Universul, ianuarie 1916 (Anul 34, nr. 1-30)

1916-01-14 / nr. 13

< > 5­BAU EXEMPLARUL — Aici III!?. — MU 13 Altă revoluție pașnică .*e­cursul anului trecut am atras atenția cititorilor asu­pra unei însemnate revolu­­tiuni pașnice săvîrșite în Ru­sia; reamintim pe scurt că e­­ra vorba de o mare concesiu­ne făcuta de Absolutism prin chemarea la control și la or­ganizarea apărării naționale, a reprezentanților energiilor naționale. Pasul acesta în­semna, din partea Autocrației, mai mult daci­ înființarea Dumei. Socotim folositor sa che­măm băgarea de seamă a ci­titorilor asupra unei alte re­­voluțiuni ce se săvîrșește de asemenea pe cale pașnice, toc­mai în capătul­ opus al Euro­pei, în Angia. Revoluțiunea aceasta e, de­sigur, mai­­ hsemnată decit cea din Rusia, dacă ne dăm seamă de condicile în pari *’a desvoltat și a trăit Prnn acum Statul Marii Britanii. După ce a primit ultimele valuri ale marii migrațiuni a popoarelor, fiind țara cea mai ferită prin poziția ei geogra­fică, Anglia s’a consolidat cea ci­ntii, și tot mulțumită aces­tei poziții a putut să-și întindă stăpînirea și să tragă multe foloase. Pe cînd celelalte țări euro­pene se sbăteau încă în cătu­șele feudale și erau silite să-și organizeze cu mari jertfe ar­mate permanente pentru a­părerea existenței lor, Anglia era scutită de această nevoie grea. Pe cînd floarea bărbăției europene pierdea cei mai fru­moși ani într’o muncă nepro­ductivă — serviciul militar a fost, destul de mult timp ,- ----------- *« -i. J-­iM- • _7 -“*• 211 Anglia, lUXUru S6 putea deda la muncă produc­tivă. Abia un mic procent al poporației făcea serviciul mi­litar, și acela voluntar, erau e­­le merite de cele mai puțin dis­puse în stăruitoare activitate productivă... și de aceea abso­lut desconsiderate. Poporul englez privea pe militari, pînă mai acu în ur­mă, ca pe niște tembeli, ca pe niște oameni cari nu sunt buni de nimic. Dacă privim starea aceasta de lucruri comparativ­e cu a­­ceea din toate celelalte țări europene, vom înțelge (fără multe disertațiuni gigante) de ce Anglia a stat de sute de ani în fruntea poporelor pe ca­­lea civilizațiuni. Cu cele mai mici cheltueli, Marea Britani a realizat cele mai multe și mai mari fo­loase. In acesta­­ adiții a intrat Anglia în urele războiu ce se desfășură și acum: cea mai bogată țară, cu creditul cel m­ai mar? dar cu armata de uscat cea mai slabă printre armatele Marilor Puteri. Dair4 ar fi fost vorba de un războiu în colonii depărtate, africane sau chiar și asiatice, desigur că nu ar fi tulburat organizația Marii Britanii, cu flota ei, cea mai puternică din lume, cu resursele ei finan­ciare și cu priceperea dobîn­­d­ită prin experiență seculară Anglia ar fi învins fără greu­tate. Dar e vorba de un războiu pe uscat, în apropierea Rega­­tului­ Unit; un războiu în Franța și la fruntarea Belgiei; un războiu contra unui Stat, care, după mărturisirea și a prietenilor și a dușmanilor, a­­vea armata de uscat cea mai bine întocmită și mai bogat prevăzută, la începutul lupte­lor. Față cu aceste împrejurări și avînd de apărat mari.­te mari interese: •Erorii:­­făcut sforțări an­u­mirApt> contempor­*1’ vor pos­­terii­ ea prin măreția și promptitudinea lor. Neavînd muiată de uscat în înțelesul propriu european după un an de luptă și în *«fl­­erul luptei Marea Britanie a trimis pe diferitele fronturi milioane de oameni, echipați și înarmați cu tot ce trebuie. Dar nu faptul acesta e cel mai însemnat, cu toată splen­­dida-i măreție. Opintirea aceasta, oricât de colosală e, nu altern întru ni­mic structura Statului en­glez Esperiență adunată în cursul celor șaptesprezec­im­i de lupte neîncetate a eus în­să pe guvernul londorian la încheierea că legați« Marei Britanii nu trăi poate să se lipsescă de ' armată'regulată cum au ce«!®!*® țări­ europe­ne. Lucru acesta. " cereau mulți a­ii cei mai de seamă reprzeritanți ai apărării na­ționale engleze. Ilustrul ins­­p$al Roberts a dus o campa­nie sistematică, reușind să a­­tragă de partea sa personali­ty marcante și organe de pu­ritate din cele mai cu greu­tate poporului însă era și rămîm ostilă ideii serviciu­lui miltar obligatoriu, lucru foarte firm Cj de vreme ce o asemenea­­­ formă răsturna din temelii ^ desvoltare de mai multe angecuseră: și da­că oamenii de öis, de pe înăl­țimile sociale, vedeau nevoile ce se arătau la capătul orizon­tului lor, cei de­ja neputîn­­du-se vedea nu înțelegeau pe cei de sus. Venit­a însă urlatul războiu cu brutalele lui necesități și guvernul preșezat de d. As­quith a trebuit și a putut să pună înaintea țârii mărea pro­blemă și să-i ceară soluția, sin­­gura soluție, impusă de îm­prejurări. Și am văzut, în a optspre­zecea lună a războiului euro bean, pe reprezentanții tutu­ror Păturilor­ sociala engleze, pînă la ei»je mai de jos, pri­mind legea oriviciului militar obligatoriu, sau cel puțin ne­ob*Tîndu-se ei. Voia,a. ., aplicarea acestei legi va­i,,Pj acjm­8 d0 (o­ structura Statu..i , bine, după a noSb^ b Și iată că nenoroci... boia de acum, vrînd-nevi­s. «duce­ prefaceri uriaș« Înlăuns­­trul celor mai mari împărății, mai înainte de a preface frun­tariile unora sau altora. a nn țor felia pretinsă în America fie inter­­viewul regelui Constantin Poldiu, 12 125). — Miscel­lanea: Interviewul acordat de Regele Constantin presei americane, în care se plinge de pretinsele nedreptățiri din partea Quadruplei înțelegeri a fost primit foarte rece în Statele­ Unite, iar compara­ția dintre ocuparea Saloni­cului de Aliați și cruzimile germane din Belgia e soco­tită absurdă. ^ ^ 3» Mesopotamia Crâncene lupte turco-englez Poldhu, 12/55. — Mesopotamia: O telegrama venită din partea lui Sir Percy cu data de 22 Ia­nuarie, spune că generalul Aym­­ler a atacat pozițiunile turcești de la Essie­n la 21. Lupte crân­­cene au urmat in timpul zilei, cu succese variabile. Timpul continuă a fi foarte rău, încă n'au­ sosit amănunte asupra pierderilor. Se spune că au fost ■mari de emind&u&i părțiile. De pe alte fronturi n'mam­­ tM, BLOCOSOLJLANDEI Păreri germane 42(23). — Intenția En­­glezilor de a aplica nu mai se­ver locul contra Germaniei de a trata porturile olandeze ca pe cele germane, nu a speriat prea mult și se comentează fără surescitare. Cercurile comercia­le olandeze declară că, liberta­tea comerțului olandez și pînă acum era restrînsă la estrem de măsurile și șicanele Englezilor, încît lucrurile nu pot ajunge mai râu.. Englezii bat ap ®­­ n piuă cu blocusul lor, vor s­uferi relațiuni de îo? cu țările neutrile. Ziarele olandeze relevă­­ că sta­tistica engleză asupra importu­lui olandez e falsă­ pentru ei, relațiunile comerciale Olan­dei s'au schimbat cu totul în urma războiului. Olanda lua în timp de pace din Rusia și Ro­mânia cereale, primea mai îna­inte multe mărfuri din Germa­nia, pentru care acum cea mai mare parte e nevoe de eflutaj in America. Din cauza mobilzărei, consumați« în Olanda « «tai mare. Olanda ara trebuință da mari, cantități­­ ă* piai* șwatra ».rmat* «a- R­AZBOIUL EUROPEAN SERVIC»1 “ NOSTRU Tb-TGRAFIC Pe Ironia­ balcanici, Ce e sg Munten­er - Consu- Roma, 10 t^^ntenegrului lus general Silică, la Romani al ministerului Un­<;fne muntenegrean a testraseară la Brindisi să a­­­d­ucă din ordinul Președinte­lui de Consiliu al Muntene­­grului, știrea c­ă Regi ® Nikita și guvernul sau au respins toate condițiile de pace ale Austro-Ungariei și că lupta a reînceput pe tot frontul. Regele și guvernul sunt însă în Muntenegru în mijlo­cul trupelor pentru a orga­niza ultima apărare. In informația către Con­sulul general, Președintele Consiliului muntenegrean spune : Sa sperăm ca rein­trarea noastră în luptă va pune capăt încriminațiilor calomnioase care sunt mai vătămătoare de­cît chiar dușmanul. Examinind situația Munte­­negrului în urma pierderei muntelui L­owcen, Tribuna crede că poate afirma că în timp ce unele elemente pu­ternice din lăuntru rezistau impotrivi­idu-se rușinei de a izula, a intervenit p­ac­­e italo-rusă în numele ,turilor de sînge și p­ac­­e fraj^ezâ în numele l­­­ibrilor de tradițională tem­c ceea ce a întărit pe­­ etenii­’ ’Statului munte­negrean 'rn împotrivirea lor. (A. T. I.).1- Urmările reverimentului m­untenegrean Roma, 10 (23). — Gior­­nale d‘Italia află din Atena. Nereușita păcei cu Munte­­negrul face ca Austria sa stăruie în încercările sale de a face pace cu Serbia.­­A. T. U. Austriacii au ocupat Scuta­­rii. Dezam­area trupelor întenegrane Viena, 11­­ 24). — Teatrul de sud-est: Ieri seară am ocupat Scutari,­­litera mii de Sirbi tari formează garni­zoana orașului s'au retras spre sud fară a da luptă. Trupele noastre au intrat ieri la Niks­ici, Dnilovgrad, Podgorița. Dezarmarea trupelor s’a făcut fără incidente. In cîte­­va locuri detașamente munn­tenegrene n'au așteptat sosi­rea tropelor noastre ci­­ a depus armele dint­ainte. In alte locuri, cea mai mare parte dintre dezarmați au preferat captivitatea decit să se întoarcă la vetrele lor. Populatiunea a făcut pretu­tindeni trupelor noastre o bună primire și uneori chiar solemnă. Escesele semnalate **trrtidă la Podgorița au in­­­i’Je îndată ce au apărut nnmrcMa^TMcnte ansiT°­­bj. ^ aptele pe frontal bucovinei l­orohoi, si Ianuarij D. Coca Miclescu, fost piefist de Dorohoi, care s-a întors l­a comuna Buda, de lingă frontiera bucovineană, după o ședere le două zile, îmi comunică o serie de amănunte foarte interesante cu privire la ultimele lupte din­tre Ruși și Austriac­­ pe fron­tul bucovinean, cum și asupra si­tua­țiunei actuale a beligeranți­lor. Localitatea Buda, din județul nostru, e situată chiar la punctul de frontieră cu Bucovina, in dreptul localităților Lucovița­ au­striacă și Franzental din Buco­vina, unde se desfășoară actual­mente însemnate mișcări de tm­pe și operațiuni militare. La Franzenthal, în deosebi, au fost aduse numeroase trupe au­­stro-ungare, din arma cavaleriei, trupe menite să întărească, la necesitate, forțele angajate du Austriaci, pe frontul de sus, în luptele cu Rușii. Canonada, care nu încetează un moment, este îngrozitoare Populațiunea noastră de la fron­tieră sl a deprins așa de bine cu aceste grozave bubuituri în ei, nici nu o mai impresionează. In timpul nopților luptele au ceva grandios în desfășurarea lor. Mai întîi reflectoarele cari ilu­minează puternic orizontul pre­zintă un aspect feeric. Apoi be­ligeranții trag ghiule din acele cari, eaploadînd la o m­are înăl­țime, produc o lumină orbitoarei aprinzînd văzduhul, fapt care permite beligeranților să observi reciproc pozițiunile inamicului, spre a îndrepta într’acolo tirul ! Rușii au adus pe frontul buco­vi­nean numeroase forțe, avît din nou intențiunea să ocupe l­calitățile bucovinene: Maria­ ă, Rarancea și Toporăuți, pentru a putea bombarda Cernăuții de l­a o distanță numai de 5—6 k­m.­­ Forțele austriace au fortificat puternic pozițiunile lor. In­­»eo­s«*bi armata austriacă de sub co­manda generalului Phlant­ 1­'­31' lin a organizat o intreasa serie de apărare in jurul traseelor si fortificațiunilor din jurul Cer­năuților. 1 . ■ Zilnic Austriacii lunsează la frontieră un balon captiv, pentru a observa pozițiunile inamicului. Rușii atunci la bează un aero­plan și balonul e nevoit să se co­boare. Dese­ori se întîmplă că din cauza bombardărei aeropla­nelor, d­­ar la frontiera noastră, giuleline să cadă pe teritoriul ju­­dețilui Dorohoi. Pe moșia Buda au căzut n­ di mult două ghiulele fără a exploa­­da și fără a face victime. Bruno. 0 escastrSiă bsGin:,­*î baza Mo* nastirui Berlin, 11 (24). — Tea. balcanic : o escadrilă inami­că plecată de pe ter­toriul grecesc a bombardat Bitolia Mai mulți locuitori au fost uciși sau răniți. (W. B.). (term­inu­l despre intențiile Italiei Albania Nation, 12­­25). — Știrile privitoare la planurile Italiei în Albania sunt tot contra­dictorii. Le Petit parisien are o depeșă din Turin că Italia își va retrage trupele din Al­bania. Alte ziare pariziene a­­nunță că Italienii și-ar fi re­tras trupele din Durazzo. Le Temps scrie că la Salonic se va întări armata, de­oarece Italia s’a hotărît acum­ sa participe la operațiunile de acolo. Mai cu seamă se re­­petă în presa franceză de­­clarația că Italia își va schimba politica în orient. in Armata muntenegrean­­ă Albania Poldhy, 12/25. — Presa, ger­mană face sforțări ca să expli­ce refuzul Muntenegrului de a primi insolentele condițiuni de pace ale Austriei. Se pretextea­ză tot felii de dificultăți ca..pri­­vin fi * întârzierei dezarmărei forțelor m­untenegrene, dar ade­vărul adevărat <i că negocierile începuseră numai ca să dea timp armatei muntenegrene să treacă te Albania. 8herg­heli și Monastir bom­­bardate de aeroplane Paris, 12.­­ O grupă de 32 aeroplane franceze au bombardat cantonamentele inamice dela Ghergheli și dela Monastir. Asupra acestuî î­n u­rmă oraș, aparatele zburătoare franceze au aruncat mai bine de opt bombe. Ia^giestapt — ISpses de Poldhu. 12/25—Din Elvo, o telegramă prin care se afl că la Berlin au fost copii rasi­­s­tivi la 12 Ianuarie st. n. Femei copii în grupuri. compact © șis­­monstrat pe Friedrich, Strass! Unter-den-Linden contra redi­­rsi porfiunei de pîine. . Poliția din Berlin a șarjat l­­u­mea, a fost un număr cons­­tabil de morți și răniți f­ini ai răzvrătirilor, la Lipsea a ft adusă inf­anterie din Colonia. Consfătuiri In chiesa Nauen, 12 (25). — Com Della Sera anunță că con­­tu­rile dintre Salandra, m­­­ino, ministrul marinei ț­si, ministrul de război­­­• pelli și ofițerii Superiori1,«­i privit chestiunea albanez DECLARAȚIILE primului ministru bulgar Nauen, 12 (25).­­ Mini­strul președinte bulgar, Rado­­slavofi, a declarat, la primi­rea deputaților agrarieni bul­gari că întîln­rea de la Niș a fost satisfăcătoare. A relevat faptul că împăratul german a avut o deosebită bucurie văzînd armata bulgară. Si­tuația internă a Bulgariei e îmbucurătoare. Datorită vi­tejiei armatei sale, Bulgaria a obținut mai mult de­cît se aștepta mai înainte. Nemul­țumirea e de crezut la duș­manii Bulgariei, iar nu la Bulgari. Ministrul președinte și-a ex­primat cele mai frumoase speranțe pentru evenimente­le viitoare. In Bulgaria spo­­rește numărul acelora cari sunt pentru o stare de alian­ță durabilă cu Puterile Cen­trale, făcind-și mari planuri, pentru viitor. In țară spiritele așteaptă cu toată nădejdea a­­pr­opiat­ele operațiuni de răz­boi. Știri din Constantinopol Nauion* 12 (25).— Știri din Constantinopol arată că tru­pele anglo-franceze nu numai că au distrus marele pod de cale ferată de pe Struma, ei au aruncat în aer toate po­durile și viaductele dintre Struma și lacul Doiran. Gu­vernul turc a înd­­vîiat*""1 cererea Papei, reîntoarcerea în patrie a călugărițelor din locurile sfinte. După știri din Stambul trupele turcești au liberat în 15 st. n., împreună cu insur­genții indigeni orașul Ken­­gares, dintre Ermansh­ah și Hamadan din mîinele solda­ților Ruși. Turcii și insur­genții indigeni au continuat marșul, și au luat orașele A­­sadabad, Parcani, au respins un regiment de călăreți ruși, cari întreprinsese un atac în direcția Mi­ndoab, dinspre Marana. Rușii au pierdut ÎO0 morți. Un alt regiment a fost bătut în jos de Urmia. Din presa italiană Nauon. 12 (25). — Ziarele italiene anunță apropiata vi­zită a lui Briand. Popolo , Italia declară că e o dato­rie sa se vorbească deschis. Pînă acum Bulgarii, Germa­nii, Austro-Ungurii și Turcii au fost biruitori. Quadrupla a pierdut 3 state: Bulgaria, Serbia și Muntenegru, iar provincii din Franța și Rusia sunt ocupate de dușmani. Quadru­pa a suferit înfr­în­geri pur dipomatice. Acestea toate s-au întîm­­plat, fiindcă a lipsit o direc­tivă un­itară. Fopolo declară că popoa­rele Quadruples așteaptă­ înainte de a veni prinjgv gC_ să fie unificat prav­­­țiune. *n Sinsia mm este lipsă i ® issesy Petrograd. 11/24—„Lokalanzei­ger’’ într’o telegramă din Copen­haga, apune că în Rusia mișună o mulțime de oameni fără lucru. Absurditatea acestei știri sare în ochi, căci în vremea­ de acum în toate țările beligerante aflîndu-se pe front enorm. Contingente de oameni, cei cari au rămas acasă sunt peste măsură încărcați de lu­cru, care este plătit admirabil Rusia nu este o excepțiune la a­­ceastă stare de lucruri. Toți băr­bații scutiți de serviciul militar sunt ocupați pînă la cel din urmă, iar lucrătorii specialiști capătă a­desea pînă la 20 de ruble pe zi. Peste tot în Rusia mina de lucru este căutată și încă în așa grad că în multe ramuri de industrii femeile și chiar băeții găsesc în­trebuințări diferite, numeroase și bine plătite. (Westmk). ­a««' -es-#'#»-***»»—­ I­IG Bl [(roBtnl aasiro-itâlian Atab'*' «îs artilerie Roma, li­­ 24/. vlr­ișurile de la Giudicaria și la nora Mori In­ valea Lagarina, d­e­­tașamente inamice încercînd a se apropia de pozițiunile noastre au fost contraata­cate și respinse. ■ * | Borgo, în valea Lugana, a fost din nou obiec bom­­­bardărei artileriei și unui a­­vion. Ca răspuns, o baterie a noastră a tras asupra gării Cordonazzoen, vâtâmîindu-i clădirea. Detașamentele noa­stre din Dagazupi, zona Fal­­zarego și Montepiano, și în­­naltul Rienzi, au aruncat de asemenea bombe. <* Ca represalii pentru in­cursiunea aeriană inamica peste Dogna, o baterie a noa­stră a tras cîteva lovituri pe­ste Tarvis.• O ceață groasă dealungul Isonzului a îm­edicat acțiu­nea artileriei noastre. • Un mic atac inamic în sec­torul Santa Maria a fost re­spins. (Ștefani). Pe po­,zolo Un flir S3C0i^r*s­au Iun VanflerveSâe Paris, 9(22). — Ministrul bei­­ian Vandervelde a ținut un compus din socialiști, o con­­­fe­rință care a obținut un foarte mare succes El a reînoit asigu­rarea hotărîrii absolute a socia­liștilor aliați de a continua răz­boiul pînă în reparațiile com­plete. ..Cum aș putea, a zis el, să mă găsesc serind împreună cu socialiștii germani împreju­rul postavului roșu al unei me­se cînd pe­ cîmpul înroșit al tea­trelor de bătaie se înfruntă în­că luptătorii în tabere opuse. Alsacia Lorena se ridică între socialiștii francezi și germani. Nu vom strînge mîna pe care aceștia din urmă ne-o întind că« ei o țin pe cealaltă în mîna Kaiserului, încă pătată de sîn­ge, belgian și francez. Atîta vre­me cit va fi astfel, cînd nî se va vorbi de pace, de o pace șubre­dă, ne vom astupa urechile cu încăpățîmare“. Ovațiuni freneti­ce saluta tară sfîrșitul discursu­lui oratorului belgian. Pe frontul Briental Șapte pe Strypa Petrograd, 11 (24). — Pe frontul de vest, lingă Illuxt, artileria noastră a canonat cu succes părțile germane cari executau lucrări de în­tărire. •* Pe Strypa de mijloc, în re­giunea Burkanov, for­j­a­tileriei noastre ad a­ semenea deta^' verse. • f­egiunea Strupei) de jos, c­el de artilerie. * In lupta pentru stăpînirea pîlniilor formate de exploziu­­nea cuptoarelor de mine la nord-est de Cernăuți, inami­cul a întrebuințat bombe cu gaze vătămătoare. tetele din Ca:« Slave înfrângeri turcești Petrograd, 44/24. — Pe fron­tul Caucazului, urmărind pe ad­versar, am capturat peste 700­0 te­askeri și un convoiu de ap­tii­erie. Artileria noastră «A bombar­dat din nou forturile Erzeru­­m­ului. In regiunea Malaeghert, am bătut în diferite locuri detașa­mente de kurzi sprijinite de in­fanterie. (Westnik). Hușii au ocupat Erzerum Poldhu­­n (25). ~~ Caza­cii »a pătru­ns in fortăreața Erzerum unde a fost un măcel. D JOITI, 141(27) IANUARIE,. 1916 iSCWFSu­i ministrului Italian Martini Florența. 9. — In sula Cinque­cento din Palazzo Vecchio, In prezența președintelui consiliu­lui, autorităților și elitei orașu­lui, ministrul coloniilor d. Marti­ni a rostit un discurs. Ministrul a reamintit că popo­rul italian a avut sentimentul est războiul de azi se dă pentru dreptul național, pen­trr­u care pa­tru generations succesive de principi și cetățeni au luptat contra aceluiaș dușman. Un asi u­nde războiu nu putea fi de cît ‘p>*dtt necesar și sfînt, nu ascuns veniului/a trece , , nimic din angaja­prQî ua^..!.’­din intențile sale. JiI. tfmn p^tribita «în­ jinta noa­­stra în victorie. Erois„ai arma­­tei noastre și acțiunea DUJm trîmbițată dar splendidă a mam­­­ei noastre sunt. O garanție pen­tru­ aceasta. Leni-nit Guiagiul ad­­mirațiunei și recunoști­n­ei ratio­nale precum și’ regelui ca*©­ sol­­dat, trăește» printre soldați, 'm­e­ște ca un principe și un cama­rad , principele veghind­ și aju­tînd­­­ camaradul îmbărbătînd. Puterea­­ convingerei noastre este întărită de consimțim­întul și cooperarea poporului. Minuna­ta unitate morală a tarei și reven­dicarea puterei noastre militare sunt de pe­ acum cuceriri și din cele mai de seamă, dar voim și alte victorii sau mai bine zis voim victoria și nu vom neglija nimic­ pentru a o asigura. Cîteva epizoade cari n’au fost fericiți nu scade voința noastră și nici nu slăbește credința noastră. A­­tunci cînd Europa este strînsa întrun cerc de fier și de foc și cînd luptele se dau în regiuni atît de numeroase și atît de diferite, nu este cu putință a­ se rezista pre­tutindeni cu aceeași energie și sa se opună pretutindeni îiicos și r­e­zistenți, ia­r pe de parte nu trebuei ca un succes al dușma­nului să fie socotit ca om ce ir­e­parabil. Dacă s’au făcut greșeli în conducerea războiului, greșea­­la este fecundă în învățăminte , ea va învăța pe aliați să medite­­ze mai bine asupra concordiei ac­­țiunei lor, să aibă o mai intimă comunitate de judecată, o mai deasă frecvență a contactelor, nu tot căzut nu ni se poate imun» la abstensiuni, neglijențe sau misiuni de sfaturi. Nu pi &*. în< să face totul și nu Are­bue mai » Ies să împrâștiem forțele noastre și mijloacele tehnice pe cari jäh« boiul de astăzi le v” a at­ăt puternice și de variate. Crăcea, trînd sforțările noastre tomr în punctele unde ne chia­>m apăra­rea granițelor noastre naturale și san­gardarea viitorul­ nostru po­­litic și economic Am cà i bun concurs cau/i comune și lucrămi pentru găsirea încheia­rei păcei. Aceas» zi sos* cînd înțelegerea va/î si fii forța să se plece în fața /re^hiui ; cînd ja* t știu­ a va fi.nri^rar ceea ce vio­­i ferita a dis­ru­< cînd știința nu i va­ da corvu;3.T sfiu cruzimea i barbare, cîry'Italia sigură In ma­rea sa va /ea marginile pe cari Dante i ra b­ Tat, cînd poporul sîrbesc r fi reintegrat în pleni­­tudinea^^cosndents' sale. D-l Afartini evocă merite­* patri^ice ale Toscanei !n istorii și n vremurile de azi. Relevă d­eoria tuturor de a subscrie I*­m­prumutul național pentru că războiul se face cu bani și ba­nul dat patriei va aduce triumful dreptului național și dreptului uman. Oratorul a încheiat, urind do* generația sa, care a văzut zilei* cele mai triste ale Italiei inainu de resurectiunea sa națională, sa poată fi îmbărbătată prin viziun ■­nea Italiei atît de mult visată, puternică, sigură, strălucind în aureola victoriei și propagatoare pentru a treia oară a civilizațiu­­nei latine în lume. (Ștefani). 17Q1 tmn. Ciocniri inverșunate iatre francezi și germani Paris 12(25). έn Belgia, a­­proape de gura rnului i­schl,­ in regium­et­ Nyeupilcb (germ­anii au efectuat o bombardare extrem de­ violentă, pruncind nu mai pu­țin de 20 de mii obuze, infan­­teria germană s a încercat. In deșert după aceea să dea un a­­st­t. Opriți de focurile încruci­­șate ale artileriei franceze­, Ger­­manii n'au putut să iasă ,din tranșee, afară numai de citeva grupe,­­pe care bateriile france­ze le­ au risipit numaidecât. ln regiunile Boesingue, Hél­­las și Steinstrad­e, artileria a fost de asemenea prea activă de amândouă părțile. Grupe germa­­ne, care se încercaseră să trea­că peste canalul de la Treiscis, au fost respinse de focurile infante­­riei și mitralierelor franceze, sprijinite de artilerie. La Peris, Germanii, după ce au făcut să explodeze o mină, au încercat un nou a­tac­ care a fost oprit indatit cu focuri de arm­­ate și de puști. U­n al doilea atac, îndreptat ceva mai la sud, nu a avut­ mai mult succes La nord de Soissin'• bateriile rdSf,.'Uat tranșeele ' "ora 429, la est în regiunea franceze a g­­ermane ăela de. ferm­­o Udat’ Troip9 * focurile artileriei franceze, îndreptate de aeroplane, au fă­cut stricăciuni serioase unei ba­terii germane. Un articol al lui „Times“ Paris, 9(22). Criticul mili­tar al ziarului ",Times" publică un interesant articol asupra no­ilor metode de război. El se ridică împotriva ideei de a sparge liniile germane într’o bă­tălie, ceea ce e imposibil în răz­boiul actual Chiar dacă pozi­țiile actuale ale dușmanului s‘ar menține aproape intacte, noi am putea să-i cauzăm ast­fel de pierderi încît la urmă am învinge. Din acest punct de ve­dere noi am făcut din ce în ce mai bine cu fiecare nouă luptă. In Septembrie am obținut o vic­torie serioasă, căci am scos din luptă 150.000 de Germani și luat 150 de tunuri. Ofensiva generală a tuturor Aliaților și ofensiva generală pe toată întinderea di­feritelor fronturi, este o tactică care treime și atingă Germania întru­m chip foarte dureros zdro­bind prima linie de tranșee cu obuzele noastre, fîrcînd o barie­ră de foc în spate pentru a aș­tepta întărirea terenului și îna­intarea tunurilor mari, putem nădăjdui că vom cauza dușma­nului pierderi mai mari decît ale noastre. Scopul de urmărit este să continuăm a omorî sau răni 200.000 de Germani pe lună pî­­nă în clips, în care orice om în Germania își va da seamă că îndeplinirea planurilor. Valerian­... î slute! «g­ăste, eg putință. .ivAw^Si­. COHÎFS SCnmplim «ru2UUt- -In Germania Paris, 11 (24). —­ In toată Ger­­mania «e semnalează manife»s­­­tațiuni contra scumpirei alimen­­telor. ziarele nu vorbesc nici o­ dată ș­e aceste tulburări de­cit pentru a le desminți. E lucru stabilit că aceste tur­­burări au fost numeroase și vio­­­lente. La Ludwigshafen cavaler­ia a șarjat pentru a risipi mul­țimea revoltată. Au­ fost doar răniți. La München unde au fost de asemenea manife­stațiune violente, afacerile merg prost și numărul faliților crește. Scrisorile primite de prizo­­nierii germani din Franța cu­prind amănunte interesante <*■­supra mișcă­rei ce a provocat-o în Germania, prelungirea răz­­boiului. La Ch­em­nitz s'au produs tul­burări. In special scumpetea ouălor și a untului a inlărd­at populația, care a devastat mc­*­gazinele. Încarsarea de aeroplane contra orașu­­lui Ancona Romă, 10 (23). — Agenția Ste­­fani spune că comunicatul ofi­cial austriac vorbind de incur­­siunea de aeroplane contra ora­șului Ancona la 47 ianuarie st­n., a s Pus textual: „Aeroplanele noastre s'au înapoiat toate ne­­atinse". Această afirmațiune trebue dezmințită, căci unul din avioa­ne LV a fost distrus, iar cei doi aviatori, ofițerul de marină Ale­xander Ulmansky și sublocote­nentul de geniu naval Karl II»­,­bassk au fost făcuți prizonieri. (Ștefani). întâmpinarea regelui Nieh­ita la Lyon Lyon. 12. — D. Denys Co­chin va sosi la Lyon, ca să primească, în numele Frun­ții, pe regele Nichita al Mun­­tenegrului, așteptat acolo. as»--*-­ Ui i­iíi de zi a­ țara l­ui Ferdinand Sofia, 44/24. —­ Hegel« a emis ordinul de zi următor, tîrmînd dorința scumpei mele armat», care mi-a fost exprimată prin mijlocirea generalisimului și șe­filor celor mari ai trupelor, am primit să mi se confere demni­tatea de general feldmareșal, în semn de mulțumire către Dum­nezeu și de recunoștință, față de soldații mei pentru vitejia lor devotată, și, pentru strălucire!, tot victorii. (Agenți*, tndgwift).

Next