Universul, august 1913 (Anul 31, nr. 209-239)
1913-08-01 / nr. 209
DEJUNUL DELÄ CAPSA t OTO JULIETTA Membrii delegațiilor sârbă, greacă și muntenegreană la banchetul oierit Duminică la Capșa de către d. VENIZELOS, pentru sărbătorirea încheerei păcei. IDEIA REVIZUIREI ACȚIUNEA RUSIEI Petersburg, 29. — Ziarul Rreci anunță că d. Gheșoff, fostul prim-ministru bulgar care a plecat de aci la Paris a fost însărcinat de cabinetul rus cu o misiune specială către guvernul francez. Gheșoff va căuta să câștige Franța, pentru Bulgaria in privința redobândirea portului Cavalla. Totdeodată ambasadorul rus la Paris d. Isvolsky a primit instrucțiuni din Petersburg să pună in joc toată aptitudinea sa diplomatică, spre a putea restitui Cavalla Bulgariei. Petersburg, 29.—Ziarul „Rjeci" scrie: Trebue să salutăm pacea de la București, care va readuce liniștea in Balcani. Nu trebue să ne facem insă iluzii prea mari. Spre a, se aduce pacea definitivă in Balcani puterile trebue să-și spună, ele cuvântul lor și să repare greșelile cari s'au făcut la București. * Petersburg, 29. — Ziarele aranță că ambasadorii Austro- Ungariei, Germaniei și Italiei au avut a fi o consfătuire cu d. Sassanov discutând asupra revizuiri tratatului de la București. După consfătuire d. Sassanov a plecat la Peterhof spre a raporta țarului. DECLARAȚIILE UNUI MINISTRU ROMAN Cernăuți, 29. — Ziarul „Czernowitzer Tageblatt“ publică un interview al trimisului sau special la București, ca unul dintre miniștri românii, membru al delegațiunei române pentru pace. Ministrul român a declarat între altele următoarele cu privire la ideia lansată de unele Puteri pentru revizuirea tratatului de pace: i Nu pot răspunde așa ușor la întrebarea ce mi-a pus în privința revizuitei tratatului încheiat aci. Chestiunea aceasta nu a fost pusă de toate Puterile ci numai de acelea cari doreau o Bulgarie mare și tare. Astîl că nici nu cred în convocarea unei conferințe europene. O atare conferință ar putea servi dealtfel numai interesele Rusiei. Ce interes are Europa ca Cavala să fie a Greciei sau a Bulgariei ? Nu cred dar — repet încă odată — în revizuirea tratatului de la București de către o conferință a Puterilor. . Dacă totuși asta s’ar întâmpla urmările modificărei păcei dela București ar fi dezastroase și nouî complicațiuni cu mult mai grave ar amenința pacea Europei. RUSIA ȘI AUSTRIA PERSISTA IN CEREREA DE REVIZUIRE Viena, 29.—Monarhia și Rusia insistă asupra revizuirei tratatului de pace din București. Celelalte Puteri încă nu au luat nici o hotărâre. Germania va aștepta motivele de revizuire și atunci se va pronunța. Cercurile competiate rusești declară, că nu se vor lăsa deloc influențate ele faptul că Franța, nu se asociază la cererea Rusiei, deși faptul este regretat Att Bateisburg-IMPORTANȚA SCHIMBULUI DE TELEGRAME DINTRE REGELE CAROL ȘI ÎMPĂRATUL WILHELM Berlin. 29. — Ziarul „Tägliche Rundschau” află din înaltă sursă diplomatică, că împăratul Wilhelm a fost ținut mereu în curent cu toate amănuntele tratativelor da la București, dând ordin să i se raporteze chiar noaptea. Schimbul de telegrame dintre împărat și regele Carol are o deosebită importanță. Conținutul tratatului de pace nu poate fi schimbat, mai ales că regele Constantin al Greciei a cedat Bulgariei o parte din districtul Cavaler, în urma insistenței telegrafice a împăratului. In împrejurările acestea este natural, ca, după ce împăratul a intervenit personal, să nu mai fie vorba de o revizuire a tratatului din București. AUSTRO-UNGARIA ȘI RUSIA VOR RAMANE IZOLATE Berlin. 29. — Cercurile bine informate atribue păcei încheiate la București cea mai mare importanță. Faptul, că Italia și Franța s'au pronunțat contra revizuirei tratatului dă de bănuit că Austro- Ungaria și Rusia vor rămâne izolate.-------------exo------------. | Scrisoare de pe etani de operații Onorate d-le Demetrescu. Din lacrimele și durerile poporului mi-am făcut baia sufletului, din aspirațiunele lui idealul vieței. In vremuri de restriște am găsit, la „Universul" un mijloc de existență. Recunoscător și pătruns de marile servicii ce ziarul d-voastră aduce neamului românesc vă adresez aceste rânduri ca omagiu de recunoștință vredniciei d-voastre, dorindu-vă prosperitate. Trăiască. „Universul" și conducătorul lui Devotat, Dimitrie Negruți, Voluntar marinar la 48 de ani Nicopole, 26 iulie 1913. ——------ox-----------— Maris issiriii pentru încheiem păcei balcanice dela 28 iulie 1916 D. C. Alexandrescu, subdirectorul general al ...Monitorului Oficial” și al Imprimeriei Sfatului, membru activ in comitetul societăței numismatice române, a luat inițiativa baterea unei medalii istorice pentru a comemora a IlI-a pace încheiată la București. D-sa -s’a călăuzit, pentru baterea acestei medalii după medalii istorice din bogata sa colecție, precum și după lucrarea numismatică' ,,Pa$zin nummii's" a lui .1. Scuhnan(Olanda), care descrie toate medaliile, jetoanele și menetele relative la tratatele de pace și congresele, începând din secolul XVI-lea cu pacea de la Cambraix (1529) dintre Francisc I și Carol Quintul și până la conferința internațională pentru pacea de la Inga (1907). Această medalie va fi una dintre cele mai frumoase ca artă și de cea mai mare importanță din punctul de vedere al istoriei neamului nostru. Mimi* de telegrame între fanulieici și sft.S. Regele Carol Cu prilejul semnarea păcei din București, depășite, următoare au fost schimbate între Țarul Nicolae al Rusiei și M. S. Regele Carol : TELEGRAMA ȚARULUI RUSIEI Majestățea Sale Regelui Carol al României Rog pe Maiestatea Voastră să primească sinceriletele felteițări cu prilejul restabilirea păcii în Balcani. Acest rezultat binefăcător este în acelaș timp un succes neîndaeînic al României. Iac cele mai bune urări pentru fericirea și prosperitatea Țării Voastre conduse prin înțelepciunea prevăzătoare a Suveranului Său, (ss) NICOLAE TELEGRAMA M S. REGELUI CAROL I Majestățea Sale împăratul Rusiei Adânc mișcat de interesul simpatic și de felicitările călduroasa pe care Maiestatea Voastră Imperială a binevoit să Mi la adreseze cu prilejul operei da pace ce s’a îndeplinit, si mulțumesc din adâncul inimei pentru această nouă și mult prețioasă mărturie a prieteniei Sale. Fie ca această pace să aibă durată și să aducă liniștea și prosperitatea in peninsula Balcanică, apropiind aceste popoare care au atâtea interese comune. (ss) CAROL Răspusul Portei în nota Puterilor Constantinopol, 29. — Marele vizir a remis azi după amiazi următorul răspuns la nota Puterilor : Guvernul imperial, independent de toate circumstanțele, s’a silit încontinuu a se conforma principiilor tratatului din Londra. Dacă totuși dispoziția privitoare la linia Enos-Midia n’a putut fi respectată, aceasta se datorește faptului că guvernul s’a găsit în obligațiunea presantă și imperioasă de a interveni spre a împiedica exterminarea sistematică a populației musulmane, precum și în obligațiunea de a asigura o frontieră care să garanteze siguranța Capitalei și să permită stbilirea unor raporturi normale durabile între Statele vecina și Turcia. Guvernul turcesc va purta o vie recunoștință Puterilor dacă vor admite această ultimă necesitate recunoscând dreptatea liniei de conduită ce a urmat-o.Guvernul, încrezător în spiritul de înaltă justiție și echitate a marilor Puteri, speră că vor admite linia de frontieră precizată în comunicarea de la 19 iulie. Naum. armatei bulgare ci Sofiei. 29. — Ordinul de demobilizare a fost demnisat tuturor comandanților de armată. Demobilizarea începe chiar azi; trupele au început să se indrepteze spre garnizoanele lor din timp de pace. -țtF După semnarea picei £ linia artu £aia-Dobic!“Bakcic.-Drumul 8s zi al Regelui Bulgariei către armata.—Impresia produsă Ziarul, „Viitorul'’ vorbește despre concesiunile ce s’au făcut din partea României din zona de dincolo de linia Turtucaia-Dobrici-Balcic. Din izvorul cel mai autorizat putem da următoarele lămuriri-Guvernul român comunicând, Bulgariei condițiunile de pace înainte de sosirea delegaților bulgari, a spus că cere linia Turtucaia-Dobrici-Balcic și cu un număr de kilometri la vest și la sud de această linie, conform, indicațiunilor topografice. O linie a fost trasă [UNK] de la Dunăre la Mare, linie care intr'din loc se depărta cu 20 de kilometri, deinia dreaptă între Turtuca sau Dobrici-Balcic. Această linie ■a fost comunicată delegaților bulgari. Aceștia au propus o altă linie care se depărta mai puțin de linia dreaptă Turtucaia-Dobrici-Balcic. In urma propunerei delegaților bulgari s'au strâns toți șase delegați români împreună, cu d. ministru de război și de comun acord și fără nici o voce discordantă, delegații civili români au primit indicațiile delegaților militari români, pe cari de altfel și ministru de război le-a găsit legitime. Pe cea mai mare parte a liniei, de frontieră, propusă de România, de la Turtucaia până la mijlocul liniei, nu s’a făcut nici o modificare. Ceva mai jos, dincolo de mijlocul liniei, s’a făcut o mică modificare care nu trece de vre-o 200 kilometri pătrați și care, după declarația celor doi delegați militari români și a d-lui ministrul de război, nu schimbă întru nimic, dar absolut intra nimic valoarea liniei noastre, de frontieră. O a doua modificare, foarte neînsemnată s'a făcut la țărmul mării Negre. De la orașul Balcie, la sud se zărește, o vale care se termină prin localitatea numită Ecrene. De aci înainte e un deal înalt al vărul prim punct deasupra satului Ecrene, are cota 292 și de acolo continuă ca un platou până la vale. Linia propusă la început de România mergea pe acest platou până la o mănăstire și astfel venea la mai mulți kilometri mai la sud de Ecrene. Aflându-se că acea mănăstire este o proprietate privată a Regelui Bulgariei — ceea ce am mai arătat odată în ziarul nostru — punctul de frontieră pe malul mării Negre a rămas tot pe platou însă mai aproape de punctul dominant însemnat cu cota 252 care a rămas al României și care e punctul, cel mai înalt de unde se domină marea in toate direcțiile. Acestea sunt simplele modificări pe cari delegații români le-au făcut asupra primului traseu. Aceste modificări după cum am spus au fost propuse de delegații noștri militari și aprobate de toți delegații români. ORDINUL DE ZI AL REGELUI FERDINAND Regele Ferdinand al Bulgariei a dat următorul extraordinar ordin de zi către armata bulgară: La începutul ordinului de zi Suveranul Bulgariei reamintește victoriile repurtate in cursul campaniei în contra Turciei, cari s’au terminat prin triumful complect al armatelor bulgare și in timpul cărora trupele bulgare au uimit lumea gria bravura și disciplina lor și au reînviat gloria vechilor țari bulgari-Ordinul de zi continua apoi: „Soldații In momentul când trebuia să vă reîntoarceți la vetrele voastre, o nouă nenorocire s’a abătut asupra noastră. Aliații noștri cu cari avsam_ tratate_ hotărâte si n-ati trădat șî au voit sa ne răpească ceea ce a fost cucerit prin sângele a zaci de mii de arci. Indignată în contra acestei salonii, întreaga națiune bulgară, de la șeful Statului pana la cel din urmă țăran muncitor, nu se putea resemna în fațța acestei spoliațiuni. Nici un patriot bulgar nu putea să renunțe de buna voe și fără luptă la Monastir, Ochrida, Dibra, Perlene, Salonic, Serres și alte teritorii bulgare pe cari trăesc frații noștri da aceeaș rasă. ........ . . Provocați de foștii noștri aliați, a trebuit, în contra voinței noastre, să reluăm lupta grea- Ea ar fi fost încoronată de succes dacă o serie de circumstanțe politice neprevăzute n’ar fi paralizat forțele noastre. Presați din toate părțile am fost siliți să semnăm pacea din București, neputând lupta în contra acestor cinci vecini fără a risca să pierdem totul. Epuizați și obosiți, dar nu învinși, a trebuit să strângem stindardele noastre glorioase pentru zile glorioase mai bune. w Soldați! acum când părăsiți regimentele voastre eroice, socotesc ca o datorie sfântă să vă exprim, în numele Bulgariei, gratitudinea mea cordială și pentru toate sacrificiile, ostenelile și suferințele ce le-aui suportat în timpul acestei lupte gigantice. Dumnezeu să vă răsplătească pentru tot ce ați făcut istoria și posteritatea vor judeca, aprecia și înscrie în litere de aur cât ați bine-meritat de la patrie. Doresc ca să vă reîntoarceți sănătoși și teferi la căminurile voastre și să vă reluați ocupațiunile voastre liniștite cu forțe și energii noi, ca libertatea și fericirea națională să înflorească în jurul vostru. Povestiți copiilor și nepoților voștrii vitejia soldatului bulgar și pregătiți-i să desăvârșească într’o zi opera glorioasă pe care ați început-o.“ Terminând, regele Ferdinand își ia rămas bun de la glorioșii soldați și scumpii săi colaboratori. Am reprodus ordinul de zi după relațiunea oficială comunicată de Agenția Bulgară. După cum se vede, Regele Ferdinand găsește că este bine: să acuze, de felonie pe foștii aliată ai Bulgariei a doua zi după ce s'a semnat pacea la București. Probabil insă că ordinul de zi al Suveranului Bulgariei urmărește mai mult scopuri interne. I. F. ■------------ora------------, Arestarea unui bulgar criminal la Constanta A fost adus la, parchetul din Constanta, bulgarul Marin Vasile Abramoff, dezertor din armata bulgară. El a fost surprins punând drugi de fier pe linie lângă Marf ii far, spre a provoca deraiarea trenului expires de. Berlin, care venea sine Constanta• Banche Primăriei Capitalei in Glisarea delegațUor ppatra pase Luni seara a fost în sala Liedertafel banchetul oferit de primăria Capitalei în onoarea delegaților la conferința pentru pace. A fost, o serbare într'adevăr înălțătoare atât prin însemnătatea iluștrilor oaspeți , cât și prin importanța excepțională a cuvântărilor rostite. România, poate fi mândră, cu dirept cuvânt, de laudele ce i s’au adus cu această ocazie și de sentimentele ce i s’au arătat cu atâta căldură. Ele sunt pentru noi o chezășie de locul de frunte pe care înțelepciunea Marelui nostru Suveran și a oamenilor noștri de Stat, ajutați de viteaza noastră armată, a știut să i-l cucerească pentru totdeauna în Orientul Europei. Asistenta Fesite 120 de oaspeți au luat parte la banchet. Sala Liedertafel era împodobită cu foarte mult gust și bogăție cu plante și flori naturale și cu stindardele celor cinci națiuni cari au luat parte la conferință. In sala banchetului au fost 4 mese. La masa principală a luat loc la mijloc d. Gr. G. Cantacuzino având în dreapta pe d-nii: N. Pasici, Panaș, Sava Ivanesoff, Al. Bădărău, Mazanovici și Simeon Racîeff, iar în stânga pe d-nii: Vucoiticî, Spatakovici, Take Ionescu, general Hârjeu, colonel Smilianici și general Coandă. In fața d-lui Gr. G. Cantacuzino a luat Loc d. Titu Maiorescu, având în dreapta pe d-nii: Venizelos, Ristici, Al. Marghiloman, C. C. Arion, N. Xenopol, și lt.-colonel Standoff, iar in stânga pe d-nii: Tonceff, general Ficeff, C. Dissescu, M. G. Cantacuzino. Poliția și G. Crețeanu. La celelalte trei mese din fața mesei principale au luat foc în ordinea următoare. Masa din dreapta, d-nii: Colonel Cristescu, M. Burghelea, căpitan Pali, căpitan A. Exadactylos, Cr. Bilciurescu, Elie Nicolescu, Prince de Carini, Horace Troliva (Ag. Havas) Gr. Urlățeanu, N. Lahovary, Kennedy,Cablegie Book, V. Themis, Alexandrescu, dr. Raidbolt, G. H. W. Werndel, Velike Petrovich M. Marinovici, N. Mircea, G. Beclreanu, I. Niculescu, S. Mihăiescu, C. Dumitrescu (Minerva), Congo pel ■ (Epoca), N. D. Câmpina (Universul), Durand (ITndépéndade), P. Ciorăneanu (La Politique) și Huiban (Revista Idealistă). Masa de la mijloc, d-niî: Colonel D. Moruzi, Trăsnea I. Greceanu, Lt.-colonel Calafatovici, Hagi D. Theonoraky, Gavrilovici, M. Tsamados,dr. Dillon, Em. N. Lahovary, Virgil Vereas, G. Stroescu, Richard von Mach, X. S. Constantinidi, S. P. Talerov, Semen Bronstein, general N. Costescu, G. Ciurca Paraschivescu, C. Anghelescu, I. Bacalbașa, P. Bratulescu, Niculae Boeru, Jules Brun (La Ronarame), C. Mille (Adevărul) și Mavrodi (Viitorul). Masa. din stângă, d-nnî. Pisoski, I. Bărbătescu, C. Filiti, Milan Chainovici, Th. Parpazoff, D. Svilocoski, Vladimir de Vitoroff, D. Șoimescu, Benedetto da Luca, Orghinski Berzovscki, general Al. Găman, Pantelich, A. V. de Saradsky Derenthal, Maganovici Milan, Costa Ivanovici, C. Dobrescu, dr. V. Cristodulo, Bopp. (Bukarestei, Tagblatt), Stoenescu (Conservatorul), I. Nicolau (Acțiunea) și I. Protopopescu-Pake (Dreptatea). Manu ul, foarte gustos și curat servit de casa Capșa, avea cuprinsul urmtor: MENII Truica-Mastica l Consomme â la Grimaldi Damns de Saumon á la Riga Filet de Boeuf Oriental Parfait de Foie Gras au Vib du Rhin Sorbets au Champagne Poularde du Houöan ălaBroche Saladé Ni coi se Petite Pois Bonne-Ferntpö Glace Capșa Gaufr-ettes- Bonbons Pax Cerises au Fondant Corbeille de Fruits Sherry Vieux Riesling Roumain Chateau . Laroque Saint-Emilion Champagne G. H. Mumm Extra- Dry Cafe Liqueurs Cointreau Discursul 8-lui primar al Capitalei La șampanie, d. Grigore Cantacuzino, primarul Capitalei, a rostit următorul toast: 4 Domnilor: Cred că sunt interpretul sentimentelor div. ale tuturor îndreptând primul nostru gând spre Augustul nostru Suveran Carol I al României căruia datorim gloria de a fi regulat singuri între noi și prin mai interesele noastre comune. Al doilea nostru gând trebue îndreptat spre glorioșii suverani ai statelor balcanice cari au știut contrabalansat avântul de glorie și de cucerire, trecător, prin înțelepciunea și cump&niea atât de rodnică pentru viitor.Al treilea gând al nostru se îndreaptă în mod natural spre dv... domnilor delegați, ai Păcii, cărora cu bună., dreptate țările dv- au încredințat soarta lor. Hotărârile dv. au fost așteptate ,cu îngrijorare de către aproape 20 milioane de supuși deoparte și de Europa întreagă de cealaltă. Sunt fericit acum când ați săvârșit, opera dv. umanitară, să va urez în numele orașului București Puii sosit intre zidurile noastre. Ați făcut și iutii și ceilalți o sforțare de înțelepciune și de împăciuire spire a pecetlui o pace trainică pentru care umanitatea vă va fi recunoscătoare. Tratatul de acum înainte este de progres, desvoltare economică și de confraternitate, casa trebue pe toți să de unească într’un avânt de nobilă întrecere. România a dovedit un trecut și lacuna mai ales sub domnia glorioasă a lui Carol cel Mare că înțelege , să fie un factor de pace, de ordine și de ponderațiune dorind înainte de toate o înțelegere serioasă bazată pe interesele comune ale diferitelor națiuni din peninsula Balcanică. Mari și nobile probleme sa vor pune de acum înaintea dv.tuturor.Mor, și noi dorim ca dv .să se rezolve cu același spirit de împăciuire și imparțialitate care v’a călăuzit aci în lucrările dv. Astfel din lupta care a divizat pe unii dintre noi nu va rămâne decât o sumă reciprocă a forței noastre și a curajului nostru. Aceasta ne va fi învățat să ne cunoaștem mai bine și ca o urmare să ne apreciem mai bine. Permiteți-mi deci să ridic paharul meu și să beați cu dv. pentru opera de pace, de civilizație și de progres ce ați schițat în mod atât de curagios și să salut cu respect pe Suveranii țărilor amiosi reprezentate azi cu atâta distincție, prin delegații păcei. De aci înainte deviza noastră comună să fie următoarea : Glorie celor dispăruți! Pace între noi! Progres1 și civilizație prin propria și singura noastră forță !. Acest discurs a fost călduros aclamat de toți delegații balca,, nici și de toată asistența. " D. Gr. G. Cantacuzino zici pe care Tați semănat trebue să fie începutul unei ere nouă Uisfiursului Uni D. Venizelos, primul ministru al Greciei, a rostit apoi următoarea cuvântare: Domnule primar. Sunt în mod particular fericit de prilejul pe care îl am în numele delegaților aliați, să exprim Comunei București sentimentele noastre de vie gratitudini e pentru călduroasa și simpatica primire ce ne-a fost rezervată în această frumoasă Capitală. La recunoștința noastră se adaugă cea mai sinceră admirație pentru tot ce ne-a fost dat să vedem și să constatăm în tot timpul scurtei noastre șederi printre d-voastră, pentru activitatea, ordinea și sforțarea măreață de muncă și progres de care dovedește vasta d-voastră. Cetate. Bucureștiul este cu adevărat Capitala regatului pentru că concretizează calitățile eminente ale națiunei române. Dar România ne-a apărut și sub un alt aspect. Astăzi chiar am petrecut câteva ceasuri neuitate în această țară fermecătoare la Sinaia, care este cu adevărat Versaillul Bucureștiului. Alăturea de frumusețea și blândețea unei nature încântătoare, am admirat splendorile artistice ale Castelului demnă locuință a unui mare Rege, spirit de nobil ideal și a unei mari Regine a cărei frunte venerată poartă cu o egală Majestate Coroana Regala și laurii muzelor. Sinaia ne-a arătat imagina calităților morale a acestui popor care se ține dintr’o moștenire nobilă și antică. Pătrunși de această dubla imagină noi măsurăm mai bine întinderea și importanța marelui rol pe care România l-a jucat acum in lumea civilizată. Pentru că a avut în mod clar conștiința înaltelor sale destină, ea a putut să rezolve greaua criză prin care a trecut, ea a pus forțele sale materiale și morale în serviciul interesului general al Europei. Mulțumită cu am ajuns la o pace care pentru că nu consacră nici exces, nici nedreptate trebue considerată ca o pace trainică. Marea lege a popoarelor caii voiesc să trăiască libere și prosperânde — legea echilibrului — am găsit aci pentru Orientul Europei formula sa, și aplicația ei. Dar marea operă săvârșită sub auspiciile României a produs un alt efect de o importanță mai largă, poate, pentru viitorul popoarelor noastre. Este aproaple un secol în acelaș oraș al Bucureștii!]și o altă pace a fost încheiată anunțătoare a renașterii naționalităților creștine in Orient De atunci grație , nobilelor sut țărî pentru cari datoling totdeauna autorilor lor o adancp și neștearsă recunoștință, naționalitățile ,mai sus pomenite , au luat in mod succesiv naștere și acești noui născuți, călăuziți de către mai marii lor au început să meargă pe calea libertăței și a progresului.Dar tulpinile sunt schimbacioase. Statele în fașc s'au mărit: ele au profitat de sfaturile primite de la protectorii lor și au ajuns, nu fără accidente ale tinerețe! și' caze ale creștere!, la majoritatea lor. Ele se simt de acum înainte capabile de a se conduce singure în viața națiunilor. Dar maturitatea Statelor nu este ca aceia a oamenilor fixată prin lege, ea este însemnată prin fapte. Or, aceste fapte s’au produși acum: Pacea din București seconcretizează, iată un eveniment capital în istoria noastră) El este de prima importanță, pentru că pentru națiuni ca șipentru indivizi libertatea și independența pe care maturitatea o asigură, nu merg fără responsabilitate și datorii, și sub pedeapsă de a deveni incapabile, națiunile ca și indivizii trebuie să facă o întrebuințare bună a capacitate! Lor. La această întorsătură a istoriei trebuie deci printr’un fel, de examen al conștiinței să re-i cunoaștem datoria noastră și să cântărim responsabilitățile noastre. Or, mi se pare în mod clar că prima noastră datorie e să realizăm într’un mod practic amiciția -a cărui principiu l’am proclamat atât de solemn. Am zărit interesele cari ne sunt comune. Cel mai bun mijloc de a le satisface este de a ne înțelege în privința lor într’un spirit de împăciuire, de imparțialitate și de a înmulții intre noi toate legăturile de unire și de solidaritate. Sforțări sincere și o mutuală bunăvoință vom pune cu toții spre a profita de era nouă de progres și de expansiune economică și de confraternitate atât de nobil evocaită adineauri de d. primar. Fie ca orașul București, al cărui nume vine pentru a doua oară să se înscrie cu litere de aur în istoria orientului creștin,, să fie leagănul unei uniri din ce in ce mai strânse între statele și popoarele noastre. însuflețit de aceste sentiment te -am onoarea să ridic paharul în sănătatea MM. LL. Regeleși Regina, pentru continuarea Glorioasei Lor domnii, pentrui mărirea României, pentru vite, jile ei armate care au bine meritate de la civilizație și umanitate, pentru prosperitatea frumoasei ei Capitale, a cărei primire călduroasă va lăsa în inimile noastre o amintire neștearsă. Aplauze îndelungate și foarte călduroase au salutat cuvintele d-lui Venizelos atât de măgulitoare pentru țara noastră. * D. Venizelos ! Discursul-lui Toncef La rândul lui, d. Tonceff, primiul delegat al Bulgariei a luat cuvântul. Este de notat că acest discurs este primul pe care delegatul Bulgariei la rostit până acuma în București la o festivitate. Domnule Primar, Domnilor. După ce s-au achitat de o sarcina care cu siguranță era necesară, dtar a cărui indeplinire a necesitat sacrificii presimțite în mod dureros. dMMl *