Universul, octombrie 1915 (Anul 33, nr. 271-299)
1915-10-27 / nr. 297
r< A £ RÂMI EXEMPLARUL.—ANUL XXXIII. — MAL 297P LU’GI CAZZAVILLITN &XIVEHBDS CELE DIN URMĂ ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGĂ TELEGRAFICE ȘI TELEFONICE Redacta și Administrația: București, str. Brezoianu, 11 In pragul războiului de GENERALUL GR. GRAIZIGIANU. „Universul" este organul CAUZEI NAȚIONALE. El este, prin urmare, organul tarei, organul guvernului, organul partidelor politice și al tuturor Românilor, cari luptă entru apărarea și mărirea noastră cu țările române de peste Carpați. „Universul" are absolută încredere în patriotismul guvernului și al partidelor politice din țară. Din nenorocire, între acestea s’a săpat o prăpastie adîncă, în privința momentului acțiunii, sau chiar a înțelesului idealului național. De 15 luni noi luptăm pentru unirea tuturor, dar n’am reușit, deși era numai o chestiune de modalitate și de bunăvoință. „Universul", însă, neclintit independent și nepărtinitor, trebue să-și urmeze menirea sa. In amestecul babilonic de idei de azi, în vîrtejul luptelor ce s’au încins, în văpăia focului ce ne arde sufletele, organul nostru, fără culoare politică și fără umbra de prejudecată, spune drept ceea ce crede săteanului, învățătorului, preotului, primarului și tuturor, tot așa precum primește de la aceștia, constată și înregistrează tot ce vine in folosul cauzei nationale, iarăși fără culoare politică și fără interes de partid sau personal. In marginile putinței omenești, „Universul" recunoște dretatea guvernului sau a partidelor politice, cind crede, că o au. Sarcina e grea, căci — cum am zis,— cel ce se pune intre săbii va fi cel dinUiu rănit. Chiar dacă nu ar exista un asemenea organ, guvernul, mai ales, ar trebui să-l inventeze, căci el are acțiunea principală,—el este mai mult espus la lovituri,—el e susținut numai de organele sale întreținute,— el are nevoie de a i se recunoaște dreptatea în mod neinteresat, — el are trebuință de o voce nepărtinitoare contra tendinței psihologice a mulțimi de a se ridica contra celui ce are puterea și a lua partea celui mai slab, — în fine, guvernul are nevoie de o opozițiune sincera și luminată, spre a pipăi opiniunea publică și a privi faptele sale prin oglinda ei. Regii și conducătorii înțelepți își creează singuri o opozițiune, ca control și afentare. Astfel, atît guvernul, cit și partidele politice au tot interesul de a susține presa sinceră independentă, căci numai aceasta le poate da dreptatea, cind o au, și numai prin aceasta se potine în contact cu marea massa a poorului. Numai prin ea se pot inspira de la opinia publică, sau pot inspira opinia publică. Nimeni nu poate cere unei asemeni prese a da mai mult decît poate da, unei părți sau alteia. „Universul" luptă pentru cauza națională, cu jertfe de tot felul, și are dreptul la respectul și încrederea tuturor, cari luptă pentru aceeași cauză. * Suntem în pragul războiului, după părerea mea, îmi fac o datorie de conștiințâ, ca să o spun, chiar sub amenințarea unei discipline de partid. Vina mea, în adevăr, e mare, de a spune adevărul și de a întărită țara contra Ungurilor, ceea ce cred, că este pregătirea de război sufletească a ei. Cu siguranță vom fi, pur și simplu, executat. Cauzele războiului nostru, neevitabil, sunt: MARIREA BILUĂRIEI PESTE MĂSURĂ ȘI DECĂDEREA ROLULUI ROMÂNIEI IN VALEA DUNĂRII,— PERDEREA DOBROGEI Și A FIDRELOR DUNĂRII, — STAFINIREA ȘI INCHIZ1 Ri.A DARDANELELOR DI. CĂTRE AUSTRO-GERM UNE, — ÎMPIEDICAREA RI AIIZARII IDEALULUI NATIONAL DE CĂTRE PU OAR!,— SDROBIREA SERBIEI SI IZOLAREA ROMÂNIEI DE EGEEA, ADRIATICA ȘI ORIENT. * In cit privește momentul, partidul Federațiunii Unioniste, cum și o parte cultă a națiunii, față cu gravitatea extremă a cauzelor războiului și înflăcărarea patriotismului lor, l’au voit în mai multe rînduri în trecut, l’au indicat înainte de atacul Serbiei de către Austro-Germani, și reclamă astăzi. Ca escepțiune, o voce universitară, declară, contrar semnăturei sale, că în urma legaturei austro-germanobulgare, „România este cu totul izolată, nu mai poate primi munițiuni și, deci, acțiunea noastră este neoportună pînă la intervenirea Anglo-Francezilor“. Dar,cum aceștia, chiar intervenind, n’ar putea să ne trimită munițiuni, peste capul inimicilor, deci, după sfîrșitul cu bine al răsboiului în Serbia, ar urma ca acțiunea noastră să devină iluzorie. Apoi, în aprovizionarea noastră cu munițiuni, s’a prevăzut, desigur, în urma secțiunii răsboiului, și cazul izolării tarei, așa că, fără îndoială, noi vom avea munițiuni. In aceeași ordine de idei, „citim în Le Journal des Bălcan", că: „cu cît Aliații „vor fi mai puțin desuși „pentru o mare acțiune în „Balcani, cu atît intervențiunea României și Greciei se va impune mai mult. Un număr de 100 la 900 mii de „Romano-Greci, admirabili „de disciplină, de ardoare și „curaj," sunt în stare să schimbe cu totul, în scurt timp, situațiunea din Balcani. Pentru România și Grecia, este o chestiune de viață și de moarte de a „interveni cît mai curînd cu putință“.* împărtășesc pe deplin părerile valorosului nostru confrate, pe cari le am desvoltat și eu în „Războiul se apropie" și „Războiul s’a apropiat". Dar, eu am adăugat, că MOMENTUL ACȚIUNII ESTE ATUNCI CÎND SE VA PRODUCE SITUAȚIUNEA STRATEGICA CEA MAI BUNA PENTRU NOI. Dacă guvernul a avut motive de a nu intra în acțiune în trecut, nici înainte de atacul din urmă al Serbiei, acum, însă, el are dreptate a aștepta puțin, dar FOARTE PUȚIN, pînă ce se va produce acea situațiune militară escepțională, care va veni înainte de sdrobirea definitivă a Sirbier, și poate înainte de desfășurarea totală a forțelor anglo-francorusești in Balcani. Acțiunea noastră va provoca, fără îndoială, mai ales după o înțelegere diplomatică prealabilă, eșirea Greciei din neutralitate și participarea ei la război. D-nal Iorga, care știe, poate, mai mult decît mine, a zis la Ateneu, că nu ne este indiferent ceea ce va face Statul român la ceasul său, și că va face. Ori, ceasul este cel definit mai sus ,și trebue a profita de el. Stat-majorul armatei îl va indica, desigur, la timp și în scurt timp. Alt moment mai favorabil nu cred că va putea veni pînă la sfîrșitul războiului european. Campania de iarnă nu trebue să ne sperie, din contra eu o prefer celei de vară.* Toate acestea se sprijinesc pe credința nestrămutată, că rezultatul final al războiului general va fi VICTORIA ÎMPĂTRITEI ÎNȚELEGERI. Spre a ne împărtăși la ea, România trebue și poate, numai cu forțele ei, să răstoarne totul pe teatrul de războiu balcanic. Dar dacă nu va învinge împătrita înțelegere? Atunci, nu va învnge complet nici Austro-Germania și, în orice caz, se va întîmpla a ceea ce am spus, că se va întâmpla și ceea ce și orbii văd. Și, apoi, suntem său nu suntem un popor? Avem sau nu ceva de apărat sau de cîștigat? Avem un ideal? Atunci, la luptă, căci astăzi luptă pînă și furnîcele, ca Belgia, Serbia și Muntenegru ! Numai, guvernul să zică UN CUVlNT, pentru împăcarea și unirea cu opozițiunea, care a declarat că nu va este puterea, ci înțelegerea. Altminteri, nu de partea lui va fi dreptatea. 26 Oct. 1915. Buletinul războiului Situațiunea militară prezintă desigur un deosebit interes pa teatrul războiului sîrbesc. Ofensiva austro - germano - bulgară merge, după informațiunile primite din Berlin, Viena și Sofia, mai repede decit se așteaptau acești aliați. După versiunea bulgară, în ziua de 24 c. (6 Noembrie st. n.) orașul Niș a căzut în stăpânirea armatei Boiadzer. Armatele bulgare aveau încă din ziua de 24 c. în stăpînire următorul hont: Prilep (35 km. nord est de Monastir)-Krivolak- Strumița pentru aripa lor stingă (sudică), încercarea de înaintare in contra Monastirului a eșuat, după versiunea sîrbească, in urma victoriei anglo-francezilor pe frontul Monastir-Prilep. Atacurile acestora pe frontul Prilep-Krivolak-rul Strumița ar fi eșuat, cu mari pierderi, după informațiunile din sursă bulgară. O nouă divizie franceză a debarcat la Salonic și înaintează spre frontul de luptă. Trupe italiene sunt pe cale să debarce la Valona. Englezii au debarcat trupe neozelandeze și din metropolă la Cairo Armata bulgară Teodorof ocupă Vardarul, de la Krivolab în sus prin Veles pînă la Uskab, deci frontul se fringe spre nord și nord-est, pe la vest de Kumanovo și Vrania (valea Moraviei). Din valea Moravei superioare, se pare că nu a mai rămas în stăpînirea Sîrbilor decît secțiunea de la nord de Vrania pînă la sud de Niș, și de la nord de Niș pină la sud de Paracin. Joncțiunea aripei stingi a armatei Kosves cu aripa dreaptă a armatei Boradnei era făcută încă din ziua de 23 c. (5 Noembrie st. n.) prin satul Vlașca la nord de Caprița. De altă parte, armatele germano-austriace inaintînd spre sud au atins Morava occidentală la Ciadak și Kraljevo. Aceste orașe ar fi cucerite. In fine, un grup secondar austro ungar operează în sud-estul Bosniei, în jur de Vișegrad, fără a avea succese. Din această expunere se vede că armata sîrbă se găsește aproape pretutindeni retrasă în puternicul masiv muntos cuprins ipre cele două Morave, în timp ce aripa ei dreaptă, călare pe isvoarele Vardarului și-a dat mina cu anglo-francezii între Bitolia și Prilep. Liniile ei de comunicație sunt spre Muntenegru și Albania. In Muntenegru Sîrbii au bază de operațiuni sigură, pentru că acest stat este aliatul Serbiei. In Albania, este foarte probabil, că prin intervențiunea energică a Italiei sîrbii vor putea forma adevărata lor bază de aprovizionare în sine, în cazul cind Grecia va lua partea sîrbilor, și la aceata ne face să sperăm căderea actualului guvern și marea poliniaritate de care se bucură. Venizelos, situațiunea strategică a armatei sîrbești se va putea ameliora mult. Marea plictiseală pentru Multipla înțelegere, este însă faptul, că austro-germanii sunt stăpîni pe Dunăre pînă la Vîrciorova și de un însemnat hinterland la sudul acestui fluviu. Aceasta le înlesnește considerabil reaprovizionarea cu muniții și tot felul de material de război a Bulgariei și Turciei deocamdată numai pe calea Dunării, mai tîrziu și pe calea ferată Belgrad-Niș-Piret. Situațiunea aceasta deși e foarte serioasă se poate însă schimba, dacă Multipla înțelegere și Serbia vor avea un mare succes tactic. VEGETIUS DE VORBA cu refugiați sârbi Calafat. 6 Noembrie In orașul nostru au sosit venind din Ostrovul-Mare pe jos distanță de 70 kilometri mai mulți refugiați sîrbi. Intrebîndu-i de ce au plecat din Ostrovul-Mare, ei spun că acolo sunt așa de mulți, nncit la o casă sunt cite 25—30 pînă la 10 refugiați și mizeria a început să se arate, căci locuitorii de acolo au împărțit aproape tot ce aveau de mîncare cu ei. Ba mulți i-au ajutat cu haine și n’au cuvinte cum să le mulțumească. Ei spun că priveau din Ostrovul Mare cum bulgarii cărau tot ce găseau prin satele sîrbești, în Bulgaria. Sute de care cu haine, porumb, lemne și cu butoaie cu vin au fost duse de bulgari la ei. In special vin mult au luat bulgarii, căci după cum spun ei, de mult nu s’a făcut vin mult, ca anul acesta. Cea mai mare parte din refugiați sunt români de pe valea Timocului. Cînd le-am spus că se pot întoarce la vetrele lor, au răspuns cu atâta timp cît vor fi acolo bulgarii și germanii, nu se vor întoarce acasă, căci vor fi imediat omorîți de aceștia. Mulți din ei ,abia mai puteau merge, din cauza drumului lung și a suferinței. Intruirea de eri a «Ligii pentru untatea națională» „Liga pentru unitatea națională” a avut eri, d. a. o nouă întrunire publică, în Capitală, la „Dacia". Sala plină La această întrunire a venit și d. Nicolae Eleva. A prezidat d. Dimitrie Butculescu. Președintele și d-nii Daniel Zorilă, fost prefect și Crișan—acesta din urmă vorbind pentru meseriași și în legătură cu greutățile de trai de azi ale acestora — au reamintit rostul „Ligei pentru unitatea națională” care c: lupta pentru unirea tuturor românilor cu dragoste de țară, în jurul tronului, în vederea înfăptuirei idealului național integral, înainte de sosirea d-lui Eleva a fost și un mic incient Un tînăr, al cărui nume nu-l cunoaștem, întrerupînd pe d. Butculescu, pe cînd acesta vorbea, a ținut să arate că ce țin e momentul pentru înfăptuirea întregului ideal național, dar pentru a dovedi acest lucru a criticat în chip prea vehement toate partidele noastre politice de guvernămînt, fără extenție rolul său de a vorbi nemulțumind publicul, s’a produs învălmăială în sală— și tînărul orator a fost silit să părăsească sala. D-lui Eleva i s’a făcut o primire foarte căduroasă. D. Nicolae Fîeva, chemat la tribună, a spus ,„T am venit sa vă fie un discurs, ci să răspund la o datorie a mea și unui simfimînt pe care nu-l pot ascunde. Datoria mea era ca, atunci cînd cetățenii capitalei au venit să mă întrebe care îmi este părerea asupra situației, să nu refuz a-mi spune cuvîntul—cu toate că întrunirea aceasta nu este convocată nici după cererea, nici după părerea mea. Eu nu aș fi găsit necesară nici „Liga pentru unitatea națională”, nici „Federația unionistă”, pentru că ligi de felul acesta nu sunt necesare în împrejurările de azi. Se poate să nu fie azi vreun român pentru unitatea națională? Nuci nu fac parte din nici una din aceste ligi. Dar pentru că am venit aci, mă folosesc de această împrejurare ca să vă invit eu la o întrunire, pe care o convoc pentru Duminica viitoare, spre a vă spune ce gîndesc și care trebue să fie felul de a gîndi al tuturor asupra situației actuale. Am în acelaș timp de făcut constatarea că guvernul nu a scos azi armata pe strade și ța să dezaprob guvernele care după 50 de ani de viață constituțională mai recurg la armată pentru împiedecarea manifestațiunilor cetățenești îngăduite de Constituție”. După d. Fleva a vorbit d. Take Policrat, care a spus, de față fiind și d. Nicolae Eleva, că tribunul, deși afirmă că nu aparține „Ligei pentru unitatea națională”, după cum nu aparține nici „Federației”, e totuși de acord cu liga în ce privește multa chibzuință ce trebue să fie în țară pentru asigurarea posibilităiei de a se înfăptui idealul național. Sfîrșindu-se cuvîntările, publicul întrunit s’a răspîndit în liniște.* „Liga pentru unitatea națională” a anunțat că va începe o serie de întruniri în provincie. — Ș. — icob' ram cam sasa Atrocități germane In Serbia — Numeroase persoane executate In public — Lyon, 7 Noembrie. — Le Journal de Geneve publică o corespondență din Niș în care sunt denunțate atrocitățile comise de trupele germane în Serbia. La Luskca, un orășel de la sud de Pasa■ ‘■vat, trupele germane au măcelărit cu grămada popuațiunea civilă, impușcînd bărbați, femei și copii fără deosebire. La Yk-Plana au schilodit îngrozitore șase femei și șapte copii. La Soioveni măcelărirea generală a populațiunei civile. La Palanca doisprezece bătrîni bolnavi și neputincioși fură smulși din case și duși în piața publică, unde fură împușcați in fata populațiunii. La Sopot, soldații germani năvăliră prin casele locuitorilor liniștiți și omorîră cu baionetele pe bătrîni, femei și copii apoi deferă foc caselor La Lozowsk trei preoți fură scoși din biserică și împușcați în piața publică. Corespondenții de război din cartierul general al armatei generalului, Mackensen nu contrazic aceste fapte ; se mărginesc numai să se înregistreze fără comentarii. Violente lupte în Macedonia între franco-englezi și bulgari . Prin telegrafia fără fir — Poldhu, 6 (sosită 7).— Legațiunea britanică din Atena a anunțat că diviziuni britanice de pe frontul sîrb au cooperat cu forțele franceze și vor fi urmate de altă armată complimentară. 4 . 'muricatul francez, în continuarea publicărei de ele, spune ca Aliații au făcut sforțări violente spre a recuceri Krivoiak și că o luptă înverșunată este în curs aproape de Rabrovo. Ofițeri bulgari decorați de Franz Josef Viena, 6 (sosită 7).— împăratul a conferit „Gricea meritului militar” de clin cu decorațiunea de război locotenenților bulgari Gadjeff și Janikieff, ale căror detașamente au operat prima joncțiune cu trupele austro-germane. (K. B.) Armata bulgară decimată de sârbi și aliații lor se retrage peste Vardar Lyon. 7 Noembrie. Armata bulgară, pornind din Veles spre Prilep ca să năvălească în Macedonia, a fost bătută de armata sîrbă la isvor, în gura trecătoarei Babana. In cursul luptei care a ținut mai multe zile, detașamente de infanterie franceză și cavalerie engleză, sosind din Krivovac, au hotărit victoria sîrbească. Isvor și Gradsko au fost luate de armata victorioasă. Armata bulgară decimată, a fost pusa pe goană în dezordine în direcțiunea spre est. Țărmul drept al Vardarului este curățat de Bulgari. Noul manifestațiuni ia Sofia Sofia, 6 (sosită 7). Spre seară manifestațiunile au reînceput. Manifestanții cu muzica în frunte și purtînd drapele bulgare, germane, austriace, ungare și turce, au mers în fața legațiunilor aliaților unde au făcut îndelungate manifestațiuni la adresa țărilor respective. Muzica a intonat imnurile aliaților. Peste tot s au pronunțat discursuri. In fața legațiunii austro-ungare oratorii au relevat serviciile eminente aduse de contele Tarnowsky cauzei bulgare. Ministrul a apărut în balcon și a mulțumit strigînd: „Trăiască Bulgaria ! Trăiască M. S. Regele Ferdinand ! Trăiască brava armată bulgară !” Aceleași scene s’au repetat în fața legațiunilor turcă și germană. (Agenția Bulgară). Ciocnire între două trenuri de mari — Uneori și doi rSniți — Brăila, 7 Noembrie O gravă ciocnire de trenuri s’a întîmplat astă-noapte în stația Dedulești. Doua trenuri de marfă, care veneau unul dintre lanca și altul dinspre Eăuței, cu viteză mare, neputîndu-se opri la timp s’au isbit puternic. Șase vagoane au fost sfarîmate. Locomotivele s’au suprapus. Au fost răniți șeful de tren Ștefan Dragomir și frînarul Olteanu. Un necunoscut, care călători în mod clandestin cu unul dintre cele două trenuri a fost omorît. El se afla deasura unui vagon. Răniții au fost duși la spitalul din Buzău. Din cauza ciocnirei linia București-Brăila a fost întreruptă pînă azi dimineață la orele 8 și jumătate, cînd în urma măsurilor luate a fost restabilită. Vaporul de Tulcea a plecat fără a lua corespondența de dimineață. S-a deschis o anchetă spre a se stabili cauzele ciocnireii. Din primele cercetări reese că vina ar cădea asupra mecanicului de la trenul ce veni dinspre Eăuței, tren care neputînd fi frînat a trecut de stație întîlnind pe cel care venea dinspre lunca. De asemeni se fac cercetări spre a se stabilii identitatea celui mort. Pe cît se afirmă acesta ar fi un soldat rezervist, care pleca Sîmbăta seara în permisie acasă. înființarea unei legațiuni bulgare in Suedia Sofia, 6 (sosită 7).— Suedia dînd asentimentul pentru crearea unei reprezentațiuni diplomatice la Stockholm, guvernul a desemnat pe fostul însărcinat de afaceri la Paris, Grecoff, ca însarcinat de afaceri al Bulgariei la Stockholm. D. Grecoff va pleca în ceînd. (Ag. bulgară). Iile transporturi germane cu munițiuni pentru Bulgaria Calafat. 6 Noembrie Un nou transport cu munițiuni nemțești au trecut azi prin fața portului spre Bulgaria. Convoiul era compus din două vapoare trăgînd după ele 6 șlepuri încărcate cu munițiuni și era escortat de un vas de războiu austriac, un monitor, care avea instalațiune de telegrafie fără fir. Patru din șlepuri au fost duse la Lompalanca, iar două au fost lăsate la Vidin. Vaporul bulgăresc „Boris“ transportă în continuu răniți de la Lompalanca la Vidin, purtînd pavilion alb cu Crucea Roșie, iar vaporul rusesc „Belgrad“ capturat de bulgari, face legătura Vidin-Lampalanca, transportînd trupe bulgare. Fabricarea de muniținnt în Anglia Londra, 4 (sosită 7).—Oficial.— Numărul stabilimentelor cari se ocupă cu fabricarea de munițiani, puse sub controlul guvernului, se urest acum la 1348. (Reuter), In ajunul cuceririi Bagdadului de câtre englezi — îngrijorarea Germanilor — Londra, 4 (sosită 7). — Gazeta de Colonia, publică o telegramă din Berlin, al cărei scop pare a fi de a pregăti opiniunea germană pentru știrea luptei Bagdadului de către englezi. Telegrama face să reiasă importanța efectivelor britanice, care urcă cursul Tigrului și sprijinul ce dau acelor trupe canonierele prevăzute cu tunuri cu bătaie mare și putința ca întăririle trimise de turci să nu ajungă prea tîrziu. Gazeta invită pe cititorii ei să nu exagereze importanța strategică a Bagdadului. Deutsche Tageszeitung publică un articol în același sens. (Reuter). MARTI, 271(9 Noemb.) OCTOMBRIE 1915 Director politic: General GR. CRAINICANU EXPLOZIA DEN STRAM SF. N2GGI.AE Ș £ LABI Un comisionar e rănit grav do o liomM pe care i^o încredințase u necunoscut — O întimplare misterioasă, care dă mult de lucru poliției și parchetului s-a petrecut seri dimineața pe la orele 9 în str. Sf. Niculae Stelari. Un bătrân comisionar, care trecea cu un pachet în mină, în dreptul unei prăvălii de cofetărie alături de biserica Sf. Niculae, voind să deschidă pachetul, s'a produs o groaznică explozie. Comisionarul, care se numește Dumitru Apostolescu și poartă numărul 36 a căzut la pămînt avînd un deget rupt, restul mîinei drepte strivit și cu arsuri grave pe față. Un băețaș, Gheorghe Dumitru, din prelungirea Dorobanți, care trecea prin apropierea comisionarului a fost atins și el ușor de sfărîmăturile bombei, bucăți de fier și de plumb. Geamurile cofetăriei au fost sparte de puterea exploziei. Numeroși trecători s’au strîns în cîteva clipe și răniții au fost duși la spital. Băiatul Gh. Dumitru a fost lăsat în libertate, iar comisionarul reținut. Iată, după declarațiile comisionarului, cum s’a petrecut faptul: Cu o seară înainte, pe la orele 8 jum. pe cînd se afla în fața magazinului Adele din str. Doamnei, i-a ieșit înainte un tînăr ca de 19—20 de ani, de statură potrivită, brun, cu o mustață mică neagră, slăbuț, cu un palton negru cu dungi. A întrebat pe comisionar dacă e liber și i-a dat un leu, o scrisoare pe al cărei plic se aflau scrise cu creionul cuvintele : „str. Justiției 28“ și un pachet de for a bidoanelor de gaz, greu, învelit pe deasupra cu un ziar pe care sta scris adresa: „D-lui profesor Ianculescu, str. Justiției 28“. A spus comisionarului să ducă pachetul și scrisoarea la adresă și să -l lase acolo. La adresa indicată i-au ieșit înainte doi tineri, în curte. Unul din ei a desfăcut plicul și a citit, cu voce tare, scrisoarea, astfel concepută : „Nu deschide cutia, că ești pierdut !“ Tînărul a intrat cu scrisoarea în casă la d. Ianculescu, lăsînd pachetul în mîna comisionarului. Peste cîteva momente, d. Ianculescu a ieșit în balcon și i-a strigat comisionarului să se ducă cu pachetul la poliție unde va veni și d-s». • In adevăr, d. Ianculescu, care e profesor la seminarul Nifon și conferențiar universitar, s-a prezintat în aceeași seară la poliție, la orele 9 jum. și a povestit cele întimplate, adăugînd că primise pînă atunci încă două scrisori în care era avertizat că vă primi un pachet, pe care, dacă-l va deschide, viața îi va fi în pericol. Prima scrisoare o primise la 1 Septembrie și alta în ajunul acestei intimulări. In timpul acesta, comisionarul Apostolescu, care era așteptat la poliție cu pachetul, în loc să se ducă acolo a intrat în circiuma unui anume Vanghele din str. Sf. Niculae-Șelari unde s’a pus pe băutură. Cîrciumarul, deși fusese pus în curent cu cele întâmplate și citise scrisoarea, n‘a dat atenție faptului și a pus pachetul pe o poliță, în prăvălie. Comisionarul a băut pînă noaptea tîrziu și a lăsat pachetul la prăvălie, ca să-l ia a doua zi. Ieri dimineața a venit și a luat pachetul. Cînd a ieșit în stradă a arătat scrisoarea sergentului din post, care i-a spus : — Eu să fiu în locul tău. I-aș desface ! Pe urmă, ca măsură de precauțiune, a luat-o, încet, pa trotuarul celălalt. Comisionarul a încercat atunci să deschidă pachetul și în acel moment s’a produs explozia. Din sfărîmăturile proiectilului s’a putut stabili cum era fabricată bomba , un șrapnel gol umplut cu praf de pușcă, avînd în loc de focos un pistol încărcat cu iarbă, cu capsă și cu cocoșul ridicat. O sfoară , era legată cu un capăt de trăgaci și cu celălalt de capacul cutiei. Așa că, în momentul cînd s-a ridicat capacul sfoara a tras trăgaciul și capsa a luat foc. Cu toate că bomba era în mod dibaci închipuită, construcția ei era opera unei mâini neîndemînatice. S’a crezut un moment că ar fi vorba de un atentat politic și au sosit la prefectura poliției toți membrii parchetului, mai mulți judecători de instrucție și d. L Panaitescu, directorul siguranței cercetări, examinând scrisorile și sfărîmăturile bombei. Totul a rămas însă un mister. D. Ianculescu nu face politică de nici un fel și se ocupă numai de școală. Nu are nici un dușman personal și afară de faptul că a candidat odinioară la postul de epitrop al seminarului Nifon, avînd incidente cu ceilalți candidați, și de faptul că a lăsat cîțiva elevi repetenți, nimic altceva deosebit nu se poate reține. Cercetările pentru descoperirea misterului continuă. * Eri s’a ținut în palatul Camerei de comerț congresul tăbâcarilor cu delegați din țară. Congresul se deschide sub preșidenția d-lui Pavel Negreanu. D-sa explică rostul agitației tăbăcarilor spunînd că prețurile maximale sunt o necesitate a timpurilor grele prin care trecem, din cauza cărora sufer, funcționarii și populațiunea săracă, prețurile sunt într’adevăr exagerate, aceasta însă nu din cauza tăbăcarilor. Face un calcul amănunțit al costului tălpii și tovalului, conchizînd că este o imposibilitate de fapt, a putea vinde cu prețurile maximale fixate de minister care sunt sub cost. „Noi tăbăcarii, am fi mulțumiți cu un cîștig de 8—10 la sută, dar pe care nu’l putem realiza astăzi. Prețurile maximale să fie imediat suspendate, altfel vom fi nevoiți să închidem fabricile, să concediemi lucrătorii, să considerăm perdută industria națională a tăbăcăriei“. D. C. Grigoriu: Ministerul a fixat prețurile actuale, fără să consulte pe fabricanți. Industria tăbăcăriei trece astăzi printr’o criză intensă. Art. 27 din legea măsurilor excepționale nu s’a respectat. Nici un președinte sau delegat al vreunei Camere de comerț nu a fost consultat. Una din piedicile ce ni se pune sunt înșiși unii dintre tăbăcari: Gr. Alexandrescu. Mândrea și alții cărora, în calitate de furnisori ai armatei, le convin prețurile maximale actuale întrucît în furniturile ce au ei desfac talpa cu 20 lei kgr. nu cu 7.50 cum sunt siliți ceilalți s’o vîndă. S’au făcut oferte armatei de acești fabricanți cu 30 lei perechea de bocanci si 15 lei opincile; ei bine, prin aceasta se face o speculă cu industria tăbăcăriei, care dăunează tăbăcarilor nefabricanți de încălțăminte Cere ca prețurile maximale să fie întocmite după o cotă făcută la fabrica statului „Bucovăț”, așa cum a fost prevăzut în memoriul anterior. D. Ion Dumitrescu-Ploaști: Dacă ministerul nu va reveni, să i se pună la dispoziție materialele tăbăcarilor în schimbul unui cîștig de 5 la sută. D. Filderman-Bacău: Prețurile maximale sunt imposibil de aplicat. Să ne adresăm și ministerului de război, să-i arătăm ce vor și ce fac furnisorii armatei și cred că vom fi ajutați. D. Handschuh-R.-Vîlcea: Arată imposibilitatea de a continua cu lucrul în fata preturilor ce se impun de minister” și că deci ■ vom fi nevoiți a închide fabricile”. D. T. Sanatiuo: Face o comparație a prețurilor din statele vecine: Austria unde se vinde cu 8 lei kgr. talpă, Bulgaria Î4 lei kgr„ Grecia 12 lei kgr., Germania 14 lei kgr., deși materia primă e maieftină și propune o intervenție energică, pentru a pune la adăpost industria de dezastru. Mai vorbesc d-nii Handsbuh, Negreanu și alții după care se alege o comisiune care va țini după prînz o ședință intimă pentru a hotărî demersurile ce vor trebui făcute, precum și a întocmi un memoriu pe care îl vor prezenta ministerelor Marți dimineață. Pină atunci congresul se declară permanent pentru a discuta și aviza asupra mijloacelor de nuntă. Marti d. a., se va ține o nouă ședință publică, cînd se va comunica rezultatul demersurilor făcute. Ședința s’a ridicat la orele 2 D. R TABACARILOR Delegațiuni din țară.—Diooluțiunile.—TĂbăcarii deciși a-și înelîi da fabricele și a concedia lucrătorii. — Delegația în ministerul de război. — Congresul se declară în permanență. #