic ve­terinar din Ploești, a comunicat direcțiunei generale a serviciu­lui sanitar, că in urma unor nu­meroase încercări a găsit mij­locul de a combate epizootia de pneumonie infecțioasă a porci­­­lor, care — numai în țara­ noas­tră — produ­ce o pagubă de 4,5 milioane pe an. Serul pe care d-sa îl lucrea­ză în colaborare cu d. farma­cist C. Tacit din Ploești, a fost oferit numitei direcțiuni spre a-1 expiremnta. Până acum nu exista nici un mijloc de combatere a acestei boala, care omora in câte­va săptămâni mii de porci în regim­urile in­curi­oa­se 1 Declarațiile lui Kokowzew IM DUIHi Petersburg, fr. —La Dumă, tri­bunele sunt arhi-pline. Primul ministru, d. Kokowzew rostește un­ lung discurs in care arată programul legislativ care se va propune Dumei a IV-a, care­ tre­bue să­­ caute căi noui de îmbu­nătățire și de organizare politi­că­­ și socială în Rusia, pe baza principiilor strict legale stabilite prin­­ manifestul din 30 octom­brie 1905. Instituțiunile politice trebue să păstreze nevătămate unitatea și indivisibiliita­tea Imperiului, su­premația naționalităței ruse și a religiei ortodoxe, principii pe cari se întemeiază din vechime viața politică rusească, ceea ce nu exclude manifestațiunile de bună-voință ale Statului față de celelalte naționalități care pri­vesc Rusia ca patria lor. ■ Principiile fundamentale­ ale Statului asigură" de­­ asemenea toleranța religioasă pentru toa­te confesiunile și .rîu exclud o deplină originalitate în institu­­țiunile administrative­ și leg­is­­lative în Finlanda, cu condiția unei uniuni mai intime cu Im­periul, precum și a unei­,supu­neri sincere" legislatiune". ruse, pentru chestiunile care a ține­ in­teresele Rusiei. Primul ministru a înșirat nu­meroase proiecte de lege care sunt legate într-un mod­ organic de reformele din ultimii ani, și declară­ indispensabilă discuția cât mai neîntârziată și repede a proiectelor de lege privitoare la inviolabilitatea persoanei și re­forma legilor excepționale. For­malitățile pașapoartelor vor fi simplificate și comerțul cu stră­inătatea­ ușurat și încurajat. Re­presiunea­ delictelor de presă va fi înlocuită cu o urmărire judi­ciară; organizarea asociațiuni­­lor și întrunirilor va fi mult u­­șurată. Guvernul va­ propune lini*­ reformarea unei părți largi a co­dului civil care privește dreptul și obligațiunile pe tot teritoriul Imperiului fără a excepta pro­vinciile polone, baltice și Basa­rabia, de­oarece unitatea for­melor juridice este cimentul cel mai solid pentru unificarea păr­­­ților diferite ale Statului., Guvernul va căuta măsurile de îmbunătățire pentru școlile de toate gradele și va propune o extindere a legilor agrare în provinciile mărginașe ale impe­riului. Urmărind mereu politica pro­­tecționistă, care singură cores­punde condițiunilor țărei, guver­nul pregătește o revizuire a tari­felor vamale în vederea încheie­rea noilor convenții de comerț. Guvernul va ocroti interesele lucrătorilor naționali a căror situație a fost­ considerabil îm­bunătățită prin legea din 1912. Asigurarea în contra accidente­lor și boalelor, va intra în vigoa­re în scurt, timp.­­ Apoi d. Kokowzew conti­nuă: Guvernul speră, și chiar e sigur că a patra Dumă va privi chestia apărărei naționale în a­­celaș spirit de liberalitate patri­otică ca și Adunările preceden­te. După porunca împăratului, guvernul vă va supune măsuri­le justificate prin necesitatea de a organiza forțele armate, si­gur că va găsi în această Adu­nare o colaborare plină de si­lințe. In privința situației externe, d. Kokowzew declară că însuși­rile războinice, arătate cu o ra­ră unanimitate de popoarele balcanice, au găsit simpatia cea mai caldă în toate inimile ruse. Poziția de mare Putere slavă și ortodoxă care a făcut până acum sacrificii enorme pentru a o­­croti frații de neam și de lege, face ca Rusia să nu poată rămâ­ne indiferentă la faptul că aces­te popoare au cucerit noul con­­dițiune de existență, potrivite cu faptele săvârșite și sângele văr­sat și care trebue să se asigure in mod temeinic interesele și dezvoltarea pașnică, înlăturând în acelaș timp pentru viitor pro­babilitatea de complicațiuni no­ui, in totdeauna periculoase pentru pacea europeană. Amintindu-se cele mai ferici­te tradițiuni ale istoriei ruse, și în deplină înțelegere cu opiniu­­nea rusă lămurit exprimată, gu­vernul imperial nu ar putea de sigur să nu recunoască însemnă­tatea primordială a intereselor Rusiei; guvernul constată cu sa­tisfacție că nu și-a schimbat ati­tudinea de la început și că a ră­mas calm îa mijlocul neliniștei și a excitațiunei. Guvernul ru­sesc nu a dat nici un motiv de a fi bănuit de planuri egoiste și de dorințe de a înrăutăți conflic­­tele, ci a fost mereu călăuzit de gândul de a rămâne păzitorul credincios al datoriilor sale isto­rice și demnitățea Imperiului. Ar fi prematur de a vorbi in momentul de față, cum va fi re­­zolvită cutare chestie particu­­lară ridicată de evenimentele balcanice și de principiile fun­damentale de care guvernul va fi călăuzit când ceasul hotărâ­rilor va suna; ele sunt indicate de trecutul nostru și de­­ masita­­tea de a combina condițiunile politice actuale. Credincioși alianței noastre și înțelegere­ cu alte Puteri, siguri de ajutorul amicilor și aliaților noștri nu vedem nici o utilitate de a opune grupările de puteri una alteia. Toate guvernele cari ar părăsi pe terenul discuției comune chestiunile fundamentale ale si­tuației politice actuale, făcând să­ reiasă diferitele interese, i­­mediate (și prin urmare), ar a­­suma o gravă responsabilitate morală in posibilitatea de even­tuale complicațiuni, internațio­nale ulterioare. Marile Puteri au motive prea întemeiate de a căuta să înlă­ture dezvoltarea vitoarelor com­­­plicațiuni până la­ limitele ame­nințătoare pentru pacea­ Euro­pei. Guvernul rus speră că sfor­țările solidare pe care le­ fac vor ajunge la o soluțiune care va împăca interesele lor cu recla­­mațiunile justificate ale State­lor balcanice. . " Ús . Pentru aceste motive, guver­nul imperial salută în mod sin­cer inițiativa britanică care a­ propus să se supună discuției prealabilă și comună chestiune privitoare la lichidarea războ­iului în care interesele lor sunt în joc. Primirea simpatică pe care a­­ceasta propunere a întâlnit-o în toate capitalele Europei, pre­cum și adunarea ambasadorilor care s’a deschis la Londra tre­bue să ușureze soluția pașnică a crizei actuale. Pătruns de dorința sinceră de a coopera prin toate mijloacele posibile la menținerea pacii e­­uropene, guvernul rus își expri­mă speranța că, cu ajutorul lui Dumnezeu, s­ilințele sale vor fi încoronate de succes și că eve­nimentele din viitor n­u vor a­­tinge interesele vitale rusești, pe­ care suntem chemați să le «­­parăm cu toate forțele noastre în numele onoarei și demnită­­ței imperiului.* Discursul primului ministru a fost necontenit întrerupt, cu a­­plauze furtunoase, mai ales păr­­­țile cuvântare­ relative la apă­­­rarea națională și la evenimen­­­tele balcanice. Marii duci erau de față în loja­­ imperială. Petersburg. 3. . — Discursul lui Kokovzev a durat o oră și jumătate și a lăsat rece atât pe deputații prezenți cât și nume­rosul public care umplea toate tribunele. La pasagiul referitor la bulgari, extrema dreapta și centrul au aplaudat. Declarația făcută că Rusia sim­patizează alianța actuală balca­nică și că nu poate rămâne in­diferentă față de popoarele bal­canice a provocat mulțumire ge­nerală. .' -oxo Banchetul în onoarea d-lui prof. dr. Măidărescu Mercur­ seara, a avut loc în­ sala de marmoră a hotelului Bu­levard banchetul oferit d-lui prof. dr. Mărdărescu, pentru re­tragerea sa din învățământ du­pă 40 de ani de activitate didac­tică, de către elevii și colegii săi, profesori universitari. Disting între comeseni, pe d­. C. Disescu, ministru instrucțiu­nii publice, precum și d-nii pro­fesori d-r. N. Tomescu, Sihleariu Anghelescu, Stănculescu și d-nii d-r. Mărdărescu, Ureche, Bos­­­nea, Ghiulamila, Iosef Doina, George­ D. Fischer, Zârnoveanu, coL Pastia, Demetriade, Trotea­­nu, Wachmann, prof. Atanasescu, Gerota, Obreja, Saabner-Tuduri, senator, dr. Cantaccuzino, Gheor­­ghiu, etc. La toast au luat cuvântul d-ni: d-r. Tomescu, Sihleanu, Bottes­­cu, fost ajutor de primar și Pav­ilon, prof. la Iași, făcând apo­logia, miri­le lor sărbătoritului, mai cu seamă în domeniul far­macologiei, și spunând, că este unul din falanga acelor munci­tori, care au dus facultatea de medicină la splendoare și apo­geu. D. dr. Ureche, fiind aclamat, ia la rândul sau cuvântul și spu­ne : In multe populați­uni din Sudul Africii este obiceiul, ca a­­tunci când dau un banchet în o­­noarea cuiva să-l mănânce, (ila­ritate) noi însă, oameni civili­zați, îl mâncăm după banchet.. Sper însă, că de d­ata aceasta, nu aces­ta va­ fi cazul. Ca unul din cei mai vechi, nu și din cei mai bătrâni, de­oarece amicul Tomescu și-a luat această sar­cină (ilaritate) voesc să vorbesc despre dr. Mărdărescu. Dacă d-sa a scăpat de la moarte atâtea vieți - și nu e puțin lucru -­­continuă opera sa în această sea­ră, căci strângând aci la un loc atâți doctori a scăpat încă oda­tă poate mii și mii de vieți (ma­re ilaritate, aplauze). D. Papilian, student, aduce in numele colegilor omagiile studen­­timei, spunând că prof. Măldă­­rescu i-a făcut să înțeleagă că spitalul este o școală de unde bolnavii pleacă vindecați nu nu­mai trupește, dar și sufletește., V

Next