Universul, septembrie 1913 (Anul 31, nr. 240-269)
1913-09-26 / nr. 265
5 Rail i BBema Maio Răi si străinătate ICGB Fondator: LUIGI CAZZAViLLAN 6 PAGINI CELE DIN URMĂ ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGĂ TELEGRAFICE #1 TELEFONICE Un aeroplan-omnibuz Aeroplanul inginerului Egor Sikorski din Petersburg e un biplan, care poate să ducă cu el până la 12 pasageri. Iuțeala lui e de 100 ktm. pe oră. Experiențele ce sau făcut au dat rezultate excelente. Are cabine, coridoare și pasagerii pot să facă preumblări prin acele despărțiri fără ca echilibrul aeroplanului să se resimtă. Astfel, biplanul de Sikorski e menit să fie primul aeroplan omnibuz. TRIBUNA MILITARS Chestiunea raniței ♦ [UNK] [UNK] Orice tratat de tactică vorbește de la prima filă de cele trei mijloace de luptă: focul, mișcarea înainte și izbirea. Campania noastră abia terminată, a avut și rolul ca să ne arate că în unele cazuri profitând de anumite angajări ale forțelor inamice chiar numai mișcarea înainte făcută cu energie, ne poate da victoria. Chestiunea marșurilor de înaintare, chestiunea marșurilor repezi ne atrage atenția și ne face să ne gândim în special la arma principală, la arma care singură midé calcă stăpânește la infanterie. Asupra greutăților de marș ale infanteriei și în special asupra raniței trebuie să ne îndreptăm atenția noastră. Chestia raniței e o chestie verde, discutată mult și nerezolvată încă. De la ranița veche, înaltă, frnțuzească, până la sacul lombar preconizat de englezi, s’a trecut prin multe forme fără să se ajungă la una care să aibă calități absolut superioare asupra celorlalte. Actualmente in armata noastră sunt întrebuințate trei feluri dite ranițe. 1 Ranița, veche care are un cadru de lemn ce-î menține forma și deci și poziția pe linieri, constitue o greutate nefolositoare. 2) Ranița-sac de pânză galbenă cu catarămi englezești și cartușiere multe în față are două mari inconveniente: a) catarămile din cauza marșului și greutăței se slăbesc și strâng de gât pe soldat, b) suprafața cea mare ocupată de cartușiere pe regiunea pieptului formează un strat izolator ce cauzează o căldură de nesuportat. 3) Ranița-sac neagră, de pânză, fără cadru de lemn are inconvenientul că se diformează pe timpul marșului și cauzează eroziuni pe omoplați în special Manevrele făcute la noi cu tranitab sac cu catarămî englezești, au arătat incomoditatea lor și acum dacă ar fi vorba de o alegere, aceasta nu ar avea loc decât între celellte două sisteme. „Militar Wockenblatt” din Februarie 1913 relatează în opt paragrafe avantajele ranițeîsac, celalt sistem introdus la noi. Când la o parte 7 din 8 paragrafe, în cari se atribue sacului calități cari sunt ale oricărei ranițe în general, ne mai rămâne un paragraf în care se arată următoarele: „Greutatea moartă la ranița veche apasă pe spetele spinărei; la ranița-sac ,pe mijlocul ei, ușurând ducerea,—probă la turiști”. • Ca să se compare sacul turiștilor, sac care nu are mai mult de zece kgf. cu ranița care are cel puțin 25 kgf. cred că e cea mai mare greșală. Prin faptul că ranița-sac apasă pe mijlocul spinărei prezintă următoarele mari dezavantaje: Partea de sus la raniței-sac apasă pe marginea inferioară a omoplaților ,și această margine în majoritatea soldaților fiind foarte pronunțată, se produc niște eroziuni îngrozitoare. Partea de mijloc fiind apoi cea cea mai mobilă, ranițava fi într-o continuă mișcare în susul și în josul spinărei, producând pe corpul asudat eroziuni care vor pune pe soldat a doua zi în imposibilitate de a continua marșul. Fiind așezată prea jos pe spate, trage partea superioară a corpului înapoi imprimând astfel soldatului o energie contrară direcției de marș. Acestea sunt dezavantajele mari de ranițeî-sac, dezavantaje pe cari cu toate că toți soldații le cunosc, cele mai mari reviste militare, cum e cazul lui Militär Wochenblatt’’ nici fa iî de ele Următorul lucru, dictat de instinctul de conservare, se petrecea zilnic în timpul campaniei în perioada marșurilor de înaintare: Soldații cari aveau ranițe sac, le schimbau pe ascuns cu ale camarazilor tot cari avea ranițe model vechi. Aceasta mai mult ca orice ne arată că nu ranițasac e cea mai bună. Cea mai bună va fi aceea care își va menține forma mai bine, care va fi fixată astfel ca să facă aproape corp comun cu spatele, a cărei greutate se va rezema pe suprafața formată de omoplați. Plusul acela de greutate format de cadrul de lemn n’are nici o importanță fiind prea mic, iară dezavantajele higienei atribuute raniței nu au nici un rost întrucât, orice modificări s’ar aduce numai higienică nu poate fi o astfel de greutate. Acum când se va căuta să se umple lipsa de ranițe, constatată cu ocazia acestei campanii, cred că se va tine seama de aceste constatări cari din nenorocire până acum n’au fost decât ale soldaților și ale ofițerilor inferiori Cred că se vor face tot ranițe vechi acoperite cu o spânză mai impermeabilă și dintr’un material mai rezistent. Când o raniță mai bună „am îmblânzi cățeaua” cum ar zice un soldat, am conserva energia soldatului. Ram face să suporte mult mai ușor marșurile de înnaintare sai marșurile de manevra, în spatele liniei de luptă și atunci când ar întâlni f pe inamic la sfârșitul unei zile de marș l-ar putea zdrobi cu cea mai mare energie. N. Florescu Concediul d-lui Maiorescu — Interimatul prezidenției consiliului — • Sinaia, 23 Sept. D. Titu. Maiorescu, prim-ministru și ministru de externe, va pleca în concediu după consiliul de miniștri care se ține Miercuri sub prezidenția M. S. Regelui. Contrar știrilor înregistrate de unele ziare, d. Maiorescu nu se va duce la Viena să aibă vre-o întrevedere cu contele Berchtedd, ci se va duce la München. Aci, d-na Maiorescu, care e suferindă, de ochi, va consulta un oculist. Restul concediului —, care în întregime va fi de vre-o 3 săptămâni, — d. prim-ministru il va petrece într’o stațiune balneară. Ni se declară, din cercuri autorizate, că chestiunea interimatului prezidenției consiliului de miniștri s’a rezolvat. D. Al. Marghiloman, ministru de finanțe, va fi însărcinat cu acest interimat pe tot timpul cât va lipsi din țară d. Maiorescu. M. Negru. ------------ozo----------- la solda dispărut Părinții soldatului completaș Gheorghe Osman, din reg. 5 Vlașca, comp. II, contingentul 1911, s’au prezentat autorităților din Giurgiu cerând știri despre fiul lor, care, de la demobilizare, nu s’a mai întors acasă, în com. Strâmba, din acest județ. De la regiment li s’a răspuns că soldatul Gh. Osman nu se află pe lista morților. Toate cercetările făcute de bieții părinți pentru aflarea fiului lor, fost în campanie, au rămas zadarnice. Un frate al dispărutului a venit în Capitală , și s’a prezintat ori la redacția nostră rugândune să publicăm aceste rânduri, în speranță că poate va afla ceva despre dispariția acestui soldat. -------------AA*'------------ Houăle premii ale Academiei —---^ 4 ■ Pentru anul 191, se anunță următoarele premii ale Academiei Române: 1) Premiul Eliade Rădulescu, de 0000 lei pentru cea mai bună ""lucrare despre „Frumosul in poezia populară românească”. 2) Premiul Năsturel, de 5000 lei pentru cea mai bună lucrare despre „Studii asupra limbii și stilului cronicarilor României”. 3) Premiul Princesa Alina Știrbey pentru cea mai bună lucrare de „Povești morale pentru copii între 10—H ani”. Povestirile vor fi de preferință din istoria națională sau diin viața socială trecută și actuală. 4) Premiul Adamachi, de 5000 lei pentru cea mai bună lucrare despre „Contribuțiuni la studiul caracterelor antropologice și biologice ale țăranului român”. Lucrările vor fi întocmite în limba română, iar manuscrisele se vor primi până la 31 Decembrie 1917. ORDIN GENERAL din 23 Septembrie 1913, relativ la trecerea în completare a contingentelor de sub arme cărora le vine rândul Având în vedere legea de organizare a armatei din 1913, trecerea în completare a contingentelor aflate sub arme, cari împlinesc termenul de serviciu activ prevăzut de art. 5 din sus menționata lege, se va face astfel : î. Corpurile de trupă și serviciile vor trimite în concediu anticipat, pe ziua de 30 Septembre, oamenii contingentului 1912 (cele cu serviciul pe 2 ani), contingentul 1911 (cele cu serviciul pe 3 ani) și contingentul 1910 (pentru marină), până la trecerea în completare care se va face pe ziua de 1 Noiembrie. 2. Oamenii din trupa cu schimbul călare, contingentul 1911, vor fi trecuți în completare pe ziua de 1 Noembrie. Vor face excepția de la regula stabilită la No. 1 de mai sus: a) Oamenii contingentului 1912, din corpurile de trupă de infanterie aflate pe teritoriul ocupat din Dobrogea vor rămâne sub arme până la al doilea ordin ; b) Oamenii din corpul grănicerilor, din jandarmeria rurală, din companiile de jandarmi <pedeștri, companiile sanitare, de administrație, subzistență, companiile și secțiile de pompieri, escadroanele de tren, școli, stabilimente și cadrele batalioanelor de rezervă precum, și ordonanțele ofițerești și de biurouri, cari vor fi trecuți în completare pe ziua de 1 Noembrie 1913, fără concediu anticipat; b) Prescripțiunile art. 392 și 393 din regulamentul asupra serviciului interior, se vor aplica pentru toți oamenii care au mai mult ca 10 zile închisoare sau carceră, urmând a-și face numărul zilelor de pedeapsă, peste cele 10 zile, la corpurile respective și care vor începe a se număra pentru toate corpurile și serviciile din ziua trecerei in completare al contingentului respectiv ; c) Oamenii cari au suferit mutația de dezertor, vor face termenul legal de serviciu complet. Timpul petrecut în dezertare, de la data dării lipsă la apel nă la întoarcere, nu se va socoti ca timp servit; d) Nesupușii vor fi ținuți termenul legal de serviciu, socotindu-se din ziua prezentării la corp; e) Oamenii lăsați la vatră ca prisos de contingent și cari au fost încorporați în cursul anului vor fi trecuți în completare odată cu contingentul lor. f) Tinerii cu termen redus cari s’ar găsi în condițiunile de a fi trecuți în completare și cari în timpul serviciului activ au avut mai mult de 20 zile de absență (permisii, concediu, concediu medical, etc.), deosebit de vacanțele legale date școalelor în care au urmat, vor fi ținuți la serviciu pentru a face zilele de absență ce ar avea mai mult de cele arătate mai sus. 4. Comandanții corpurilor de armată, cetăței București, regiunii întărită F. N. G., și marină sunt însărcinați cu aducerea la îndeplinire a prezentului ordin. REZULTATUL examenului de la școalele militare de artilerie leala și marina In școalele militare de artilerie, geniu și marină, au fost admiși următorii tineri: Pentru artilerie burschevi: Ionescu I. Gh., Costache M. Mihail, Râșcanu G. Teodor, Papadopol Mihail, Manolescu C., Simionescu D., Georgescu N., Ionescu I. Ioan, Pană C., Cojocaru D., Mânuță A. Ilie, Carăpi C. Const.., Maramancea Gr. P., Dudea Gr., Popescu I. G., Rudeanu D., Constantinescu C. G., Tudoran C., Constantinescu V. G., Gheorghiu Emil, Colegu Petre, Trămnicea D. Traian, Mihăilescu P. Vasile, Bușilă Pompiliu, Botez C. Ion, Tomescu T. Constantin, Filip M. Emilian, Vasilescu T. Gh., Dăciulescu C. Petre, Enăchescu B. Gh., Pleșoianu C. A., Albescu C. M., Dănicescu Ștefan, Șerbănescu C. Teodor, Sărățeanu T. Romulus, Ionescu M. Alex., Anghelian Petre, Georgescu Eftimie, Dumitrescu I. A., Mateescu M. Iancu, Dumitriu C. C., Efimov V. Alex., Borcescu C. Enache, Dumitrescu D. D., Rădulescu T. Gh., Ionescu V. Gh., Emilian Gr., Clement, Gălușcă C. Gr. Alex., Teodorean Virgilul, Obogeanu M. C., Vitzu I. Mihail, Rădulescu E. Stelian, Constantinescu I. T., Chirițescu G. V., Marinescu P. Petre, Ostrovanu P. Ștefan, Mustață Ion, Iliescu M. G., Ionescu D., Teodoru T. Mihail, Melicescu C. C., Stroe Pavel, Papanovici Ion, Știrbu R. Ștefan, Gheorghiu C., Stoian G. Ion, Gavrilescu Alex., Iliescu St. C., Caian V. Ion, Ionescu V. Al. și Popescu V. T. Semi bursieri: Gheorghiade D., Merișanu Alex., Boboc Mircea, Gologoteanu P. Ioan, Pantilimonescu V., Anghelescu I. G. Paraschivescu M. Tr., Pestreanu D., Georgescu S. C., Andronescu R. Mihail, Canea I. N. și Istrate E. Alex. Solvenți: Petrescu T. Gh., Cernăternu Gh., neiescu ", Gh., Rocneanu I. V., Mimasie u N. D. Nestorescu C., Rădulescu I. G., Gheorghiu I. G. Giupagea Sebastian, Constantinescu N. Gr., Pascale H. Octavian, Petros I. C., Bărdescu Titus, Grecescu A. N., Mianea V. C. Cruțescu C. D., Cristescu St. Alex. și Gantuniari C. C. Pentru Geniu, bursierii Cojocaru N., Bosmian C., Parispan St., Necolaide I., Georgescu A. V., Mateescu C. P., Cristescu G., Cernat AL G., Tufescu P. Alex., Trimotiu G. C., Ionescu Tr. Vidt., Drăgoianu AL, Nicolaescu AL ., Cemescu N. I., Zadie I„ Petrol Tr. și Popescu G. Al. Semibursieri: Secăreanu N., C., Georgescu Al., Brătășanu G. și Tănăsescu E. C. Solvenții: Ursoiu N. D. Pentru marină, bursieri: Bălan I. Iacob, Păunescu N. A., Vlădescu E. C., Stoianovici St. AL. ,Secareanu C. V., Gheorghiu G. G., Butan Al. Oct. Solvenți: Măcelaru N. Horia. Elevii se vor prezenta la școală pe ziua de 1 Octombrie. Solvenții nu vor fi primiți dacă nu vor prezenta recipisa de plată a taxei de întreținere cu bani pentru a-i vărsa casieriei școalelor. ASASINAREA unui cârciumar evreu din Fălticeni Fălticeni, 23 Septembrie Trei necunoscuți s’au introdus astănoapte. 4 De la sura 3, prin sconfierea fiarelor de la o bucătărie, în casa cârciumarului Avramn Buium Marcu.s. din strada Tempestei 80, pe care după ce Vad omorât cu lovituri de topor la cap. s’au jefuit de 700 lei. După aceea criminalii s’au făcut nevăzuți. Autoritățile au luat măsuri pentru prinderea lor. S’au făcut mai multe arestări. *** ■ cu privire la accidentele de tramvai Poliția Capitalei a trimis următoarea circulară diviziei circulațiunei publice și comisariatelor: „Societatea comunală a tramvaelor București” nu aduce la cunoștință că,, în cazuri de accidente se ridică vatmanii de pe vagon — semnalându-se cazuri. Cum aceste arestări sunt contrare bunei ordine prin faptul că rămânând vagonul în stradă fără conductor el împiedică circulațiunea vă invit ca, ori de ■câte ori s’ar întâmpla vre un acei dorit diin neglijența personalului vagonului, să anunțați imediat telefonic societatea tramvaielor spre a înlocui personalul și a, pune pe vinovați ■ la dispoziția poliției spre anchetare, obligațiune ce numita societate și,-a luat prin petițiunea ce v’a trimis”. In urma acestei circulari, în caz de inccidente, vatmanul va fi lăsat să conducă vagonul până la depozit și în urmă arestat, după ce va fi înlocuit cu un altul, spre a nu rămâne cu vagoanele în mijlocul străzei. GROAZNIC ACCIDENT de automobil Slobozia, 23 Sept. Un groaznic accident de automobil s’a întâmplat azi după amiază. Automobilul d-lor Seceleanu, condus de șoferul Ion Jucoveanu, venind de la ferma din comuna Mărculești, s’a răsturnat în dreptul conacului moșiei Pribegianu. Toți cei ce se aflau în automobil s’au ales cu răni mai mult sau mai puțin grave. Se afirmă că tânărul Nicu Leoșteanu și o d-șoară, al cărei nume ne scapă, sunt grav răniți. Amănunte precise lipsesc. -------------+++*------------ - Bsmtärne i» Vincea Focșani, 23 Septembrie Intr’o corespondență precedentă, am descris o mulțime de abuzuri la care s’au dedat societățile forestiere din munții Waned. Ancheta orânduită pentru a cerceta și stabili răspunderea și delictele silnice săvârșite de aceste societăți, a constatat abuzurile despre care am vorbit, iar ministerul de domenii pentru înfrânarea lor a luat măsuri ca deocamdată societatea forestieră anonimă română să înceteze orice tăere în pădurile din munții: Vesterul, Piatra Secuiului, Vetrilele iürumu.lelele. descoperirea unui funcționar necinstit Focșani, 23 Septembrie D. C. Ionescu, șef de secție la administrația financiară locală, fiind informat de d. N. Stoica, impiegat, că funcționarul C. Grigoriu a falsificat mai multe chitanțe și bonuri de pensie, a reclamat cazul parchetului. Cazul se cercetează de d. polițaie Puiu Alexandrescu, care a arestat, pe necinstitul funcționar. Acesta a făcut mărturisiri complete, recunoscând vinovăția sa. De la Academie In ziua de 21 curent s’a ținut concurs pentru acordarea de către Academia Română a două burse la ingineri români pentru studiul electrotehnicei la Paris. Comisiunea, compusă din d-nii dr. C. V Istrati, președintele Academiei, A. Saligny și Th. Dragu, a decis să propună Academiei să acorde aceste burse d-lor ingineri Th. Bezmiriță și A. Nicolau. * Concursul pentru admiterea în cl. I-a a institutului Oteteleșeanu se va ține la 14 Octombrie a. c. pentru prima jumătate din candidate iar pentru cealaltă jumătate la 15 Octombrie a. c. Elevele institutului sunt înștiințate să se prezinte la școală în serii după clase, și anume: cl. IV la 26 Septembrie, cl. III la 1 Octombrie și cl. II la 6 Octombrie a. c. In ședința trecută, Academia Română a aprobat propunerea comisiunei respective de a se acorda bursa „A. Stolojan’’ d-lui Costin Stoicescu, spre a studia științele sociale, economice și financiare In străinătate ăbbb28501213 Redacția :! Administrația:— București —•, iî. Brezei*»*!, "! 44 1IE ZILE IN BULGARII LIPSURI de MIHAIL SADOVEANU O armată tânără ca a noastră mai are fără îndoială lipsuri. Generația vechilor ofițeri ș’a vechilor vaginiștri nu s’a stins cu desăvârșire. Nici rănile noastre economice și sociale nu sânt tămăduite. „Două popoare, încă vrăjmașe“ ! De câte ori nu mi-ai rostit tu, cu un zâmbet amar, aceste dureroase cuvinte ! Dacă ofițerul tratează încă icicolo ca pe iloții moșiilor pe camarazii lui soldați,, aici trebue căutată pricina. Dacă orășanul sare convingerea că lui nu i-e dat să sufere „îndură umilitul plugar, dacă va crocni împotriva rigorilor și va ridica până la cer glasul lui, — însemnează că el se socoase os sfânt, coborât cu hârzobul din Cor~. De multe ori stând pe spate cu ochii către nemărginire, în popasul cel lung de la Miccovo, dincolo de Balcani, mă gândeam la toate acestea, și la alte mărunte lucruri ale oștirilor noastre, care ar trebui în scurt îndreptate. Munții se întindeau pretutindeni în jurul taberei, zarea, se deschidea numai spre Sofia, și’ntracolo se alungau privirile tuturor. O baltă de un curat albastru se răzima pe stâncile golale și cărunte ale Balcanilor. In nucii de pe tăpșanul pe care erau așezați, deasupra satului, fâșia vântul din munte și un pârâu subțire susura aproape, în lungul corturilor bivuacului. Câțiva ofițeri se strângeau la un loc, când soarele înroșea, crestele asfințitului și zvonul taberei se prefăcea într’un murmur tot mai blând. Maiorul batalionului nostru visa la toate câte ar trebui să-și pregătească pentru o nouă campanie,— așa încât toate neplăcerile și lipsurile mărunte aie unui războiu să fie îndepărtate. „Asta, e greu ! zicea într’un rând unul din noi. Un războiu cuprinde atâta neprevăzut, și greutățile sunt așa de multe! ’Ca, stâlpii de telegraf de pe un drum lung , necontenit îți răsar în cale și parcă nu se mai isprăvesc !' ‘— De ce ? întâmpină maiorul cu liniște. A răspunde tuturor ‘nevoilor și a îndrepta toate lipsurile e o problemă. Și nu este problemă care să nu poată fi rezolvită” Ațâțat, de întâmpinările noastre, comandantul începe deodată să-și desfășoare cu vigoare observările lui din repedea expediție pe care o împlinisem. „Acuma pot lăsa la o parte cortul sistematic al ofițerului și bucătăuk>ara de campanie, și toate câte ne trebuiesc pentru micșorarea suferințelor într’o campanie. Ar fi bine să lăsăm neprevăzutului cât mai puțin. Nu e poetic, dar e foarte sănătos. Mă gândesc că sânt lucruri care privesc mulțimile cele mari în mișcare, — și în drumul nostru prin țara bulgărească am tras multe și felurite învățăminte’“.... Noi toți ne așezarăm mai bine pe lădițele de campanie și pe pământul stâncos. Maiorul nostru își aprinse o țigară bună, și ne privi zâmbind. Noi nu mai puteam fuma decât tutun prost, mahorcă, de zece bani căruța“. Vedeți cum poate fi înlăturat neprevăzutul... grăi el făcând un gest spre noi cu țigaira î fină. Sorbirăm apoi din cafele, — care erau însă mai mult niște semne că ne aminteau telegenele parfumate din patrie. Nu puteam totuși să umilim și să jignim ordonanțele pentru teama, de prune pe care ne-o înfățișau solemn. O suportam cu reștem nade și o sorbeam în tăcere. Numai maiorul vorbea. Era și acesta un mijloc ca să uite de conținutul ceștii. „Ați observat dumneavoastră, domnilor, zise el, o corabie uriașă purtată pe uscat de patru caî mai mult ,sau mai puțin slabi—care vine legănându-se în urmă,, departe, departe, de coada regimentului? Ați observat-o. E o corabie enormă și grea: e ambulanța ! — Dar înăuntru cine șade? vorba cântecului popular. Sado, un doctor, din cei patru. Ceilalți sunt ocupați la batalioanele lor în marș. Și eu se găsește în această ambulanță, domnilor ? In această ambulanță la plecare aproape nu, s’au luat doctorii. Trăsura era destul de grea, și goală, pentru bieții căzuți de rechizițiie. Drumurile bulgărești le-afi văzut, sărit înguste, nepietruite, pe alocuri prăpăstioase și fără poduri. Cum Dumnezeu a înaintat până peste munte această corabie ? — Această este o taină rosti grav unul din noi. — Și ce menire a împlinit acest vas antideluvian ? — urmă comandantul nostru. Căzuții în marș nu-l poate lua, căci pot fi atinși de un morb molipsitor, ca să mă exprim , ca doctorul nostru de la școala militară. Atunci ce face corabia lui Noe? Pe doctori nu-i duce, pe căzuți nu-î culege, — farmacia pentru cei tre’ mii și mai bine de oameni n’o poartă... atunci ca,reînoistul ei? Să trudească patru cai și să tocească de răcnete grozave gâtlejul conducătorului ? Iată cum văd eu lucrurile într’un războiu, urmă cu seriozitate domnul maior. Văd o trăsurică ușoară la fiecare batalion. O poate purta un cal. Un sistem de salvare și tăblițî îngădue doctorului călare să prepare imediat pentru cel bolnav ori istovit o doctorie ori o limonada răcoritoare. Pentru căzuți, la coada coloanei, vin trăsuri în care se pot pregăti, și tărgi. Toate sunt ușoare, pot trece pe drumuri de munte, prin arături, aduc folos adevărat și alină , suferințele“... Aici comandantul nostru nu vedea a doua cafea pe care i-o punea solemn dinainte ordonanța Ion Merișcă, dar își aprindea cu o deosebită plăicere a doua țigară. „Vra să zică, asta î una, continuă el. Acuma’ v aș întreba care din dumneavoastră, domnilor ofițeri, n’ați suferit de ploae și frig, din pricină, că trăsurile companiei erau departe în urmă și nu ne ajungeau decât în puterea nopții ori a doua zi dimineața ? Acolo au o foae de cort, o manta, o pătură, — și toate îți trebuiesc. Sunt bune, — dar unde-s? Eu și aicî văd un cheson ușor, care la poteci de munte poate fi despărțit lesne în două: doi cai la tren, doi la antetren. La acest cheson poate intra și campamentul ofițerilor : căci în vremuri de cumpănă și de asprimi lipsa lui poate fi fatală. Chesoanele merg după batalioane și’n vreme bună și’n vreme rea, și pe drum mare și pe poteci prăpăstioase. — Dumneavoastră vedeți foarte bine lucrurile, domnule maior, întâmpină sublocotenentul M., care era din firea lui cu mult tabiet și rânduială în toate ale vieții. — In sfârșit, camarazi, ce mai văd, eu? grăi maiorul. Eu mai văd toate regimentele noastre de infanterie fără grozava povară a raniței. In viitoarele noastre acțiuni militare, ca și’ntr’aceasta noi trebue să răzbim prin iuțeală și să luăm ofensiva. Să n’ așteptăm Pe alții la noi, — să facem noi invazia în țara dușmană. Pentru aceasta ne trebue un soldat sprinten. Ranița, și-n vremea verii și ntr’a ernis, într’o țară cu clima extremă, este o povară teribilă. Ea vlăguește și îngenunche pe omul cel mai tare. Un al doilea sac la șold poate cuprinde cartușele și rația de rezervă. Cortul și mantaua în bandulieră. Și iată pe soldat ușurat, sprinten și vicia, capabil să calce și două etape reglementare între zi... Să calce și două etape prin apă, noroi și ninsoare, — ca o condiție, să i se dea în locul bocancilor o păreche bună de cizme bine potrivite pe picior!...” Ridicând ochii, deodată văzut lângă cort, la spatele maiorului, un vistavoi care aproba din cap cu energie aceste vederi și rânjea fericit. Și lui i se prezintă viitoarea campanie întro lumină mai simpatică. Și soarele lucind către .Sofia, în asfințit, avea o lumină blândă, îmbrăcând într’un cadru de aur sfatul și planurile noastre. Se apropie ceasul amurgului. Cel mai tânăr dintre noi avea însărcinarea să-și amintească cu un aer grav și să rostească cu glas trist numărul zilelor de când ne părăsisem căminurile. De data aceasta introduse un ușor adaos la fraza lui melancolică: „Domnule maior, sunt nouăsprezece zile de când am plecat de-acasă, rosti el cu gravitate. Și după nouăsprezece zile încă nu ne-a fost dat să vedem un ofițer de intendență!!! — Un ofițer de intendență a devenit, un fantastic animal apocaliptic!...“ adăugarea privind în nourii bizari ai asfințitului Maiorul începu a râde. Dar căpitanul B. care mai avusese eșiri împotriva marelui birocratism al armatei române se aprinse pe loc. .,In timp de pace, din pricina lor nici nu putem răsufla!! strigă el. Mii și mii de coli de hârtie stricăm pentru formele lor; pentru un ac spiral și pentru un buton de două parale îți fac un caz și o lucrare de ți se ridică părul măciucă în vârful capului! Ei, acuma să-l văd. Unde-s? De la cincizeci de kilometri de la Dunăre, a început ,a ne lipsi pâinea. Apoi aiea, în munte, nici vorbă. Dacă nu ne-am treera noi singuri grâul, dacă nu l-am măcina și n’am coace aluatul în toate cuptoarele bulgăroaicelor, am duce mult și bine dorul pâinei. Pâinea care ne-a sosit odată de peste munte a fost aprinsă și mucegăită și a trebuit îngropată. Ce rost are deci acest mare mecanism al armatei noastre, —• dacă slujba lui o împlinim tot nul ofițerii de front?... — Nu te aprinde, dragul meu, zise cu blândețe maiorul, căci și dintr’aceasta tragem o învățătură: pâinea în campanie, pâinea moale cel puțin nu face două parale. In viitor, ne trebuesc munți de pesmeți. Galetul marinarului e ușor, hrănitor și cuprinde puțin loc...“ Sfaturile acestea la Mircovo, în amurgurile liniștite, se prelungeau de multe ori până târziu Mi-am adus aminte de ele astăzi pentru că se depăna mult adevăr în rele, și de la ofițerii de front cari au suferit de toate și au dus greul alăturea de soldat, numai de la ei, trebue să se inspire reformatorii armatei. Mă gândesc chiar că ar fi de datoria celui mai mare să ceară comandanților de batalioane ai oștirii rapoarte sincere: taina lor să fie garantată, îndrăznelile lor să fie un merit. Toate nevoile și toate lipsurile s-ar îndrepta după norma cea mai bună, căci de la front trebue să pornească observația, nu din visurile mai mult ori mai puțin sarbede ale cabinetelor. Icoana și sfatul acesta ți-au arătat, prietene, una din preocupările noastre, în zilele de popas. Expediția se desăvârșea, 9 ram la porțile Sofiei, — da sufletele noastre, ridicate o clipă deasupra prozei zilnice și a nimicurilor obișnuitei vieți, zburau mai departe și vedeam întinsurile viitorului, cu alți munți, cu alte plaiuri. Oastea, noastră tămăduită de răni, cu un soldat mai conștient și mai sprinten, și țara noastră curățită ,de lepra nemernicilor... Visam lucrul acesta de multe ori cu ochii plini de lacrimi. Atuncea vom putea îndrăzni și ceea ce nici în visurile lor cele mai fericite n’au cutezat să-și înfățișeze părinții noștri. ’ ♦ [UNK] [UNK] [UNK] TRATATIVELE TURCO - GRECEȘTI Atena. 24 — Plenipotențiarii turci au vizitat pe d. Panaș, căruia i-au remis contra propunerilor. D. Panaș a cerut răgaz ca să le studieze. Se prevede că negocierile vor dura mult. Se pare că se confirmă că regele va pleca Mercury la Salonic cu statul major. Regele a primit azi dimineață pe amiralul Karl, șeful misiunii engleze. PUTERILE NU PERMIT UN NOU RĂZBOI Paris. 24— „Echo de Paris“ anunță că marile puteri de acord în chestiunea, de a nu permite cu nici un chip isbucnirea unui nou război în Balcani și că diplomația europeană va ști să împedice acest război prin demersuri colective foarte energice la locurile competible. CUIERUL JUDICIAR (TRIBUNALELE CIVILE) Procesul crimei din com. Darvari (Ilfov) .In seara de 26 Aprilie a. c., într’o cârciumă din com. Darvari (Ilfov) se găseau mai mulți locuitori cari chefuiau. La un moment dat locuitorul Tănase Gh. Ghiță se ia la ceartă ,și în urmă la bătaie cu Ilie Slave. Tănase Ghiță se duce repede acasă, ia un furcoi și revenind în cârciumă străpunge cu el pe Slave, care după câteva ore a și murit. Tănasă Ghiță a fost imediat arestat și dat judecății pentru crima de lovire, care a cauzat moartea. Procesul lui s’a judecat ori la Curtea cu jurați din jud. Ilfov, care l-a condamnat la doi ani închisoare. sabptorile sârbo-albaneze SPERANȚELE serbiei Belgrad.Cercurile guvernamentale speră că Anglia va propune puterilor să i se dea Serbiei mandatul de a ocupa în mod temporar mai multe puncte importante din Albania, în interesul pacificării ei. SE AȘTEAPTA COMUNICATUL ROMÂNIEI Belgrad. 24. — Cercurile politice dead așteaptă cu nerăbda rie comunicatul guvernului român asupra punctului său de vedere in chestiunea nouilor conflicte din Balcani. Aci se speră că acest comunicat va facilita mult găsirea unei căi pentru tranșarea tuturor neînțelegerilor, Călătoria pe Denare a Țarului Ferdinand Calafat. 24 Sept. Regele Bulgariei a trecut cu vaporul austriac „ Taussig” la ora 6 dimineața în susul Dunărei, incognito. Buletinul atmosferic al Institutului Meteorologic IN ȚARA’. — In cursul zilei de, ori timpul a fost frumos și liniștit în toată țara. Temperatura a variat ziua între 29 gr. la Roșiorii-de-Vede și 20 gr. la Tg. Neamț, iar noaptea între 16 grla Constanța și 7 gr. la Câmpulung. In ultimele 24 ore a mai plouat la Dorohoi și Giurgiu respectiv 5 mm. și 4 mm. Astăzi dimineața, cerul noros în Moldova iar în Muntenia mai mult senin, presiunea1 atmosferică a cat de ori cu 2—3 mm, fiind La mijlociu către 762 mm.