Universul, iulie 1915 (Anul 33, nr. 179-207)
1915-07-01 / nr. 179
GRAUL 'refuncțiunea mondială.—Producțiunea și consumația Europei. — Grâul și războiul Printre multele chestiuni puse e actualul război european, una in cele mai grave este chestiuea grâului. Dacă acum 15 ani, râul trecea printr-o criza elecuraproducțiune, prețul grâului lăzând până la 900—1.000 lei de igon, astăzi criza este contrae. Grâul se plătește 3.500 până 4.000 lei vagonul, pe piețele uropei occidentale, multe popare văzând cu groază în fața spectrul foamete' In ajunul noup Europei. iri t,ăm sit’ ■âului im1 ițe de grâu ~,te să adială a 'iunea .1 de . .ucene, falitele mențiunea moncelor din urmă est de 996 milioane ...etrice, iar producțiaindială. mijlocie a celor urmă 10 ani a fost, 933 miliție chintale metrice. Rezultă clar că producțiunea indială de grâu în 1914 a fost 890 de mii vagoane, adică 8.1 sută mai mică decât recolta alui 1913 a fost egală cu presțiunea mijlocie a celor din no 5 ani, și întrece chiar cu la sută recolta mijlocie a cedin urmă 10 ani. Să considerăm acum producțea de grâu a Europei. In U. a fost evaluată la 5 miliție 900 mii vagoane, față de 6 lioane 710 mii vagoane în 13, ceea ce dă un minus de 810 t vagoane. Consumațiunea de iu a Europei fiind evaluată la00.000 vag., rezultă clar că Buia are o recoltă deficitara de la fată de nevoile ei, contintul european fiind nevoit a porta, grâul din celelalte conente. In 1913, Europa avea aee să importe 590 mii vagoane, tă de slaba recoltă din 1914, licitul de grâu al Europei a ars în 1914 la 1 milion 400 de ii de vagoane. In tabloul ce urmează tăm •oducțiunea de grâu în 1914 și 13, precum și consumațiunea grâu, din principalele state e Europei. Producțiunea Consume grâu mațiunea Observăm că mai toate statele europene au o producțiune de grâu inferioară trebuințelor consumatiunei. Statul cel mai tributar celorlalte state penru aprovizionarea sa cu grâu este Anglia cu 580 mii vagoane, în urmă vine Italia cu 220 mii vagoane, Germania cu aceeași cifră de 220 de mii de vagoane, Austro-Ungaria cu 135 de mii de vagoane și Franța cu 80 mii vagoane. Spania și Turcia au o producțiune de grâu aproape îndestulătoare trebuințelor lor. Singure Rusia, România și Bulgaria au o producțiune de grâu care depășește nevoile consumațiunei, făcându-le, în parte, grânarele Europei. Iată acum, în medie, pe cei din urmă cinci ani cantitățile de grâu importate de principalele state din Europa, precum și cantitățile de grâu exportate: Principalele țări importatoare: IN vai DE VAGOANE Principalele țări exportatoare: IN MII DE VAGOANE Rusia 400 ROMÂNIA 128 Bulgaria 23 — in total 551 Constatăm că în medie, prinipalele state din Europa trebuee importe 1 milion 240 mii vagane de grâu, cari nu pot fi utilizate decât în mică propoție de către trei state europene: Rusia, România și Bulgaria. Debitul de grâu al Europei în meie este de 689 mii vagoane. Celelalte continente, în special de două Americe, pot cu prisență umplea golurile producției de grâu a Europei. In medie, în cei din urmă cinci ani,rgentina a putut exporta 244 iii vagoane grâu. Canada 175 si* Statele Unite 143 mii, Indie 132 mii, Australia 114 mii Algeria 13 mii, ceea ce face în tol 821 mii vagoane de grâu. Revenind la situațiunea de stăzi a grâului pe piețele Euros, am constatat că deficitul de •oducțiune a grâului în Euro- 1, este, pentru 1914, de 1 milion 0 mii vagoane, care trebuește azât pe celelalte continente. Natura, ca totdeauna armonică, dacă a lipsit pe europeni o producție de grâu suficient a produs cu îndestulare grâu celelalte continente. Argentii, în special Statele Unite și anle au avut o recoltă din cele mai bogate. Statele Unite vor putea exporta aproximativ 650 mii vagoane de grâu, Argentina 300 mii, închise 270 mii și Canada 170 mii, ceea ce dă un total de 1.390.000 vagoane. Singură Australia a avut în 1914 o recoltă de grâu foarte slabă: 80 mii vagoane în 1914 față de 280 mii vagoane în 1913. Din cele ce preced, rezultă că Europa, în caz că toate statele ei pot să se aprovizioneze cu grâul de care au nevoe, are grâul necesar pentru consumațiunea sa obișnuită. Cu toate acestea, prețul grâului este în mare urcare, fără vreo tendință, ca această urcare să se oprească. Cauza este lesne de găsit: războiul european. Războiul european a revoluționat toate condițiunile obișnuite ale comerțului internațional de grâu. Țările exportatoare de grâu din Europa au avut singura lor cale de navigațiune, — Dardanelele — închisă. Pe lângă aceasta recolta lor fiind mult sub mijlocie, guvernele au trebuit, ca măsură de prevedere, din primele zile ale declarării războiului european, să prohibeze exportul de grâu. Clienții acestor țări, în special Italia, au fost nevoiți să se adreseze aiurea. Așa că, Europa a trebuit să primească toate condițiunile de preț ale piețelor vânzătoare, în special ale Americei. Principala cauză însă a urcărei prețului grâului este urcarea prețului navlului. Navlul fața de războiul european nu și-a mai putut îndeplini misiunea de „proteguitor, al depărtărilor“. Nesiguranța mărilor, rechiziționarea vaselor de comerț au stânjenit mult navigațiunea. Ca urmare imediată, am avut mari urcări în prețurile navlului. Navlul a 100 kgf. grâu de la New-York la Liverpool care costa 0.99—1.10 în Iulie 1914, costă 466 în Martie 1915, iar de la New-York la Genua de la 1.30 în Sept- 1914 se urcă la 6.08 în Martie 1915. Aceeași urcare pentru navlurile Americei de sud. De la Buenos Aires la Liverpool navlul a 100 kgr. grâu, care costa 126 în Iulie 1914, costă 8,S3 în Martie 1915, iar de la Buenos Aires la Genua, în același interval de timp de la 1 leu ajunge la 7 lei. Așa se explică de ce grâul, care se vinde cu 30—31 lei suta de kgr. pe piețele americane, costă pe piețele Europei occidentale 38 până la 39 lei suta de kgr., ajungând în Italia până la 40 și 45 lei. In rezumat, criza grâului, nu este datorită unei crize de producțiune, ci unei crize de transport. Organizarea modernă a comerțului de cereale nu a putut îndeajuns prevedea urmările unui război european. Surprins de războiul general, comerțul de cereale dacă remunerează cu prisosință pe producători, in schimb condamnă pe consumatori să plătească scump urmările groaznicului conflict european. Gr. Axații VI MII DE VAGOANE 1914 1913 asia 2280 2800 2200 rania 870 870 950 alia 460 380 680ermania 400 460 620 ngaria 360 450 360 urcia 330 330 330 pania 315 200 310 aglia 170 150 750 ustria 165 160 300 [OMANIA 127 230 110 Bulgaria 125 160 140 Anglia 516 Elveția 44 Germania 204 Olanda 33 Italia 152 Austria 28 Belgia 143 Suedia 18 franța 92 Spania io In total 1240 Curierul băilor și al stațiunilor climaterice P.-NEAMȚ Ploile au încetat și acum avem un timp frumos. E cald, însă fără zăduf, și adierea vântului purifică aerul. Suntem deci în plin sezon. Lumea străină a început să sosească. Grădinele și localurile de distracții sunt zilnic tixite. Pretutindeni vezi o lume dornică de petreceri. Nu-i vorbă că acum, în timpul verei, avem numeroase locuri, unde îți poți pierde cu plăcere câteva ore. Să mai enumărăm frumoasele și pitoreștele noastre grădini? Dintre numeroșii vizitatori sosiți până acum în această frumoasă localitate, notăm o parte din ei cari sunt: Brăila: D. Alex. Greceami, d-na Blaușteirt. familia Gavriloaia, d-ria Bella Faghieri, d-na Jelda Segaller, d-na Sabina Heller, d. S. Heller, d. M. Mavromati. București: D-na Maria Dobrescu, d-na Elena Dumitrescu, d. Dimitrie Georgescu, d. Leon Grünberg, d-ra Grünberg. OCNELE MARI Timp frumos, lume multă se grămădește din toata părțile, artiștii dau reprezentații serale, orchestra cântă zilnic. "Notez aci pe cei noui sosiți: P. C. Arhimandrit de scaun, Glicherie Jimțescu, R.Vâlcea; Arhidiaconul Evghenie Orghidan, Sf. Episcopie, R.Vâlcea; Pr. Enochentie, superiorul mânăstirei Bistrița; pr. Pretorian, Slatina; d-na Condurache, Slatina; d-na col. Teodorescu cu fiica, Slatina; d-na Pena Georgescu, Slatina; fam. D. Constantinescu, Slatina; d-na Chiriaca Ionescu, Corabia; fam. Grigore Ionescu, inginer conductor, Corabia; d-na Dora Niculescu cu fiica, Caracal; d-na Folescu, Caracal; d-na Marinescu, Caracal; fam. Toma Rezeariu, Caracal; d-na Mustață, Caracal; d-ra Măriaia Vasilescu, Craiova; d-ra Eleonora Vasilescu, Craiova; d-na E. Clipescu, Craiova; d-ra Delia Mirescu, Craiova; d-ra Ana Mirescu, Craiova; fam. Drăghicescu, Craiova; fam. S. Metzulescu, Craiova; d-na Nastasia Peschi, Craiova; d-ra Lelia Turbure Craiova; Teodor Căldărășanu, comersant, Balș; Milanovici, T.Severin; Jam. Pilanto, șef de birou, Buștenari; d-na Eugenia Mărdărescu, Buștenari; d-na Eugenia Seharbach, Buștenari; sublocot. Ceauș, Tg.Jiu; d-na Rebeca Weisman, Galați; d-na Lucia Ivanovici, Ploești; d-na Farenhaus, Calafat; d-a Eva Cheliții, București; d-na Videnmaier- București; d-na Maria Dumitriu, București; d-na C. Șefer, T.-Măgurele; d-na Rubinștein, T.-Măgurele; d-na Mari Rener, Moreni (Prahova); d-na Maria Demarat și d-na E. Pandele C. de Argeș; Teodor Șt. Demetrescu, funcționar, R.Vâlcea; Gh. Seltea, proprietar, R.-Vâlcea. Hesulfatul alergărilor de DELA EÂiMSA cai ZIUA XVI X,iar3 aira.i © il. S2S Iunie, opa ci. a.* I. PREMIUL VÂNĂTORILOR — La ora 4 — Distanța 1500 metri (P. V.) Premiul I 2000 lei. Premiul H 300 lei. Premiul III 200 lei 1) Xylodie (Carslake), pr. D. Martinovich 2) Dubay (Davison), pr. Slt. Podgoreanu. 3) Haguenau (Taylor), pr. lt. Dimitropol. Neplasați: FleuriSte, Kohlroserl, Wilfrid. P. M. 5—16. PI. 5^-9.50. 5-15.50. P. 2-6.50. P. PI. 10—19.50. 10—23.50. II. PREMIUL CĂLĂRAȘILOR Handicap — La orele 4 jumătate — Distanța 1600 metri (P. V.) Premiul I 2500 lei. Premiul II 300 lei. Premiul III 200 lei 1) Bobdinilă (Davison), pr. maior Răzvan. 2) Singur (Athos), pr. D. Martinovich 3) Armoise (Heed), pr. Al. S. Zissu. Neplasați: Freac, Parsival, Kikimes, Piatră Arsă, Princess, Baby Mine, Vâltoarea, P. M. 5-15. Ps. 5-8, 5—9.50. 5—18.50. P. 2-6. P. PI. 10—14.50, 10—21.50, 10-33. III. PREMIUL CERCETAȘILOR — La orele 5 — Distanța 1000 metri (L. D.) Premiul I 3000 lei. Premiul II 300 lei. Premiul III 200 lei 1) Strâmba (Davison), pr. Gr. Rioșanu. 2) Mazeltof (Carslake), pr. D. Martinovich 3) Aktine Mazar (Willey), pr. Al. Marghiloman. Neplasați: Meridon, Colan, Mireille. P. M.. 5-96.50. PI. 5-15.50, 5—7.50. P. 2-16.50. R. PZ. 10-25. 10-17. 1 IV. PREMIUL ROȘIORILOR — La orele 5 jumătate — Distanța 2000 metri (P. N.) Premiul I 6009 lei. Premiul II 600 lei. Premiul III 300 lei 1) Magnezium (Carstake), pr. AI. S. Zissu. 2) Polonium (Davison), pr. Gr. Rioșanu. 3) Flacăra (Willey), pr. Al. Marghiloman. Neplasați: Loch Carrig, Leandru. Dor Mărunt. P. M. 5—24. PI. 5—11, 5—12. P. 2-10. P. PI. 10-23.50. 10-25.50. V. PREMIUL TUNARILOR Handicap — La ora 6 — Distanța 1600 metri (P. N.) Premiul 2560 lei. Premiul II 300 lei. Premiul III 200 lei 1) Voi de mine (Dragomir), pr. lt.-col. Miron Costin. 2) La Pompadour (Carstake), pr. D. Martinovich 3) Baby Mine (Taylor), pr. d-nei Zoe Cáriból. Neplasați: Bol Marcevo, Esperanza, Medaille D‘or. Cross Hills, Nember, ' Constantinople. P. M. 5-47. PI. 5—14. 5—11.50, 5-21. P. 2-17.50. P. PI. 10—23, 10-23.50, 10—30. VI. PREMIUL GRĂNICERILOR Gentlemeni-Riders — La orele 6 jumătate — Distanța 2100 metri (P. V.) Premiul I 1000 lei. Premiul II 300 lei. Premiul III 200 lei. Premiul IV 100 lei 1) Lăcrămioara (Al. Drăghici), pr. lt.-col. Miron Costin. 2) Content (D. Martinovici), pr. căp. Const. Săvoiu. 3) Polo (căp. Lascarov), pr. it. Radu. Neplasați: Zănoaga, South Shields. Belise III, Armaș. P. M. 5-16. PI. 5-9, 5-12. P. 2-10. W PI. 10—25.50. 10—32.50. Glasul ufiui^iâtaaii - Un cuvânt către cărturariilela sate - Primim următoarele: Onorată redacție, Bazat pe solicitudinea ce veșnic ați arătat nevoilor sătenilor rog, cu stăruință, să publicați în jurnal, la loc vizibil și cu caractere citețe, alăturatul apel ce-l fac fraților mei săteni, îi chestia cetirii ziarelor primejdioase: „Adevărul" și ,,Dimineața". Mult recunoscător pentru ospitalitate, cu deosebit respect. N. Bălănescu Idrici (Fălciu). Fraților, Mi se umple inima de bucurie, când vă văd dornici de i ști, de a vă lumina și îmbogăți mintea. Văd că parte dintre voi, care, aveți oarecare stare, nu pregetați a destega baerile pungii și a da un gologan pentru un jurnal. Mă rog de ertare și să nu luați aminte de rău, dacă voi cârti împotriva unor jurnale pe care unii le cetiți. M’am rugat de ertare și vă ert și eu pentru greșeala de a ceti unele jurnale, care nu-s pentru voi, fiindcă faceți așa: „din păcatul neștiință și întunecimea minții”, cum spune un frate al nostru; faceți astfel, fiindcă nimeni nu v-a pus la cale ce jurnale anume să cetiți cu folos. Iată eu, smerit frate al vostru, îmi iau osteneala a ridica glasul și a vă face opreliște pentru citirea unor jurnale scrise de oameni pătimași. Scrisul lor e venin otrăvitor, vorbele lor, bale de fiară turbată, condeiul lor, instrument scârbos scormonitor de păcate urâte. Nu scriu o singură gândire, fără să nu spună o minciună și fără să nu stropească cu bale veninoase un om cinstit. Trecutul lor e un catagraf de fapte urâte și josnice, demne numai de cele mai decăzute făpturi omenești. Acești scribi înăimiți n’au voit niciodată binele nostru, al sătenilor. Din toate vastele noastre, din toate suspinele noastre de durere, din toate nevoile care bat la ușa noastră, ei au făcut un mijloc de câștig pentru ei, un fel de tobă spre a spori mușteriii la taraba lor. Au batjocorit cu vorbe urâte pe Regele țării, au aruncat și aruncă insulte asupra oamenilor cinstiți puși de nație să o guverneze; au vorbit ca niște "exaltați" despre armată, scumpa noastră, pavăza de apărare și glorie în vremuri de restriște. Pentru biserica noastră străbună și pentru slujitorii ei, n’au avut niciodată cuvinte bune și măsurate, cum se cuvine a avea pentru un astfel de așezământ. Au batjocorit tot ce avem mai scump la sufletul nostru. Și când în așa fel își bat joc de noi, oare nu suntem nemernici, când scoatem gologanii și le cumpărăm jurnalul? Fraților, nu e mai mare greșala, dhear aceea de a nu-și cunoaște omul rosturile lui, ca Ro Jtrân și creștin. Mă rog, fraților de pleacă de bun simt și cunoașterea lucrurilor, din partea voastră. Nu mai încurajați cu banii voștri pe cei ce ne batjocoresc neamul și țara! Fugiți de jurnalele lor, ca de lucrul cel mai scârnav. Nu vă atingeți de ele, că otravă pentru suflet cumpărați cu banii voștri. Jurnalele oamenilor murdari despre care am vorbit, se chiamă: .,Adevărul" și „Dimineața". Fugiți de ele, pe cât puteți! Mae voilor frate, N. Bălănescu din Idrici, jud. Fălciu Situația portululi Reni — Portul Reni ca bază de aprovizionare între ruși și aliați. — Atitudinea României și Bulgariei față de transporturile rusești pe Dunăre. — Importanța liniei fluviale Reni-Gladova. Mărirea flotei comerciale rusești de pe Dunăre. — Exportul cerealelor din Rusia. — Problema comerțului nostru de cereale în urma situației create azi a portului Reni, — Tulcea. 27 Iunie De la începutul războiului, rușii au făcut din portul Reni o bază de aprovizionare. Liniile ferate care leagă acest port cu restul Rusiei a înlesnit foarte mult realizarea acestui plan, întreaga flotă comercială a rușilor de pe Dunăre și Prut, a fost concentrată la Reni în scop de a creta liîria Rurviat fi de interes militar. Reni-Cladova. Această linie, înființată de ruși la început mai mult pentru ajutorarea Serbiei, a căpătat acum o importanță capitală. Pentru siguranța acestei linii de transport militar, rușii au împotmolit gura Canalului Chilia, contra unui eventual atac din partea flotei turce și pe marea Neagră, iar contra unei surprize a flotei austriace au scufundat mai multe vase cu piatră în Dunăre, mai sus de Cladova. Dunărea fiind o linie de navigație internațională, transporturile militare rusești pe această cale nu au suferit nici o piedică din partea României, și presa rusă apreciind o asemenea atitudine binevoitoare a avut multe cuvinte de laudă la adresa poporului român. Nu tot astfel a fost privită și atitudinea poporului bulgar, din partea căruia a avut de înregistrat câteva atentate contra transporturilor rusești. Pe lângă măsurile de siguranță pentru navigația nouei linii Reni-Cladova, guvernul rus a amenajat cu lucrări noul portul Reni, spre a corespunde cât mai mult împrejurărilor și însemnătăței ce i s’a dat azi ca bază de comunicație a imperiului rus cu occidentul. In adevăr, felul cum s’a desfășurat războiul european, rușii au rămas, aproape izolați de aliații săi, mai ales de la conflictul armat cu turcii. Astfel linia Reni-Cladova a fost considerată din acel timp ca singura linie de comunicație a rușilor cu occidentul, prin urmare și cu aliații. Acum rușii simțind ei însăși nevoe de minițiuni au început să se aprovizioneze tot pe această cale, servindu-se de linia ferată Salonic-Niș-Cladova. In vederea acestei mari mișcări de pe linia fluvială Reni- Cladova, rușii au mărit simțitor flota comercială de pe Dunăre, cu mai multe vase din parcul vaselor de transport a portului Odesa. * In porturile Ismail și Reni a început de curând o mare activitate și pentru încărcarea de cereale. Cu privire la această mișcare din porturile rusești, sunt informat că guvernul rus a încuviințat exportul cerealelor din Rusia, recolta 1914, ce era oprit până acum. Dar acest export nu se poate face decât numai pentru Serbia și aliați, și care se va scurge prin urmare pe linia Reni-Cladova, măriind astfel și mai mult traficul acestei căi de comunicație. Dacă rolul ce-l joacă acum, în timpul războiului, portul Reni este de o însemnătate istorică, universală, pe noi românii ne interesează și mai mult, mai ales după război. Situația ,ce și-a creat acest port pe Dunăre, cu deosebire în urma nouilor lucrări moderne de amenajament, după cum am arătat în alt articol, va schimba desigur actuala stare de lucruri. Rușii urmăreau de nilt să se scape de tutela comerțului românesc pe Dunăre. Activitatea porturilor rusești de pe Dunăre, atârnau mai mult de mișcarea porturilor noastre Brăila și Galați. Pe aici se scurgea întregul stoc al grânarului Basarabiei. Cu prilejul închiderei graniței noastre dinspre Rusia în 1912—1913 din cauza holerei ce se declarase acolo, a eșit, și mai mult în evidență acest fapt, grânarii basarabeni a provocat atunci o mișcare pentru deschiderea granițelor. Rușilor le lipsea un port, care să corespundă nevoilor exportului independent. Astăzi însă, când portul Reni a fost înzestrat cu lucrări noui și moderne, situația se va schimba în viitor. * Prin expunerea acestor fapte ne facem datoria de a atrage atenția, asupra concurenței ce se va ivi de acum comerțului și exportului nostru de cereale. Să se noteze că în stocul cerealelor noastre conta până acum și grânarul Basarabiei. Pani Nicolescu Ziarul Științelor Populare N-rul 26 care a apărut azi Marți 30 Iunie. 1) Escursiunile de Victor Anestin. 2) Educațiunea și înstrncțiune de medic veterinar Popazolu. 3) Pericolele electricităței de B Lucescu. 4) Curcubeul de N. Nicolaescu. 5) Soarele și stelele de Al. Pava-Craiova. 6) Convorbiri botanice de căp. farmacist Gh. P. Grințescu. 7) Cum se poate dresa un câine de Const. P. Rhetoridy. 8) Cnecnta de Aurel Stino. 9) Despre analiza spectrală a corpurilor cerești de dr. Virgil Lania, profesor. 10) Strămoșii păsărilor noastre (ilustrație). 11) Societatea „Prietenii Științei“. 12) Gmn se face o escnrsta de Joseph Schmilovici. 13) Construcția vaselor de războii. 14) Telegrafia fără fir de N. I. Florescu, profesor. 15) Două săptămâni în țara dosarului de G. Flasssen. 16) Spicuiri științifice. 17) îmblânzitorii de șerpi de dr. A. Calmette. 18) Ghiața artificială și fabricarea ei de Trottar. 19) Porumbeii cu fotografi de Z>. I. Moisescu, Focșani. 20) Note de călătorie de I. Antonescu. 21) Rubrica cititorilor. Întrebări și răspunsuri. Fapte și observațiuni. Un număr de 16 pagini cu numeroase ilustrații, 10 bani. I li *S’ADESCH5 8 ^ g |p TEATRU I HOTEL ■ bIMHATOGRAFI.............atragi lini bons Mlaiza-Pakac ! Mari concerte shinooice ■ sub conducerea d-lui OCTAVE K!StBi3|íIH|! Bfall . . . ■ [UNK]»*!«. - Inne7pESSIUNE -ii Pe terasa orchestra italiana LOPEZ | Birecțiunea bosses Restaurantul Hotelului Constantzn Palace ■Restaurantul carlitist și Harul American sub direcțiuni Ti CT CC |7 fc Proprietara hotelului ||^......* "Pi “ Y H” T !>r; - v ;j1' m^aMatoriul- model AE« A ANTONÎU 3, Strada Principele Dimltrie Gliica (șoseaua Kisseleff) Oferă tutui*de bolnavilor și convalescenților ultimele periceliană ale științei moderne. Hidro-tiierapis Electro-thorapie Mecano-therapie Dușuri, băl. (Plombieres), ento- Electro-diagnostic, contact Velotram, extensiune, reecrodysine, aer cald, wasser străteri, formant, mașină de slăbit cațiunea mușchilor, gimm hathbad, dușuri submarine, băi Bergonie, ionizație, înaltă frectică suedeză, canotaj, nude nomol(Bataglia și Postgen), marentă, radioscopie, radiografie ching, suspensie, etc. saj d’Aix, băi de coapse, pulpe, instantanee, Razele X, electronii de acid carbonic și oxigen, coag’ilație, lampe de quartz. Radiotherapie Helio-therapie Pneumo-therapie Chirurgie și face ] lumanațiuni de Radium. Terasă la 35 metri Aer cald, aer compun- Chirurgie : 3 săli înălțime, expusă la mal, (Reichenhal, Emsste, luminoase pentu CINEMATOGRAF, soare, pentru curemus etc.), aer filtrat, pulve- operațiuni aseptice j GIMNASTICA in aer culare, nervoase,pulmorisații, inhalații ideal, septice, ginecologie liber, TENIS, POPICE, nare, anemie, etc. Buliing și Clar, masaje (Pieris) separate. I SALA DE BILIARD respiratorii, etc. — sala de lectura Secțiune separat pentru nervos și al I ..,ss. Pensiune și semi-pesisiune ^ derna Trei oase. — Odăi confortabile și elegante. Liniștea și repeziciunea serviciului g . rasiale științificește. Pentru orice amănunte, adresați-vă strada Dimitrie Ghica 3 (telefoni 33/1 și 55/41. Serviciu de zi și de noapte. Trei medici interni. Orice filoilic SÎ Chirurg poate îi spriji și opera La Sanatoriul d-rului Antonin; nici un practician nu a impus pensionările Rămâne toată vara în Capitală Dr EBROLÎE STIMM Vechili medic al Eforiei Spitalelor Civile SPECIALIST IN BOALELE SIFILITICE și INTERNE Consult, dela 10—12 și 6 8 2S, Str. Bibescu-Vodo Telel. 25)70 * 2,780 OH»USCATO Boale Lumești, de Piele, Sifilistice Analiza sângelui, Injestic 606 nou S’A MUTAT (Str. OTETELEȘANU) 5. ele. In dosul Parc. Oteteleșanu Consult. în fî. Telefon NIM72 1951 Laboratorul Dr. VERÄEANU Str. Doamnei 27. Tel. 1959 ANALIZA SANDELLI Execută conștiincios după procedeele cele mai perfecționate. Dr. Dănilă, șef laborator Facult. Medicină și spitalul Filantropia. - 1949 DOMNIȘOARA DOCTORALA PROTOPOPESCO Fostă internă a Spitalelor Civile — și a Maternităței —■ Faceri și Boale de FEMEI Gperațiuni ’chirurgicale și obstetricale B-dul Carol No. 19 (statuia Rosetti Consultațiuni : orele 4--7_p.m. ar. a. m m sm De la Facultatea din Paris Fost elev al profesorului Fournier Specialist în boale de Piele și Sifilitice (lumești) Boalele părului Calea Victoriei 120 (lângă Bis. Albă) Consult. 8—10 a. m. și 2—5 p. m. Telefon 29/1. 763 m BASM Slâvâc - Noiidra HIBFSOMESCy Șef serv. consult, med. Spitalul Colica. Consultațiuni speciale pe maladii de stomac și intestine. Hotel Racovița 276 lotgen-fustin — Str. Sărindar 6. Tel. 49111 — Boefter M. FOCȘASHEFS Specializat la Viena Și Berlin Röntgelßiagnostic. Bünígentherapie și Diathermie Tatament special al tumorilor profunde. Tratamentul Reumatismului, Gutei, Ischias și maladiilor cronice prin Diathermie Consult. 10—12 și 3—5 p. m. 2751 Boaleie lumești (SIFILITICE) La PoiarGa «SAMTATEA5 Or» O. Stamatopol — BUCUREȘTI — Strada General Florescu, 9 (partea dreaptă a spitalului Goiceal Nu intrați până ce nu citiți pe firmă „Sănătatea"! Dr. Stamatopol, ca să nu fiți induși în ZILNIC Constasta-îschirghio! Singurele curse regulate de Pasageri. — 3 Automobile omnibuse. Antrepriza poștală H. GOSTEI & OREZEAM Telefon No. Wß 4ceÉtia Eiiții In urma examenului de la 14 și 15 iunie curent, a terminat cursurile și lucrările practicii O nouă serie de elevi ai Școalei inferioare de agricultură „Tăblia P. Anastasiu“ din Țigănești, județul Tecuci, întreținută de Academie. Conform regulamentului Statului, acești elevi urmează ,să facă stagiul de 18 luni de practică. Domnii proprietari, instituțiile și orice fel de exploatări agricole, cari au trebuință de ajutorul și cunoștințele acestor elevi, sunt rugați a arăta Academiei (București Calea Victoriei 135) numărul și condițiunile în cari pot primi asemenea elevi. Ei sunt la dispoziție de la 1 Iulie ti B autem. r. I. T. 30.1 j model 1910, cu caroserie deschisă, se poate cimit I preț foarte avantajos, deia garajul Gristea & ȚI CEREȚI PENTRU =APA= MINERALA, NATURALA AISCAUI HYGES/ ■;S7S2S2^3ä2g=... 98 Kgr. Oțel de unelte pătrat de 45 m/m. ,, ,, ,, ,, ,, 50 „ Ș371 „ „ ,, ,, „ 57 „ 5616 ,, „ ,, , s, ,, 62 „ 659 ,, ,, ,, ,, „ 66 „ 476 „ „ » „ ?! ”» 64 ,, ,, ,, ,, ,, 66 ,, 1185 kgr. oțel moale rotund „76 „ 1175 oțel rotund pentru mașini de 70 m/m. 380 „ ,, „ „ „ 76 „ Doritorii se vor adresa la Societatea „Romano-Americana“ El Strada Stravropoleos No. 6 sau la Fabrica „Romano-Amaricana“ Teleajen. T0VR-F0R Pentru aprovizionarea magazinului meu am voiajat timp de 56 zile în Franța și Englisza făcând mari sacrificii în acest lung voiaj plin de peripeții, de a aduce tot ce este mai nou în specialitatea de bonetărie, tricotage, jachete pentru dame, de mătase și de lână, batiste pentru domni și doamne, lingerie bărbătească. Magazin Englez CASEI VICTORIEI 80 Telefon 37/44. 2778 Poetríi CONSTRUG ȘI PROPRIETA INVELITOARE cu țîg Buzău, format Marsilia, Lei 4 m. p., și Lei 5 m. mai solzi, EXEGUTI FURAM "ROSAZZ Depozitul de materiale structie și lemne de i Str! MALTOPOL, P colt Bulevardul Drepți, ORIGINALE BATNEI SAFES I Se găsesc numai 1 DEPOZITUL GENER 1 pentru 110 MAX L ■ JACQUBS 60 — BUCUREȘTI I Strata DO AMNEI 21-ae Aannci De vânzare cu prețuri de cere mașini noui: 1 loco Garett de 8 cai; 2 Garai freer de 12 cai; 1 batoroit de 12 cai; 2 cesttoalumbia Osborne; 8 secei Colombia simple cu avanpietre de moară franceze te, borcane flexibile Lehn A se adresa la Firma AUSSCHNITT et Co., Locrimă Română, Galați.