Universul, decembrie 1915 (Anul 33, nr. 332-360)
1915-12-08 / nr. 339
r mam științei uti. Intre multe învățăminte ce putem trage din acest război este și acela că, în genere, toată lumea civilă începând chiar cu conducătorii țărilor au fost și sunt cu totul străini de știința militară, atit în ce privește pregătirea din timp de pace a războiului cit și conducerea războiului pe tea trela de operație și pe cîmpul de luptă. Se explică aceasta, pe deoparte prin tendințele de pacifism cari se depărtau cu totul dela preocupațiunile militare, cît și prin aceea că nu sau făcut încercări dese și multe de vulgarizare a acestei științe, precum sau făcut și ce fac în site ramuri de cultură generală ca: astronomie, sociologie, higiena socială, etc. iar școalele au lăsat cu totul în sarcina militarilor această chestiune Astăzi cînd ia parte la războiu toată lumea validă a unui popor, fie luptînd în rînduri pe teatru de războiu, fie pregătind la tră cere necesare pentru cei cari luptă, sau pentru cei cari au rămas acasă, este logic și se impune ca toată această linie să aibă oarecari cunoștințe despre război, pentru a-l putea Înțelege și interpreta și pentru a nu se greși dînd o prea mare importanță victoriilor parțiale de ici colea, ori descurajîndu-se pînă la panica in cazul înfrângerilor. De altfel, in cele 16 porunci răspîndite în Anglia de către lordul Gurzon sunt socotite ca poruncă ele căpetenie următoarele două: 1) Să nu-ți închipui că războiul nu te atinge și pe tine. 2) Să nu sări în sus de bucurie la știrea unei victorii, nici să te descurajezi cînd auzi de o înfrîngere. Dar pentru a nu cădea în aceste greșeli este absolută nevoe a stăpîni cunoștințele elementele ale științei războiului. De altfel chestiunea necesității vulgarizării științei militare a foost discutată încă de acum 10-16 ani de către literatura militară străină cînd se epus călina din cauzele necunoașterii științei militare este și literatura militară care nu ese din cadrul ei prea specialiste ori prea încărcat cu o tehnologie specială. Autorii lucrării :,Războiul cel mare" loc.-col. Găvănescu și maior Manolescu, prin metoda de desvoltare și prin stilul lor desbrăcat de o tehnologie prea militară, reușesc a face lucrarea deopotrivă de înțeleasă atît de lumea civilă cît și de cea militară . Deocamdată arătam următoarele observațiuni ale autorilor cu privire la modul cum trebuese interpretate operațiunile de pînă acum : 1 In primul volum, la pag. 311 spuneam că, din momentul cînd germanii au fost siliți să se retragă de pe Marna și să cedeze din terenul cucerit, s’au depărtat de șansa de a impune voința lor adversarului și au intrat în faza scrificiului pentru a se apăra, pe de o parte și a se impune prin energie, organizație și metode, pe de altă parte, pînă ce alte elemente noi vor interveni. De atunci, afirmațiunea se verifică încet, dar sigur. Prin acțiunile de efect ale Germaniei și mari: submarine, gaze axfiaiante, raiduri aeriene, manevre cu trupe de pe un front pe altul, sau de la o aripă la alta, utilizarea presei interne și externe pentru a-i pregăti opiniile în sensul intereselor austro-germane, avenuri de lovituri ce vor nimi lumea, știri asupra noilor armate, știri asupra noilor concentrări, tunuri cu bărne de 30—î0 khn.. etc prin toate aceste mijloace, se întreține, pe deoparte, spiritul războinic și ambițiunea poporului german, întocmai precum se țin caii la circa două picioare, prin plesnitul bicelor, iar pe de altă perie se spera a ține în neutralitate, sau a atrage în parte-lege popoarele tineri și tiroide, a căror intrare în acțiune de partea multiplei înțelegeri, ar rupe cu totul echilibrul, în daturi politicei austro germane. * 2 Nu lipea fabricilor și a materialelor prime a adus în Rusia criza de munițiuni, ci lipsa de organizare. Tot așa în Anglia, — ca și în Franța, — nu lipsa de oameni, de fabrici și de materii prime I s-a făcut să nu poată da fundamentul de care sunt capabile, ci lipsa de organizare și de prevedere. Mările fiind deschise pentru ele, industria și rezervele interne de material și oameni, precum și suprafețele lor de exploatat fiind mult mai mari casa austro-germanilor iar posibilitatea de a imita metodele germane de organizare, în vederea randamentului militar de tot felul, fiind ușoară și cerînd un ssop nu prea lung, este cert că multipla înțelegere va ajunge. petru un timp dat, *. întrece paterna de rezistență austro-germană, sub toate raporturile, prin urmare a se impune. 3. Multipla înțelegere, observind că puterea de rezistență militară a germanilor, se reazemă pe cantitatea de resurse de tot felul, pe cari statele le pot pune în serviciul armatei și popuațiunei, au urmărit, pe de o parte constrîngerea economică a Germaniei și a Austriei, iar pe de altă parte, a trațiat-o sub toate raporturile în ceea ce privește organizarea militară internă și metodele ei. Prin închiderea mărilor pentru comerțul național și prin strîngerea din ce în ce mai mult a posibilităților comerțului cu neutru, este de prevăzut că Germania va slăbi în resurse, iar prin imitarea metodelor de organizație, este sigur că Germania, într’un timp dat, va fi bătută cu propriile ei mijloace. Istoria se repetă: Napoleon Bonaparte după 54 ani de victorii, a fost cu desăvârșire înfrînt, în al t- lea an, cu propriile lui mijloace. A trecut cam mult pînă ce adversarii au priceput și adoptat metodele napoleoniene, dar n’a fost imposibil aceasta. 4 Cînd spiritul de sacrificiu se întrece la ambii adversari atunci forța înseamnă și număr. Din acest punct de vedere nu se poate susține că Germania ar sta mai bine decît multipla înțelegere. La număr egal intră, într un coeficient foarte mare și etatea Din acest punct de vedere, tot austro-germanii stau mai rău, deoarece au adus în rânduri oameni pînă la 50—55 ani. Regretam că din lipsa de spațiu nu putem să ne ocupăm mai mult de această lucrare menită nu numai să vulgarizeze știința militară și să pună pas oricine în cunoștință cu cel mai mare război al omenirei dar încă să arate fiecărui rom gradul de cultură și de pregătire la care se găsește corpul nostru ofițeresc, prin urmare să mărească încrederea în armata noastră. ¥apor german distrus — Radiogramă — Poldhu. 6. — O telegramă din Kopenhaga anunță distrugerea unui vapor german de patrulă în Baltica. SITUAȚIA financiară și economică din Germania o precară — Radiogramă — Lyon, G. — D. Kuhle, secretarul ,,Ligei industriale bavareze" a prezentat societăței un raport in care se exprimă in termeni farte pesimiști asupra viitoarei situații financiare a Germaniei. Acest raport constitue un contrast izbitor cu discursul ținut tn Reichstag de d. Helffreich,secretarul de stat la finanțe. B. Kuhle declară că nu vede posibilitatea cum Germania, ar putea face față enormelor cheltueli provocate de dobânzile și amortizările împrumuturilor de război, de pensiile acordate invalizilor, văduvelor și fiilor soldaților morți și prin retnoirea armamentelor. Se mai constată cu, naivitate, nu vapori că inamicul, chiar învins nu va plăti Germaniei o despăgubire corespunzătoare. Proectul de apropiere economică intre Germania și Austro- Ungaria înlimpină serioase obiecțiuni, mai ales industriașii de bumbac din Germania se declară, ostili acestui proect. Reichstagul a votat, propunerea cancelarului Germaniei de a scădea de la 10 ani la 66 limita de vîrstă pentru lucrătorii cari au drept la pensiile casei invalizilor. Ziarul Gatslois constată că toate ziarele publică articole asupra situației economice și nemeibre a Germaniei. Ne grăbim, să constatăm, — scrie ziarul — că deși situația economică nu este disperată încă, cea financiară e intr'adevăr șubredă, ca să nu zicem extrem de gravă. Schimbul mărcii a scăzut cum ajunseseră pe vremuri valorile republicilor sud-americane. Cu toată prosperitatea nemaiauzită, la care ajunsese Germania acum doi ani, n'a putut să reziste celor 18 luni de războiu și imperiul pare că a comis un act de nebunie arunrind toată armata sau prăpastie. ipsa de locuri in scoalele secundare O propunere mentă să umple acest gol -----. De cîțiva ani încoace și mai ales în anul acesta, ne am alarmat foarte mult de lipsa locurilor în școalele secundare, nu numai în licee și gimnazii, ci și în celelalte școale, fie de meserii, fie de agricultură. Sa semnalat faptul acesta atît la București, cît și la Iași, Craiova, Galați și în alte orașe. S'a făcut în București și socoteala copiilor, cari au rămas in anul acesta pe din afară, și sa găsit, că ,,750 de copii", cari au obținut media 7.50 n’au putut să intre în licee din cauza lipsei de locuri, nu mai vorbesc de acei cu media mai mică de 7.50, cari pot fi în număr mai mare. Aproximativ deci, numai în București au rămas pe dinafară vreo 1500 de copii, și dacă mai punem încă 1500 prin celelalte orașe, avem respectabila cifră de 3000 de copii, cu medii bune, cari azi nu pot beneficia de școalele statului din cauza lipsei de locuri. Oricum, învățămintea fiind o chestiune vitală pentru stat și pentru fiecare din noi personal, cred, că țifra de mai sus, nu poate lăsa Pe nimeni indiferent, cu atît mai mult statul care este obigat a pune la dispoziția publicului școlile necesare ți foarte drept, că astăzi nu putem cere statului să satisfacă în grabă această cevo e mult simțită. Ar fi din parte-ne o nesocotință. Dar... nici peste cîțiva ani, nu o să poată statul a ne satisface deoarece această nevoe este așa de mare că reclamă o cheltuială bugetară destul de apreciabilă, ca ar dezechilibra bugetul său. In acest caz, deoarece nu putem suporta lipsa de locuri în scoviala statului, e bine ca inițiativa particulară să ajute statul în umplerea acestui gol. Și iată cum? Să se formeze o societate pe acțiuni, fie din inițiativă particulară, fie din a ministerului de culte. În această societate ce trebue să fie o persoană juridică, „fără a fi însă comercială’ să ia de drept parte ministerul de culte, subscriind un număr, cît mai mare de acțiuni, să fie cu un cuvînt. ..garantată de stat”, pusă sub tutela și controlul direct al ministerului de culte, întocmai cum este și societatea de credit a corpului didactic. Acțiunile ei să fie populare, adică de cîte 25 lei, 10d lei și 200 sau 250 lei și însumînd un capital de 1 milion sau 1 milion și jumătate, dacă se poate și mai mult, cu atit mai bine. Din acest capital să se ridice școli complete cu internate încăpătoare a cîte cel puțin 300 de elevi, în toate centrele mari ca: București, Iași, Craiova, Galați, etc. Să se intreție profesori întocmai ca la stat, urmîndu-se exact aceleași norme. Taxele pentru întreținerea și învățătura elevilor să fie pentru cursul inferior de 400 lei, iar pentru cel superior de 600 lei. Diplomele eliberate de aceste școli să fie echivalente cu cele eliberate dela școalele statului, adică să nu se mai facă deosibirea între școala statului și pension particular. In școalele statului, adică în cop întreținute numai din fondurile ministerului de culte sau intre numai copiii absolut săraci și buni la carte, iar ceilalți mai cu dare de mînă să intra în școalele întreținute «n fondurile societății, plătind în schimb 400. 000 lei anual. Cu modul acesta cred, că s’ar putea satisface mai repede lipsa de locuri în școalele secundare din țară. Lesne s’ar aduna un capital cu care să se ridice școli mărețe, igienice și încăpătoare, dotate cu internate complete unde se va face educație serioasă iar nu ca acuma, cînd elevii umblă pa străzi în ținute puțin cuvincioase și stau la gazde cu diferite apucături. Astfel, școala ar fi cu adevărat educatoarea fiilor patriei". Preotul Const. Dincesen Licențiat în Teologie și Drop: Tirigh, Cronica Nfitnipola, și Ministerul de razbi de Dr. 9LIE PIS0VSCH1 Podgorenii sunt solicitați de către ministerul de războiu pentru furnizarea tirighiei, obținută în special din tescovină, in vederea preparărei din ea a carbonatului de potasiu întrebuințat pentru necesitățile armatei. Cred interesant a da pe deoparte cîteva date relative la cantitatea de tiighie (bitartrat de potasiu) ce s’ar putea obține de la viticultori iar pe de alta, modul cum s ar putea obține de podgoreni acest produs. Este vorba în prezentul articol numai de bitartratul extras din tescovină. Dacă luăm ca producțiune medie 1.500.000 de hectolitri de vin anual, dacă ținem seamă că 1 hectolitru de vin este produs de cca 135 kg. de struguri, rezultă că acești 1.500.000 hi. de vin provin din 202.500.000 kgr. struguri. . Ținînd seamă că aproximativ 20% din strugurii vinificați rămîn ca tescovină rezultă că vom obține în total 40.500.000 kg. tescovină. La rîndul ei tescovina conține un minimum de 2% bitarirat, ceea ce revine pentru cele’0,0 mil. kg. tescovină o cantitate de 810.000 kgr. bitarirat de potasiu. Această cifră este o cifră teoretică însă, ținând seamă de condițiunile de lucru ale țărei noastre e ușor de înțeles că în practică nu vom putea obține niciodată o asemenea cantitate. Practica industriei acidului tartaric ne învață că 1 hectolitru de vin.dă în practică 200 de grame bitartrat, ceea ce revine că cele 1.500.000 HI de vin ne vor da posibilitatea să putem obține în realitate o cantitate de 300.003 kgr. de bitartrat de potasiu. Aceasta este cantitatea de bitartrat pe care ar putea conta ministerul de războiu că s-ar putea strînge de la podgoreni.In ce privește a doua chestiune: extragerea tirighiei din tescovină, fiind chestionat de unii podgoreni dacă e nevoie ca tescovina să fie prealabil distilată, alții din contra dacă e necesar ca tirighia să fie extrasă mai înainte de distilare, cănd, tescovina va fi mai întâi distilată și apoi se va extrage tirighia din ea. Dacă distilarea nu se face imediat după cules, se va avea în grijă ca tescovina să fie bine păstrată, în afară de contactul aerului, bine bătută și acoperită, pentru a o feri de cele două fermentațiuni: acetică (distrugerea alcoolului) și propionică (distrugerea tringhiei). Odată tescovina distilată, se deschide căldarea, se pune apă atît ca întreaga tescovină să fie acoperită și se încălzește la fierbere timp de 15—20 de minute, timp care e suficient pentru disolvirea triighiei. După acest timp se scurge lichidul fierbinte în căzi deschise de lemn, unde tirighia se va depune prin răcire. Pentru a ușura depunerea tirighiei se pune deasupra căzei mai multe lemne paralele, de care atîrnă în interiorul lichidului sfori. Se lasă să se răcească încet și în timp de 3, 4 zile bizartratul de potasiu se depune pe sfori și pe pereții vasului Se scurge apa din cadă care va servi pentru extragerea unei noui cantități de tiighie dintr-o nouă cantitate de tescovină. Cristalii de bitarizat se desprind de pe vas bătînd vasul pe partea exterioară cu un lemn • cristalii astfel obținuți se spală și se usucă după cari se vînd sub numele de cristali de alambic; aceștia conțin 80—00% Mtartrat. La fundul vasului unde s’a făcut cristalizarea se depune un mâl ce conține 50% bitartrat și care poate fi prelucrat și el în modul următor. Se pune mâlul în saci care se supun la presiune într-un teasc; mâlul astfel presat este uscat cu îngrijire și vîndut ca atare Apa mamă poate fi precipitată cu ajutorul unui lapte de var, care precipită o jumătate din acidul tartaric ca tartrat de calciu ce poate servi mai departe în fabricațiunea acidului tartaric. Cum însă pe noi ne interesează numai obținerea bitartratului de potasiu, credem de prisos să mai insistăm mai departe. Aprile parlamentare d Sinai — Radiogramă — Norddeich, d. •— „Times" anunță din Atena, că pentru apropiatele alegeri sunt înscriși numai 450 candidați, cari s’au exprimat aproape toți pentru neutralitate. Față de abținerea partidului venizenst de la alegeri, nu se pot aștepta surprize. RĂZBOIUL EUROPEAN SERVIOIUL NOSTRU TELEGRAFIC âtțnnea Ita"ei In Aibania Roma. 4. — Ziarul „Tribuna" scrie că după debarcarea expedițiunei italiene in Albania, armata siricea sedare pentru orice s'ar intampla, o apărare in așteptarea momentului revanșei. In acest timp nici o aviditate precum nici o intrigă nu se va putea întind* in Albania, care de azi înainte este apărată de baionetele italiene. Astfel, din punct de vedere militar acțiunea Italiei este un început al luptelor în noul teatru de război din Balcani. Cu privire la aceiași acțiune, ziarul „Idea Nazionale“ constată că Italia nu aleargă in ajutorul învingătorului, ci ,și aruncă spada sa cu inima deschisă acolo unde pericolul este mai grav, pentru a mintui Europa, contribuind sa stringă,preună cu aliații, cercul de fer care Va închide inamicului eșirea la marea liberă. (A. T. I.). Debarcările Italiei la Valona Roma. 4. Au comtiimat in ultimele zile să sosească la Valona numeroase transporturi de trupe italiene. In baia Valonei mișună năvi de războiu italieni precum și vase care fac transportuiile trupelor. Populațîunea orașului face o primire foarte călduroasă italienilor. Din toate localitățile din Albania meridională, vin știri că expedițiunea italiană din Albania a sfiraît printre locuitori cel mai viu entusiasm. (A. T. I.) Naziam in Mediterană Roma. 4. — Din Londra se anuntă că renumitul scriitor caval Polleni releveaza faptul că mai multe sute de transporturi militare așteaptă în Mediterana fără să fi fost pînă acuma atinse. Acest fapt dovedește cît de bine flota aliaților a curățit apele de pacostea submarinelor, așa că in curînd chiar vasele de comerț vor putea pleca, navigînd în siguranță sub protecțiunea puterii navale a Quadruple, cărei i-a trebuit încă cîtva timp ca să desființeze toate bazele de aprovizionare și să poată face vînătoarea submarinelor. (( T. L). Un proavion german canonat de im torpilor — Prin telegrafia fără fir — Paris, 5. — Două hidroavioane germane din stațiunea Zeabunge, aburind deasupra mitrei la o mică înălțime, anterizările și canonate de torpilor, la o distanță de Î0 mile la nord est de Niewport. lînnî din aparate a op tM în apa ; caidoni ofițeri cari îl cost duceau au fost salvați și tăcuți prizonieri. Presa grească protestează contra amenințărilor germanilor Roma, 4. Se telegrafiază din Atena că față de amenințarea că austro-germanii au să invadeze teritoriul grec, o parte a presei din Atena și Salonic, mai ales presa Venizelistă, protestează cu indignare. (A. T. I.). Productinea fie procoisie în ambele părți Roma. 4. — Se telegrafiază din Paris că subsecretarul de Stat al Franței la departamentul municiunilor, fiind intervievat, a zis că este încredințat că Puterile Centrale fabrică sume cîte 250 mii de proectile, dar această cifră a fost ajunsă de producțiunea anglo-francezilor, ba în curînd va fi cu mult întrecută. Subsecretarul de Stat a adăugat, că victoria aliaților va avea loc cu exactitate matematică și a se îndoi despre aceasta ar însemna a pune în dubiu aritmetica. (A. T. 7 ).. ^ Ofițerii japonizi la Petrograd Roma. 4.— După știri din Petrograd se găsesc acolo mai multe sute de ofițeri japonezi, care se vor duce în curînd pe diferitele fronturi de luptă. (A. T. I). PI FBOim BMMM. ResUijilirea drumurilor din Albania Roma, 5. — Din Valona se telegrafiază că drumurile care duc din port spre interiorul Albaniei și spre Durazzo au fost repede reparate de trupele italiene din geniu, însoțite de numeroase echipe de lucrători sosiți din Italia Populația locală a lucrat și lucrează și ea cu multă ardoare și satisfacție la această operație. In unele puncte au fost reparate și anticele căi romane cum este „Via Ignatia”. Autoritățile dependințe de Essad Pașa dau tot sprijinul lor ficțiunei italiene. (A. T. I.) Liniște la frontiera greacă și la Dardanele — Radiogramă — Paris. 6. — Pe frontul balcanic nu e nimic de semnalat. Nici un soldat bulgar sau austro-german nu a trecut peste frontiera greacă. La Salonic, continuă organizarea taberei anglo-franceze . La Dardanele nici un eveniment de seamă pe ziua de 4 cor. Lupte Intre Sârbi și Bulgari in Albania — Radiogramă — Poldhu, 6. — Vin știri despre înverșunate lupte intre Sârbi și Bulgari în Albania. Forțele germano-bulgare concentrate la Boiran, lingă frontiera greacă, nu fac însă nici o mișcare contra pozițiunilor anglo-franceze, care au că bază de operațiuni Salonicul. Rezistența Muntenegrului Roma. 5.— Din flaüage marele italiene aOă că operațiile Muntenegrenilor împotriva Austro- Gemanilor sa desfășoară în mod mulțumitor, pricinuind invazone lor pierderi considerabile. Știrile austriece despre mari victorii împotriva MuntenegruM și despre capturarea unui mare număr de Muntenegreni sunt absolut invantaie. (A.ILI.) Austro-Germanii și Bulgarii vor sä treaea Id Grecia Poldhu. 6. — Puterile Centrale fac presiune asupra guvernului grec spre a putea obține mai tirziu accesut liber pe teritoriul elenic. S'a comunicat înțelegerea intre Greci si Bulgari pentru stabirea zonei neutrale de frontieră; este indoios dacă această înțelegere va fi respectată însă de Bulgari și de Germani. Franța trimite noui trupa In Balcani Roma. 6.—Din Paris es teîngravaza că în diferitele puncte ale Franței și ala Coloniilor zale din Mediterana, său constituit, în apropierea porturilor de îmbarcare, numeroase cimpuri speciale pentru trupele care sunt trimise in Balcani (A. T. L) Debarcam natiunilor in Albania Roma., 5.—Toată presa comentează cu o vie satisfacție faptul că forțe mai numeroase decit s’ar putea crede au fost debarcate, cu bine, în Albania. E vorba de o operație militară da primul rang, iar pierderea unui vedeiu pboseai „Umberto“ și a unui contrator prior „îstirepido“ este în raport cu marea acțiune militară săvirșită, o paguda mai mult decît infimă. Debarcarea Italienilor în Albania a arătat că dominarea Adliaticei e absolut în miinile Quadrulei și în primul rând a Italiei. (A. T. D Aliații au fortificat Salonicul Roma, 5 .— din Atena, se telegrafiază că măsurile militare luate de Aliați la Salonic sunt de o deosebită importanță. Toate înălțimile din împrejurimi au fost întărite cu tunuri de calibru mare. Portul adăpostește o mare escadră de dreadnoughturi anglofranceze. In largul mării încrucișează torpiloarea contratorpiloare și submarine. Intrarea în port e minată. (A. T. I.) Relakție dintre Franța și Anglia — Ordinea deși votată de Cernere Comunelor — — Prin telegrafia fără fir — Paris, 5. —, îri Camera Comunelor: lorzii, după ce au ascultat explicațiunile d-lui Franklin Bouillon, vicepreședintele comisiunei afacerilor ■ externe din Camera franceză, au votat următoarea ordine de, zi : „Adunarea membrilor pamariului imperial britanic, acceptă cu. pincare invitațiunea sale, a comisiunei afacerilor exlane , din parlamentul francez, de a forma o comisiune britanică, spre a lucra in consultare cu comisiunea franceză, în scopul de a întări și mai mult relațiunile cordiale dintre cele două țări și de a mări cunoștințele și simpatiile de ambele țârți". losmite Anglia Roma, 4. — taxa scontului pe piața Londrei oscilează între 5 jumătate 6 la suta pentru polite bune la trei luni, pe cînd Scontul oficial se menține în 5 la sută. (A. T. I). Tárni la Tsarkoje Selo Petrograd, !. — împăratul și Marele Duce moștenitor, au sosit azi în Tsarkoje Selo, venind de pe front. (Westnik). Noul președinte Elveției Roma, 5. — Se telegrafiază din Zürich că a fost ales ca președinte al Confederațiunei,pe 1916 d. De.copel, actualul vicepreședinte al consiliului federal. (A.T.I.). Alegerile din Grecia — Prin telegrafia fără fir — Paris.5. — Alegerile din Grecia sunt așteptate fără nici o curiozitate, deoarece partidul liberal care deținea majoritatea la ultimele alegeri a hotărît să se abțină și o treime din alegători sunt mobilizați. Nouă trupe australiene la Fort-Said Roma. 4. — Din Port Said se anunță că au sosit acolo mai multe contingente de trupe australiene. (A. T. 1.). Un zeppelin austros prin explozie — Prin telegrafia fără fir — Paris. 5.— O telegramă din Amsterdam anunță că un zeppelin a ■explodat în apropiere de Namur. împrumutul fieli pranjilor la New-York Roma. 4. — Se află din New-York că în ultima săptămînă s-au anunțat următoarele împrumuturi: 2 miliarde jumătate pentru Rusia, 12 miliarde jumătate pentru Germania, 250 milioane pentru Anglia; 500 milioane pentru Canada, fără a mai vorbi de acel francez care e nelimitat.(A. I). Stililtile ziariștilor streini în Grecia Radiogramă — Norddeict, 8 Dec.—După „Daily Telegraph“, guvernul grec a ameninațat cu expulzarea din țara pe toți corespondenții Ințelegerei; a retras însă ordinul în urma protestului diplomatic al acesteia. I SiîiMla aliatelor austro-germane CclowwíiEsat german — Prin telegrafia fără fix — Hausen, 5. — Teatrul de război occidental— Nici un eveniment important. La Metz a avut loc un atac de aviatori. Teatrul de război oriental Numărul prizonierilor făcuți între Marocz și lacul Maidziel s-a ridicat 1b2 ofițeri și 235 soldați. Situația e neschimbată pe întregul front; au avut loc numai mici lupte de patrule. Teatrul de război balcanic. In lupta de la Bjelopolje s’a luat în total 1839 de prizonieri, printre care și un mic număr de Muntenegreni. Regiunea dela Nord Est de Adsarvati, Moscova, a fost evacuată de inamic. In luptele din ultimele 5 zile au căzut în meîinile trupelor austro-ungare 13705 prizonieri. Comunicat austriac Viena. 5. — Comunicat oficial din 5. Pe teatrul rusesc liniștea mai continuă să domnească fără nicio schimbare. Rușii au pretins în comunicatul lor din 2, că cavaleria lor ar fi întîlnitîngă Usciesczko, pe Nistru, niște cercetași austroli ugari îmbrăcați în uniforme rusești; această știre nu e adevărată deoarece noi nu întrebuințăm astfel de mijloace. * Teatrul italian. In Tirol, trupele noastre au respins, la nord de valea Lugana, mai multe arcuri dușmane pe Collo. In bazinul Flitsch, italienii au fost din nou atacați întruna din pozițiunile lor înaintate. Goriția s-a găsit cîtva timp sub un foc teribil de artilerie. * Teatrul de sud-est. Spațiul situat la sud-est de Bjelopolje a fost forțat de dușmani. Numărul prizonierilor capturați de noi după ocuparea acestui oraș a fost de 1950. Una din diviziunile noastre, în ultimile patru zile de luptă în Muntenegru, la nord-est de Tatas, a capturat 13500 prizonieri. (K. BA Sârburirea maestrului Felescu Cu ocazia eșirei la pensie, după S7 de ani de muncă cinstită, încordată și plină de roade, a cunoscutului maestru de gimnastică, Velescu, profesorii și elevii gimnaziului Cantemir, precum și d-nii G. Murgcci, prof. universitar, și inspector Ionescu, foștii d-sae elevi, au ținut să sărbătorească această zi. Cu acest prilej d. V. Șuteu, directorul gimnaziului, precum și d-nii M. Marinescu, P. Vasilescu, Murgoci, Petrescu, toți profesori ai gimnaziului și foști elevi ai maestrului, au ținut cuvîntări, prin care au arătat elevilor viața și roadele frumoase ale maestrului, pe tărîmul educațiunei fizice, urîndu-i totdeodată ca viața să-i fie de acum înainte tot atît de rodnică. Corul gimnaziului sub conducerea d-lui prof. Ghimpețeanu, a distrus tot timpul pe participanți. StrlMirea de Craciun a Gerestașilor Cercetații din București vor d in seara de 19 Decembrie, o o serbare cu totul specială, menită să reînvieze toate datinile romănești în legătură cu sărbătorile Crăciunului și Anului Nou. Pentru aceasta cîțiva instructori au alcătuit o piesă în care se oglindește viața unei familii de la țară în timpul sărbătorilor; ocazional coruri și grupe de cercetași vin să cînte și să reprezinte pe scena Teatrului Național, to> Undele, steaua, plugușorul, sorcova, irozii etc. întreaga bogăția de credințe și datine ce au legănat, copilăria Românului. Această reprezentație pe lîngă valoarea de manifestație a activităței cercetășești din București mai ars și pe aceea că împlinește una dintre datoriile ce și le-a impus Asociația, de a arăta o lătare a sufletului românesc care se oglindește în aceste datine. Suntem siguri că această serbare va interesa deopotrivă pei străini cari nu cunosc latinele românești,ca și pe orășenii, cari vor avea ocaziunea de a le vedea curate, unele datine fiind pe punctul de a dispare la orașe sau fiind transformate și degenerate. La această serbare vor lua parte activă peste 100 cercetași.