Universul, iunie 1914 (Anul 32, nr. 148-177)
1914-06-10 / nr. 157
§ bani în România.-10 bani In străinătate res t Fondator: LUIGI CAZZAVILLAK București, 9 3unie. interne și externe Situația externă, anume acea din peninsula Balcanică, e de așa natură încât continuă să inspire cele mai serioase îngrijiri. Lucrul s’a relevat și la noi, și chiar S’a adăogat că se poate prea bine ca, mai curând sau mai târziu, o intervenire a României, pentru menținerea echilibrului stabilit prin pacea de la București, să devină din nou necesară. Așadar, chestiunea externă are să o primeze încă astăzi la noi, chiar și în fața marilor probleme interne ce s’au adus la ordinea zilei prin convocarea Constituantei; — iată care este concluzia unora din fruntașii vieții noastre politice. Desigur, raționamentul care spune: pentru reforme interne poate fi vreme oricând, pe complicațiunile externe însă nu suntem stăpâni, ci trebuie neapărat să le facem față atunci când se prezintă și așa cum se prezintă, — este foarte logic și convingător. Decât, este și întrebarea: oare urmărirea cu atențiune, a desfășurării chestiunii externe și pregătirea intervenirii noastre la momentul oportun, să împiedice orice preocupare de chestiunile interne, să impună oare numaidecât și neapărat înlăturarea, sau cel puțin amânarea lor pentru alte vremuri ?.... Dacă ar fi vorba numai de reforma electorală, poate că o amânare a rezolvării acestei probleme, în niște momente când țara are mai nainte de toate nevoie de liniște internă, și când vedem că agitația împotriva acestei reforme așa cum o propune guvernul a atins proporții ce nu par a prevesti nimica bun pentru această liniște, — sau dacă nu o amânare, cel puțin căderea la înțelegere asupra unei soluționi mai puțin radicale, nu ar primejdui încă nimica din interesele de viață și de viitor ale țării. Astfel însă stau lucrurile cu chestia agrară, însuși noul șef al partidului conservator, d-l Al. Marghiloman, în discursul prin care a acceptat acel post, sau acea demnitate de mare cinste, dar și de mare răspundere, a spus că, în chestiile la ordinea zilei, conservatorii sunt gata să contribuie cu toată bunăvoința la înfăptuirea noilor împroprietăriri, — și că rămân intratabili numai în ceea ce privește chestia electorală. Astfel fiind, nimica nu poate împiedica, și nu trebuie să împiedice în niciun caz, rezolvarea cel puțin a chestiunii noilor împroprietăriri țărănești. Orișicum ar fi și complicațiile externe, și chiar dacă ele ne-ar surprinde și ar impune o nouă ridicare de scuturi din partea noastră înainte de a se putea purcede la înfăptuirea acestor împroprietăriri, — și atunci se va impune prealabila deslegare, cel puțin în principiu, a acestei probleme. Avântul țării, la o eventuală nouă chemare, va fi tot atât de însuflețit și de impetuos ca și la cea dintâia — căci mai mult n’are cum să fie— dar nu e puțin lucru nici acesta, ca țăranul apărător al țării să plece cu inima pe deplin liniștită asupra soartenilor săi în țară, sau a sa însuși, dacă se va întoarce teafăr la cămin. Chiar și numai această considerație, măcar că mai sunt desigur și altele, credem că impune rezolvarea fără doar și poate, și pe cât cu putință mai fără amânare, a acestei mari, a acestei capitale chestiuni interne. CRONICA EXTERNA Deschiderea Dardanelelor Ziarele germane ne-au dat această știre confirmată ori prin declarațiile făcute unui reporter de la „Az Est“ de către insuși d-l C. Nanu ministru plenipotențiar și secretar, general al ministerului de externe. Din îndoitul punct de vedere economic și politic chestiunea ne interesează foarte de aproape. Știut e că pe vremuri Turcia a fost încurajată de Francia și Anglia în măsura luată privitoare la strâmtoarea Dardanelelor. Au fost timpuri când, pe față sau pe ascuns, Europa întreagă era coalizată înpotriva cercărilor de extindere a imperiului rus. Colosul Nordului cu uriașele sale rezerve omenești inspirase o teamă cu atât mai mare cu cât politica agresivă a elementelor panslaviste, amorfe sau organizate, împingea Rusia spre cucerirea Constantinopolului. Cu normalizarea politicei externe rusești, cu rolul însemnat ce-l joacă în raporturile Triplei înțelegeri, cum și din cauza inferiorității politice și economice, în care se află Turcia. Dardanelele nu mai pot rămânea închise. E o nedreptate istorică exercitată de ani îndelungați nu în folosul Turcilor, ci împotriva tuturor țărilor scăldate de Marea Neagră. Dacă Rusia are absolută nevoe de eșire la mările libere, spre a pune în valoare producția ei industrială, agricolă și izvoarele sale de bogății naturale spre a le preface în aur sau în mărfurile streine de cari are nevoe, cu atât mai mult de închiderea strâmtorilor suferă România care pentru exportul sau nu are alt mijloc decât eșirea în largul sumei numai prin Dardanele. Pentru noi putem zice că problema are un interes mai arzător. Oricum, Germania pentru berea sa, pentru alimentare, pentru lucrătorii necesari uriașei sale industrii, face anual apel la orzul, la grâul, la vitele și la brațele rusești. In bună parte Rusia furnisează Germaniei și hrană și muncă. Prin aceasta are o piață de desfacere asigurată. România nu are vecini cărora să-și exporte bogății: produsul solului și al subsolului. Austria se alimentează din Ungaria și întrucâtva prin Adriatica. Ungaria produce cereale ca și noi, iar Galiția hrănește motoarele monarhiei cu petrolul Stifi-In Bulgaria ca și în Serbia exportăm iarăși puțin. Marea noastră arteră este calea navală:Dunărea, Marea Neagră, Bosforul, Marmara și prin Dardanele spre mările libere. Din punct de vedere comercial pentru Români Oceanele ca și Marea Mediterană sunt o prelungire a Dunărei românești, Asia, Africa sau Apusul, piețe de desfacere a mărfurilor noastre și de punere în valoare a muncii naționale, toate nu se pot atinge decât cu condiția ca Bardanelele să rămână deschise. Plugari, capitaliști, negustori sau muncitori, toți știm ce am suferit când strâmtorile au fost închise, n’am exportat nici cereale, nici petrol, nici mărfuri. Mai mult, cu toată tăria putem afirma că în urma tratatului de la București și cu regimul actual al Dardanelelor, România e în stare de inferioritate vădită față de vecinii săi de peste Dunăre. Serbia are eșire la Adriatica, iar prin Lagos Bulgariai iese în Mediterana prin Marea Egee. E firesc car ca cele două țări mai interesate la schimbarea stărei actuale a strâmtorilor să intervie spre a lor deschidere. Turcia însăși se va folosi de acest act de dreptate căci aproape întregul său export fiind în mâinile străinilor, vă scăpa de monopolul ce-l are mai ales marina comercială greacă. Din punctul de vedere politic chestiunea care face scopul acestui articol e poate și mai însemnată. Știrea cum că Rusia și România vor face un demers comun pentru deschiderea Dardanelelor ne bucură și ne măgulește. E întâia oară când din toate Statele Dunărene, numai România împreună cu Rusia, Regatul Român și o Mare Putere care se chiamă Marele Imperiu Rus iaű oparte la un demers, la un act internațional. Acest pas e și în favoarea bunei stări generale a Europei. Deschiderea Dardanelelor e primul și imediatul rezultat al vizitei Țarului la Constanța. NI salutăm cu toată sinceritatea în nădejdea ca un viitor apropiat să dovedească dreptatea ce aveam când în Cameră și prin scris ceream pentru România o politică de mână liberă și deci de înțelegere posibilă și cu Rusia și cu Franța. G. Diamandy Elevele goalei de fete No. 1 la „Universul“ Elevele școalei de fete n-rul 1 din Capitală au vizitat era redacția și instalațiile ziarului nostru, sub conducerea d-nei Ștefania D. Bălăcescu, directoarea școalei. D-r N. Dimitrescu-Câmpina, directorul nostru, le-a primit cu obicinuita-i amabilitate, dânduse elevelor amănunte bogate ,asupra mecanismului unui ziar mare cum e ,,Universul“. Elevele au plecat foarte încântate de această vizită iar directoarea școalei a trimis directorului nostru următoarea amabilă scrisoare: " , Stimate D-le Director, In numele d-nelor colege și al elevelor acestei școale, va rog să primiți călduroase mulțumiri pentru bunăvoința ce ați avut a admite ca să vizităm bogatele instalațiuni ale ziarului „Universul“. Copilele au fost foarte fericite; se vedea bucuria strălucind în ochii lor, când ați primit ștampile cu numele fiecăreia, au căpătat multe cunoștințe folositoare în urma lămuritelor explicațiuni ce li s-au dat și au plecat viu impresionate de tot ce ați văzut, încă odată vă mulțumesc și vă rog a primi stima mea, Ștefania D. Bălăcescu Directoarea școalei de fete No. 1 Din Capitală București 7 Iunie 1014 UNIVERSUL CELE DIN URMĂ ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGĂ TELEGRAFICE ȘI TELEFONICE Redacția și Administrația: latini XXXII. - ft mni 157. - Marți 10 Junie 1914 In rândul din mijloc, de la stânga spre dreapta: d-nii locot. Sever Pleniceanu, căpitanii Beroniade, Popovici Andrei, directorul școalei, Adamovici, sublocot. Al. Cantacuzino-Pașcanu și locot. AI Dertea. — In rândul de sus : d-nii locotenenți Giosan Haralambie, At. Fncscu, Sc. Ștefănescu, Olătescu, V. Alexandreanu și Ștefan Petrescu. — Jos : elevii, grade inferioare, cari urmează școala de pilotaj. — In stânga : d. .Vicinta Pavef, mecanicul școalei Fotografia reprezintă pe profesorii școalei înconjurați de elevi CONFLICTUL greco-turc O ANCHETA ASUPRA ULTIMELOR PRIGONIRI Roma. 7.— După ziarul „Messaggero“, în cercurile politice din Viena s’ar discuta asupra oportunității de a se trimite în Asia mică delegați europeni, cu menire a stabili, adevărata stare de lucruri și responsabilitatea ultimelor prigoniri și samavolnicii, atât pe socoteala turcilor cât și pe socoteala grecilor. Seuțiunea conflictului grecoturc ar depinde de adevăratele intenții ale guvernului elin. (A. T. I). * Constantinopol, 7. — Cu toate că toate ambasadele nu au primit până acum instrucțiuni definitive, se crede că primii dragomani ai ambasadelor vor fi trimiși în Asia mică spre a face o anchetă în privința emigrării, fie cu Talaat Bey, fie singuri. (A. R.) NOUL CONFLICT DE LA BRUSSA Londra. 7. — „Daily Telegraph“ află din Constantinopol că ambasadorul Franței ar fi atras atenția guvernului otoman asupra noului conflict de la Brussa. (A. T. I). DECLARAȚIILE LUI VENIZELOS Atena. 7. — Corespondentul de act al ziarului New York Herald, a avut o convorbire cu Venizelos, ministrul președinte grec, care a declarat, că din nota Portei reese că Turcia arată foarte multă bunăvoință și recunoaște că grecii au avut motive suficiente ca să inziste asupra satisfacerea cererilor lor. NOUĂLE DREADNOUGHTURI COMANDATE DE TURCIA Londra. 7. — Ziarul „Daily Telegraph“ află că cele două dreagnougthuri comandate de Turcia într-un șantier din Anglia vor fi pornite în Turcia la 15 cor., fără a face călătoria obicinuită de încercare. Vasele nu sunt pe deplin gata, dar sunt utilizabile în luptă. Dacă între Turcia și Grecia va izbucni războiul înainte de data de mai sus, Anglia va opri vasele. Se crede că Grecia va declara Turciei războiul în principiu, numai ca să împiedice furnizarea vaselor. Pentru doii miniștri de război și interne Suntem rugați să aducem la cunoștință atât d-lux ministru de războiu cât și d-lux ministru de interne următorul fapt: Intre cimitirul militar și cimitirul catolic de pe șoseaua Oltenița se află cimitirul condamnaților de la Văcărești. Credem că atât d-1 ministru de razboiu cât și d-1 ministru de interne vor binevoi să cadă de comun acord pentru exproprierea acestui loc, mutând cimitirul condamnaților chiar lângă închisoarea Văcărești, căci acolo se găsește un loc de peste 10 pogoane. E un spectacol trist a se vedea condamnații pentru fapte infamante înmormântați alături de militarii cari își expun viața pentru îndeplinirea datoriei către patria; 6 JPA.G1JS de la Constanța Vocii din presa streină Viena. 7.— Ziarul „Reichspost“ publică azi la loc de frunte, un lung articol, semnat de dr. Lazăr Iliescu și intitulat :,România după vizita de la Constanța“. Articolul cuprinde între altele următoarele : România a avut cinstea de a primi în portul său Constanța vizita Țarului Rusiei. E fapt cert că țarul Rusiei se decide numai foarte cu greu să călătorească în străinătate, și aceasta o face numai când e vorba de tranșarea unei chestiuni politice. E lucru stabilit că în întrevederea de la Constanța nu numai că s’a ajuns la o alianță româno-rusă, îndreptată exclusiv contra Austro-Ungariei, dar acea alianță a fost încheiată chiar. De altfel întreaga presă europeană consideră pe România ca desfăcută de Austro-Ungaria și de Tripla Alianță. Rezultatul întrevederii de la Constanța este cu totul altul decum cred, în pesimismul lor, ziarele austriace. Cei cari vor fi citit cu multă atențiune toasturile celor doi domnitori și vor fi căutat să le pătrundă, vor fi înțeles rostul cuvintelor rostite. Regele Carol a amintit în toastul său despre fraternitatea de arme ruso-română de pe câmpiile Bulgariei. Regele României a vorbit de o prietenie ca să-și poată ascunde o tristă amintire din alte timpuri. Poate că această amintire de fraternitate de arme îl face pe regele Carol să nu uite răpirea Basarabiei și la primul prilej caută să spuie țarului Rusiei, nepotul lui Alexandru al II-lea, răpitorul Basarabiei, că României i s-a făcut o mare nedreptate la 1878. România voește să aibe un rol preponderator în Balcani și ține cu orice preț la menținerea actualului echilibru. Cu alte cuvinte, regele Carol i-a dat țarului să înțeleagă că nu va tolera nici o schimbare în Balcani. România va ști să împedice ca o viitoare problemă balcanică să nu mai fie deschisă. Țarul Rusiei a spus în toastul său însă, că Rusia a avut un însemnat rol în evenimentele din Balcani, având și mari interese acolo. Țarul a mai accentuat că ține să respecte și interesele ce le are cu vecinii săi, și Rusia ca cel mai puternic stat ortodox se erijează ca protectoare a micilor state ortodoxe. Sub pretextul acesta, Rusia urmărește chiar un amestec în afacerile interne ale acestor state. Cuvintele acestea nu au fost primite cu satisfacție de către publicul românesc. Tot așa nu se poate vorbi de interese comune între România și Rusia. Și mai cu seamă în chestia Dardanelelor, interesele celor două state sunt cu desăvârșire opuse. Rusia greșește când crede că va avea pe România de partea sa în chestia Dardanelelor. Interesul României e ca Dardanelele să rămână în posesia Turciei, altfel comerțul ei în Marea Neagră ar fi periclitat. Chestiunea aceasta apasă de altfel greu asupra României, și din cauza ei este expusă la presiuni. Milioanele votate de Rusia pentru flota din Marea Neagră sunt un avertisment la adresa României. Atâta vreme însă cât politica externă a României va fi condusă de regele Carol, diplomatul isteț, n’are să se teamă de nimic și nici n’are să sufere vre-o schimbare. Un diplomat ca regele Carol nu se va bizui niciodată pe dragostea Rusiei. Pilda Bulgariei este destul de vie pentru România. Bulgaria, care până acum urmase orbește politica dictată la Petersburg, a ajuns, în al doilea război balcanic, pradă chiar a protectorului și îndrumătorului ei. Chiar și dacă s-ar face căsătoria între prințul Carol al României și fiica țarului Rusiei, aceasta nu va avea însă nici o influență asupra politicei externe a României, câtă vreme aceasta va fi condusă de regele Carol. Ce se va petrece după aceea, nu se știe. Rusia urmărește o depărtare a României de Austro-Ungaria. Poporul român nu uită însă, că în Ardeal trăește o massă compactă de români fără ca să fie istoviți iar la Prut sunt alți frați de ai lor cari au fost jefuiți și de cele mai elementare drepturi. Nu mai încape deci îndoială, că bărbații de stat ai României vor urma și de azi înainte politica de până acum — politică pe urma căreia au avut totdeauna succese. Berlin, 7. — Ziarul „Vossiche Zeitung“ scrie azi că, dacă politica guvernelor este pornită nu din sentimente ci din interese, atunci se poate aștepta o răcire a Bucureștilor de Viena. Cu toate acestea România va rămâne și în viitor o bună amică a Triplei Alianțe așa cum a fost de la 1877 încoace. BULGARIA A FOST NEDREPTĂȚITĂ Frankfurt. 7. — Ziarul „Frankfurter Zeitung" află din sursă bucureșteană autorizată, că în cursul tratativelor cu ministrul de externe rus Sassonov, s'a câștigat convingerea că, după al doilea răboiu balcanic, Bulgariei i s'a făcut o mare nedreptate care trebue îndreptată. In curând Serbia a anexa Muntenegrul și i se va da Bulgariei Macedonia . Bulgaria însă trebue să fie despăgubită și de către Grecia ABSENTA CONTELUI CZERNIN DE LA PRÂNZUL DAT IN ONOAREA LUI SASSONOW Viena. 7. — „Wiener Algemeine Zeitung“ află dintr’un izvor bine informat, că absența contelui Czernin de la prânzul oferit de primul ministru român, în onoarea d-lui Sassonow, se datorește numai unei grave influențe de care contele Czernin a suferit toată săptămâna, întregul personal al legațiunei austriace a asistat, afară de contele Czernin, care era bolnav, la serata dată la legațiunea rusească în onoarea d-lui Sassonow. (A. R). ---------------------------------Abonamente de vilegiatură: pe lună în țară: lei 1.50; pe lună în streinătate: lei 3. Pentru Germania, Belgia și Elveția: lei 1 pe lună. Un enorm scandal in bul. Elisabeta — O ceată de bătăuși bata crunt pe participanții la o întrunire— Un enorm scandal s'a petrecut di dimineață la ora 10, in bul.lisabeta, la intersecția cu strada Brezoianu. Calificăm, drept scandal faptele de cari ne ocupăm aci, deși ele merită calificarea cea mai aspră și fac necesară o grabnică intervenire a autorităților. Faptele sunt următoarele: Comitetul executiv al „Clubului meseriașilor“ convocase pe cetățeni la o întrunire publică, în sala „Amiciții“, în scop de a protesta împotriva scumpirii pâinii. Erau să se formuleze, cu această ocaziune, o serie de deziderat tinzând la ieftinirea traiului. De cu vreme, un mare număr de bătăuși, infarmați cu bastoane de proporțiile unor ciomege, se instalaseră în fața hotelului „Palace“, hotărîți să împiedice ținerea acestei întruniri. Spre a ajunge la acest sfârșit, au procedat într'un chip cu desăvârșire nepermis și vinovat. La orele 10, între meseriașii cari voiau să participe la întrunire a sosit d. Tache Georgescu. Câțiva meseriași l’au prevenit să nu încerce să intre in sala de întrunire, deoarece va fi lovit. La răspunsul d-lui Georgescu, că orice s’ar întâmpla, d-sa înțelege să participe la întrunire, unul din purtătorii de ciomege l’a prins de piept și Pa îmbrâncit, înainte de a avea vreme să spună un cuvânt, un alt bătăuș sa repezit de un perete. Speriat, d. Tache Georgescu a vrut s’o rupă la fugă, însă a fost lovit crunt cu bastonul și, în capul gol, fugărit de o ceată de bătăuși, a izbutit să fugă pe celalt trotuar, unde s’a ascuns într’un gang. Traversând drumul, d. Georgescu era să fie călcat de tramvaiul electric care trecea tocmai in acel moment. Un alt cetățean, — al cărui nume ne scapă, exprimându-și mirarea pentru acest procedeu de a împiedeca ținerea unei întruniri —a fost bătut în mod fioros. Subliniem cuvântul fioros, pentru că faptele ,arătate aci,—văzute de un redactor al nostru—sunt cu adevărat îngrozitoare. Douăzeci de ciomege au căzut, de câteva ori, în capul și’n spinarea acestui nenorocit, care, — ca culme a ironiei — e un partizan al acelora cari îl bateau datorită unei confuziuni. Recomandăm d-lui prefect al poliției Capitalei pe sergentul postat la acest punct. In vreme ce se petreceau aceste fapte, datorită cărora însuși reprezentantul ziarului nostru era să fie ciomăgit, sergentul nu vedea nimic, nu dădea niciun semnal, ci... vorbea cu niște prieteni, stând deoparte. EVENIMENTELE din ALBANIA«■» * NEUTRALIZAREA COASTEI DE SUD A ALBANIEI Paris. 7. — Propunerea Triplei Alianțe de a se constitui o comisiune internațională pentru neutralizarea coastei de sud a Albaniei, formează obiectul unor tratative intre Puteri. Neutralizarea se va face printr'o comisiune analoagă cu comisiunea dunăreană, compusă din reprezentanții tuturor Puterilor. INCHEEREA UNUI ARMISTIȚIU Durazzzo, 7.— .Mahomedanii de aci au ținut cri o întrunire și conform hotărîrii luate, 4 hogi au fost trimiși în tabăra de la Siak a răsculaților, pe care i-au somat, în numele mahomedanilor din Durazzo, să depună armele. Doi din cei patru hogi s-a fi reîntors și au comunicat principelui, că răsculații sunt dispuși să recunoaște, dacă le acordă un armistițiu de două zile. Principele a însărcinat pe cei doi hogi să promită armistițiul cerut, dar numai în cazul dacă i se vor da doi ostatici drept garanție că răsculații vor respecta acest armistițiu și nu vor înainta la timpul acesta. CONFERINȚA COMISIUNEI INTERNAȚIONALE Durazzo. 7. — Comisiunea internațională de control a ținut azi după amiazi o conferință în care s-a discutat asupra scrisoarei adresate de răsculați și care a fost reținută până azi de către guvernul albanez. VICTIMELE LUPTELOR Durazzo, 7. — In luptele de ozi trupele guvernamentale au avut 6 morți și o mulțime de răniți. SITUAȚIA LA DURAZZO Amsterdam, 7. — Regina Wilhelmina a Olandei a întrebat telegrafic pe principesa Sofia a Albaniei care este situația la Durazzo. Principesa Sofia a răspuns că izbânda guvernului este sigură și că familia princiară nu este de loc în pericol. DOUA DIVIZII ITALIENE IN APELE ALBANEZE Milano. 7. — Ziarul „Seccolo“ află din Brindisi, că crucișătorul italian „Arnulf“ a sosit azi acolo și că mâine va sosi și flota comandată de ducele Abruzilor. Cele două divizii italiene vorpleca probabil în apele albaneze. AZIZ BEY PRIZONIER Roma, 7. — Aziz bey a fost făcut prizonier împreună cu întreaga sa armată și a dus la Siak. UN COMPLOT AL MAHOMEDANILOR Durazzo. 7. — Azi noapte au fost auzite 11 focuri de pușcă trase de niște indivizi care nu au fost încă descoperiți; apoi au început in linia anteposturirilor vii împușcături din ce în ce mai violente și la care au intervenit și Lanuri; apoi focul a încetat pe toată lunia și noaptea s'a petrecut fără nici un alt incident. Se presupune că a fost un complot din partea mahomedanilor în înțelegere cu răzvrătiți, în scop de a pricinui o panică printre populația orașului, cu gândul de a se folosi de dânsa. In legătură cu acest incident a fost arestat marele negustor mahomedan Hadji Suleiman, o percheziție fiind operată în domiciliul lui a făcut să se descopere puști Mauser și multe munițiuni. Arestarea mai multor persoane bănuite e iminentă. Spre a înlătura astfel de încercări, s-a format o gardă națională de 120 de oameni dintre cari fiecare om trebue să supravegheze un rând de cinci case. (A. R.). RĂSCULAȚII SOMAȚI SA SE PREDEA Alessio, 7. — Prenk Bib Doda a trimis cinisti parlamentari răsculaților, somându-i să depună armele și să se predea. ATITUDINEA MAHOMEDANILOR DIN DURAZZO Durazzo. 7. Vaporul austriac de război „Herzegovina“ a bombardat în noaptea dela 19 cor. pozițiunile de lângă Kavaja și cele din Porta Romana. Spre seară, Bairam Durlami a adus șirea că Prenk Biboloda se găsește cu 2.000 de oameni la Ismi, la 4 ceasuri spre nordul orașului Durazzo și se asigură că mâine el va ataca pe răsvrătiții din Iiak. — După niște știri sigure, răsvrătiții ar dispune de 4 milioane de cartușe. — Azi au sosit din Kosovo 80 de oameni. Mâine vor mai sosi încă mai multe sute. (A. R.) DEZMINȚIRE Constantinopol. 7. — Ziarul „Jeune Turc“, este autorizat a da cea mai categorică dezmințire știrea ziarelor de aci, după care o comisiune de albanezi compusă din 5 membri ar fi sosit la Constantinopol și a oferit tronul Albaniei unui principe din casa domnitoare turcă. MALISORII ȘI MIRDIȚII N’AU ÎNCREDERE ÎN OFIȚERII OLANDEZI Roma. 7. — Cercurile oficiale de aci judecă situația din Albania în mod pesimist, căci marișorii și mirdiții manifestă absolută neîncredere în destoinicia de comandă a ofițerilor olandezi. Sărbătorirea profesorulă Alexandru Locosteanu După o activitate didactică de 46 ani, profesorul Alexandru Locusteanu de la Școala superioară de medicină veterinară, s’a retras din învățământ, cu mulțumirea, îndreptățită, de a fi făcut cinste învățământului medicinei veterinare. Munca sa neîntreruptă și rodnică de aproape o jumătate de veac e o frumoasă pildă de înțelegere deplină a datoriei și de statornicie sârguitoare. Diplomat al Școalei superioare de medicină veterinară din țară, făcând parte din una din primele serii ale școalei înființate de doctorul Davilla, s’a distins, de la început, prin inteligența sa puternică și printr’o putere de muncă remarcabilă. Aceste însușiri ale sale au făcut ca de tânăr să fie numit profesor la catedra de fisiologie, terapeutică și materii medicale în învățământul veterinar. Ca profesor al școalei superioare de medicină veterinară, a lucrat foarte mult la organizarea acestei școale, care l-a avut și director timp de peste 20 ani. In timpul directoratului său, și după propunerea sa, a fost înființat, pe lângă școală, institutul zootehnic. A fost mulți ani șef al serviciului veterinar din ministerul de interne — și e unul dintre făuritorii primei legi de poliție sanitară veterinară (1882). Tot lui se datorește crearea fondului de epizootii, fapt ce a servit de pildă și la alcătuirea legislațiilor altor țări, chiar din Apus. In 1899, prin stăruința profesorului Locusteanu, s’a înființat, la ministerul agriculturei și domeniilor, serviciul zootehnic, pe care acest distins profesor l-a și condus timp de 10 ani. Ca șef al serviciului zootehnic, a înființat depozitul de armăsari de la Anadolchioi și oieria de la Palas din jud. Constanța. E membru în consiliul hipic și zootehnic de pe lângă ministerul domeniilor. Profesorul Locusteanu a contribuit mult la propășirea Societăței de medicină veterinară, al cărei președinte activ a fost peste 15 ani. De la 1903 e președinte de onoare al acestei societăți.A reprezentat țara la mai multe congrese internaționale de medicină veterinară din străinătate, fiind și membru permanent în comisiunea internațională pentru organizarea congreselor veterinare. E membru corespondent al Societății centrale de medicină veterinară de la Paris și al Colegiului veterinar din Londra. Printre cele mai de seamă lucrări științifice ale profesorului Locusteanu se prenumără un foarte important „Raport prezentat congresului de medicină veterinară din București“, la 1882, când, cel dintâiu, au susținut că tuberculoza omului și a animalelor este una și aceiași. Cu prilejul retragerea la pensie a profesorului Locusteanu, colegii și elevii săi dau, în cinstea sa, un banchet, astă seară, în sala de marmoră a hotelului Bulevard din Capitală. D-l I. G. Duca, ministrul instrucțiunei publice, va onora cu prezența d-sale această serbare. --------------* *- *-------------- Simidtan din Silistra Siliștea, 7 Iunie O sinucidere, care a impresionat adânc pe toată lumea, s’a petrecut azi dimineață la orele 10. D-șoara Zoe Mihăescu, studentă la litere, în etate de 20 ani, fiica d-lui locotenent colonel Mihăescu, și-a curmat viața, în locuința părinților, cu un glonte de revolver descărcat în gură. Moartea i-a fost fulgerătoare. Afi sosit la fața locului d-niî procuror Trozoc și polițai Paul Dumitrescu. Cauza e probabil neurastenia. S-a autorizat înmormântarea.