Universul, iunie 1919 (Anul 37, nr. 187-216)
1919-06-10 / nr. 196
áfiuL iíi»n.*B, 196 29 nani exemplarul CELE DIN URMĂ ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGĂ TELEGRAFICE ȘI TELEFONICE Redacția și Administrația: București, str. Brezoianu, 11 lm Mzzimui 10 romi 1919 DIRECTOR* STELIAN POPESCU Invalizii din război - O DATORIE PE CARE O NESOCOTIM ERi dimineață s’a deschis in Capitală congresul unei ocietăți de invalizi, societatea cooperatistă „General Averescu“. Ca toate congresele, el va fi pentru acei cari s’au organizat și cari participă la el, un prilej de a arăta relele de cari suferă categoria lor. Iar, ca încheere, se vor formula o sttrig de deziderate cari, și o formă de moțiune sau telegrame, vor fi comunicate celor în drept“. Au văzut ori dimineață, pe acești congresiști, îndată după ce ridicaseră prima ședință, adunați împrejurul statuei lui Mihai Viteazul. Negreșit, niște oameni cari primiseră botezul sângelui, —— ca ei, — și cari, de atunci, poartă, pentru tot restul vieții lor, urmele sacrificiului pe care l-au făcut, nu puteau să nu treacă pe dinaintea aceluia al cărui chip sintetizează aspirațiunile întregului nostor neam. A Era un mișcător spectacol : acesta, a două sute de oameni, care, sprijiniți în cârjsau într’un baston, veneau să se închine eroului legendar al românismului. v? Azi, oamenii aceștia au început discuțiunea generală a programului revendicărilor lor, — program din care, spun ei, — au exclus orice preocupare politică. Trecând peste această latură specială pe care politica o constituie în dezbaterile unui asemenea congres, trecând peste dezideratele amănunțite expuse de congresiști, pe articole, — ne simțim datori să vorbim despre un lucru asupra căruia nu țim cum am putea stărui cât mai mult cu putință. Nu am făcut până acum aproape nimic pentru enorma mulțime a invalizilor oștirii române. Puținul care s'a înjghebat până azi nu schimbă de fel dureroasa situațiune în care se găsesc acei cari poartă, în văzul nostru, urmele de mutilare ale luptei întru apărarea și mărirea țării. Mai e nevoie să expunem, metodic și documentat, pentru ce trebuie să reparăm negreșit aceasta situație de trei ori nenorocită: — pentru ei, pentru noi și pentru țară — ?... Mai curând ar fi nevoit; poate să arătăm de ce nu ne-am îndeplinit încă această datorie. Dar ar trebui atunci să spunem lucruri atât de triste.... Comitete, societăți, programe, festivități, subscripții, — iar ca rezultat, invalizii, — unii nevoiți, alții nărăviți — cerșesc pe la colțurile tuturor ulițelor, în văzul nostru, a copiilor noștri, cari vor lupta mâine poate, in văzul atâtor străini veniți aci din toate colțurile lumii, ca să ne cunoască. Sunt situațiuni în cari o desnădejde amară umple sufletul omului care privește și care suieră de absurditatea cu desăvârșire de neînțeles a unei stări de lucruri anumite. Păcat! Și cu atât mai păcat cu cât nu vedem încă ivindu-se măcar semnele prevestitoare ale acelui reviriment fără de care o societate este o colectivitate hibridă, iar noțiunile morale simple elemente de iluzionare tot atât de primejdioasă pe cât e și de degradatoare. M. N. conferința păcii PRINCIPIILE LUI WILSON ȘI TRATATUL DE PACE Karnarvon. 8- -- Se anunță din Paris că Wilson s’ar fi exprimat astfel față de contrapropunerile germane: .Tratatul nostru nu violează nici unul din principiile mele expuse odinioară. Tratatul pe care Tu un conceput este în perfect acord cu cele 14 puncte ale mele“. Comentând această declaratiune, zbirul »,Daily Chronicle“ publică următoarele: „A* «tă declaratiune va înfrînt încercarea lui Erzberger sa face apel la ajutorul Acricei pentru a-i sprijini ratade fcările în conflatiunile pecer“. CONTRA-PROPUNERILE AUSTRIEI Lyon. 8. — Din Zürich: Se amință din Insbruck că răspunsul delegațiimor austriace la preliminările de pace ale Antantei va fi făcut sub formă de propuneri. Răspunsul austriac, stabilit deja în linii generale, nu va fi remis Antantei decât peste 10 zile. BROCKDORFFRANTZAU LA COLONIA Lyon. 8. — Contele Brockdorf-Rantzau a plecat la Colonia, unde se crede că va conferi cu delegații guvernului german. Contele este însoțit ce d-rul Melchior, plenipotențiar special al chestiunilor financiare, care se va duce la Berlin. DELEGAȚIE TURCA RĂSPUNSUL ALIAȚILOR VA FI REMIS MIERCURI Lyon. 8. — Consiliul celor patru a continvoi redactarea răspunsului ce se va da lui Brockdorff Rantzau. Prin faptul că, comisiunile financiară, a reparațiunilor și cea pentru frontiera orientală a Germaniei lucrează paralel, se speră că răspunsul Aliaților va fi remis Miercuri. In ultima ședință, cei patru au discutat chestiunea orașului Filamo, care progresează, precum și problema reparațiunilor și s'au examinat. frontierele Poloniei. ELVEȚIA ÎN LIGA NAȚIUnILOR Berna. 8. — Consiliul federal a repurtat o victorie diplomatică: Elveția a obținut recunoașterea neutralităței sale în pactul „Ligei națiunilor””. * , Lyon, 8. — Din Constantinopol. Delegația turcă trimisă în Franța e compusă astfel: Damad Ferid pașa, mare vizir; Tewfie pașa ministru la externe, fost mare vizir; Tewfie bey ministru de finanțe; I Riza Tewfie bay, președintele, consiliului de stat și Richard Hatuui bay ministru plenipotențiar. ÎNAPOIEREA LUI RENNER Lyon, 8. — Șeful delegațiunea austriacă s’a înapoiat Sâmbătă dimineața la St. Germain. El era însoțit de Richard Schuller și Steinbach, concilieri tehnici și de Bopauer, șeful secretariatului. I. Renner a declarat umil rprezentant al agenției Radio earia întreținut la Teldkirch (frontiera austro-elvețiană) cu Sinz, președinte de republica austriaca.! cu Bauer, secretarul de stat de la Externe și cu Fidck, .șeful partidălui spasel-creștini. Cămcelarul austriac .! spus cil guTs.rnc! !cu vaie:... tfs-pronumer-le fără să aștepta expirarea ■ termenului. de . y.îl». ■ țy Adunarea generală a „Societăței ortodoxe naționale a femeilor române“ .Ședința, ținută în sala Senatului, a fost deschisa la ora 3 d. a., sub președinția I. P. S. S. Mitropolitul Pimeti. Asistența, foarte numeroasă. Au participat și reprezentante ale femeilor române din nouile cuprinsuri românești. I. P. S. S. Mitropolitul Pimen, după ce a arsi spor la muncă societății pentru îndeplinirea frumoasei și folositoarei ei meniri, a făcut elogiul defunctei prezidente a societăței Anastasia Filipescu, care a sprijinit, totdeauna, cu toată inima opera de cultură românească și regenerare morală, întreprinsă de societate. In tirană, d-na Alexandrina Cantacuzino, actuala prezidenta activă, a vorbit despre activitatea societății în timpul războiului, despre sprijinul material și moral pe care această societate l'a dat îngrijire răniților, asistenței invalizilor și farmiilor linora dintre mobilizați. D-na Zoo Gr. Afi mnnccarm a făcut darea de seamă asupra situației financiare a societății. •Au urmat discuțiuni asupra expunerilor făcute. * Regretăm că din cauza nepăstrării locului cuvenit. —în sală .— reproșiatoriților ziarelor, nu putem face o bere de seamă mai ătun ciuritită. E un neajuns pe care societatea îi datore,ie,ie fie om nieurg la Germania? — Cancelarul Ebert ar fi demisionat —■ In ziarul Uj Világ din Sibiu, găsim următoarele două știri, pe cari le înregistrăm, cu titlu de document: Ziarul Pravda din Belgrad anunță cu data de S cor, că după o știre din Sjnbach, Ebert, cancelarq Germaniei, a demisionat. * Acelaș ziar anunță că în cercurile politice din Berlin se vorbește despre formarea în curând a unui guvern STindelsburg. * i Aceste două știri și in special cea din urmă, trebuiesc considerate în lumina, situațiunii de azi, adică în preziua semnării tratatului de pace de către Germania- Amândouă aceste informațiuni>, cu caracter tendențios, vorbesc despre ultima ichiziune a Germaniei, — aceea că va putea sa nu semneze pacea. Presa italiana și chestia Banatului In chestiunea Banatului, ziarul italian Ideea Nazionale scrie, între altele: „Ne găsim, înaintea unui nou caz amenințător creat de atotputernicia de necrezut cu care trei președinți de conciliu aleși de adunări democratice și un șef de Stat ales de rmasfere populare, au crezut că pot schimba după bunul lor plac ideia autodeterminării popoarelor cu aceea a unor hotărîri a quadrumvirilor, împotriva voinții popoarelor 1. REPUBIHA RENAHA Protestat germanilor la Conferința păcei Națien. 7. — Următoarea notă a fost trimisă de contele Rantzau prezidentului Clemoceau, cu privire la despărțirea de Germania a provinciei renane și a Palatinatului, alăturând și nota ministrului Erzberger, adresată generalului Nudant la 2 iunie: „Domnule prezident, delegațiunea germană a luat în ultimele zile cunoștință atât din presă cât și din informațiuni directe, din Germania, că în provinciile renane și Palatinat se urmărește despărțirea acestor teritorii de statul german și constituirea lor in republică independentă. Tendințele acestea nu numai că sunt îngăduite de autoritățile ocupante militare, dar chiar sunt sprijinite pe față. Funcționarii germani, cari conform datoriei intervin contra inițiatorilor și vor să-i tragă la răspundere pentru înaltă trădare, după legile existente germane, sunt urmăriți de autoritățile ocupante și amenințați cu expulzarea. Amănuntele, care nu pot fi cercetate cu de amănuntul din cauza izolărei teritoriilor renane de restul Germaniei, sunt cuprinse în nota act alăturată în copie a ministrullui Erzberger către generalul Nudant, din 2 iunie curent. Delegațiunea germană face atente guvernele aliate și asociate că tolerarea și sprijinirea tendințelor de separatism din teritoriile apusene ale Germaniei sunt menite să stingherească, intro mare măsură tratativele pentru stabilirea păcei cum și executarea condițiunilor. „Delegațiunea germană de pace roagă expres guvernele aliate și asociate să limpezească evenimentele menționate, cât mai curând, binevoind a avea grije, ca autoritățile militare ale puterilor ocupante din teritoriul renan sä fie lămurite neîntârziat și cu toată seriozitatea, asupra pericolului zelului lor politic greșit dirijat. Pe de o parte să nu mai sprijine cererile de despărțire, iar pe de altă parte să nu mai pue piedici autorităților germane în combaterea leaglă a acestor tendințe. . inființare a Societăței de oftalmologie la zilele de 8 și 7 Iunie cor. s*a fondat societatea de oftalmologie din București, votându-se statutele •ȘÎ regulamentul în amfiteatrul clinicei oftalmologice din spitalul Colțea.. Au luat parte ca membri fon* datrol: d-n. dr. Alexandrescu Nicolau, d\ Bernstein, prof. sup. «dr. I. Donistantinescu, d-rii Crainiceanu, Fiser, Ghica, Lobel, Miclescu, Mihail, Moisescn, Tândelescu, d-ra dr. Protopăpescu, maior lr. Popovici Vasile, dr. Răzvan, dr. Socor, dr.Vintitescu. Au fost sieși: președinta’ <1- prof. I. Constantinescu; casier, dr. Rizvany seffjatsr-bibliotecar - de. Ghintu. ii Demonstrație navală contra Germaniei — Trupe aliate la Danzig — Paris. 8. — Din Danzig: Kurier Pofeky serie: Din isvor bine informat aflăm că o importantă escadră aliată de mai multe vapoare militare, a sosit la Danzig. Marinarii au debarcat în oraș. Această demonstrație navala a fost provocate de concentrarea forțelor militare germane la frontiera polonă și e tot odată o măsură în cazul când Germania va refuza să semneze pacea. Pentru acelaș scop o flotă aliată se apropie de Hamburg. . ȘTIS SI POLITICI ♦ D. V. Antonescu, ministrul României la Paris, a plecat de acolo spre București. In cercurile politice, se acordă o însemnătate specială acestei călătorii a d-lui Antonescu, care ar fi având misiunea de a face importante comunicări guvernului din București, in legătură cu tratativele de pace. • Cu privire în sPuatitmca politică interna • ziua de eri n‘a adus nici un element nou, într’o direcțiune sau alte. D. ministru Mârzesen, întrebat dacă este exact că guvernul a hotărât să-și dea demT ■shinea a declarat că știrea nu corespunde realității. Cu privire la sosirea d-lui Brătianu în Capitală nu se știe încă nimic precis —natp *■*-» grill II" Viata mosciitreascâ Redeschiderea clubului socialist Clubul socialist, a fost redeschis, Sâmbătă seara la ora 10. Eri s'au ținut mai multe consfătuiri de comitete, la cari nu au asistat reprezentanții comandamentului militar. * Numeroși intelectuali au vizitat eri sălile partidului. D.lr. Gogu Constantinescu s'a Înscris ori în partidul socialist. • La ora 3 de, s'a ținut adunarea generală a societății Munca. • D-na Rozalia Frimu a fost realeasa casiera societății. întrunirea ceferiștilor Cu toate că, sala sindicatelor din calea Griviței a fost redeschisă lucrătorii greviști s'au întrunit în atelierile gărei, pentrucă în sala sindicatelor se postase un ofițer. Greva lor merge spre aplanare. Ele s'au urmat tratativele la ministerul de interne. Greviștii sunt foarte hotărîți și solidari. „« Marți seara se vor întruni toate comitetele sindicatelor. Greva generala in care se cuprindeau uzinele, morile, tramvaiele- tracțiunea C F. R., brutăriile, etc., și care fusese hotărîtă pentru Marți nu se va mai declara deoarece sala sindicatelor a fost redeschisă.Lucrătorii sunt hotârîți însă nu sa mai admită să asiste ofițeri, la întrunirile lor. In acest scop ei vor face demersurile necesare. Sia linii! Ilii? Eri la orele 10 dim. urma să se țină în localul Camerei de comerț adunarea Sindicatului morarilor. Neadunându-se numărul de membrii cerut de statute, adunarea s'a amânat pe Duminica viitoare. Deoarece însă au fost prezenți numeroși membri, s'au pus in discuție următoarele chestiuni, prezidând d. G. Fuerea: 1) Libertatea completă, a comerțului de făină, fixându-se de către autorități prețuri maximale la grâu și făină și mobilizând în mâna proprietarilor cantitatea necesară pentru sămânță. S'a numit pentru susținerea acestor revendicări o comisiune de 7 ooruri, cari se vor prezintă în acest scop d-lui ministru Al. Constantinescu. 2) Crearea unei bănci a morarilor, care să se pună la dispoziție materialul prim, mașinile necesare și Capital eftin. In ce privește subscrierile, ele se vor face potrivit cu puterea fiecărui morar. Capitalul acestei bănci va fi pentru început de 4 milioane. In ședința de după aiaiasa s-a discutat cestiă mobiizărei pe loc și a refacerea mărilor tustrose . ..din pricina războiului. Acțiunea Aliaților contra Rusiei Lupte natale la Kronstadt Karnaarvon, 8. — Flota engleză operând în Baltica sub comanda amiralului Walter Cowan a efectuat un raid în portul Kronstadt distrugând 2 vase bolșeviste. Fortul Alexandrovskc, care pentru un scurt timp a fost în mâna bolșeviștilor, a fost recucerit, după ce vasele bolșeviste aflate acile au fost scufundate. Pierderile englezilor în oameni și avariția corăbii sunt minime. Ziarele engleze relevă, în lungă'ură ca faptul acesta, ca portul Kronstadt era socotit invincibil. ( NQRESUII ZNOR BII RĂZBOI Ziua L 10 dim., invalizii din grade inferioare, s'au init primul lor congres, in iriei. A asistat și societaoperativă a tâmplarilor l). I. C. Negoescu, avocat, președintele societăței cooperative Oeneral Avrescu, procedează la constituirea biroului proclamând ca asesori pe d-nii G. Sârbu și N. Popescu și pe d-nii C Ibiceanu și I. Vasilescu, ca secretari. Apoi, citește telegramele trimese M. S. Regelui prin care arată devotamentul ce-I păstrează invalizii, d-lui generali. Marginean căruia îi mulțumește’’pentru sprijinul ce le-a dat obținând sala Eforiei și libera călătorie a invalizilor pe căile ferate, d-lui general Averescu, președintele de onoare al societăței, pentru destoinicia și bravura sa, d-nei Lizei« Greceanu, președinta de onoare a societăței, pentru sacrificiile ce a făcut pentru invalizi, și d-lui I. C. Brătianu, care se străduește așa de mult pentru realizarea idealului nostru hartoagă, pe de-a-ntregul. După aceasta, congresul se amână pentru azi la 8 dim., iar invalizii pornesc cu drapelul în frunte, oprindu-se în fața statuii lui Mihai Viteazul,unde d. Negoescu ține o călduroasă cuvântare, proslăvind meritele și patriotismul Regelui nostru. Era o priveliște emoționantă pâră la lacrimi. Mai toți invalizii sprijiniți pe cârji, unii fără un picior, alții fără o mână, îți răscoleau sufletul în așa fel, încât te făcea să-ți duci aminte de suferințele ce-au indurat acești martiri, spre a-și face datoria. De aci, invalizii s‘aiu dus la biserica Sf. Gheorghe, unde s‘a oficiat un serviciu divin pentru pomenirea fraților lor de arme de urs pe câmpul de luptă. ■supă terminarea slujbei relioase, invalizii, încorpore, s‘au A la „Bordei", unde s‘a dat o ^■nire, la care au luat parte Jcroase familii. ■ tot parcursul drumul* K, in* »zii purtau placard«, cu urmă■ul cuprins. K. Vrem cioenire a trahdiii?‘, aten ia, guvernului sinceră pentru drepturile sfinte ale invalizilor din război“. „Vrem, recompensă omenească pentru sacrificiul făcut de invalizi pe altarul patriot". ..Vrem preferință la debitele de produse și la licitația antreprizelor pendinte de Stat"1. „Vrem, mărirea pensiunilor pentru, invalizi, potrivit cu greuitatea infirmităței de care suferă“. „Vrem pământ gratuit pentru cei dela țară, iar pentru cei dela oraș, recompensămn bani“. Astăzi, congresul va intra în discuțiunea generală a programului, urmând să ia o serie de decirțimi cari vor fi comunicate guvernului. M. L. Înscrierea Misiei © ©rsei orale Prin circulara No. 34847 din 13 ministerul de interne ți justiție au dat instrucțiuni autorităților subordonate, că înscrierile în listele electorale să continue a se face potrivit decretului-lege respectiv, iar listele să fie afișate in fiecare comună până la 17 Iunie pentru Cameră și 22 Iunie petru Senat. Cetățeni, orarșl din listele afișate vor avea dreptul să ceară de la judecătoria respectivă înscrierea în liste, un termen de 10 zile, de la data afilări, adică pâna la 27 iunie inclusiv pentru Cameră și până la 3 iunie inclusiv pentru Senat. j TELEGRAME mm STRAINATATE CEHO-SLOVACII CONTRA UNGURILOR — Non generalissim cehoslovac — Paris. 8. — Din Praga: Situația pe câmpul de lupsă «lin Nlovacia este vin discutată de toată presa. Președintele Masarys. a numit pe generalul Felix generalisisiui ai tuturor forțelor ceho-slovace. In decretul de numire președintele inista asupra purtării reale a republicei cehoslovace față de magii ruirî, dar aceștia atacau pe ascuns teritoriul cehoslovac și prin urmare puterile aliate. PRIETENIA FRANCGPOLONA Lyon. 8. — S’a constituit un comiter franco-polon sub președenția activă a d-lui Noulens și sub cea de onoare a d-lor Clemenceau, Pichon si Paderewski. Comitetul va lucra, pe lângă strângerea legaturilor intelectuale între cele două state și desvoltarea relatiunilor comerciale și economice. Comitetul Va organiza vizite reciproce de reprezentanți ai municipalităților și parlamentelor, precum și un schimb pe terenul instructiv, profesori și studenți. Er a fost un banchet de inaugurare a comitetului. D-nii Noulens, Paderewski, Deny Cochin, Painlevé, Las Cases, Stonski și Dmowski au rostit discursuri relevând prietenia tradițională dintre Franța și Polonia, prietenie care,reprezintă cea mai veche și cea mai credincioasă alianță între popoare. EXECUTAREA UNUI SPARTACHIST Paris. 8. — Din München. Ziarele anunță că spartachistul Lewin, condamnat la moarte de Curtea marțială, a fost executat joi după amiază, guvernul bavarez refuzând, grațierea lui. RĂSPUNSUL AMIRALULUI COLCEAG Lyon 8. — Răspunsul amiralului Colceagia, nota guvernelor aliate și asociata, in privinta condiții vnilor recunoașterii sale, a sosit la Par/. Răspunsul cuprinde câteva' lacune in text din sericina transmsiunei telegrafice defoetuoaee-Amirakul ar consimți in ganeicia cerarhie ,aliațiilor for' mulurid insă oarecari rezerve asupra unor puncte speciale. Din cauza stării imperfecte a textului minist, amiralul Colceag a fost invitat să scrimeazâ o nouă telegramă. ,h ' .» • FOȘTI DEMNITARI TURCI ARESTAȚI Kamaryan, 8. — O teleraraț „Reuter" arată ca au sosit in insula Prinkipo 66 prizonieri turci sub escortă militară severă. Se păstrează cel mai mare secret asupra lor, dar se crede că ar fi foști miniștri și demnitari din vech lui regim turc, cari sunt făcuți răspunzători că au înalt parte la masacre, deportațiuni, etc. Ei vor fi chemați înaintea curtei supreme spre a fi judecații de crimele și de intrigile lor. SUCCESELE ESTONIENILOR CONTRA BOLȘEVICILOR RUȘI Paris. 8. Din Stockholm , Ministerul de război estonian anunță că se dau lupte violente îr sectorul Gadna. Coloanele estoniene înaintează făcând numeroși prizonieri și capturând însemnate prăzi..In sectorul Luga armata de nord a ocupat, gara Wladimirschi pe linia ferată Lugan J’skun. Au fost capturat numeroase tunuri, mitraliere și mulți cai. O telegramă din Liban anunță că guvernul lituan și-a mutat reședința la Riga, INFORMAȚIUNI '* Din cauza absolutei lipse de hârtie de care suferim, suntem nevoiți să apărem azi numai în două pagini și iu acest format redus. Ne vedem siliți, totodată, să anunțăm că nu știm dacă mâine pom putea să apărem♦ Consiliul dirigent din Sibiu a hotărât, închiderea liceului reformat din Orăștie, pentru că direcțiunea nu a promovat pe nici unul din elevii români, pe motiv că aceștia n'au făcut lecțiuni de limba maghiară. Vicarul dr. Vasile Suciu noul mitropolit ales al bisericei române greco catolice din Ardea a fost confirmat de Vatican. ♦ Eri a sosit în Capitală un tren, venind din Transilvania și compus din 17 vagoane încărcate cu efecte și materiale capturate de la Unguri. ♦ Din știrile ultime, sosite din străinătate, rezultă că Statele Unite și Canada ar fi consimțit să acorde României un împrumut însemnat. ♦ D. Guido Gottz, directorul băncii „Credito Italiană” din Roma, a plecat la Brăila și Galați spre a încheia cu diferite case comerciale contracte pentru diferite transportări de mărfuri ce ne vor sosi din Italia. Se vor aduse mari cantități de încălțăminte, aimonie și în special zahăr. ♦ Eri a sosit in Capitală venind din Germania, un tren sanitar cu prizonieri români bolnavi. Din inițiativa d-lui Gogu Constantinescu, administrator delegat al soc. cooperativei,I. C. Brătianu”, numita societate și-a serbat ori patronul, oficiindu-se un serviciu divin la biserica Sf. Treime-Tei de către preoții Fieru, Iordăchescu și Grigorescu. Cu această ocaziune s'au pomenit toți membrii de onoare și membrii societăței cari au căzut pe câmpul de război. A asistat un mare număr de credincioși și membrii ai societaței. ♦ Eri cu trenul de Predeal a sosit în Capitală o comisiune a femeilor române din Ardeal. .♦ Invalizii din războiu cari locuiesc în București sunt rugați a trimete Societăței Invalizilor filiala Ilfov, centrul București, adresa domiciliului lor cu strada și numărul. ♦ Colonelul Rădulescu, din statul-major român, a sosit la Varșovia ca atașat milia.r al României pe lângă înaltul comendament polonez. ♦ Cu trenul de Predeal a sosit Sâmbătă to Capitală un grup de /-Q £[» jgjr ' ♦ D. ministru Ciuhureanu e primit o telegramă din parte« Congresului Ligei Culturale“. D-sa a răspuns mulțumind în numire Basarabiei pentu întreaga activitatte culturală națională desfășurată, dn Ligă, asigurând-o că idealul ei va găsi între Prut și Nigeri sprijinul cel mai devoitat ♦ Eri, la ora 1 și jum. noaptea a sosit în Capitală delegația profesorilor universitari francezi, în frunte cu d, Lucien Poincaré fratele președintelui republice franceze. Delegațiunea a fost șijutată, iigarfl, de d-nii dr. Angelescu, ministrul cultelor, și de Saint- Aulaire, ministrul Franței la București. Membrii acestei misiuni vor lua dejunul azi la ministerul afacerilor străine. D-nii C. Drouhet și G. As'ar au fost atașați pe lângă distinși oaspeți. . ♦ Studentele și studenții Universității din București sunt înștiințați că Universitatea noastre va primi în mod solemn in sat Senatului, azi la ora 4 d. în„, misiunea universitară franceză , sunt rugați să participe cu toți; la aceasta solemnitate. ♦ Agricultorii din jud. Dâmbovița sunt înștiințați că se pot înscrie la Sindicatul Dâmbovița din București cal. Victoriei pasagiu Imobiliara, pentru porumbul de care au nevoie. ♦ Ședința solemnă a Academiei române face cunoscut pentru proclamarea premiilor, anunțați pentru Luni oraS, ea amânat pentru Marți .1.0 Iunie la ora. 4 D-na Elena M. Demetrescu, directoarea " ședarei de menaj" „Elena Matei Bassarab” va ține la Casa școalelor în ziua de 11 Iunie la ora 5 d. a. o conferință despre ..Importanța învățământului menajer”, la care va asista și d. ministru, dr. Angelescu. DE LA C. F R. ^ Alaltiseri au mai sosit di Franța iată 5 mașini dinți care 3 tip american și 2 ti german categoria V-a . Acesta mașini au și începit fi întrebuințate 4a trenuri. de pcrsoane. MILITARE ♦. toți ofițerii de. rezervă „este puțțin reg. 34 infanterie, sunt bligați să-și declare imediat dom ciliule precum și funcția pe ocul având a li sp. da. ordina. . Toți. oamenii .din .reg. 3*. In carj. au fost captivi șt.: ț îi. găm.. infirmi, fia că . au. fost rpfarms.jM Comunic», ggg. firing am