Universul, septembrie 1914 (Anul 32, nr. 240-269)

1914-09-26 / nr. 265

5 bani exemplari. - anw Ub­i.­­ 366I C­G­B 26 septembrie 1914 Ofensiva germanilor înfrântă lângă Anvers A­facerea căpitanului trădător Goliescu •OOIXXX^COOOOOOCOOw Panica din Bucovina ocuparea orașelor Suceava și Dorna-Vatra iminentă.­ Sute de funcționari și familii se refugiază în România Burdujeni, 23 Septembrie. Trupele rusești înaintând în Bucovina in mod rapid, până in apropiere de localitatea Hadic­­falva, toate autoritățile austria­­ce și-au părăsit posturile, lăsân­­du-le la voia întâmplării. Comu­nicația prin Dorna-Watra,—noua capitală a Bucovinei, în urma ocupării Cernăuților de către ruși,—a fost întreruptă cu desă­vârșire. Majoritate din funcțio­narii instituțiilor austriace au părăsit Dorna-Watra, în două trenuri, sosind astăzi la granița noastră. Ei au solicitat autorită­ților noastre permisiunea trecerii prin punctul Predeal, spre a se putea duce la Viena. Printre populațiunea bucovi­neană din apropierea graniței noastre, invaziunea trupelor ruse a produs mare panică. Din a­­ceastă cauză numeroase familii și-au lăsat avutul, refugiindu-se la frontieră, spre a trece la noi în țară. Ocuparea Sucevei de către armatele rusești a devenit chestie de câteva ore. Funcționarii căilor ferate austriace se refugiază în România Iași, 23 Septembrie Astăzi au sosit la Burdujeni două trenuri speciale, aducând peste 350 de refugiați, funcționari ai căilor ferate austriace de pe liniile din Bucovina care se află pe teritoriul ocupat de armate­le rusești. Aceștia fiind înlocuiți cu func­ționari ruși, au fost somați să părăsească Bucovina în mod grabnic, Împreună cu familiile lor. Pentru mâine se așteaptă la Burdujeni sosirea a încă 200 de funcționari austriaci din Buco­vina. Fugarii au intervenit pe lângă direcția­ căilor noastre ferate, so­licitând să li se permită călăto­ria în mod gratuit până la Pre­deal, iar pentru familiile lor să li se acorde o reducere de 50 la sută. 600 de familii trec prin România spre Viena Botoșani, 23 Septembrie. Astăzi au sosit la noi în țară, trecând prin punctul Burdujeni, 800 de familii refugiate din Dor­na-Vatra austriacă, având pașa­poarte in regulă. Astă­ seară au plecat spre București, de unde se vor îndrepta spre Predeal, pentru a se duce la Viena. Autoritățile polițienești din Burdujeni au luat dispozițiuni ca familiile celor refugiați să poată pleca cu un tren special spre București, însoțite de doi jandarmi și un comisar. Motivul acestui refugiu constă în teama că trupele rusești vor ocupa localitatea. Generalisatul francez feli­cită pe cel rus ■Petrograd, 24­­—Generalisimul francez,­­Totfre, a felicitat pe ge­neralisimul rus, marele duce Ni­­culae pentru victoria armatelor ruse la Augustow (Westnik). Președintele Statelor­ Unite va interveni iar pentru pace Petrograd. 24.—Se telegrafiază din New-York că președintele Wilson așteaptă cu nerăbdare prilejul de a reînoi ofertele sale de mediațisme. (Westnik). LUPTELE DIN MARAMUREȘ — Austriacii recunosc înfrângerea dela Sighetul Marmației — Viena. 23.— Fremdenblatt pu­blică o depeșă din Budapesta cu amănuntele următoare des­­­pre lupta din comitatul Mara­mureș . Spre a apăra granița, era postat lângă Koeresmez pe un batalion de infanterie, întărit cu 4 piese de munte și două tu­nuri revolver. Batalionul era re­crutat din oamenii din regiunea szeklerilor, a căror tărie este mai presus de orice laudă. Am primit ordinul ca îndată după aparițiunea forțelor inamice să informăm comandamentul sta­bilit la Sighetul Marmației și să așteptăm să ne vie întăriri , însă toate încercările de a in­forma comandamentul au­ eșuat din cauză că telegraful și tele­fonul erau­ tăiate în spatele no­stru. Am încercat deci să o­­prim pe ruși cu forțele noastre. Aceasta Miercuri. Pozițiunea noastră era favo­rabilă, că ei eram sprijiniți in­­tr’un defileu strict de artilerie pe cari rușii, mult superiori nu­­mericește, nu-și puteai­ monta tunurile din cauza terenului stâncos și lipsei de adăposturi, ceea ce făcea ca tunurile lor să fie expuse focului neîncetat al artileriei noatre. Cu chipul a­­cesta am reținut pe inamic 17 ore, cauzându-i pierderi. Și noi am avut puțini morți, insă mulți răniți. De două ori rușii au încercat atacul cu baioneta dar au fost respinși. Lupta, a durat până noaptea, fără ca rușii să fi câș­tigat teren. Totuși noi nu pu­team ține pozițiunile noastre contra unei superiorități nume­rice. Atât de mare era rezulta­tul vitejiei soldaților noștri, în­cât inamicul credea, după rezi­stența ce a întâmpinat, că are a face cu forțe mari; de aceea el nici nu ne-a turburat re­tragerea. Ne-am retras Jos și în fine am putut telefona co­mandamentului din Marmaros­­siget, am primit ordinul de a opri încă pe­ inamic, ceea ce «ia făcut încă timp de 6 ore intre Visovoelgy și Nagybosko. Rușii nu ne-au urmărit decât încet. Astfel avantgardele ruse n’au sosit decât Vineri seara în fața Sighetului Marmației, în vreme ce de partea noastră puternice trupe de ajutor s’au massat lân­gă Hosziimezoe, unde și noi am ajuns. Situația rușilor lângă Sighet este disperată. Ei vor întâmpina o superioritate deci­sivă și spre a se retrage nu aă decât drumul strict prin Koe­resmezoe. (Corresponded Bu­reau din Viena). foitDrea ofensivei de către armatele aliate Londra, 22 (sosită 23).­­ Reluar­ea ofen­sivei de către aliați a cauzat o mare satisfac­țiune, indicând că i­­mensa mișcare debor­dantă se întinde din ce in ce mai mult spre Nord. Lungimea fron­tului bătăliei ar fi a­­cut­ i de aproape trei sute de mile. Simțiminte foarte optimiste caracterizea­ză rapoartele corespon­denților particulari cari sunt convinși că, deși bătălia mai poate continua câtăva vreme cu ușoare eșecuri în­ti­nde puncte, inamicul va fi forțat în curând se retrage pe pro­priul lui teritoriu. (Reuter). ANGLIA ȘI PENINSULA BALCANICA —Un interesant articol al ziarului «Giornale d’Italia» — Roma, 22 (sosită 23). — Vor­bind de asigurările asupra ati­tudinea imperiului otoman data d-lui Grey de către ambasadorul turc la Londra, ziarul ț,Giornale d'Italia“ scrie:: Atitudinea Tur­ciei, care se judecă la. Londra ca fiind curat germanofilă, este una din preocupările actuale ale gu­vernului britanic.De la deschiderea ostilităților și mai înainte de incidentul cu vânzarea plăsmuită a vaselor­­,Goeben“ și „Breslau", toată lu­mea era încredințată, la Londra, că Poarta vrea să scoată un fo­los special și imediat din situa­ția­ încurcată de azi. Intr' adevăr, pe când se afla la Londra despre mobilizarea arma­tei otomane, mobilizare îndrepta­tă, după toate probabilitățile îm­potriva Rusiei și a Greciei, pe când se auzea de o înțelegere de mare însemnătate, ce era pe cale de a se încheia între Constantino­­pol și Sofia, se răspândea totdeo­dată zvonul că Turcia se silește a­ stârni o răscoală islamică în toată Asia mică și in Africa sep­tentrională, mai cu seamă în a­­cele focare de fanatism cari sunt coastele apusene ale Arabiei și Egiptului. Cu toate că nu e de teihut ca această agitație să înfă­țișeze deocamdată un pericol real pentru posesiunile coloniale britanice, totuși Anglia avu gri­ja­ să înlăture deslănțuirea unei astfel de furtuni amenințătoare care ar fi agravat situația inter­națională, destul de tragică, cu o nouă lovitură în folosul blocu­lui austro-german. Cu scopul de a evita acest de­zastru, prin dibăcia diplomatică și sfaturi binevoitoare de mode­­rațiune, Anglia s'a­ arătat așa de împăciuitoare când cu incidentul celor două­ vase germane, și acu­ma, față de intențiile de agresiu­ne dovedite de turci în contra Rusiei, Greciei­ și Serbiei, Anglia șovăește să ia o hotărire ener­gică împotriva imperiului oto­man. Trebue știut că unul din mo­tivele de căpetenie cari l-au făcut pe d-l Grey să se împotrivească din răsputeri la eventualitatea unui război care ar fi aruncat in foc și pe Anglia, a fost tocmai temerea că­ o intervenție a­ An­gliei ar pricinui o zdruncinare a situațiunei orientale, ceea ce re­prezintă pentru imperiul brita­nic o primejdie și mai mare de cea înfățișată de războiul de azi.. Cu toate asigurările oficiale o­­tomane, această temere nu s'a­­risipit­ a vădit că năzuințele răz­boinice hrănite la Constantinopol se bizuc pe aceste două elemen­te esențiale: siguranța apărărei strategice a Dardanelelor care, sub conducerea câtorva ofițeri germani ar fi ajuns azi formi­dabilă, și de altă parte siguranța că Anglia și Franța, angajate in Mediterana în contra Austriei iar pe uscat împotriva Germa­niei, nu pot încerca cu ușurință o acțiune directă contra Turciei. Dacă adăugăm la aceste două e­­lemente, și alianța cu Bulgaria care o garantează fără îndoială față de pericolul grec, precum și cumpărarea celor două vase „Goeben“ și „Breslau“, atunci vom găsi explicațiunea planului îndrăzneț al junilor turci. Aceș­tia par a fi obținut sprijinul ne­condiționat al Bulgariei garan­tând acesteia câștigarea Saloni­cului și a teritoriilor bulgare o­­cupate de sârbi, pe când Bulga­ria la rândul sălu ar restitui Tur­ciei acea l­inie septentrională fostă turcea­nă la nord de Adria­­nopol care a fost câștigată în ur­ma­ recentului război balcanic. In contra acestor aspirațiuni turco-bulgare sunt atei care au încredere că Rusia ar întreprin­de o acțiune militară și navală, dar afla din izvoare, «ompt­­inte ca cu toate știrile optimiste pu­blicate în această privință mai zilele trecute, Rusia nu ar fi menținut la frontiera caucaziană de­cât mai puțin ca două sute de mii de oameni și că o con­centrare a trupelor ruse către frontierele Turciei ar agrava e­­norm situațiunea trupelor țaru­lui. In afară de aceasta o acțiu­ne a flotei turcești, întărită prin cele două vase „Goeben“ și „Breslau“ în marea­ Neagră s'ar sfârși cu succesul Turciei în contra Rusiei. Mai trebue avut in vedere pe de altă parte, că Grecia nu ar rămâne simplă spectatoare întrun eventual nou­ conflict balcanic. Așa că acțiu­nea navală grecească constitue un alt factor care complică si­tuațiunea și face ca prevederile să fie foarte grele și puse în în­curcătură. La aceste considerațiuni pozi­tiva mai trebue adăugat, încă una pentru a explica alarma produsă la Londra, de atitudinea junilor turci, aceea că, lăsând pe Rusia arbitră să înfrunte singu­ră amenințările turcești, s-ar în­trevedea cedarea situațiunei o­­rientale în viitor numai în grija absolută a guvernului din Pe­trograd. Pelerinajul țarului la Moscova, apelul său către po­poarele slave de a începe un a­­devărat „războiu, sfânt", fac tor temerilor că se va înfăptui acea confederațiune pansla­vistă care ar putea fi mâine arbitră desti­nelor europene și în special a echilibrului oriental, deci a e­­chilibrului mediteranian. Se înțelege lesne de ce la Londra există îndoială de a se da ajutor și sprijin definitiv a­­cestui colosal vis panslavist, care s'ar îndeplini pe seama Austriei și a Turciei, și de ce se preferă a se încerca încă prin orice sforțări de a se menține un echilibru relativ în situațiu­nea balcanică pe bazele actuale. Este, bine ca încheiere­a no­ta, că la Londra domnește în­crederea că acest rezultat se poate ajunge cu ajutorul Ita­liei, deoarece lumea e convinsă pe deoparte că situațiunea ac­tuală de neutralitate a Italiei nu s'ar mai putea menține în fața pericolului de a se zdrun­cina echilibrul mediteranian și cel oriental, și pe de altă parte există credința că posibilitatea unei intervențiuni din partea Daliei este cel mai bun argu­ment de moderațiune și de calm în capitalele balcanice. Este bine ca Italia să se pre­pare pentru orice eventualitate, de­oarece suntem, după toate, probabilitățile. In ajunul unei sguduiri a echilibrului balcanic (A. T. I.) Fortăreața franceză longwy distrusă de germani Essad giasa președinte al guvernului albanez Roma, 22 (sosită 23). — Se telegrafiază din Durazzo că Essad pașa a fost numit președin­te­ al guvernului provi­zoriu din Albania. (A. T. 1.) G­ermanii lângă Lille — : > I . Neizbânda germanilor la Lassigny. — înaintarea fran­cezilor la Soissons Paris, 2d Septembrie Comunicatul oficial francez zice: La aripa noastră stângă și pe întregul front lupta ia o extensiune din ce în ce mai mare. Masse de cavalerie germană foarte impor­tante sunt semnalate­­ în împrejurimile ora­șului Lille, precedând elemente dușmane, care fac o mișcare pe la nordul orașelor Lille, Tourcoing, Ar­menti­eres, Arras și pe malul drept al apei Somm­e. Situația se menține staționară­ între Som­m­e și Oise, unde au fost alternative de înain­tare și de retragere. Lângă Lassigny, dușmanul a încercat o o­­fensivă importantă, dar care a dat greș. Pe­­ malul drept al apei Aisne și la nordul o­­rașului Soissons, am înaintat puțin cu ajuto­rul forțelor britanice. De asemenea am­ pro­gresat în ținutul de la Berry-au-Bac. Pe restul frontului, situația e neschim­bată. Retragrea germanilor în Prusia Orientală Petrograd. 23. — Sta­tul major generalisim comunică.­­ Apropiatele stațiuni de cale ferată din Pru­sia orientală sunt îne­cate de trenuri. Inami­cul în retragerea lui în direcțiunea Prusiei o­­rientale a­ primit întă­riri din garnizoana K­oenigsberg , pozițiu­nile fortificate de la graniță sunt sprijinite de focul unei num­­er­oa­se artilerii de asediu. Ofensiva rusă persista. Lupte deosebit de crân­cene sunt angajate în împrejurimile d­e la Bakalargem­o. Recu­noașterea aeriană a stabilit o mișcare ne­întreruptă spre Vest. Coloanele de trenuri germane se retrag pe­ste graniță. (Westnik). Atacurile germanilor respinse în Argonne Paris, 22 (sosită 23). — Comunicatul oficial din 22 Septembrie zi­ce : Situația generală es­te staționară. Pe aripa stângă acțiunea durea­ză necontenit. In Ar­­gonne la Hauts de Me­use am respins atacuri de zi și de noapte. (Ha­vas). REGELE ITALIEI ASISTA LA EXPERIENȚELE LUI MARCONI Roma, 22 (sosită 23). — Astăzi dimineață regele a fost la mi­nisterul de marina pentru a a­­sista la noile experiențe radio­­telegrafice făcute de Marconi. (A. T. I.J Fraga, 23.— Ministrul Randa, fost președinte al Academiei cehe, a murit. (Corr. Bureau), DECES Sârbii spiitbili insinuările austriace Niș. 23. — Deja de mai multe ori Corespondenz Bureau a lan­sat informațiuni datate din a­­ceiași zi, a căror falsitate era în­vederată numai dacă ar fi făcut cineva o apropiere între­ ele. As­tăzi încă se pot citi presa străină două infor­ațiuni, dintre care una comunicată de legațiu­­nile austro-ungare din străinăta­te, afirmând că nici un soldat sârb nu se află pe teritoriul un­gar, și o altă informațiune lan­sată în aceiași zi de către Cor­­respondenz Bureau, că două es­­cadroane austriace au fost îm­presurate și făcute prizoniere la Kupinovo (Croația Slavonia), că soldații au fost legați doi câte doi și apoi împușcați. Se poate judeca încă odată de veracitatea inf­ormațiunilor acestui birou. (Pressbureau). Procesul atentatului contra Banului Croației Agram, 23.— EK­ a început procesul intentat în contra ele­vilor școalei comerciale Schae­fer și Hercegovina acuzați de a­­tentat încercat în contra banu­lui Skerlecz la 20 Mai, in cursul vizitei arhiducelui Leopold Sal­vator. Din rechizitoriu reese că cei doi acuzați au­ servit pro­paganda sârbească. Acuzații neaga Că Schaefer ar fi mărtu­risit că a fost la 30 Martie la Belgrad și numai întâmplător, și repetă depozițiunea făcută înain­tea judelui de instrucție că tre­­buește păstrată amiciția cu Ser­bia și să se comită atentate con­tra bărbaților aflători la putere, pentru a face ca­ Croația să fie reunită cu Serbia. Această idee a adus-o Hercegovina de la Bel­grad.­­(Correspondenz Bureau). și suprimarea capitulațiu­­nilor Atena, 22 isosită 23). — Guver­nul elenic răspunzând notei Tur­ciei privitoare la suprimarea ca­­pitulațiunilor, observă că regi­mul capitular nu poate fi supri­mat în mod unilateral. Totuși este dispus a intra în tratări cu Poarta spre a modifica vechile tratate și a încheia altele noul. (Agenția ateniană), k Ofensiva germană n ’a reu­șit la anvers PARIS 24 . Forțele care apari Anvers-ul au ocupat In mod puternic linia tapai și sette, unde o­­­fensiva germană n’a reușit. (A- R.). Situația militară din Franța — CE SPOT ZIARELE ITALIENE - Roma, 22 (sosită 23). — „Gior­nale d’Italia*« după ce înșiră ul­timele știri de pe teatrul occi­dental al războiului, observă că, cu toate că în ultimele zile situa­ția armatelor germane s’ar fi îm­bunătățit din ce în ce mai mult, totuși cu cât va trece mai mult timp, cu atât francezii vor putea câștiga teren față de germani. In adevăr, după telegramele noastre, urmează zisul ziar, tru­pele franceze se află în niște po­­zițiuni bine întărite și pot primi ușor trupe noi cum și munițiuni și merinde, pe câtă vreme ger­manii, aflându-se departe de cen­trele lor de aprovizionare, se vor susține cu mai mare greutate. De aceia nu e nici un motiv ca fran­cezii să grăbească desfășurarea evenimentelor cu mare jertfă de vieți omenești, ci le convine mai bine să lase ca germanii să ia ofensiva. Oștirea germană trebue deci să cânte a-șî ușura starea în care s’a pus printr’o înaintare exagerat de repede, care a su­pus la grele încercări pe ostași și cu o întindere din cale afară de mare a propriului său front, care a slăbit puterea de împotri­vire a diferitelor contingente, si­­lindu-le a se retrage. De aceia statul major german are tot interesul a nu mai urii trupele din pozițiunile bine întă­rite pe care, retrăgându-se, a știut să și le aleagă, odihnind­ astfel oamenii săi. Deocamdată deci situația a­­tât a armatelor franceze cât și a celor germane este deopotrivă de prielnică. Dar pe viitor? O prelungire a situațiunei de față va fi în paguba germani­lor, atât din motive de ordin moral, cât și din considerațiuni de ordin strategic. In adevăr, dacă o asemenea stare ar dăi­nui încă multă vreme, aceasta ar dovedi că planul urmărit dă statul major german în năvăli­rea sa in Franța, a dat greș. Pe lângă aceasta sosirea anotimpu­lui ploilor și a iernei ar demo­raliza oastea menită la nelu­­crare. Socotim prin urmare, că ar­mata germană nu va face gre­­șala de a se tine într’o situație așa de critică și că nu va În­târzia a se hotărî pentru una sau alta din cele două căi ce singure i-au rămas și anume: sau să-și joace ultima carte în­tr’o ofensivă cât se poate de îndrăzneață, care să­­ dobân­dească o izbândă desăvârșită, sau să continue a se retrage până va ajunge la graniță. De sigur că această ultimă even­tualitate ar fi cât se poate de dureroasă pentru statul major german, însă și mai dureros ar fi pentru el dacă armata sa și-ar vedea curmat drumul în­toarcerei sale. (A. T. I.) In jurul încercarei de evadare a căpitanului trădător Goliescu R.­Vâlcea, 23 Septembrie Se împlinește aproape anul de când trădătorul căpitan Rodrig Goliescu a încercat să evadeze din penitenciarul Ocnele Mari, unde î și ispă­șia pedeapsa de 20 ani muncă silnică la­ care este condamnat. Cetitorii ’și amintesc desigur din lămuririle date la timp prin ziarul nostru că fostul căpitan — care se află acum la închisoa­rea Doftana — reușise a ademe­ni pe gardianul Gheorghe Bo­­goslav ca, în schimbul unei su­me de bani, să înlesnească eva­darea. Acesta, în unire cu fratele său Vasile Bogoslov și cu fostul gre­­fier-contabil Olimpie Cristescu, după ce extorcaseră de la Go­liescu câteva mii de lei, în ziua de 30 Noembrie 1913 reușesc a introduce pe Goliescu, deghizat, într’un sac de linguri, sac pe care Vasile Bogoslov a încercat să-l strecoare pe poarta peniten­ciarului. Norocul însă nu a favorizat pe acei cari voiseră a reda liberta­tea trădătorului, grație conști­inciosului gardian Gh. Bălăcea­nu, care a descoperit planul corn­­ceput.­­ Se știe că cei trei inculpați:­ gardianul Bogoslov, fratele său Vasile și fostul grefier-contabil Olimpic Cristescu au fost ares­tați imediat și depuși în arestul preventiv local și apoi au fost puși în libertate pe cauțiune. Instrucția acestei afaceri a ți­nut până acum, când s’a dat or­donanța definitivă. ■ Din expunerea ordonanței re­ese până la evidență vinovăția celor de mai sus. Ei­ sunt puși­ sub urmărire pentru faptul prevăzut și pedep­sit, de art. 194 din codul civil. Se mai declară caz de urmă­rire și contra d-nelor Rica Ale­xan­drescu, fostă concubină a lui Goliescu, și Hortansa Goliescu— mama acestuia — al căror domi­ciliu nu se cunoaște fiind dispă­rute­­— ca unele cari au procu­rat trădătorului bani, arme și haine prin intermediul celor de mai sus spre a-i înlesni evada­rea. Procesul a fost trimis în jude­cata tribunalului. j Coresp. Austriacii respinsă de muntenegreni Roma, 22 (sosită 23)« — Se telegraf iasă din Cetinge că muntene­grenii au respins pe austriaci la Grahovo. (A. T. I.) Ciorna­ia Trebizonnia La Trebizunda (Asia­ mică) s-au constatat cazuri de ciumă. Direcțiunea generală a servi­ciului nostru sanitar a luat cu­venitele măsuri de control sani­tar pentru călătorii și mărfurile ce ne-ar veni de acolo. ---------------­ Regele Bulgariei nu a primit scrisoare auto­­grafă dela împăratul Wilhelm Sofia. 23.— Informiația iu:a zia­rului atenian „Kairi " că regel Ferdinand al Bulgariei ar fi primit acum în urmă dela vit­­­pâratul Wilhelm o scrisoare au­tografă, este o invențiune ten­dențioasă. Regele Ferdinand n'a primit nici o astfel de scrisoare, (Agenția bulgară),. ♦ Pentru orice reclamațiuni sau schimbări de adrese, d-niî abonați sunt rugați a atașa și una din benzile cu care primesc ziarul; contrar, reclamațiunea sau schimbarea da adresă nu por­t rezolvata- V1*# /'?■

Next