Universul, octombrie 1915 (Anul 33, nr. 271-299)

1915-10-27 / nr. 297

r< A £ RÂMI EXEMPLARUL.—ANUL XXXIII. — MAL 297P LU’GI CAZZAVILLITN &XIVEHBDS CELE DIN URMĂ ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGĂ TELEGRAFICE ȘI TELEFONICE Redacta și Administrația: București, str. Brezoianu, 11 In pragul războiului de GENERALUL GR. GRAIZIGIANU. „Universul" este organul CAUZEI NAȚIONALE. El este, prin urmare, organ­ul tarei, organul guvernului, or­ganul partidelor politice și al tuturor Românilor, cari luptă entru apărarea și mă­rirea noastră cu țările româ­ne de peste Carpați. „Universul" are absolută încredere în patriotismul gu­vernului și al partidelor po­litice din țară. Din nenoro­cire, între acestea s’a săpat o prăpastie adîncă, în pri­vința momentului acțiunii, sau chiar a înțelesului idea­lului național. De 15 luni noi luptăm pen­tru unirea tuturor, dar­ n’am reușit, deși era numai o chestiune de modalitate și de bunăvoință. „Universul", însă, neclintit independent și nepărtinitor, trebue să-și urmeze menirea sa. In amestecul babilonic de idei de azi, în vîrtejul luptelor ce s’au încins, în vă­­păia focului ce ne arde su­fletele, organul nostru, fără culoare politică și fără um­bra de prejudecată, spune drept ceea ce crede săteanu­lui, învățătorului, preotului, primarului și tuturor, tot așa precum primește de la aceș­tia, constată și înregistrea­ză tot ce vine in folosul cau­zei nationale, iarăși fără cu­loare politică și fără interes de partid sau personal. In marginile putinței ome­nești, „Universul" recunoș­­te dre­tatea guvernului sau a partidelor politice, cind crede, că o au. Sarcina e grea, căci — cum am zis,— cel ce se pune intre săbii va fi cel dinUiu rănit. Chiar dacă nu ar exista un asemenea organ, guvernul, mai ales, ar trebui să-l in­venteze, căci el are acțiunea principală,—el este mai mult espus la lovituri,—el e susți­nut numai de organele sale întreținute,— el are nevoie de a i se recunoaște drepta­tea în mod neinteresat, — el are trebuință de o voce nepărtinitoare contra ten­dinței p­sihologice a mul­țimi de a se ridica con­tra celui ce are pu­terea și a lua partea celui mai slab, — în fine, guver­nul are nevoie de o opozițiu­­ne sincera și luminată, spre a pipăi opiniunea publică și a privi faptele sale prin o­­glinda ei. Regii și conducă­torii înțelepți își creează singuri o opozițiune, ca con­trol și afentare. Astfel, atît guvernul, cit și partidele politice au tot interesul de a susține presa sinceră independentă, căci numai aceasta le poate da dreptatea, cind o au, și nu­mai prin aceasta se pot­­­­i­ne în contact cu marea mas­sa a po­orului. Nu­mai prin ea se pot inspira de la opi­nia publică, sau pot inspira opinia publică. Nimeni nu poate cere u­­nei asemeni prese a da mai mult de­cît poate da, unei părți sau alteia. „Universul" luptă pentru cauza naționa­lă, cu jertfe de tot felul, și are dreptul la respectul și încrederea tuturor, cari lup­tă pentru aceeași cauză. * Suntem în pragul războiu­lui, după părerea mea, îmi fac o datorie de conștiințâ, ca să o spun, chiar sub ame­nințarea unei discipline de partid. Vina mea, în adevăr, e mare, de a spune adevă­rul și de a întărită țara contra Ungurilor, ceea ce cred, că este pregătirea de război sufletească a ei. Cu siguranță vom­ fi, pur și sim­plu, executat. Cauzele războiului nostru, neevitabil, sunt: MARIREA BI­LUĂRI­EI PESTE MĂ­SURĂ ȘI DECĂDEREA ROLULUI ROMÂNIEI IN VALEA DUNĂRII,— PER­DERE­A DOBROGEI Și A FI­DRE­LOR DUNĂRII, — ST­A­FINIREA ȘI INCHI­­Z­1 Ri­.A DARDANELELOR DI. CĂTRE AUSTRO-GER­­M UNE, — ÎMPIEDICAREA RI AI­IZARII IDEALULUI NATIONAL DE CĂTRE PU O­AR!,— SDROBIREA SERBIEI SI IZOLAREA RO­MÂNIEI DE EGEEA, ADRI­ATICA ȘI ORIENT. * In cit privește momentul, partidul Federațiunii Unio­niste, cum și o parte cultă a națiunii, față cu gravitatea extremă a cauzelor războiu­lui și înflăcărarea patriotis­mului lor, l’au voit în mai multe rînduri în trecut, l’au indicat înainte de atacul Ser­biei de către Austro-Ger­­mani, și reclamă astăzi. Ca escepțiune, o voce u­­niversitară, declară, contrar semnăturei sale, că în urma legaturei austro-germano­­bulgare, „România este cu totul izolată, nu mai poate primi munițiuni și, deci, ac­țiunea noastră este neopor­tună pînă la intervenirea Anglo-Francezilor“. Dar,cum aceștia, chiar intervenind, n’ar putea să ne trimită mu­­nițiuni, peste capul inimici­lor, deci, după sfîrșitul cu bine al răsboiului în Serbia, ar urma ca acțiunea noastră să devină iluzorie. Apoi, în aprovizionarea noastră cu munițiuni, s’a prevăzut, de­sigur, în urma secțiunii răs­boiului, și cazul izolării ta­rei, așa că, fără îndoială, noi vom avea munițiuni. In aceeași ordine de idei, „citim în Le Journal des Băl­­­can", că: „cu cît Aliații „vor fi mai puțin des­uși „pentru o mare acțiune în „Balcani, cu atît interven­­țiunea României și Greciei se va impune mai mult. Un număr de 100 la 900 mii de „Romano-Greci, admirabili „de disciplină, de ardoare și „curaj," sunt în stare să schimbe cu totul, în scurt timp, situațiunea din Bal­­­cani. Pentru România și Grecia, este o chestiune de viață și de moarte de a „interveni cît mai curînd cu putință“.* împărtășesc pe deplin pă­rerile valorosului n­o­st­r­u confrate, pe cari le am des­­voltat și eu în „Războiul se apropie" și „Războiul s’a a­­propiat". Dar, eu am adăugat, că MOMENTUL ACȚIUNII ESTE ATUNCI CÎND SE VA PRODUCE SITUAȚIU­­NEA STRATEGICA CEA MAI BUNA PENTRU NOI. Dacă guvernul a avut mo­tive de a nu intra în acțiune în trecut, nici înainte de a­­tacul din urmă al Serbiei, acum, însă, el are dreptate a aștepta puțin, dar FOARTE PUȚIN, pînă ce se va pro­duce acea situațiune mili­ta­ră escepțională, care va ve­ni înainte de sdrobirea de­finitivă a Sirbier, și poate înainte de desfășurarea to­tală a forțelor anglo-franco­­rusești in Balcani. Acțiunea noastră va pro­voca, fără îndoială, mai a­­les după o înțelegere diplo­matică prealabilă, eșirea Greciei din neutralitate și participarea ei la război. D-nal Iorga, care știe, poate, mai mult decît mine, a zis la Ateneu, că nu ne este indiferent ceea ce va face Statul român la ceasul său, și c­ă va face. Ori, ceasul este cel defi­nit mai sus ,și trebue a pro­fita de el. Stat-majorul ar­matei îl va indica, de­sigur, la timp și în scurt timp. Alt moment mai favorabil nu cred­ că va putea veni pînă la sfîrșitul războiului european. Campania de iar­nă nu trebue să ne sperie, din contra eu o prefer celei de vară.* Toate acestea se spriji­­nesc pe credința nestrămu­tată, că rezultatul final al războiului general va fi VIC­TORIA ÎMPĂTRITEI ÎN­ȚELEGERI. Spre a ne îm­părtăși la ea, România tre­bue și poate, numai cu for­țele ei, să răstoarne totul pe teatrul de războiu balcanic. Dar dacă nu va învinge îm­pătrita înțelegere? Atunci, nu va învnge complet nici Austro-Germania și, în orice caz, se va întîm­pla a ceea ce am spus, că se va întâmpla și ceea ce și orbii văd. Și, apoi, suntem său nu suntem un popor? Avem sau nu ceva de apărat sau de cîștigat? Avem un ideal? Atunci, la luptă, căci as­tăzi luptă pînă și furnîcele, ca Belgia, Serbia și Munte­­negru ! Numai, guvernul să zică UN CUVlNT, pentru împă­carea și unirea cu opozițiu­­nea, care a declarat că nu va este puterea, ci înțelege­rea. Altminteri, nu de partea lui va fi dreptatea. 26 Oct. 1915. Buletinul războiului Situațiunea militară prezintă de­sigur un deosebit interes pa teatrul războiului sîrbesc. Ofen­siva austro - germano - bulgară merge, după informațiunile pri­mite din Berlin, Viena și Sofia, mai repede de­cit se așteaptau a­­cești aliați. După versiunea bulgară, în ziua de 24 c. (6 Noembrie st. n.) orașul Niș a căzut în stăpânirea armatei Boiadzer. Armatele bulgare aveau încă din ziua de 24 c. în stăpînire ur­mătorul hont: Prilep (35 k­m. nord est de Monastir)-Krivolak- Strumița pentru aripa lor stingă (sudică), încercarea de înaintare in contra Monastirului a eșuat, după versiunea sîrbească, in ur­ma victoriei anglo-francezilor pe frontul Monastir-Prilep. Atacuri­le acestora pe frontul Prilep-Kri­­volak-r­ul Strumița ar fi eșuat, cu mari pierderi, după informa­­țiunile din su­rsă bulgară. O nouă divizie franceză a debarcat la Salonic și înaintează spre frontul de luptă. Trupe italiene sunt pe cale să debarce la Valona. En­glezii au debarcat trupe neoze­­landeze și din metropolă la Cai­ro Armata bulgară Teodorof ocu­pă Vardarul, de la Krivolab în sus prin Veles pînă la Uskab, de­­ci frontul se fringe spre nord și nord-est, pe la vest de Kumano­­vo și Vrania (valea Moraviei). Din valea Moravei superioare, se pare că nu a mai rămas în stăpînirea Sîrbilor decît secțiu­nea de la nord de Vrania pînă la sud de Niș, și de la nord de Niș pină la sud de Paracin. Joncțiu­nea aripei stingi a armatei Kos­­ves cu aripa dreaptă a armatei Boradnei era făcută încă din ziua de 23 c. (5 Noembrie st. n.) prin satul Vlașca la nord de Caprița. De altă parte, armatele germa­no-austriace inaintînd spre sud au atins Morava occidentală la Ciad­ak și Kraljevo. Aceste orașe ar fi cucerite. In fine, un grup secondar austro ungar operează în sud-estul Bosniei, în jur de Vi­­șegrad, fără a avea succese. Din această expunere se vede că armata sîrbă se găsește a­­proape pretutindeni retrasă în pu­­ternicul masiv muntos cuprins ipre cele două Morave, în timp ce aripa ei dreaptă, călare pe isvoa­­rele Vardarului și-a dat mina cu anglo-francezii între Bitolia și Prilep. Liniile ei de comunicație­ sunt spre Muntenegru și Albania. In Muntenegru Sîrbii au bază de operațiuni sigură, pentru că a­­cest stat este aliatul Serbiei. In Albania, este foarte probabil, că prin intervențiunea energică a I­taliei sîrbii vor putea forma ade­vărata lor bază de aproviziona­re în sine, în cazul cind Grecia va lua partea sîrbilor, și la a­­cea­ta ne face să sperăm căderea actualului guvern și marea po­­liniaritate de care se bucură­­. Venizelos, situațiunea strategică a armatei sîrbești se va putea ameliora mult. Marea plictiseală pentru Mul­tipla înțelegere, este însă­ faptul, că austro-germanii sunt stăpîni pe Dunăre pînă la Vîrciorova și de un însemnat hinterland la su­dul acestui fluviu. Aceasta le în­lesnește considerabil reaprovizio­­narea cu muniții și tot felul de material de război a Bulgariei și Turciei deocamdată numai pe calea Dunării, mai tîrziu și pe calea ferată Belgrad-Niș-Piret. Situațiunea aceasta de­și e foarte serioasă se poate însă schimba, dacă Multipla înțelege­re și Serbia vor avea un mare succes tactic. VEGETIUS DE VORBA cu refugiați sârbi Calafat. 6 Noembrie In orașul nostru au sosit ve­nind din Ostrovul-Mare pe jos distanță de 70 kilometri mai mulți refugiați sîrbi. Intrebîndu-i de ce au plecat din Ostrovul-Mare, ei spun că acolo sunt așa de mulți, nncit la o casă sunt cite 25—30 pînă la­­ 10 refu­giați și mizeria a început să se arate, căci locuitorii de acolo au împărțit aproape tot ce aveau de mîncare cu ei. Ba mulți i-au aju­tat cu haine și n’au cuvinte cum să le mulțumească. Ei spun că priveau din Ostro­vul­ Mare cum bulgarii cărau tot ce găseau prin satele sîrbești, în Bulgaria. Sute de care cu haine, porumb, lemne și cu butoaie cu vin au fost duse de bulgari la ei. In spe­cial vin mult au luat bulgarii, căci după cum spun ei, de mult nu s’a făcut vin mult, ca anul a­­cesta. Cea mai mare parte din refu­giați sunt români de pe valea Ti­­mocului. Cînd le-am spus că se pot în­toarce la vetrele lor, au răspuns cu atâta timp cît vor fi acolo bul­garii și germanii, nu se vor în­toarce acasă, căci vor fi imediat omorîți de aceștia. Mulți din ei ,abia mai puteau merge, din cauza drumului lung și a suferinței. Intruirea de eri a «Ligii pentru un­tatea națională» „Liga pentru unitatea naționa­lă” a avut eri, d. a. o nouă întru­nire publică, în Capitală, la „Da­cia". Sala plină La această întrunire a venit și d. Nicolae Eleva. A prezidat d. Dimitrie Butcu­­lescu. Președintele și d-nii Daniel Zorilă, fost prefect și Crișan—a­­cesta din urmă vorbind pentru meseriași și în legătură cu greu­tățile de trai de azi ale acestora — au reamintit rostul „Ligei pentru unitatea națională” care c: lupta pentru unirea tuturor românilor cu dragoste de țară, în jurul tronului, în vederea în­­făptuirei idealului național inte­gral, înainte de sosirea d-lui Eleva a fost și un mic inc­ient Un tî­­năr, al cărui nume nu-l cunoaș­tem, întrerupînd pe d. Butcule­­scu, pe cînd acesta vorbea, a ți­nut să arate că ce țin e momen­tul pentru înfăptuirea întregului ideal național, dar pentru a do­vedi acest lucru a criticat în chip prea vehement toate parti­dele noastre politice de guvernă­­m­înt, fără extenție rolul său de a vorbi nemulțumind publicul, s’a produs învălmăială în sală— și tînărul orator a fost silit să părăsească sala. D-lui Eleva i s’a făcut o pri­mire foarte că­duroasă. D. Nicolae Fîeva, chemat la tribună, a spus­ ,„­T am venit sa vă fie un discurs, ci să răspund la o datorie a mea și unui simfi­­m­înt pe care nu-l pot ascunde. Datoria mea era ca, atunci cînd cetățenii capitalei au venit să mă întrebe care îmi este părerea asupra situației, să nu refuz a-mi spune cuvîntul—cu toate că în­trunirea aceasta nu este convo­cată nici după cererea, nici după părerea mea. Eu­ nu aș fi găsit necesară nici „Liga pentru uni­tatea națională”, nici „Federa­ția unionistă”, pentru că ligi de felul acesta nu sunt necesare în împrejurările de azi. Se poate să nu fie azi vreun român pentru unitatea națională? Nu­ci nu fac parte din nici una din aceste ligi. Dar pentru că am venit aci, mă folosesc de această împrejurare ca să vă in­vit eu la o întrunire, pe care o convoc pentru Duminica viitoa­re, spre a vă spune ce gîndesc și care trebue să fie felul de a gîn­di al tuturor asupra situației ac­tuale. Am în acelaș timp de fă­cut constatarea că guvernul nu a scos azi armata pe strade și ț­a să dezaprob guvernele care du­pă 50 de ani de viață constituțio­nală mai recurg la armată pen­tru împiedecarea manifestațiuni­­lor cetățenești îngăduite de Con­stituție”. După d. Fleva a vorbit d. Take Policrat, care a spus, de față fi­ind și d. Nicolae Eleva, că tribu­nul, deși afirmă că nu aparține „Ligei pentru unitatea naționa­lă”, după cum nu aparține nici „Federației”, e totuși de acord cu liga în ce privește multa chibzu­ință ce trebue să fie în țară pen­tru asigurarea posibilită­iei de a se înfăptui idealul național. Sfîr­șindu-se cuvîntările, publi­cul întrunit s’a răspîndit în li­niște.* „Liga pentru unitatea națio­nală” a anunțat că va începe o serie de întruniri în provincie. — Ș. — icob' ram cam sasa Atrocități germane In Serbia — Numer­oase persoane executate In public — Lyon, 7 Noembrie. — Le Journal de Geneve publică o corespondență din Niș în care sunt denunțate atroci­tățile comise de trupele ger­mane în Serbia. La Luskca, un orășel de la sud de Pasa­­■ ‘■vat, trupele germane au măcelărit cu grămada popu­­ațiunea civilă, impușcînd bărbați, femei și copii fără deosebire. La Yk-Plana au schilodit îngrozitor­­­e șase fem­ei și șapte copii. La So­­ioveni măcelărirea generală a populațiunei civile. La Pa­lanca doisprezece bătrîni bolnavi și neputincioși fură smulși din case și duși în piața publică, unde fură îm­pușcați in fata populațiunii. La Sopot, soldații germani năvăliră prin casele locui­torilor liniștiți și om­orîră cu baionetele pe bătrîni, femei și copii apoi deferă foc case­lor La Lozowsk trei preoți fu­ră scoși din biserică și îm­pușcați în piața publică. Corespondenții de război din cartierul general al ar­matei generalului, Macken­sen nu contrazic aceste fap­­te ; se mărginesc numai să se înregistreze fără comen­tarii. Violente lupte în Macedonia între franco-englezi și bulgari . Prin telegrafia fără fir — Poldhu, 6 (sosită 7).— Legațiu­­nea britanică din Atena a anun­țat că diviziuni britanice de pe frontul sîrb au cooperat cu for­țele franceze și vor fi urmate de altă armată complimentară. 4 . 'muricatul francez, în conti­nuarea publicărei de ele, spune ca Aliații au făcut sforțări vio­lente spre a recuceri Krivoiak și că o luptă înverșunată este în curs aproape de Rabrovo. Ofițeri bulgari decorați de­ Franz Josef Viena, 6 (sosită 7).— împăra­tul a conferit „Gri­cea meritului militar” de cl­in­ cu decorațiu­­nea de război locotenenților bul­gari Gad­jeff și Janikieff, ale că­ror detașamente au operat prima joncțiune cu trupele austro-ger­­m­ane. (K. B.) Armata bulgară decimată de sârbi și aliații lor se retrage peste Vardar Lyon. 7 Noembrie.­­ Ar­mata bulgară, pornind din Veles spre Prilep ca să nă­vălească în Macedonia, a fost bătută de armata sîrbă la isvor, în gura trecătoarei Babana. In cursul luptei care a ținut mai multe zile, deta­șamente de infanterie fran­ceză și cavalerie engleză, sosind din Krivovac, au ho­­tărit victoria sîrbească. Is­­vor și Gradsko au fost luate de armata victorioasă. Armata bulgară decimată, a fost pusa pe goană în dez­ordine în direcțiunea spre est. Țărmul drept al Varda­­rului este curățat de Bul­gari. Noul manifestațiuni ia Sofia Sofia, 6 (sosită 7).­­ Spre seară manifestațiunile au reînceput. Manifestanții cu muzica în frun­te și purtînd drapele bulgare, germane, austriace, ungare și turce, au mers în fața legațiuni­­lor aliaților unde au făcut înde­lungate manifestațiuni la adresa țărilor respective. Muzica a into­nat imnurile aliaților. Peste tot s au pronunțat discursuri. In fața legațiunii austro-ungare oratorii au relevat serviciile eminente a­­duse de contele Tarnowsky cau­zei bulgare. Ministrul a apărut în balcon și a mulțumit strigînd: „Trăiască Bulgaria ! Trăiască M. S. Regele Ferdinand ! Trăiască brava armată bulgară !” Aceleași scene s’au repetat în fața legațiu­­nilor turcă și germană. (Agenția Bulgară). Ciocnire între două trenuri de mari — Un­eori și doi rSniți — Brăila, 7 Noembrie O gravă ciocnire de tre­nuri s’a întîmplat astă-noap­­te în stația Dedulești. Doua trenuri de marfă­, care ve­neau unul dintre lanca și altul dinspre Eăuței, cu vi­teză mare, neputîndu-se o­­pri la timp s’au isbit puter­nic. Ș­ase vagoane au fost sfarîmate. Locomotivele s’au supra­pus. Au fost răniți șeful de tren Ștefan Dragomir și frînarul Olteanu. Un necunoscut, care călă­tori în mod clandestin cu u­­nul dintre cele două trenuri a fost omorît. El se afla dea­­su­ra unui vagon. Răniții au fost duși la spi­talul din Buzău. Din cauza ciocnirei linia București-Brăila a fost în­treruptă pînă azi dimineață la orele 8 și jumătate, cînd în urma măsurilor luate a fost restabilită. Vaporul de Tulcea a ple­cat fără a lua coresponden­ța de dimineață. S-a deschis o anchetă spre a se stabili cauzele ciocni­­reii. Din primele cercetări re­­ese că vina ar cădea asupra mecanicului de la trenul ce veni dinspre Eăuței, tren care neputînd fi frînat a tre­cut de stație întîlnind pe cel care venea dinspre lunca. De asemeni se fac cerce­tări spre a se stabilii identi­tatea celui mort. Pe cît se a­­firmă acesta ar fi un soldat rezervist, care pleca Sîmbă­­ta seara în permisie acasă. înființarea unei legațiuni bulgare in Suedia Sofia, 6 (sosită 7).­­— Suedia dînd asentimentul pentru crea­rea unei reprezentațiuni diplo­matice la Stockholm, guvernul a desemnat pe fostul însărcinat de afaceri la Paris, Grecoff, ca în­­sarcinat de afaceri al Bulgariei la Stockholm. D. Grecoff va ple­ca în ce­înd. (Ag. bulgară). Iile transporturi germane cu munițiuni pentru Bulgaria Calafat. 6 Noembrie Un nou transport cu munițiuni nemțești au trecut azi prin fața portului spre Bulgaria. Convoiul era compus din două vapoare trăgînd după ele 6 șle­puri încărcate cu munițiuni și era escortat de un vas de războiu austriac, un monitor, care avea instalațiune de telegrafie fără fir. Patru din șlepuri au fost duse la Lompalanca, iar două au fost lăsate la Vidin. Vaporul bulgăresc „Boris“ tran­sportă în continuu răniți de la Lompalanca la Vidin, purtînd pavilion alb cu Crucea Roșie, iar vaporul rusesc „Belgrad“ captu­rat de bulgari, face legătura Vi­­din-Lampalanca, transportînd tru­pe bulgare. Fabricarea de muniținnt în Anglia Londra, 4 (sosită 7).—Oficial.— Numărul stabilimentelor cari se ocupă cu fabricarea de muni­ția­ni, puse sub controlul guver­nului, se urest acum la 1348. (Reuter), In ajunul cuceririi Bagdadului de câtre englezi — îngrijorarea Germanilor — Londra, 4 (sosită 7). — Gazeta de Colonia, publică o telegramă din Berlin, al cărei scop pare a fi de a pre­găti opiniunea germană pen­tru știrea luptei Bagdadului de către englezi. Telegra­ma face să reiasă importan­ța efectivelor britanice, care urcă cursul Tigrului și spri­jinul ce dau acelor trupe ca­­nonierele prevăzute cu tu­nuri cu bătaie mare și pu­tința ca întăririle trimise de turci să nu ajungă prea tîr­ziu. Gazeta invită pe cititorii ei să nu exagereze impor­tanța strategică a Bagda­dului. Deutsche Tageszeitung pu­blică un articol în același sens. (Reuter). MARTI, 271(9 Noemb.) OCTOMBRIE 1915 Director politic: General GR. CRAINICANU EXPLOZIA DEN STRAM SF. N2GGI.AE­ Ș £ LABI Un comisionar e rănit grav do o liomM pe care i^o încredințase u necunoscut — O întimplare misterioasă, care dă mult de lucru poliției și par­chetului s-a petrecut seri dimi­neața pe la orele 9 în str. Sf. Ni­­culae Stelari. Un bătrân comisionar, care tre­cea cu un pachet în mină, în dreptul unei prăvălii de cofetă­rie alături de biserica Sf. Nicu­­lae, voind să deschidă pachetul, s'a produs o groaznică explozie. Comisionarul, care se numește Dumitru Apostolescu și poartă numărul 36 a căzut la păm­înt a­­vînd un deget rupt, restul mîinei drepte strivit și cu arsuri grave pe față. Un băețaș, Gheorghe Du­mitru, din prelungirea Doroban­ți, care trecea prin apropierea comisionarului a fost atins și el ușor de sfărîmăturile bombei, bu­căți de fier și de plumb. Geamu­rile cofetăriei au fost sparte de pu­terea exploziei. Numeroși trecă­tori s’au strîns în cîteva clipe și răniții au fost duși la spital. Bă­iatul Gh. Dumitru a fost lăsat în libertate, iar comisionarul reți­nut. Iată, după declarațiile comisio­narului, cum s’a petrecut faptul:­­ Cu o seară înainte, pe la orele 8 jum. pe cînd se afla în fața ma­gazinului Adele din str. Doam­nei, i-a ieșit înainte un tînăr ca de 19—20 de ani, de statură po­trivită, brun, cu o mustață mică neagră, slăbuț, cu un palton ne­gru cu dungi. A întrebat pe comi­­sionar dacă e liber și i-a dat un leu, o scrisoare pe al cărei plic se aflau scrise cu creionul cuvin­tele : „str. Justiției 28“ și un pa­chet de for a bidoanelor de gaz, greu, învelit pe deasupra cu un ziar pe care sta scris adresa: „D-lui profesor Ianculescu, str. Justiției 28“. A spus comisionarului să ducă pachetul și scrisoarea la adresă și să -l lase acolo. La adresa indicată i-au ieșit înainte doi tineri, în curte. Unul din ei a desfăcut plicul și a citit, cu voce tare, scrisoarea, astfel concepută : „Nu deschide cutia, că ești pier­dut !“ Tînărul a intrat cu scrisoarea în casă la d. Ianculescu, lăsînd pachetul în mîna comisionarului. Peste cîteva momente, d. Iancu­­lescu a ieșit în balcon și i-a­ stri­gat comisionarului să se ducă cu pachetul la poliție unde va veni și d-s». • In adevăr, d. Ianculescu, care e profesor la seminarul Nifon și conferențiar universitar, s-a pre­­zintat în aceeași seară la poliție, la orele 9 jum. și a povestit cele întimplate, adăugînd că primise pînă atunci încă­ două scrisori în care era avertizat că vă primi un pachet, pe care, dacă-l va deschi­de, viața îi va fi în pericol. Pri­ma scrisoare o primise la 1 Sep­tembrie și alta în ajunul acestei intimul­ări. In timpul acesta, comisionarul Apostolescu, care era așteptat la poliție cu pachetul, în loc să se ducă acolo a intrat în circiuma unui anume Vanghele din str. Sf. Niculae-Șelari unde s’a pus pe băutură. Cîrciumarul, deși fusese pus în curent cu cele întâmplate și citise scrisoarea, n‘a dat aten­ție faptului și a pus pachetul pe o poliță, în prăvălie. Comisiona­rul a băut pînă noaptea tîrziu și a lăsat pachetul la prăvălie, ca să-l ia a doua zi. Ieri dimineața a venit și a luat pachetul. Cînd a ieșit în stradă a arătat scrisoarea sergentului din post, care i-a spus : — Eu să fiu în locul tău. I-aș desface ! Pe urmă, ca măsură de precau­­țiune, a luat-o, încet, pa trotuarul celălalt. Comisionarul a încercat atunci să deschidă pachetul și în acel moment s’a produs explozia. Din sfărîmăturile proiectilului s’a putut stabili cum era fabrica­­tă bomba , un șrapnel gol umplut cu praf de pușcă, avînd în loc de focos un pistol încărcat cu iarbă, cu capsă și cu cocoșul ridicat. O sfoară , era legată cu un capăt de trăgaci și cu celălalt de capacul cutiei. Așa că, în momentul cînd s-a ridicat capacul sfoara a tras trăgaciul și capsa a luat foc. Cu toate că bomba era în mod dibaci închipuită, construcția ei era ope­ra unei mâi­ni neîndemînatice. S’a crezut un moment că ar fi vorba de un atentat politic­ și au sosit la prefectura poliției toți membrii parchetului, mai mulți judecători de instrucție și d. L Panaitescu, directorul siguranței cercetări, examinând scrisorile și sfărîmăturile bombei. Totul a ră­mas­­ însă un mister. D. Ianculescu nu face politică de nici un fel și se ocupă numai de școală. Nu are nici­ un­ dușman personal și afară de faptul că a candidat odinioară la postul de e­­pitrop al seminarului Nifon, a­­vînd incidente cu ceilalți candi­dați, și de faptul că a lăsat cîțiva elevi repetenți, nimic altceva de­osebit nu se poate reține. Cercetările pentru descoperirea misterului continuă. * Eri s’a ținut în palatul Came­rei de comerț congresul tăbâ­­carilor cu delegați din țară. Congresul se deschide sub preșidenția d-lui Pavel Negrea­­nu. D-sa explică rostul agitației tăbăcarilor spunînd că­ prețu­rile maximale sunt o necesitate a timpurilor grele prin care tre­cem, din cauza cărora sufer, funcționarii și populațiunea să­­racă, prețurile sunt într’adevăr exagerate, aceasta însă nu din cau­za tăbăcarilor. Face un calcul amănunțit al costului tălpii și tovalului, con­­chizînd că este o imposibilitat­e de fapt, a putea vinde cu prețu­rile maximale fixate de minister care sunt sub cost. „Noi tăbăca­­rii, am fi mulțumiți cu un cîș­­tig de 8—10 la sută, dar pe care nu’l putem realiza astăzi. Prețurile maximale să fie ime­diat suspendate, altfel vom fi nevoiți să închidem fabricile, să concediem­i lucrătorii, să consi­derăm perdută industria națio­nală a tăbăcăriei“. D. C. Grigoriu: Ministerul a fixat prețurile actuale, fără să consulte pe fabricanți. Industria tăbăcăriei trece astăzi printr’o criză intensă. Art. 27 din legea măsurilor excepționale nu s’a respectat. Nici un președinte sau delegat al vreunei Camere de comerț nu a fost consultat. Una din piedicile ce ni se pu­ne sunt înșiși unii dintre tăbă­­cari: Gr. Alexandrescu. Mân­drea și alții cărora, în calitate de furnisori ai armatei, le convin prețurile maximale actuale întru­­cît în furniturile ce au­ ei des­fac talpa cu 20 lei kgr. nu cu 7.50 cum sunt siliți ceilalți s’o­­ vîndă. S’au făcut oferte armatei de acești fabricanți cu 30 lei pere­chea de bocanci si 15 lei opin­cile; ei bine, prin aceasta se face o speculă cu industria tăbăcă­­riei, care dăunează tăbăcarilor nefabricanți de încălțăminte Cere ca prețurile maxi­male să fie întocmite după o cotă fă­cută la fabrica statului „Buco­­văț”, așa cum a fost prevăzut în memoriul anterior. D. Ion Dum­itrescu-Ploaști: Dacă ministerul nu va reveni, să i se pună la dispoziție materia­lele tăbăcarilor în schimbul u­­nui cîștig de 5 la sută. D. Filderman-Bacău: Prețuri­le maximale sunt imposibil de aplicat. Să ne adresăm și mini­sterului de război, să-i arătăm ce vor și ce fac furnisorii arma­­­tei și cred că vom fi ajutați. D. Handschuh-R.-Vîlcea: Ara­tă imposibilitatea de a continua cu lucrul în fata preturilor ce se impun de minister” și că deci ■ vom fi nevoiți a închide fabrici­le”. D. T. Sana­tiu­o: Face o compa­rație a prețurilor din statele ve­cine: Austria unde se vinde cu 8 lei kgr. talpă, Bulgaria Î4 lei kgr„ Grecia 12 lei kgr., Germa­nia 14 lei kgr., deși materia pri­mă e mai­eftină și propune o in­tervenție energică, pentru a pu­ne la adăpost industria de de­zastru. Mai vorbesc d-nii Handsb­uh, Negreanu și alții după care se a­­lege o comisiune care va țini după prînz o ședință intimă pentru a hotărî demersurile ce vor trebui făcute, precum și a întocmi un memoriu pe care îl vor prezenta ministerelor Marți dimineață. Pină atunci congresul se de­clară permanent pentru a discu­­ta și aviza asupra mijloacelor de nuntă. Marti d. a., se va ține o nouă ședință publică, cînd se va co­munica rezultatul demersurilor făcute. Ședința s’a ridicat la orele 2 D. R TAB­ACARILOR Delegațiuni din țară.—Diooluțiunile.—TĂbăcarii deciși a-și înelîi da fabricele și a concedia lucrătorii. — Delegația în ministerul de război. — Congresul se declară în permanență. #

Next