Universul, noiembrie 1915 (Anul 33, nr. 303-329)
1915-11-26 / nr. 327
v J ' Á Ă fS BANI EXEMPLARUL.ANUL XXXIII. — Iinul 327 Fondator: LUIGI CAZZAVILLIN CELE DIN URMĂ ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGĂ TELEGRAFICE S3 TELEFONICE Redacția și Administrația: București, str. Brezoianu, 1î Constatări D. N. Iozan, în conferința sa de la Craiova, a făcut unele declararări de cea mai mare importanță, venind de la cugetătorul de la Vălenii de Munte, în împrejurările actuale. Nu crede, că invaziunile hunilor, tătarilor si tuturor barbarilor cunoscuți, să fi întrecut in cruzimile acelea ale Austro- Germanilor și Bulgarilor de azi Si dacă noi n'am putut, după cum trebuia, să venim în ajutorul nobilului popor sârbesc, cauza se datorește împrejurărilor Dar timpul nu e trecut și vom resbuna grozav întîrzierea, căci clipa în care vom arăta că nu am uitat nici pe prietini, nici pe dușmani, nu e departe. Vom dovedi, că am capitalizat datoria noastră, pe care o vom plăti cu siguranță, căci oricite clipe ar avea nedreptatea, dreptatea are o vecinicie, în care se găsește un moment, cind cu sabia în mînă se va face să triumfe dreptatea. Se zice că Serbia este sdrobită, dar nu se poate distruge un popor, cum este poporul sirbesi cu o măsură omorîtoare condusă de Mackensen și cîteva inteligente militare buînărești. Pot să se stearpă fie pe harta Europai state alcătuite bizar din mozaicuri ciudate, cum e Austria, cam în fata unei sgudniri puternice se desfac neutru a nu se mai reface niciodată, dar State ca Serbia, nu. Ea nu cred, zice d. lorga, in triumful brigandajului, și momentul, cînd noi, împreună cu Serbii, vom merge la bimnta comună, spre a resbuna dreptatea înveunchiată, nu este depărtat. Noi avem o datorie morală de plătit Serbiei si un ideal național de îndeplinit cu fapte și cu ajutorul lui Dumnezeu. In fine, valorosul si energicul contenițiar declară, că momentul Basarabiei nu a sosit încă și că noi nu putem merge contra Rusiei, care se reface, ci contra Austro-Ungariei, care se sfărâmă. Să asculte poporul, zicem noi, cuvintele omului, care nu e vîndut nici politicei austro-germanofile, nici aurului nemțesc. Ziarul nostru a zis odată, ca chiar dacă am admite, prin absurd, că Austro-Garatania, ar ieși acum învingătoare, politica noastră trebue să fie de viitor, căci pacea va fi numai un armistițiu, iar răsboiul va reîncepe, deoarece Marile Puteri vor rămâne neclintit aliate până la victoria finală. Acum de curmă, ti. Sansonob ministrul Rusiei, a declarat că pentru Rusia și celelalte Puteri politica secolului XX va fi alianța lorin această credință, noi ne am bucurat și ne bucuram de trădarea Bulgariei față de creatoarea ei, Rusia, căci aceasta va asigura pentru un secol România contra perfidiei și lăcomiei bulgare. Bulgaria ne amenință prin statele ei oficioase cu soarta Belgiei și Serbiei. La această insolențănoi respundem, că am preferi chiar această soartă o sorioasa decit aceea de trădătoare și de paricida a Bulgariei.* Unul din ziarele vîndute Nemților, pentru un codru de pîine, scrie, că directorul nostru, d. general Crainicianu, ar fi afirmat: Îl că în Basarabia sunt 400 de mii de Ruși concentrați; 2) că Austro-Germanii n ar fi niciodată în stare să aducă o armată în Banat și să treacă Dunărea în Serbia. Acestea sunt sfruntata nea devăruri. Niciodată, directorul nostru politic nu a făcut asemeni afirmări. Dar trădătorii de patrie de ce nu sunt ei capabili? Numai ei, nenorociții, sau? în stare să se bucure, mai mult chiar de cît Ungurii, Bulgarii și Turcii de lacrimile copiilor și femeilor poporului sîrbesc. Numai ei, pentru aur, s’ar bucura fie chiar peirea noastră și de profanarea mormintelor părinților lor, îngropați în această țară Regulus. „Mai învie Serbia” de Domnul bătrân din vagon se aplecă misterios spre mine și, ca și cum s’ar fi adresat unui specialist pentru a-i cere o părere cu privire la o chestie controversată și dbstrusă, mă întrebă: „Ce crezi d-ta? Mai învie Serbia?“ Și se vor mai fi întrebând și alții așa. Ciudată și trista nedumerire la un popor ca al nostru, care, ca și cel sîrbesc, trăește din amintiri și pentru drepturi și căruța nu-i e permis a se îndoi niciodată de biruința finală, neapărată, a celor două idei prin care suntem și unii și alții, dealungul veacurilor, pentru totdeauna , ideia națională și ideia dreptății. Cum? Să piară Serbia pentru că la un moment dat, în anul 1915, s’au întîmplat să se adune contra ei trei oști, din trei țări, între care două imperii, adunînd cu ele tot ce tehnica de distrugere avea mai desăvîrșit? Pentru că s’a întîmplat ca aliatul grec a trădat și prietenia română n’a putut interveni? Pentru că s’a întîmplat — ce egoistă întîmplare!—ca patronii ruși, englezi, francezi n‘au venit la ceasul lor și nu numărul cerut? Pentru ce s’au întîmplat aceste lucruri, atunci cînd peste toate capriciile, grozave dar trecătoare, sunt factorii permanenți, veșnici, acei factori cari se chiamă: conștiința unui popor, amintirea tuturor jertfelor pe care le-a adus hotărîrea de a indura orice numai să nu trăiască pentru alții? Infrîngerea de azi, cumplitele chinuri din sufletele oamenilor politici și ale ostașilor, nemărginita durere a celor rămași acasă, jalea după cei morți pentru patrie, acestea sînt puterile netă de mîine. Ura împotriva Turcilor a adus Serbia cea mică de azi; ura, mai adinc simțită, deci mai rodnică, împotrva „Șvabului, Ungurului și Bulgarului“ va da, cînd vor crește copiii de azi și vor povesti copiilor lor prin ce foc a trecut țara lor iubită, Serbia cea mare. Așa trebue să imtecăm, fiindcă numai așa am putea primi cu dragă inimă surprinderile, care pot fi și amare, ale viitorului, în care suntem gata a ne arunca. Și fiindcă am început cu vorba bătrînului nostru care se îndoia de „învierea Serbiei“ să citez asta, din gura unui Belgian, care, in același tren, n’avea nici o îndoială. „De peste un an“ spunea el, „n’am nici o veste de la mama. Cineva mi-a propus să-i scriu prin legația germană din București“. — Și ai izbutit? — Eu? Prefer să nu știu nimic despre mama“. Luptele în Belgia Paris. 23. — „Comunicat belgian“: Noaptea a trecut fără incidente. Focul bateriilor noastre a oprit în diferite rînduri încercări de bobardare și a împrăștiat aglomerări inamice la Oesikerke, Nieucepelle, Oudecapelle. Am distrus două adăposturi și două tranșee inamice în special spre Mannekensvere și Yperlee. După amiazi artileria noastră a gonit din ferma de ln Terstgle muncitori germanii cari deschiseseră focul asupra posturilor noastre înaintate, (Havas). Sinsofia scriitanilor pe diferite taluri Berlin, 23. — Teatrul occidental : In diferite puncte ale frontului s’au dat lupte de artilerie, mine și granate cu mîna. In regiunea Bagume două avioane engleze au fost doborîte într’o luptă aeriană, aviatorii au murit. * Teatrul oriental: Ierile, revărsatul zorilor un atac la sud vest de lacul Babit s-a prăbușit cu mari pierderi în fața liniilor noastre. Un avion german lovit de artileria rusă înspre mare a fost salvat cu echipagiul său Ungă Markgrafen pe coasta Gurlandei. Teatrul balcanic. Fedenica și la nord-est de Ipek detașamente muntenegrene și sîrbești au fost respinse. (W. B.) RĂZBOIUL SERVICIUL PISTRU TELEGRAFIC Erai succese rusești Petrograd. 21. — Cu toată acalmia de pe front, săptămâna trenată a fost însemnată de mai multe fapte fericite pentru moi și cari, deși parțiale, au căpătat o oarecare însemnătate strategică pentru că au fost un simptom ,al forțelor combatante privite paralel. In regiunea Riga, lupta pentru luarea femei din Borsemunde s'a terminat în favoarea noastră. La 12 Noimbrie, deoarece Germanii s’au dovedit incapabili de a relua vechile lor porisiuni pe malul sting al Dvinei, ambele maluri ale acestui fluviu au rămas în mlinele noastre pe toată întinderea zonei fortificate dinspre Riga. Tentativele generalului german von Below de a se apropia din nou de Dvina înspre îllisti au fost respinse cu grave pierderi și în afară de aceasta porisiunile germane la nord de Nimit, lângă ferma Gasimirîski, precum și la sud de acel oraș, a încăput în inimile rusești, anulînduse astfel succesul german din această regiune în luna Octombrie trecut. Centrul armatei generalului Below s-a retras la rindul său înspre lacul Sveaten, în vreme ce aripa sa stingă era învinsă îngă satul Mintsung, în regiunea lacului Praiby. Aceste din urmă înfrîngeri ale Germanilor, deși inferioare celei de la 15 Noembrie la Ifinxt, dovedesc totuși neobosita perseverare a operei de război adusă de trupele noastre. Cît despre Germani activitatea lor se mărginește la o violentă bombardare care se termină de cele mai multe ori printr-un dud de artilerie ci ne asigură superioritatea. Pe frontul de vest pînă la Pripiat e liniște. Aripa dreaptă a frontului nostru din Volkyssia pe apa Struma, la sud-vest de Pinsk precum și la Stokhod a fost în ultimele zile teatrul unor serii de încăerări terminate cu bine pentru noi. O încercare a Germanilor de a se întări pe malul drept al apei Stokbod, lingă satul Komára a fost oprită în loc. Mai la sud trupele noastre s’au întărit definitiv pa malul sting al Styrului mijlociu, respingînd spre vest pe Austro-Germani. Ciocnirile ce au avut loc la vest de Novipodșe Revici și pe înălțimea de lingă satul Kozu Iinitzki au adus mari pierderi dușmanului, cifra lor se urcă la csî pnia 1089 oameni. Pierderile noastre sunt neînsemnate. Aripa stingă a armatei Boemmeimolii a fost respinsă cu pier fieri serioase în 18 lingă satul Jornice, la vest de Olyk. In Galiția trupele noastre au respins pe Germani la îl pe malul drept al Sirypei, exteminând mai înalte companii inamice și făcând mai mulți prizonieri. De atunci inamicul nu a mai încercat să treacă Siypa și se ține absolut pasiv. (Westnik). Pierderile englezilor Borna, 21. — Lord Asquith a comunicat, la Camera Comunelor că pierderile suferite de englezi în Franța in cele din urmă pei luni se urcă la 95 de mii de oameni, iar pierderile pe tot frontul de la începutul războiului si pPiă astăi la 300.230 morți, răniți și rătăciți. (A.T.I.) EXPLOZIE într’um depozit de muniții german Malta, 24. — Kopenhagen. După informațiuni private o puternică explozie a avut loc într-un depozit de munițiuni german. Sunt mai multe sute de morți. Un alt depozit de munițiuni în Silezia a fost prevenit la timp spre a scăpa de explozie. Ambele cazuri sunt suspecte și ar fi datorite nemulțumirei lucrătorilor. PE FROIm BALCANIC Austriacii se apropie de Ypek Viena. 23. — Trupele noastre au înaintat pa teritoriul muntenegrean și la Vest și Sud-Vest de Novibazar și dealungul drumului Mitrovica- Ypek. ■ In regiunea Carst de la Peștera trupele avantgardelor muntenegrene au fost respinse pe pozițiunea lor principală. La Est de Ipek am bătut o ariergardă sîrbă. Avantpoisturile noastre se apropie de oraș. Numărul prizonierilor făcuți în luptele de ori trece de 2100. (n. B.) Bulgarii au ocupt Bosna și Mira. — Ei înaintează spri öuripa Sofia. 23. — Trupele noaste continuă a urmări pe ambele maluri ale Vardarului pe Francesc, ca un bal în retragere. Coloana ce înaintează la Nord de Bitolia, prin Milevo spre drumul Bitolia—Besna, după o luptă crîmcenă a învins pe Sîrbi pe muntele Bigla și în 21 a ocupat orașul Besna. Coloana ce merge de la Kicevo asupra Ohridei, după o luptă înverșunată, a luat apprijiniș, puternic fortificată lingă satele Smedovo și Miramoratz și merge acum asupra Ohridei. Coloana ce merge de la Kicevo la Sud de Dibra, după o luptă sîngeroasă, a respins pe Sîrbu peste linia ce împarte cursul apelor și case urmează creasta muntelui Kama spre miazăzi și a luat în posesiune Dibra, de unde urmărește pe inamic în elt secțiunea Struga. Pe frontul muntenegrean, lângă Djakovo și Kalalum, trupele noastre continuă numărarea cantității excepțional de mare de material de războiu părăsită fie trupele sîrbo muntenegrene. (Agenția bulgară). Austriacă la Monastîr. — Trupele sirbești n’au fost dezarmate pe teritoriul grecesc . Prin telegrafia fără fir — Poldhu, 24. — Monastir este în mina austriecilor, însă germanii și bulgarii au arborat drapele. * Trupele sirbe nu au fost dezarmate pe teritoriul grec și un batalion raportează că a luat joncțiune cu forțele anglo-franceze, scăpa de catastrofa cei amenința. Trebue să recunoaștem că francezii au arătat în această afacere că știau să execute într'un mod exemplar manevra retragerei, deoarece au putut scăpa de cleștele în care îi pusesem. Dar trupele noastre trecură la ofensivă pe tot frontul și ocupară spre miazăzi linia Krivolak-Negotin- Karadartzi; inamicul se retrase in grabă. Stat-majorul general al armatei îndreptă o puternică coloană spre Tetovo-Gontivar și Kicevo, în îndoitul scop, prima de a ocupa Dibra și de a tăia sîrbilor retragerea în Macedonia, unde puteau eventual să se unească cu trupele anglo-franceze, secunde să ocupe Ohrida și Struga, și să pun în chipul acesta detașamentele sîrbe ce operau în raza Bitolia-Bosteneu în neputință de a se retrage în Albania. O coloană ce trebuia să taie retragerea garnizoanei din Bitolia, era îndreptată prin Smilevo pe drumul Bitolia-Ressen. Mersul înainte al acestei coloane sili pa Sîrbi să evacueze orașul Bitolia; astăzi acest oraș a fost ocupat de noi. Coloanele ce merg spre Ohrida și Dibra se apropie de obiectivele lor. Pe frontul sîrbo-muntenegrean, la Vest de Prizrend, ofensiva urmează asupra Djakovei. La prînz o coloană din trupele noastre a trecut Drinul alb și astă-seară ia în stăpînire orașul Djakova. Informațiunile complimentare sosite, spun că trupele noastre ce operează în regiunea Prizrend, au stabilit că sîrbii au părăsit pe drum toată artileria, echipagiile, trenul lor de automobile trăsurile pentru omnibuse, bandajele, cantitate considerabilă de munițiuni de tot felul și alt material de războic. Descoperim tunuri părăsite pe drum și pe pozițiunij aruncate în prăpăstii, băgate în pămînt ori aruncate în Drina, toate acestea arată panica armatei sîrbe înfrînte, care se silește în zadar de a evita catastrofa. Albanezii cam de doi-trei ani erau obiectul celor mai mari cruzimi din partea sîrbilor, se ridică și cu armele în mîini luptă în contra grupurilor de sîrbi ce rătăcesc prin munții Albaniei. (Agenția bulgară). Ferma acțiune a aliaților în Balcani Malta, 24. — Kopenhaga Aliații sunt convinși că vor urma cu energie campania in Balcani spre a opri înaintarea germanilor spre Constantinopol. Cum ai decurs ultimele lupte Sofia. 5. — Buletinul asupra operațiunilor dela 4. — La începutul operațiunilor contra Serbiei, atunci cînd toată armata noastră era îndreptată spre Vest, trupele franceze debarcate și sprijinite de forțe sîrbești ce operau în Macedonia meridională, isbutisera a se întări pe linia Sonicikaglava- Babunaplanina-Gradsko-Krivolak dar noi nu încetam de a înainta și pe măsură ce întăream trupele noastre de îrort la începutul lui Noembre am isbutit a respinge pe inamic peste linia Krivolak-Vardar-Cerna. Scopul nostru era de a învălui flancurile franceze spre a-i împresura, după sosirea unor forțe îndestulătoare. Ocuparea pantelor orientale Bodoba-Planina ne-a apropiat de scopul urmărit, deoarece francezii se aflau astfel întorși spre Nord-Est,Nord-Vest și Sud-Vest Ei observară situațiunea primejdioasă în care îi pusesem și luară îndată hotărîrea de a se retrage spre a Flota austriacă scufundă mai multe vaseitaliene și franceze cu provizii pentru Albania Viena. 23.—La 22 c., dimineața, crucișătorul nostru Novara cu cîteva contratorpiloare a scufundat prin focul artileriei la San Giovanni di Medita trei mari vapoare și două mici și numeroase mici vase cu pla%e cari debarcau proviziuni de războiu. Un vapor a sărit în aer. Flotila noastră a fost acolo bombardată, in mod foarte violent dar fără succes de vreo 20 de tunuri ce se aflau pe uscat. In apropriere de acest loc, vasul austroungar Varasdiner a nimici submarinul francez Fresnel și a făcut prizonieri pe comandant, pe ofițerul secund și 26 de oamenii 4. O altă flotilă a scufundat, în noaptea de 22 spre 23 cor. un vapor armat cu tunuri și un vas cu prize cu motor cu încărcătura completă pe calea de la Brindisi la Dvrazzo. Supraviețuitorii vaporului,, între cari 4 din marina de războiu, au fost făcuți prizonieri. Echipagiul vasului cu motor a fost, pus in libertate pe șalupe. (K. B.). Noi trage Italieni la Valona Roma. 22. — Știri din Valona anunță că acolo continuă să sosească noni trupe italiene. In ultimele zile au sosit un regiment de geniu și două regimente de artilerie de munte. (A. T. I.) I6 BB JOUI, 2019 Bec.) KQEMBRIE 1915 Luptele turcilor pe diferite fronturi Constantinopol, 21. — Pe frontul Irak trupele noastre continuă urmărirea dușmanului care se retrage in neregulă. Localitatea Bagikah, situată imediat la vest de Kurulamare a fost ocupată. Am luat un remorcher al inamicului de 259 tone, încărcati cu merinde și munițiuni și tot felul de material de războiu au făcut și cîțiva prizonieri. Numărul prizonierilor făcuți intr'o săptămină a fost de S ofițeri și 520 soldați. Canonierul,Firiklessa“ luată de curând a fost botezată ,,Sf. Selamn", pentru că englezii uciseseră șase servanți din mauzoleul acelui sfint situatângă localitatea cu acest nume. Pe frontul Caucazului nimic nou. Pe frontul Dardanelelor riposta viguroasă a artileriei noastre a făcut, ineficace obișnuitul foc al inamicului pe uscat și pe mare. Un transport inamic la Kemikhliman a fost lovit de un obuz și s-a scufundat, un torpilor a fugit. La Aribumu am distrus mitralieră inamică. La Sedulbahir in noaptea de 19 spre 20 Noembrie s'a dat o violentă luptă cu bombe. Inamicul a lansat foarte multe torpile contra centrului și aripei stingi. Artileria noastră a atins cu 4 obuze un cuirasat inamic care bombarda golful Saros in direcția Kavahdeupru* Cuira,satul a încetat focul și s-a depărtat. Artileria noastră a gonit de asemenea un torpilor care căuta să se apropie de insulele din acest golf. Pe acest front aviatorii noștrii au îndeplinit ultimele zile frumoase acte de curaj. Avionul de război condus de locotenentul aviator A. Biza, pilotat de Orkan, a izbutit să doboare un avion inamic și a silit prin aruncarea de bombe un cuirasat inamic să se retragă. Un cuirasat inamic venit in ajutor a fost silit de bombe să se depărteze. Un avion al nostru a deschis focul asupra echipagiului ce se afla pe puntea cuirasatului. Avionul a silit, prin focul său, să se retragă un avion inamic venit spre a-l ataca. întoarcerea lui Britzeff la Petroprafi Petrograd. 23. — Cunoscutul revoluționar Bartzav care fusese deportat, s’a reîntors în Petrograd cu autorizațiunea guvernului. ian ale confențiunei din Geneva Roma. 22. — Din mai multe locuri ale frontului se semnalează violațiuni ale convențiunii din Genova comise de inamic. Astfel la 11 Noembrie în zona Plava, 5 din brancardierii noștri deși aveau foarte vizibil semnul neutralității eșeau de tranșee pentru a aduna pe soldații răniți rămași pe teren, au fost atacați și făcuți prizonieri de inamic. Un prizonier austriac a declarat de altfel că s-a dat ordin de ofițerii săi de a captura pe brancardierii noștri. La 14 pe Isonzo inferior artileria inamică a lansat 35 obuze asupra unei clădiri, ocupată de secțiunea sanitară a diviziei a 16-a, deși semnul neutralității era vizibil de foarte departe Medicul maior care comanda această secțiune, un locotenent, ajutor și 19 sanitari au fost răniți. Se va prezenta o denunțare în regulă a acestor două fapte comitetului internațional al Crucei Roșii din Geneva însoțind’a de documente, dovedind violațiunile constatate. (Ștefani). I §É§a**»4»fWA «Sil*», 1 M*“ Mai sunt 4 zile la tragerea Willki ©!© % Ibn © I MARILOR PREMII ale ziarului „Universal“ «ggwMraawaMBBagrgKXjacar,-.;»nnTi>wgc73axaiMBTMMawiMB3!BBgMig»mjig^z-jCT^»\Mcg»Bg^Hiq«M»anu!»aMa«BgB»«u5»JaaiataKHBi»wi»im'iiaiMiaHiwgw»w6iBmwiMaa«iiatB,*;»!aEn«BwfckMitoMM*-TM»fan*^-M».' ii wi>wwwhiiiiiiii»iii 1 iii'wmiiiiiiin wi» ihiu'am^iiap Cine se atonsa a m incepere de A71 și = până la 2 ® Noembrie înclusiv sesia = la narte la traCeree premiilor iela 29 Noembrie sol.-Ägeisnea acei, al căror atonament a expirat la 15 Moembrie si se grabaască a 1 relief, sa să poată concura la trapre. 'IMPORT »in POR S ituația importului și exportua fost următoarea pe ziua de e zi la stațiunile de frontieră: au intrat prin Predeal 37 vagoane încărcate, 4 goale și 64 cisterne; prin Palanca 6 încărcate, C goale și 47 cisterne. Au i eșit prin Predeal 17 vagoane încărcate cu cereale și 60 cisterne, prin Palanca 31 vagoane cu cereale. * Deteriorîndu-se șoseaua care duce la frontieră și pe care se făceau transporturi de cereale cu carele, în județul Gorj, direcțiunea c. f. r. a oprit încărcările de cereale pentru stațiunea Tirgu-Jiu. In timpul din urmă,la stațiunile noastre de frontieră nu au mai sosit vagoane ungare ln care să se încarce cerealele depozitate la stațiunile de frontieră. Din arcosig cauză redeschiderea acestor stațiuni pentru export va trebui să fie aminată. * Pentru mărfurile importate din Austro-Ungaria și Germania ea compensație, direcțiunea serviciului mișcării obligă pe importatori să prezinte scrisorile de trăsură originale. Iar pentru încărcarea și transportarea mărfurilor ce urmează să fie exportate ca compensație, direcțiunea serviciului mișcării cere de la exportatori permisiunile de export liberate de comisiunea centrală. Cărbunii cari urmau să sosească din Germania și pentru cari s'au dat în schimb cereale, în ultimul timp n'au mai fost expediați în țară de către cei care și luase angajamentul să'i trimită. Legațiunea germană din Capitală a comunicat, ministerului de finanțe că cel mai tirziu peste 10 zile, transporturile de cărbuni vor intra in țară, și cantități de 50—60 vagoane pe zi pe la toate stațiunile de frontieră. a Vimorova a fost deschisă pentru export. Direcțiunea căilor ferate a trimis inspecțiunilor ordinate ’• Se“ f incercarea cerealelor ce urmează să iasă prin această stațiune și pentru care s‘a obținut permise de export de la comisiunea centrală. * Situația importului și exportului a fost următoarea pe ziua da d, la stațiunile de frontieră, au intrat 2 cisterne și 1 vagon prin Cîineni; 5 vagoane goale, 31 încărcate și 68 cisterne prin Predeal; 16 goale 7 încărcate și 80 cisterne prin Palanca. Au eșit prin Predeal 148 cisterne și 38 vagoane cu cereale și 4? prin Palanca. * Pentru expedierea mărfurilor prin Vîrciorova-Orșova, se vor întocmi scrisori de trăsură locale, cînd vagoanele merg numai pînă la Vîrciorova; dacă însă vagoanele vor merge pînă la Orșova, se vor plăti taxe de transport cu borderouri de tranzit. Direcțiunea serviciului mișcării a comunicat stațiunilor să trimită direcțiunii, toate ordinele de încărcare ale expeditorilor, care amînă încărcarea cerealelor în vagoanele ce li s’au pus la dispoziție. * Ministerul de lucrări publice a decis, că vor fi considerate ca făcînd parte din zonele de export stațiunile: Mărășești, Futna Seacă, Pufești și halta Siret, precum, și linia Mărășești-Panciu. Vagoanele încărcate pentru aceste stațiuni trebue să aibă autorizațiuni de export. Iar pentru aducerea mărfurilor necesare consumului local, transportatorii sunt obligați să prezinte certificate liberate de primării, autentificate de prefectură, sau administrația plășii respective. * Comisiunea centrală de export a aprobat cererea sindicatului morarilor de a i se permite exportul a 1000 vagoane de făină în Turcia. Expediția făinei se va face în trafic local pînă în porturi unde se va descărca "direct in șlepuri. Discursul deputatului socialist Lucci în Camera italiană Berlin- 21. Dările de seamă amănunțite, asupra ședinței Camerei italiene de Vineri, sosite în Elveția prin ziarele italiene, conțin detalii asupra discursului socialistului Lucci, care a învinuit guvernul că din cauza lipsei de înțelepciune și din cauza ușurinței, a pus în pericol existența Italiei. După critica felului cum guvernul a preparat războiul, înșelind, opinia publică și acuzând de trădare elementele neutraliste, oratorul a atacat cu violență Tripla înțelegere care își bate joc de Italia, Oratorul declară: Tripla înțelegere a vrut, să utilizeze Italia numai pentru rolul modest de a ocuita Pe Austria, ca să desimpovăreze astfel frontul rus. In timp ce ne împlineam această sarcină ingrată, văzurăm deodată, spre marea spaimă a oamenilor naivi, cît de mult ne-am încrezut în Anglia, Franța și Rusia. Văzurăm Bulgaria așazîndu-se alături de imperiile Centrale, văzurăm Italia in fata unor probleme grele absolut noui și neașteptate. Imperiile Centrale bătură Quadruple, înțelegere pe toate fronturile. Ele cuceriră teritorii enorme în țările vrăjmașe, dînd spectacolul unei puteri formidabile. Astfel partida fu definitiv pierdută pentru Quadrupla înțelegere. Adevărul este că nu Quadrupla ci Imperiile Centrale sunt acelea cari au superioritatea în acest războiu și că Impătrita înțelegere nu posedă nici o inițiativă și trebue să urmeze pretutindeni pe inamic unde acesta vrea să ducă războiul. Este un uragan formidabil care se concentrează deasupra capului Italiei și iată de ce noi am semnat convenția de la Londra. Oratorul a fost viu aplaudat de socialiști și, la mai multe pasagiu chiar și de majoritate, el n'a fost nici un moment întrerupt. (Wolffbureau). Englezii la Milas Homa, 22. —n Castella del Popolo’’ află din Pireu că englezii au ocupat insula Milos, oprind vapoarele grecești să acosteze. (A. T. I.) .Roma, 22. — In afară de acțiunile artileriei și de ciocniri de mici detașamente n'a fost nimic important pe tot lungul frontului. (Stefani). manifestațiiile naționale din Sofia Sofia. 28. — Luarea Bitoliei a provocat o exploziune de entuziasm în populațiune. După veselele manifestațiuni de dimineață, după prînz un mare cortegiu întrunit după chemarea societăților macedonene de binefacere a defilat cu muzica în frunte în fața palatului regal, consiliului miniștrilor și legațiunilor aliate, aclamînd în mod frenetic pe rege, guvern și reprezentanții aliaților. Manifestațiunea a durat peste 4 ore. Mii de macedoneni stabiliți în Sofia au luat parte. S-au pronunțat discursuri patriotice exprimând bucuria profunda a națiunii și ferma sa încredere În realizarea unității sale. D. Radoslavoff, ținînd un discurs către mulțime, a declarat că poporul poate fi mîndru de succesele trupelor sale și viitorul ce-i pregătește luarea Bitoliei va însemna o etapă importantă în era de propășire ce se deschide pentru Bulgaria. Toată după amiaza s’a strigat: Trăiască Bulgaria! trăiască aliatele! (Agenția bulgară). Declarațiile mareșalului HiMenlurg — Prin telegrafia fară fir — Nauen, 24. — Generalul felet* mareșal Bindenburg și-a exprimat vederile asupra situațîunei războiului reprezentantului ziarului vienez Parolel. Situațiunea tactică pentru Germania este excelentă. Armata germană , a atins cea mai favorabilă linie strategică pe frontul răsăritean. Valoarea militară a soldaților ruși descrește. Bindenburg a mai zis: Straturile locale devin din ce în ce mai, rare. Rușii pot completa de abia cadrele existente însă nu pot creta armate noi. Lipsa Ofițerilor este fărăș un obstacol. Scuza infrîngerilor ruse prim lipsa de munițiuni este fără temei. întinderea războiului asupra întregei Europe, declară Hindenburg, nu prezintă pericol cînd distanțele în secolul căilor ferate nu mai există pentru conducerea războiului. Mareșalul a exprimat surprinderea că dușmanii Germaniei nu observă că ei se sacrifică mai mult pentru Anglia, ei nu vor să admită că Germania a fost pînă acum victorioasă, de aceea ,războiul trebue continuat pînă cînd se vor lumina ochii. Asupra propriei sale activități Bindenburg s-a exprimat cu modestie, zicind: Nu mi-am făcut decît datoria. Nu-mi pla,ce să fiu solemniiat