Universul, octombrie 1916 (Anul 34, nr. 272-302)
1916-10-27 / nr. 298
i HMVgftfJTrtrii I PROGRESAM SPRE SUD IN DOBROGEA MOARTEA EmakU II» Luni seară, la orele 11, moartea neîndurată a răpit dintre noi pe bravul general Dragalina. Vestea mortei acestui erou va umple inimile românești de o adîncă și sinceră durere, căci numele său nu se va putea despărți în cursul vremurilor de victoria strălucită de la Jiu unde și-a ilustrat numele și, alături de alți bravi ostași, a revărsat asupra țărei o așa glorie neștearsă. Și alte fapte eroice nu eram îndreptățiți să mai așteptăm dela acest brav luptător în care țara și oștirea își pusese noul și mari nădejdi pentru viitor! Acest brav, care a luptat eroic, care, prin pilda sa de bravură, a minat pe soldații săi la victorie, a fost rănit la mat de un glonț hain. Transportat în Capitală, la sanatoriul „Gerota“, dînsul a fost operat de d. dr. Gerota, tăindu-i-se brațul. Se pare însă că a fost operat tîrziu, căci rana i s-a agravat în timpul transportului de la Tîrgu-Jiu la București. A intervenit în urmă operația chirurgicală a distinsului profesor d. dr. Thoma Ionescu, dar intervenția sa a fost tardivă, căci se ivise deja complicații cari prevesteau sfîrșitul bravului general. Și aseară, la ora arătată mai sus, generalul Dragalina își dedea sfîrșitul la spitalul de la Palatul Regal, unde fusese transportat în ultimul timp. Peste măsură îndurerați de pierderea acestui mare nonorol, în mrmrea Patriei, plecăm pios genunchii în fața rămășițelor sale mortuare și, împreună cu întreaga națiune, vărsăm lacrimile de durere și recunoștință ce se datorează eroilor cari cad pentru neam și țară. , UNIVERSUL * «. Generalul Dragalina sa născut la 8 Decembrie 1860. Școala militara a făcut-o in Austria, unde a fost înaintat la gradul de sublocotenent. A demisionat din armata austriacă în 1883, iar la 1 Decembrie 1887 a fost primit în armata română și avansat locotenent, înaintând rînd pe rînd pînă la gradul de general de brigadă la 1 Aprilie 1911. La 1& Februarie 1915 primește comanda diviziei 1 a infanterie. * Corpul defunctului e depus la biserica Albă. •- Generalul DRAGALINA (după, o fotografie mai veche) Zile de război Avântul ofițerilor de Leontin Iliescu. Ar trebui ca fiecare ostaș să-și aibe carnetul in care să însemneze cronologia faptelor mai importante de război. După încetarea luptelor de astăzi, cu învoirea organelor competente, aceste fapte coordonate cu pricepere ar sluji la scrierea istoriei acestor vremuri pe cari avem cinstea și destinul să le trăim. In acest chip, episoade interesante n ar scăpa istoricului nepărtinitor, iar generațiile tinere ar găsi în ele un nesecat izvor de lumină sufletească și de entuziasm. " Faptele pe cari le-am aflat de1unăzi întîmplător din gura unui tînăr ofițer rănit, un bun prieten pe care F am cercetat întrun spital» m'au făcut să înțeleg de ce vitejii de pe front cami sabat și pe la București» sunt profund revoltați de flecăreala sinistră a cucoanelor răspîndiHoare de panică. Nu se poate viață mai admirabilă ca aceea de pe front. Aceasta nu e vorbă aruncată în bobote» ci e adevărul sincer pe care-l spun și soldații și ofițerii Întorși, pentru scurtă vreme» de pe front." Dar pilda e mai elocventă decît vorbăria. Oltenii _sau purtat pretutindeni admirabil cum» de fapt» toți românii noștri se întrec în acte de vitejie» căutînd fiecare să pună în evidență valoarea regimentului și a comandanților săi. Astfel stă cazul cu reg. 3 Olt care își are tradiția eroică încă din 1877, încă de la începutul lunii trecute, cînd a intrat în luptă» acest regiment a isbutit să oprească înaintarea vertiginoasă a dușmanilor de la sud. Cu toată superioritatea sa numerică și a mașinilor de război, dușmanul a fost respins cu jertfe din partea noastră» dar și cu mari pierderi din partea lui. Comanda acelui regiment o avea atunci colonelul Traian Stóilea» care mergea veșnic în fruntea trupelor, încurajîndu-și soldații și sburînd cu ei spre raidurile dușmane. Cu toate stăruințele ce le făceau ofițerii și soldații ca să nu se expue prea mult comandantul acesta ,manifesta totuși un suveran dispreț în fața morții,. . .. •Ziua de 5 Septembrie însă Da jci o zi eroică, dar și fatală. In liare**aptă de lînga»,,Rast?vî P.vi’teazul polonei,care sta în fruntea regimentului său» a fost grav lovit tocmai cînd comanda asaltul la baionetă» fiind la 60 pași de dușman. Bravul colonel a căzut» dar nu și-a pierdut cumpătul, căci soarta îi lăsase mîngîierea de a-și vedea vitejii svîrlindu-se împotriva vrăjmașilor întrun elan eroic. Dușmanul a fost alungat spre tranșeele lui și de atunci — îmi povestea ofițerul rănit — el n'a mai îndrăznit să primească lupta cavalerească piept la piept. Vitozul regiment a rămas astfel stăpîn pe cîmpul de luptă după acest asalt dela Harabagea in timp ce colonelul Stoika» eroul comandant, a căzut grav rănit în piept» cu plămînul perforat, clavicula stîngă ruptă și o apofiză din șira spinărei sfărîmată. Luînd calea spitalului» a stat acolo mai bine de o lună, plîns de toți subalternii cari îl socoteau mort. Acest asalt al infanteriei a fost susținut cu eroism de bateriile reg. 14 de artilerie, de sub comanda bravului colonel Ioan Bârsescu, care, deși rănit la picior, a refuzat să intre în spital, continuînd să-și facă datoria pe cîmpul de onoare. In această luptă, au mai fost răniți maiorul Gh. Caton din infanterie și căpitanul Tănăsescu, amîndoi în fruntea batalioanelor lor, căci căpitanul comanda tot un batalion. In ordinul de zi care sa citit cu acest prilej, întregei brigăzi, se apreciază executarea unei recunoașteri plină de învățăminte, făcută de căpitanul Grigorescu din infanterie» sub ocrotirea tirului eficace al divizionului de artilerie comandat de maiorul Silișteanu din regimentul 1 artilerie al colonelului Ioan Bârsescu, căruia îi s’a dat acum comanda unei brigăzi. Cu astfel de viteji putem fi siguri de victoria finală și deplină a oștilor noastre» cari mărturisesc gloria străbunilor lor. Povestirea bunului meu prieten pe care l-am văzut rănit întri un spital» mi-a răscolit în suflet toate isvoarele bucuriei și rria făcut să zîmbesc în fața cucuvelelor și a hipersensibililor cari ți amintesc pe Crispus elon celebrul .WJPRft aLM §is$v’a- ‘ Pe frontul italo-austriac Pierderile mari ale inamicului Coltano, 24. Artileria inamică a fost foarte activa ori, la Valoria, în zona muntelui Pasabio și pe platoul Asiago. In valea Travignolo, dușmanul, după ca a incercat o diversiune pe Colbricon, a pornit cinci atacuri violente împotriva poziției noastre de pe povârnișurile vîrfului di Roche Respins de cinci ori cu pierderi grave, inamicul a fost, la urmă, contraatacat cu baioneta și pus pe fugă. Printre numeroasele cadavre inamice rămase pe teren, s’au găsit 4 ofițeri. In zona dela est de Gorizia și pe Gaxso, trupele noastre și-au întărit eri pozițiile luate, cu tot focul artileriei dușmane. Prin mici operațiuni ofensive, trupele noastre au lărgit ocupațiunea în sectoarele dela sud ai căii Opuachiasella la Castagnavizza, făcînd încă 200 prizonieri, în mare parte răniți sau risipiți pe cîmpul de luptă. In acțiunile dela 19 pînă la 22 octombcrie st. v. autlavul, utiuta, 8982 prizonieri, dintre cari 270 ofițeri. Aceasta ridică la 40363, dintre cari 1008 ofițeri, numărul prizonierilor luați armatei austriace pe frontul Alpilor Julieni dela 24 Iulie st. v. pînă astăzi. — Cadorna. (T.F.F.). Un stat-major austriac făcut prizonier Coliano, 25. — Trupele italiene, după ce au ocupat vîrful muntelui Fnitii, la trei kilometrii de punctul de atac, au desciis dealurile orientale și au descoperit în pădure un comandament austriac, instalat în niște barăci, care nu-și da seama de însemnătatea înfringerei și de pierderea muntelui: împărțiți în trei coloane, italienii s-au aruncat asupra acelor barăci și au cerut să se ve dea. După o ezitare și o încercare naivă de a fugi, întregul stațifiajor al brigadei s-a predat ofițerilor italieni. E vorba de brigada comandată de generalul Scoutl, care, rănit în una din ultimele lupte, fusese silit să cedeze comanda regimentelor sale colonelului, care a fost făcut acum prizonier. Mai erau mai mulți căpitani și alți ofițeri printre prizonieri. Toți se mirau că sunt eroii unei aventuri așa de extraordinare. Odată cu aceștia s-au luat toate documentele și hărțile brigadei, a căror lectură e foarte interesantă pentru învingători. Diviziuni austriace distruse Coltano, 25 Get.— După ofensiva din Septembrie, generalul Boroevici a trebuit să trimeată la odihnă, două divizii aproape distruse și care au fost înlocuite cu alte trei diviziuni, formate din elemente ce au fost luate de pe frontul Galiției. Italienii la Castagnavizza Coltano. 25. — Rino Alessi, corespondentul ziarului Secolo, telegrafiază de pe front, că după ce italienii au luat muntele Teliki, comandanții austriaci s-au grăbit să ia toată artileria lor dincolo de linia a treia pe Carso, care trece prin Castagnavizza, căci acolo au și ajuns avantgardele italiene. SERVICIU DIVIN pentru odihna sufletului Principelui Mircea Brăila. 24 Octombrie Din inițiativa comandamentului superior al armatei rusești din Dobrogea, s-a oficiat azi la catedrala din Brăila un serviciu divin pentru odihna sufletului Prințului Mircea. Slujba bisericească s-a făcut ga către Episcopul rus din Reni, înconjurat de preoții ruși și de clerul român, în frunte cu protoereul Didicescu. Au asistat: Generalul Zaharof, comandantul suprem al armatei imperiale ruse din Dobrogea, cu șeful statuluisău major și ofițerii ruși aflați in Brăila, generalii Boteanu și Palade, prefectul județului, drv. Ionescu; președintele comisiu'nei interimare, d. N. Sgardeli, etc. Răspunsurile au fost date admirabil de un cot de soldați ruși. Pioasa saUomițgiș s'a ffiritul I Jertfele României Se vorbește mult azi, în presa europeanului nu numai a Aliaților dar și a dușmanilor—despre România. Ambii ne laudă, adversarii ne insultă — lucru în toată regula. Dovadă că lucrul e în regulă, sunt acțiunile noastre și jertfele noastre. In mai puțin de două luni și jumătate oștirea noastră a invadat cea mai puternică cetate naturală a dușmanilor, a întîmpinat cu bravură extraordinară năvala din Dobrogea; cînd adversarii au tăbărit cu forțe foarte mult superioare asupra armatei noastre, care trecuse munții, retragerea s'a făcut în bună rînduială și pricinuîndu-se dușmanului pierderi mai simțitoare decît acele ce le-am avut noi; mai mult decît atît, atacul impetuos de la nord și vest a fost paralizat și inamicii nu se pot lăuda nici pînă acum cu vreun succes. In cadrul timpului și al împrejurărilor nu știm rău dacă vreuna dintre armatele beligerante poate trece la activul său asemenea acțiuni și reacțiuni. Pe de altă parte poporul nostru și-a păstrat echilibrul sufletesc în tot cursul acestei vijelii— C"Ci a fost adevărată vijelie, cu treceri foarte brusce de la bucurii fără margini la amărăciuni profunde. ■Meritele noastre—Je arată lunsșrie Și desele liste de morți și răniți. Spun mult, foarte mult aceste liste pa cari le citim zilnic cu ■i-stare de inimă toți cei cari a■ țin ființe ecumpe în linia de luaptă. ia la straturile profunde ale n itiunei și pînă la cele mai de sus» toate au mii și sute de repezentanți, dovada participării întregului popor la lupta aceasta. Mai luminos decît orice o arată aceasta faptul că în acea două luni, doi din cai mai de seamă generali ai noștri au căzut pe mpții de glorie. *Și noi n’avem mulți generali. 1 Statale cele mari. Fruntașii a 1 știa ai armatei române știu farte bine că trebue să se cruțe, pentru binele oștirii și al țârei. Au deci toată dreptatea să ne laude Aliații și să ne insulte așmanii. VICTORIILE FRANCO-ENGLEZE Noi cuceriri franceze Paris, 24.— La nordul Somniei trupele franceze au făcut cu succes cîteva atacuri în cursul zilei, realizînd, din regiunea de la sud de Translei pînă la sudul pădurii de la St. Pierre-Vaast, o serie de înaintări apreciabile între Les Boeufs și Sailly-Saillisel. Ele au împins liniile lor cu cîteva sute de metri în direcțiunea Transley, la est de Sailly- Saillisel. Au pus mina pe o tranșee, cucerind cea mai mare parte a satului Saillisel, și au atacat, la sudul acestui sat, din trei părți deodată, pădurea de la est de St. Pierre-Vaast, puternic organizata de germani. Au înaintat bine, luînd succesiv trei tranșee dușmane, după o luptă înverșunată. Violente contraatacuri germane au fost respinse cu deosebit succes, cu granata și baioneta. In cursul acestor acțiuni, francezii au făcut 522 prizonieri, dintre cari vreo 15 ofițeri. (T. F. F.) Tot satul Vaux ocupat de francezi Paris, 24.—Pe țărmul drept al Meusei lupta de artilerie a continuat in regiunea Douaumont. Francezii au ocupat tot satul Vaux.* Pe restul frontului zi relativ liniștită. (T. F. F.) Atacuri germane respinse Paris. 25.Atacurile germane la nord au fost respinse de focul mitralierelor șî tirul artileriei franceze, care au cauzat mari perderi inamicului. La sud, germanii au reușit să câștige puțin teren, de asemenea în satul Saillisel. Pe malul drept al Meusei, bombardare vie a regiunei Damloup. Nici o acțiune de infanterie, încolo* liniște pretutindeni. Comunicat britanic Karnarvon, 25. — Bombardare inamică in jurul localităței Les Boeufs și asupra fermei Destremont și Lesars. In timpul zilei am bombardat linia inamică de la nord de canalul Labassée și din apropiere de Bois Grenier și Messinées. La nord și sud de Ypres s-a înregistrat activitatea artileriei inamice și a mortierelor de tranșee. Unul din aparatele noastre a atat și distrus, un aeroplan inamic, dar la întoarcere a fost atacat la rândul său și aț căzut in interiorul liniilor inamice. Alte patru aparate nu s'au mai întors. Săptămîna trecută, din cauza unui vînt puternic ce sufla dinspre occident s’au îngreuiat operațiunile noastre aeriene. Ultimul comunicat oficial britanic cu data de 23 ora 11 și 13 dimineața, anunță că in timpul nopții a fost o ploaie torențială. In afară de obicinuita acțiune de mortierele tranșee nu a nimic js sperta, v " r Secretarul amiralității a anunțat la 23 st. v, următoarele: Comunicatul oficial al Statului major naval german cu data de 22 st. v. anunță că un submarin german a scufundat la 10 pe coasta vestică a Irlandei, un miic crucișător englez de veche construcție. Evident că aceasta se referă la scufundarea vasuluii chîsta, care s’a isbit de o mină a rv cărui pierdere s’a anunțat oficial la 12. Francezii progresând la est de Vaux, au ocupat satul Damloup Paris fără dată. La nordul Sósaniei nu au mai renoit atacurile în contra tranșeelor franceze din pădurea St. Pierre- Vaast. In acest sector francezii au capturat vreo 50 prizonieri. Noaptea a fost luptă intermitentă de artilerie pe malul drept al Meuzei și bombardament foarte viu în regiunea Douaumont-Vaux și Lanfée. La est de fortul Vaux trupele franceze au progresat în timpul nopții ocupînd satul Dambap, unda au făcut prizonieri. Nici un eveniment important de semnalat pe restul frontului. Comunicat britanic. Nimia de semnalat afară de activitatea obișnuita, a instrumentelor de tranșee (T. F. F.). 4. Evenimentele din Grecia Spionajul ia Atena Londra. 22. — Corespondentul din Atena al ziarului „Daily News“ spune că amiralul du Formet a declarat președintelui Uniunei lucrătorilor, că el este convins că „Angeliki“ cît și „Kiki Hissia“ au fost torpilate. Aceasta îi întărește convingerea că Atena cît și Pirene mai sunt și acum pline de spioni germani, cari, după cum crede amiralul, ar fi denunțat plecarea vaselor din port submarinului german. Din această cauză el a dat ordin ca toate persoanele suspecte să fie arestate, de ar fi greci sau străini. El nu va lua în considerație nici o protestațiune a guvernului în contra acestei acțiuni. (A. T. E.). Ub episod din război Era de santinelă soldatul român, cînd din desișul pădure» ,se ivește o patrulă de 7 unguri care se năpustește asupra santinelei. Văzînd primejdia, santinela descarcă cele 5 focuri culcînd la pămînt doi, dar ne mai avînd vreme să mai încarce odată» printr’o fericită prezență ce spirit, apucă bidonul și, cu el de-asupra capului, se repede spre patrulă răcnind: stați că vă trăznesc cu bomba asta !’’ De frica bombei-bidon, ungurii aruncă armele și ridică mîinile în semn de supunere, iar santinela, cu baioneta la armă, îi conduce plocon șefului de post. S’a rîs cu poftă de bomba făcătoare de prizonieri a santinelei zomfal . _ vÄSrtfwl..Cft*P* Eroii noștri Căpitanul Dragalina comandantul bateriei citată cu ordin de zi care, în lupta grea cu 28 guri de tun, le-a redus la tăcere, distrugînd 12 din ele și pe celelalte punîndu-le pe fugă cu pierderi mari pentru inamic. E fiul regretatului general Dragalina, și a fost rănit deunăzi, din reg. 2 de obuziere ușoare, fiind grav rănit într'o luptă unde s'a distins prin bravura lui, e internat azi intri un spital din Capitală, din reg. 78 infanterie, avocat, profesor, a fost grav rănit în Dobrogea unde a luptat vitejește în fruntea batalionului său, în calitate de ajutor îmbărbătând trupa. Sub-locot. Gh. Roată Sub locot. Anastase Petrescu Pe Irosul Oriental Atacuri inamice respinse In Carpați Petrograd. Ä5. — In regiunea de la est de satul lipaza-Iolna și la vest de satul Slaivetine, dușmanul a luat de mai multe ori ofensiva, voind să pună mâna pe inălțimele strategice, dar toate tentativele sale au fost respinse de locul nostru. Lupta continuă. In Carpați, la sud de muntele Pnech, in regiunea înățimei 5781, dușmanul a atacat de trei ori pozițiunile noastre, dar a fost respins de focul nostru. In regiunea sa î1 km. spre est, inamicul a atacat de două ori posițiunile unui tânăr dar viteaz-regiment al nostru. Al douilea atac a fost dus până în tranșeele noastre, unde inamicul a luat o mitralieră uzată, dar contra-atacul nostru a respins pe dușman și mitraliera a fost reluată. In regiunea spre sud de muntele Lamunlelu trupele noastre au pus mana pe o linie de coline, capturând 8 ofițeri și 380 soldați și luând 6’mitraliere și 75 lăzi cu munițiuni. * Frontul Caucazului. Tentativele turcești de a ataca trupele noastre la sud est Oynote, au fost paralizate de focul nostru. Pierderile maritime ale Aliaților în Septembrie Paris (dală suprimată de censură). După statisticele germane, pierderile maritime ale Aliaților pentru luna Septembrie, se urcă la 141 de vase de o capacitate de 180.000 de tone. Pe de altă parte 39 de vase neutre de o capacitate de 72.000 de tone au fost distruse. Aceasta e cifra cea mai mare care a fost atinsă de la inaugurarea răz* twiforj: șybjnwhj, (Af, Badje). MARELE CARTIER GELEISț Comunicat oldal No. 72 Din 25 Oct. 1916, ora 7 dim*] FRONTUL fie NORD Si 1RD-VEST Pe granița de Vest a Moldovei, situația ne* schimbată. In valea Buzăului, am atacat șî am înaintat pu*țin. S'au luat 88 prizonieri și o mitralieră. La Tabla Buții s’a luat o mitralieră. * La Predeluș situația neschimbată. In valea Prahovei, bombardament intens. " In regiunea Dragoslavelor s’a respins un atac de noapte al inamicului. Pe stînga Oltului, luptă violentă în curs. In valea Jiului, acțiuni mici, cu succes pentru noi. La Orșova, situația neschimbată. Frontul de Sud inamicul a bombardat Giurgiul. în IV AJM vArten drm -—-------------(—* —■ ) sat spre Sud, pe tot frontul. SCIDAE DIM RAZ BAI SUB CLOROFORM! Cu cît înaintăm în luptă cu atit mai bine ne dăm seamă că ostașii noștri nu au pornit pe front numai supunîndu-se unei oarbe discipline, ci minați și de sfmțimîntul îndeplinirei marelui nostru ideal național, ce sta neadormit în pieptul oricărui roman. Numai așa se explică actele, ce se sdrrșesc zilnic da ■oare- ai noștri pe cîmpul de luptă, acte ce stîrnesc admirația noastră și a lumei întregi. Asemenea acte nu se pot făptui numai din conștiința îndeplinirei unei datorii ostășești, ci ele trebue să pornească, dintr’o adîncă convingere și dintr’un sentiment intern dinainte determinat, ce mină pe bravii noștri luptători către un țel ce-i electrizează Și-i face eroi pentru țara lorțată o nouă pildă despre asta. La spitalul Gerota a fost adus da pe frontul de luptă căpitanul Cornelia Cadotescu, avînd mai multe artere de la un picior rupte, din care cauză sîngele îi curgea în abundență și suferea dureri atroce. Dar bravul ofițer nu se plingea, ci suporta martiriul ca un eou. Cum emoragia de la picior putea să-i fie fatală, doctorii au hotărit sărucoasă arterele chiar îndată după ce a fost transportat la spital. Dar cum această operație erai extrem de dureroasă, medicii aU decis să-l cloroformizeze. O domnișoară doctorandă, care a cloroformizat pe căpitanul. Calot eseu, îl rugg să numere pină la 40, când narcoticul avea să-și producă afectul, Atunci căpitanul începu si mumere: ,1 _ 1, 2, 3, 4,.. 37, 38, 39.. . Cu cît înainta în enunciarea sa acestor numere, cu atît căpitanul Calotescu devenea mai slab și-și pierdea cunoștința. Așa că, ajungînd la numărul 40, dînsul își pierdu aproape cu desăvîrșire cunoștința. Dar avântul său patriotic și gîndul său preconceputa pentru îndeplinirea idealului nostru național, îi dădu puterea să mai poată articula cu vocea aproape stinsă: E — 40... Trăiască- s Româniav; * Mare... , j U| §i căzu în nesimțire. î ț Chiar sub influența cloroformului, bravul căpitan avu plierea să învingă influența narcoticului și să strige dorul nețărmurit pentru care a mers eroic la luptă și îndeplinirea idealului său . O Româie Mare. ’ Emil Nicolau msom și Gmmn Formidabila balanța a războiului european, al cărei echilibru timp de doi ani a stat neclintit între forțele combatante, iată că începe să se încline« încet, dar sigur» cu o sinistră prevestire pentru Germania (Carso, Verdun). Și greutatea aruncată în unul din talerele balanței» care a stricat acest echilibru» e ușor de înțeles că nu este altceva decît intrarea în război a României și rezistența sa titanică din Carpați. Recenta victorie de la Verdun este reflexul luptelor din Carpați Fiți mîndri,scumpi eroi români, de această strălucită victorie a fraților latini» căci posibilitatea ei a fost determinată de bravura și sacrificiul vostru sublim din văile Carpaților și de pe cîmpiile Dobrogei Orice se va mai întîmpla de aci înainte, victoria va fi de partea noastră. Echilibrul a fost rupt și înclinarea pornită, în virtutea unei legi imperioase va continua, fără ca nimic și nimeni să o mai poată opri. Iar ruperea acestui echilibru, după cum am spus, a fost determinată de acțiunea militară a României în cadrul complicat al războiului european. Acesta e punctul esențial de care va trebui să se țină seamă la masa verde, cînd aspirațiile legitime ale României vor avea, să fie îndeplinite. Să fim dar tari, să înfruntăm cu rezistență și curaj orice furtună a vremilor de azi. Neamul românesc care e constituit dintr-un aluat ales, a trecut prin împrejurări și mai grele și totuși au pierit. In el rezidă cu teodiciște războinicele victorte dacice frămîntate cu nobilele feslități latine, cari s’au desvoltat aci în mod fericit într’o țară bogată și cu o situație geografică prielnică ce i-a dat întotdeauna posibilitatea de a fi ferit în munții săi de încrucișările barbare inferioare. Nu e mare țara noastră, dar calitatea sa e superioară» Supă cum nu e mare bobul de aur printre pietrele ordinare. Această calitate a sa nativă îi asiguri pentru totdeauna existența să în viitor. Pietrele» oricît de mari ar fi ele, cu timpul se macină» se sfărîmă și se distrug» aurul însă rămîne neatins în mijlocul nisipurilor frămîntate. Tot astfel barbarii cari au năvălit, s’au războit și au trăit o vreme în preajma noastră, acum au dî?c părut» pe cînd neamul românesc a rămas întreg și neatins în mijlocul tuturor acestor frământări. Acelaș lucru li se va întîmpla și azi neamurilor barbare cu cari suntem în război. Aceastea este garanția cea mai sigură a victoriei noastre finale» dedusă din însuși trecutul nostru. _ Așadar, orice se va întîmpla și oricari ar fi greutățile prin cari România va trebui să treacă» s'avem credința nestrămutată, că la viitor ea va fi aceea ce trebue să fie și să însemne aci în orientul Europei. <. H. Zissu» R.-Săraî } Când se dă alarma, nu stați pe străzi sau în curți, ci intrați în case, ganguri sau pivnițe, ca să nu vă grâ • - —• -i.-