Universul, iunie 1913 (Anul 31, nr. 148-177)
1913-06-25 / nr. 172
ü Bani in România.10 Bani in străinătate 1 c G Anii MM.I7L-UHI24 Iunie 1913 Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Suiaetia și Piuittlstrafia:• îi,sir Bresoianu, ii •— București — JU LX. RESASE PRINCIPII FERDINAND ȘI CAROL PRECIZÂND DISTANȚELE CU TELEMETUL, LA INSPECȚIA REGELUI DELA DADILOV rnsuile firea obșteascălora supremă!exo Desigur nimeni nu se îndoiau de hotărârea și avântul cu care toți cei chemați de tară sub steagul ei, aveau să răspundă la această chemare. Nimeni nu se îndoiește nici de reînviata bărbăție cu care toți aceștia vor ști să-șî facă datoria, după pilda înaintașilor, și la prilej vor ști să înscrie pagini și norme glorioase în istoria țării, alături de acelea ale războiului neatârnării, sau ale altor lupte victorioase din trecut. Dar se zicea că în genere în publicul nostru domnește apatie, că puținî sunt aceia cari să mai fie în stare a se însufleți pentru cauze mari, pentru cauze naționale. In deosebi populația Capitalei era astfel învinuită... Dar iată că nici această părere nu ăa adeverit, dimpotrivă cine a văzut entuziasmul public din zilele acestea, vai putea spune că a asistat la scene de acelea cari nu se mai uită. Puricul nostru, conform de altfel cu firea veche și adevărată românească, nu este decât calm, rezervat, cumpănit, în vremuri și împrejurări obișnuite. El ni este prieten al paradării, al gălăgiei pentru gălăgie, nici în momentele cele mai extreme de agitate, — chiar însuflețirea pe care o manifestă e cu atât mai înălțătoare, ea dovedește cu ,atât mai mult, maturitatea sufletească a poporului, a rasei noastre. Fanfaronada lipsește cu totul vici, — nu e nici urmă de așa para, dar priviți acele fețe radioase, — și nu sunt mai puțin, ci dimpotrivă, ale celor cari pleacă, — priviți acei ochi scânteetori de hoărâre și de energie, — și judecați după asemenea manifestări, adevăratul sentimente public al țării. Judecați și după atitudinea celor cari rămân,— cari închid în inima lor tresărită îngrijorarea de cei ce pleacă, — dar nu ,vor ispune nici un cuvânt de descurajare sau de părere de rău. Deși nu pleacă și aceștia, dar în realitate aduc și dânșii jertfa lor pentru țară, — căci nu va fi nici unul care, dacă nu se va duce el însuși, să nu vadă plecând sânge din sângele lui și suflet din sufletul lui... La datorie! Fiecare la datoria lui, căci niciunul nu va fi care să nu-și aibă partea. Brațele și destoiniciile celor cari rămân acasă, vor trebui să suplinească printr’o hărnicie sporită, lipsa celor ce au plecat la câmpul de luptă. Toți ixtsă deopotrivă cu inimile și cu sufletul înălțat. In asemenea, stare de spirit, desigur că poliția Capitalei a făcut un adevărat serviciu acelei mâini de nesocotiți cari se zice că ar fi fost îndemnați să facă și eu o manifestare...pacifistă. Am dovedit doar de ajuns,cu toții, și sentimentele și iubirea noastră de pace, dar o pace cu orice preț nu, aceasta nu intră în felul de la fi al sufletului românesc, — acest suflet cumpănit, echilibrat, —, dar puternic și redutabil în trezirea și hotărârea lui. SPIÖ1M ca alin © ®ta te •Doyarfaniflai din Calea Giivitei pF au trecut nici trei zile de la ."decretarea mobilizării, și speculanții can pândesc orice prilej ca să smulgă banul mai ales din ■punga săracului, au început să tâlhărească ca în codru. Alimentele de prima necesitate se scumpesc ceas cu ceai ajunând la prețuri pe cari populația săracă nu le poate plăti. Zahărul, mălaiul, făina, lemnele, spirtul denaturat,, zarzavajturile au ajuns la prețuri testerte. — E o chestiune de umanitate umanite de toate„ ca guvernul să intervină spre a înfrâna lăcomia speculanților cari cred că acum a sosit momentul să se îmbogățească. —. Re facem, expresia indignării generale cerând celor în drept i sa intervină cât de curând, fixănd pentru fiecare articol un preț convenabil. I Devastarea din calea Griviței .Pentru ca să se vadă cât este de mare indignarea publicului, wen^ cita un fapt petrecut Vimexî seară. Intr’o băcănie din calea Griviței. In apropierea podului gării de Nord, o femee a intrat ca să ’ceară un chilogram de zahăr, ți s’a cerut trei lei Desperată, femeea a început tei strige în gura mare, mnstdrând pe negustor. — Dacă îți place! — a fost răspunsul acestuia. Față de această atitudine a negustorului, lumea care se afla de față, indignată, a început %ă sparge sticlele din rafturi, iar anarfa era aruncată pe jos și călcată în picioare. In zece minute, înainte ca ■autoritabele să poate interveni în mod eficace, întreaga prăvălie a fost devastată- Din toată marfa nu a mai rămas nimic bun. Indignarea publicului s’a manifestat astfel printr’un act de sălbăticie care, cel puțin, va ave ea un bine: va fi o pildă pentru lăcomia neomenoasă a speculatorilor ca și vor să se îmbogățească. In vramile prin cari trecea», săsase Măi vi împotriva scumpirea alimentelor Pe lângă măsurile luate și puse în practică, de către poliția Capitalei, cu o energie lăudabilă, se vor lua în curând noul masuri împotriva comercianții lor lacomi de câștig, apoape toți străini, cari au început să ridice prețul alimentelor. D. Xenopol, ministrul comerțului, a convocat, la minister, pentru Marți, pe președinții și secretarii Camerelor de comerț din țară, spre a avea o consfătuire asupra mijloacelor ce urmează, să se mai utilizeze pentru însfrănarea comercianților inconștienți sau necinstiți, cari nu-și dau seama că, in împrejurările actuale, nu poate fi îngăduită sub nici un cuvânt tendința lor de a realiza câștiguri inadmisibile. ---------------oxo------------- înainte! — Copii mei, mândria mea voinici ai țârei mele! Porniți, din munți de pe câmpii, din văi și din mușcele, Ce gând aveți? unde plecați? ce dor vă stăpânește. ~Cv, să lăsați tot ce iubiți și tot ce vă iubește? * —• Al țârei glas, stindarul ei și doina strămoșească. Ne-a dat avânt ca să pornim la luptă vitejească. Ca să trăiască — al nostru neam și Patria'n splendoare, Noi am pornit s'o apărăm _ de kurdele barbare! * ' încununați cu flori copii, soții și mame sfinte P'dcești voinici, p’acești eroi să meargă înainte, Să lupte precum ai luptat strămoșii din vechime Să 'natic pân’ la Dumnezeu întreaga, românim,eloan N, Folycbroaia de mb-*î ' T—«*■> pm. ... . hr de profesorul N. Basilescu „Dumnezeul părinților noștri, care, cum zicea Marele Kogălniceanu, niciodată nu ne-a părăsit, protege și astăzi Destinele României. El ne dă astăzi prilejul să rescumpărăm toate greșelile noastre, și în același timp să înlăturăm din calea Viitorului primejdia ce amenința țara și Neamul românesc. Fie ca ziua de mâine să indultriască și să consolideze toate speranțele noastre! Cu oficiî țintă pe Marele Ideal național, ce formează" și " trebue să formeze Icoana sfântă a oricărui Român,— noi fără șovăire de azi încolo trebue să înaintăm. Nimic,—■ nimic nu trebue să ne tulbure sau să împedice pasul nostru ferm și sigur. Spada este tragă, ea nu trebue să reintre îxi teacă până ce acest Mare Ideal să fie înfăptuit. Pentru azi, datoria noastră este bine determinată: echilibrul balcanic de eli — în căre noi eram putere preponderantă în Orient, —trebue să fie menținut, — Macedonia locuită de atâtea sute de mii de Români trebue să fie independentă. Menținerea echilibrului balcanic impune însă României datoria de a-și asigura cel puțin granița Rusciuk-Varna împreună cu vilaietul Vidinului— așa precum Rusia însăși ni le-a oferit în 1879 spre a repara injustiția comisă de ea prin răpirea Basarabiei. Iar autonomia Macedoniei, implică asigurarea situațiunei politice și etnice a elementului românesc în acest nou Stat, — pe baze în veci nesdimcinabile. Români! nu uitați că auducesa, fortuna, jurat! Acum ori niciodată,—a sunat ceasul cel mare,—ceasul cel din urmă,—ceasul în care Destinele Neamului și Statului român vor fi în veci fixate ! „Dumnezeul părinților noștri ne arată cu degetul lui imperativ calea ce trebue să urmăm : Sculați—Români! mic și mare — și aduceți pe altarul patriei prinosul jertfei voastre. Patria recunoscătoare va înscrie cu litere de aur, numele eroilor cari vor avea norocul să cadă jerfă pe alt anal ex î Siitasriofte pesatrio. sÄsTooru. D. N. Dimitrescu-Câmpina, Idirectorul -alaruim nostru, a primit următoarea scrisoare pe care o publicăm cu cea mai vie mulțumire, atrăgând asupră atențiunea tuturor : Am dat cunoștință cu mare bucurie de patriotica propunere a colegului nostru, d. Inginer Virgil Hălăceanu, care face apel la antreprenorii de lucrări publice să cedeze la sută din situațiile ce ar ar avea de încasat pe timpul utit bondul sau mobilizării. Dat fiind însă, că în timp de războia și mobilizare lucrările încetează aproape cu desăvârșire și că, pe de altă parte, încasările situațiilor pentru lucrările făcute mai înainte se fac foarte greu sau chiar deloc, cu tot. stimulentul dela sută pe care l-ar avea, autoritățile publice, cred că propunerea amiui Ing. Hălăceanu n'ar da rezultate tocmai satisfăcătoare, și propun ca, în loc de a ceda 1 la sută din situațiile problematice ce s'ar încasa în timpul mobilizării, să se dea măcar 1 la mic din .«*luațiile sigure ce s'au încasat înainte de mobilizare. Sper că la această propunere vor adera mi numal antreprenorii, dar și toți aceea cari au beneficiat, în orice calitate, de perioada de prosperitate prin care am trecut înainte de războiu, și care va continua și după războiu, cu cea mai mare strălucire, dacă vom ști să facem, în aceste momente sacrificii pentru țara care ne asigură această prosperitate. Mă înscriu cu suma de 500 lei pe lista de subscripție ce vă rog să binevoiți a deschide dv., care ați fost totdeauna în fruntea inițiativelor generoase și patriotice. — Cu cele mai bune sentimente, Inginer G. G. SAPUNARU. București. ; 000— știrea mealizărei la Cernăuți Cernăuți, 30 Iunie Știrea mobilizării armatei române a fost primită aci cu optimism. Toată lumea politică crede totuși că un conflict militar între Hoinărim și Bulgaria, exclus, intrucât Bulgaria va satisface pe cale pacifică pretențiunile României. Romănii urmăresc cu mare atențiune desfășurarea evenimentelor.Aurele românești sunt foarte cetite. Cu trenurile de azi nici un călător na vieți al&Mi spec Ret 0 CIRCULAM a direcției serviciului sanitar Direcția serviciului sanitar a trimis următoarea circulară medicilor primari de județe, orașe, spitale, porturi, puncte vamale, sanatorii (Bârnova, Bisericani), șefilor de laboratoare, higiena, și medicină experimentală Galați, Constanța, Craiova, medicilor veterinari din județe, orașe și zone : „Toți cei chemați pentru mobilizare vor pleca, imediat, încredințând serviciile personalului rămas nemobilzat. In localitățile și pentru serviciile ce nu se pot suplini prin medicii oficiali, veți încredința serviciile la medici particulari nemobiiiați, a căror remunerație se va hotărâ ulterior. Sunteți autorizați de a suplini în aceleași condițiuni și personalul sanitar inferior mobilizat înlocuind pe cei plecați, prin personalul nemobilzat, femei (infirmiere, moașe). Spitalele vor primi numai bolnavi gravi și cazurile de boale infecțioase necesitând izolare. Serviciile spitalelor izolate ce nu pot fi suplinite prin lipsă desăvârșită de personal înlocuitor vor fi deocamdată închise, dispunând, ca personalul inferior rămas, să aibă, îngrijirea, bolnavilor ce nu pot fi evacuați. Raportați amănunțit înaintea aplecărea, modul în care ați organizat serviciul. Direcțiunea generală sanitară vă roagă să puneți toată stăruința pentru ca serviciile și în special masurile de combatere a hoațelor infecțioase să sufere cât mai puțin.“ Sub-director general sanitar, Prof. dr Mezincescu. ---------------0X6-------------- Manifestații pentru armată la Ploești Ploești, 22 Iunie. Azi dimineață, la ora 9 și 20, a părăsit orașul bat. 3 de vânători, prima trupă care pleacă din localitate. Pe tot parcursul, de la cazarmi și până la gară, publicul a aclamat că nu a sos pe bravii vânători. La gară de asemeni li s’a făcut frumoasa primire, înainte de plecarea trenului preotul Zota a dat binecuvântarea celor ce plecau. A rostit apoi o cuvântare de îmbărbătare. Veteranul N. Piușeanu a ținut de asemeni o frumoasă cuvântare. Comerciantul Petre Minculescu a împărțit bani și tutun tuturor soldaților și gradelor inferioare. * Astă noapte s’a dat alamă pentru mobilizare trăgându-se clopotele de la toate bisericile. Până la ora 3 noaptea, stradele orașului erau pline de oameni cari manifestau pentru râgi joi. gaw.lfȘiFW!,gJ»|J| Gipilala și mobilizarea înfățișarea Capitalei de ziua de ezi. Transportul trupelor a început înfățișarea generală a Capitalei pe ziua de ezi a fost de asemenea din cele mai înălțătoare. Cea mai vie însuflețire a domnit în cursul zilei, populațiunea manifestând cu entuziasm pentru începerea cât mai repede a unei acțiuni hotărâtoare. Am asistat la scene, mișcătoare, în cari fiii Patriei își luau rămas bun de la ai lor. Cu sufletul hotărât, luptătorii români pleacă, fără șovăire să-și facă datoria către neam. O priveliște interesantă au înfățișat azi și ozi străzile centrale ale Capitalei. In dreptul ușilor magazinelor se aflau înșirate sute de trăsur’î, cari, cum se mișcau din loc, altele veneau să completeze șirul. Soldați și ofițeri în rezervă își cumpărau, lucrurile trebuincioase pentru campanie. Din convorbirile angajate cu acest prilej între cei cari plecau și între rude și cunoscuți reeșea cea mai deplină mulțumire și hotărâre. După cum arătam într’altă parte a ziarului nostru, transportul trupelor a început de Vineri seara. Diferite trenuri militare, cari au înlocuit trenurile de persoane, duc spre punctele fixate de comandamentul militar trupele chemate. Aceeaș însuflețire vie se observă și în gari, în momentul plecării trenurilor cari duc pe luptători la datorie. Eri dimineață la ora 8, sună din nou marele clopot al Mitropoliei, vestind românilor că trecem printr’un moment hotărâtor. Tramvaiele cu cai circulă cu greu, rar și numai pe anumite linii, aceasta din cauză că o bună parte din oamenii de serviciu au fost mobilizați. Trăsurile, de asemenea, au ajuns ceva rar, și birjarii nu vor să le scape prilejul de a încasa taxe îndoite și întreite. M. N. Completații contingentelor 1899—1910 permanenți și cu schimbul, din reg.ii roșiori Tecuci vor trebui să se prezinte de urgență la corp.* Completații contingentului 1910 din reg. 1 grăniceri vor trebui să se prezinte imediat la corp, in sir I. C. Brătianu. Socialiștii chemați sub drapel ca militari rezerviști, s'au grăbit să se prezinte la corpurile de trupă căror aparțin. N'a fost nici o ezitare, toți înțelegând să-și facă datoria, așa cum li se cere. Făcând aceasta ei țin, de altminteri, să spună că se confirmă disciplinei organizațiunei lor de partid, care-i obligă să se supună îndatoririlor ce au ca cetățeni, atunci când îndeplinirea acestor îndatoriri e o imperioasă necesitate. Președintele societăței sacre de binefacere, din București, d. Herman G. Breyer, a pus la dispozițiunea ministerului de război a spitalul israelit „Caritas”, cu 60 paturi, cu echipamentul respectiv și medicamentele trebuincioase. De asemenea a pus la dispozițiunea ministerului de războiu peste 60 săli ale tuturor școalelor israelito-române din Capitală, fie pentru a fi transformate în spitale pentru răniți, fie pentru cazărmi. • D. Henry Rubinstein, președintele comitetului spitalului izraelit din Galați, a trimis o adresă ministerului de război și prin care îi pune la dispoziție spitalul cu medicamente și tot personalul existent. . * Toți dispensații din clasa contingentelor chemate sub drapel cu ocazia mobilizării vor trebui să se prezinte la cercurile de recrutare spre a se decide cele de cuviință. In caz când dispensații vor fi înrolați, ei vor servi ca auxiliari pe lângă regimentele din care fac parte. Dispensații vor trebui să se prezinte la cercurile de recrutare azi sau mâine.* Conform telegramei cercului de recrutare București No. 13951 se pune in vedere tuturor complectașilor si rezerviștilor contigentelor 1901 — 1911 inclusiv și ofițerilor de rezervă ce aparțin batalionului ti vânători, să se presinte imediat la batalion in garnizoana București, cazarma Alexandria calea 13 Septembrie cu începere de la 23 Iunie a. c. X Conform telegramei cercului de recrutare București No. 13953, se pune în vedere oamenilor ce țin de batalionul 3 pioneri Focșani, care fac parte din contigentul 1399 — 1913 să se prezinte imediat la batalion. M. S. Regele a aprobat regulamentul asupra îndatoririlor autorităților civile la mobilizare. Tos te dispozitii.nisp , anterior, contrarii regulamentului do u si BâaBân desființate. 1 fepaânăte » Vestea mobilizării în țară Botoșani, 22 Iunie. Comunicarea mobilizării a produs un mare entuziasm în populația locală. Orașul a fost imediat pavoazat cu drapele tricolore. Miile de cetățeni manifestează pe străzile orașului cu drapele și muzici, strigând „Trăiască armata română Foarte multe persoane s’au înscris ca voluntari, între cari și d. dr. Ioan Capșa, medicul spitalului de copii „Filantropia“, care e scutit de serviciul militar litic,* Roșiorii de Vede, 21 Iunie Ordinul de mobilizare, care s’a dat la orele 12, în orașul nostru a fost primit cu entusiasm. Imediat ce ordinul a fost publicat, s’au arborat drapelele. La orele 7 d. a. publicul cu muzica în frunte a parcurs strladele Vezei, Dunărei, Culturei, Gen. Manu. Bucuria era generală. Doamnele aruncau flori și panglici tricolore în tinerii manifestanți. * T.Măgurele, 21 Iunie. Din inițiativa Ligei Culturale locale, cetățenii orașului nostru au făcut o grandioasă manifestație. . La ora 5 cortegiul, urmat de mii de cetățeni, a plecat de la sediul Ligei, cu muzica și gorniștii în frunte, la localul prefecturei, unde d. I. Pandelescu președinte a prezentat d-lux prefect. Mai marol simpatiile și devotamentul cetățenilor, de care d. prefect a luat act, spunând că va comunica guvernului simpatiile ce i se manifestă. Manifestanții au pornit în curtea reg. I No. 20 unde d. Pandelescu a arătat dragostea poporului pentru viteaza armată română, la care d. Maia Stoica, mulțumind, a spus că armata își va face datoria. La monumentul independenței au vorbit d-nii I. X. Anastasescu și Marin Petrescu, apoi, după ce a străbătut mai multe străzi, cortegiul a pornit la reg. 4 călărași, unde de asemenea s’a făcut manifestație. Toate prăvăliile au fost încinse. Entusiasmul pentru război e de nedescris. * Alexandria, 21 Iunie La publicarea decretului de mobilizare, s’a făcut azi o grandioasă manifestație, cum încă nu s a mai văzut. Tot orașul a arborat drapelele tricolore, iar muzica militară, pusă la dispozițiunea orășenilor de d. Gh. Ionea cu primarul Alexandria, a cântat tot timpul „La armei”. Convoiul de manifestanți au străbătut mai toate stradele orașului, cântând cu muzica. Era un entuziasm delirant, mai ales că vocile subțire ale copiilor se armoniau fermecător cu vocile bărbaților. In grădina publică, d. I. Antonescu, institutor și Anghel Teodorescu avocat și ofițer în rezervă au ținut cuvântări înflăcărate îndemnând pe fiecare să-și facă datoria și să alerge fără șovăire la chemarea țârei. Discursurile au stors lacrimi de entusiasm. * R.Vâlcea, 21 Iunie Azi de dimineață plutonierul N. Predescu, însoțit de un gornist și un toboșar, au adus la cunoștința generală ordinul de mobilizare, care a fost primit de populația cu mare entuziasm și strigăte de ura! Toate străzile erau arhipline și la toate colțurile de stradă grupuri, grupuri, discutând (numai)despre război. Mulți funcționari cari aparțin altor regimente au și plecat să se prezinte, luând rămas bun de la cunoscuți. D. Alexandru Presbitereanu, directorul ziarului local „Gazeta Vâlcea” a tipărit în 1000 exemplare poezia patriotică „Goarna de război“ și a distribuit’» gratis în oraș și pe la comunele din județ.Acest important eveniment a produs o vie animație în oraș. * Corabia, 21 Iunie. Astăzi dimineață, la orele 8, d. maior Homoriceanu, comandantul garnizoanei, comunicând publicului ordinul de mobilizare, mulțimea a ismicnit în urale strigând „Trăiască România, trăiască, armata română“. In general ordinul de mobilizare a făcut o escelentă impresie asupra tuturor și a fost primit cu entusiasm. Iemdiat s’au luat măsurile în consecință, iar orașul a fost pavoazat cu drapele tricolore, și cu toți cei chemați se pregătesc spre a merge la corpurile respective. Din ordinul d-lui prefect Oroveanu, toate localurile de băuturi au fost închise, până la nouă dispozițiuni.* Tg.Neamț, 21 Iunie. Vestea primită aici telegrafic pentru mobilizarea armatei a provocat o mare tulburare în cercurile comerciale, în schimb însă această veste a fost primită cu mare entusiasm de cercurile militare. Pe strada principală la câteva minuite după primirea știrbi de mobilizare, care a fost anunțate, prin sunete de goarnă, de clopote tp.e .11 biserici, prin afișe ince pe,străzi de către muzica reg. 32 din Ploești, care se află în localitate, s'a adunat o mulțime de oameni, cum rare ori se vede prin liniștitul nostru oraș, discutând cu mare entuziasm evenimentele prin care, trecem.— In urma unui ordin, poliția locală a înaintat prefecture pe R.Sărat, 22 Iunie Vestea că s’a semnat decretul de mobilizare, a produs o frumoasă impresie în localitate. Ziarele noastre sunt luate cu asalt și citite de publicul doritei de a afla detalii precise. Prefectura a dat afișe în public privitoare la mobilizare. Clopotele bisericilor, trâmbițele și tobele au anunțat acest evenimment prin toate unghiurile orașului. * Fălticeni, 21 Iunie De câteva zile populația orașului, se află într’o continuă agitație prin cafenele, cofetării, în familii, pe străzi în sfârșit pretutindeni, nu se discută decât asupra mobilizării, iar dimineața la ora 11 când sosesc ziarele, „Universul” era smuls din mâinele vânzătorilor. Acum această enervare a dispărut venind să îi ia locul avântul patriotic, căci în sfârșit, astăzi ora 9 dimineața vre-o 20 gorniști din reg. 16 Suceava au venit la prefectura județului și au sunat adunarea generală, în câteva minute rezerviștii, au răspuns la chemare și adunându-se în fața palatului adminstrativ d. maior Neculcea, comandantul cercului de recrutare Suceava, după ce le-a cetit ordinul de mobilizare, a ținut și o scurtă cuvântare patriotică. In urmă toate străzile orașului au fost străbăute de gorniști însoțiți de un plutonier, sunând semnalul de atac, și vestind pe cetățeni că s-a ordonat mobilizarea. La toate autoritățile publice s’a arborat, draipelul național. Toate procesele ce au fost astăzi de judecat,, la tribunal, sau amânat. Lucrătorii de la diferita construcții ce se fac în oraș au părăsit imediat lucrul. De asemenea fiind date ordine telefonice, rezerviștilor din comunele rurale ei au și început să sosească în oraș. Toți bulgarii, brutarii, bragagii, etc. au fost adunați de poliție de aseară încă și ținuți sub pază la cazarma regimentului Suceava. Băncile și casele de economie, particulare și-au suspendat toate operațiunile. Roman, 21 Iunie. Ordinul de mobilizare a fost primit în orașul nostru cu mare însuflețire. Aseară, încă înainte de a se ști precis de se va mobiliza, publicul în grupuri compacte a staționat până noaptea târziu pe strada principală, discutând cu aprindere și așteptând cu mare nerăbdare telegramele ziarelor. Astăzi toate ziarele, cari au adus știrea mobilizării, au fost smulse din mâinile vânzătorilor. Depozitele și debitele unde se vând ziarele au fost aproapte luate cu asalt.* Galați, 22 Iunie. In oraș entuziasmul continuă încă. Aseară, până târziu și astăzi s’au făcut numeroase manifestațiuni în centru și la periferiile orașului. * D. căpitan Eugeniu Frâncu din batalionul de cetate, a cerut telegrafic ministerului de război, ca să-l înscrie în primul regiment de artilerie care va intra în acțiune.Numeroși tineri s’au prezentat azi la prefectura de poliție cu rugămintea de a fi înscriși ca voluntari în armată. * Deoarece cea mai mare parte a comercianților de coloniale au urcat prețurile alimentelor, prefectura de poliție și primăria au dat ordonanțe prevenind că orice reclamații care se va dovedi adevărate va avea ca urmare închiderea prăvăliei. Prin ordinul de mobilizare al cercului de recrutare Futna se cheamă și milițienii pentru servicii speciale. Prin servicii speciale se înțeleg : Oamenii chemați la corpul 3 armată, serviciul etapelor. Oamenii chemați la divizia de armată, serviciul etapelor; Oamenii chemați la compania 3 subsistență, serviciul etapelor; Oamenii chemați la reg. 11 și 16 artilerie, bateria de alape; Oamenii chemați la batalionul 3 pionieri compania de etape.n rr și-- - ‘ * Brăila, 22 Iunie. In oraș domnește un entuziasm din ce în ce mai pronunțat. Curentul războinic se accentuiază tot mai mult. Mulțimea din toate straturile sociale manifestează pe strade și în localuri publice în favoarea războiului. Astă-seară, la ora 12 urmează, să se în oraș mobilizat Un public numeros așteaptă în centru spre a manifesta la noapte în oraș. Autoritățile și instituțiile publice și-au suspendat orice activitate cu începere de azi. Funcționarii publici cari urmează să fie mobilizați și-au făcut stare spre a primi leafa pe o lună înainte, toți bulgarii aflători in ó’caita . In oraș n’a circulat azi decât 1 te. 6 vagoane de tramvai deoarece o mare parte ■ din personalul inferior al societăței tramvaiului a fost mobilizat.. In port liniște complectă. Nu se mai fac nici un fel de operațiuni comerciale. _' y' J^W. Amânații să se prezinte Tmskî amânați pentru studii care au plătit sau nu taxa în acest scop trebue să se prezinte negreșit la mobilizare. * Contingentele dela 1907—1911 cari au făcut armata la reg. 21 infanterie, trebuie să se prezinte la acest regiment urmând cai d’aci să fie îndreptați acolo unde au fost vărsați. ♦ Se face cunoscut că toți oamenii din contingentele 1896— 1885, 1884 și 1893, cu domiciliui în București, trebue să se prezinte de urgență la Cercul de recrutare București (Cazarma reg. 40 Călugăreni) indiferent dacă au primit sau nu ordin de chemare. . . X . D. Sc. Lahovary senator șii locot, în rezervă nevoind să beneficieze de scutirea la care dai dreptul mandatul său de seară-i tot s’a. prezentat ori la reg. dini care face parte spre a fi însurmat. D. Prof. G. Murgoci, fost locotenent de rezervă în reg. 23 Ialoimița, din cauză de boală fiind reformat în 1908, dar simțindu-se totuși în stare de a aduce acum servicii țărei într’o campanie, a cerut ministerului de război să fie reînscris în cadrele armatei. * î —------------exo---------------■ Gesturi patriotice Tânărul Liviu Popovici, de fel din Tg.-Jiu, a adresat comandantului reg. 9 roșiori, următoarea cerere: Domnule comandant. Deși trebuie să fiu înrolați tocmai în luna Noembrie 1913 ca unul ce sunt născut în orașul Tg.Jiu, în Oltenia, cuibul marilor eroi naționali, mă simt dator, a vă ruga, din tot sufletul meu tânăr și plin de avânturi frumoase și înălțătoare, să binvoiți, a mă înrola imediat ca voluntar în acest regiimenit, pentru a mi se da, instrucția necesară, ca astfel săi pot a-mi îndeplini datoria sfântă de soldat al scumpei noastre Patrii, „România“. Și vă asigur, că voi depune toată forța tinereței, toată forța brațelor și toată intelgența, spre a putea răspunde acestei sfinte datorii. Voesc prin aceasta a-mi împlini visul care de altfel stăpânește orice gând românescorice tânăr român. In fiecare din noi, curge un sânge ele români, fiecare avem șapte vieți în pieptul de aramă. De aceea vă rog, încă odată din tot sufletul, din toată inima, a mi se îndeplini această dorință și mă veți vedea pe câmpul de onoare, transformându-mâ într,uni leu falnic și puternic, pentru a ridica tot mai sus bravura strămoșească a scumpi mele Patrii. Primiți, asigurarea devotamentului meu Liviu Popovici ' -------------exo----------— /, ABSOLVENȚII anului al VIea de medicină Următorii studenți în medicină au trecut examenele pentru anul al VI-lea : Atanasiu M., Anghel Ion, Ban nu Gh., Buia I., Bernstein Leon,Calfoglu C., Căpitanovici,Caramatescu, Carniol Bernard, Codoreanu St., Colfescu N-laa, Comstantinescu Valentina,Craciunescu Aurel, Deculescu C-tin, Dimitrescu Flora ,. Dimitrescu A. George, Dimitrescu Ion, d-ra Dobjanski Virginia, Dragomirescu A., d-ra Droc Iridenta,, d-ra Grigoriu Ecaterina, Georgescu D-tru, d-ra Ionescu Ecaterina, Ionescu Naum, Ionescu C-tin, Iordăchescu Zaharia, Iv. len C., Kivu Al., Lazarovici, Dumitru, Metaxa C-tin, Nast#r Marius, Negoescu Alex., Nissinx, Leon, Olinescu Radu, Opreanu, N-lae, Păunescu Filip, Petrescu Ilie, Petrescu Eugen, Popescu Ion, Popescu Nicolae, d-ra Popovici Valeria, Poțineu Ion, Răduțescu Virgiliu, Romașcan Ali», Ion, Ranetti C-tin, Rosenberg Eliad, Saidman S., Saragea, Teodor, Sărdărescu L. Sârbule»’ scu V., Segarceanu I., Simionescu Al., d-ra Solomonescu Natalia, Stoenescu Petre, Stoichița N-lae, Tătăranu I., Stoianovici Aurel, Teodorescu AL, Timi oiarm Stan, Tovar, Tope, Pe* trachie, Wechsler Zeig»mann Alois. ri 1 -ri r-