Universul, octombrie 1919 (Anul 37, nr. 308-338)
1919-10-14 / nr. 321
ANUL XXXV-Nr. 321 Solidaritatea socială Cu prilejul grevei dela c.ibritanice s-a întrecut un fapt, care merita să fie adus la cunoștinți publicului nostru. Guvernul a«pus: „cum tra îxuiile nu mai circulă, popiu îațiunea. Va suferi chiar de lipsa articolelor de prima intesitate și, ele aceea, pe lângă măsurile pe care le voi lua viu, se înțelege de la sine că publicul va pricepe ce-i dictează interesul solidarității Sociale’* Se știe că guvernul britanic, mai accentuat decât oricare alt guvern din statele continentale, vine grozav la aplicarea principiului autorității* Să nu cădem insă, in gre. Sala a confunda acest principiu al autoritații, eu. autoritarism». Englezii înțeleg perfect că cea mai bună politică este aceea care pornește de la ideea solidarității sociale. Guvernul britanic își extrage autoritatea sa tocmai de la conștiința ce o are opinia, publică despre această solidaritate. In citați mica făcută de guvernul britanic publicului, imediat ce s-a produs greva de la căile ferate, și-a produs efectul Multe personalități din aristocrația engleză s-au pus la dispoziția comunității, cu aceeași dispoziție sufletească ca și în timpul războiului. S‘au văzut iugările Londrei duci, marchizi, conți- baroni, făcând, cu un a%r curaj britanic, serviciul de hamali, curățitori de mașini și de vagoane, de fochișmi, magazioneri, etc. Preoți, călugări, episcopi chiar, s‘au organizat în echipe, din Propria lor inițiativă, și au procedat la descărcarea. vagoanelor, la distribuția laptelui »n străz Je Londrei-Doamnele din înalta societate, au renunțat la vizite, five o’clock the teatre, concerte, curse, etc și s‘au instalat în gări — tot din propria lor inițiativă — unde cu o grație perfectă, fără mofturi și spirit de reclamă, au împărțit tichete, au curățat vagoane, au supraveghiat descărcarea, și încărcarea bagajelor, mărfurilor, etc. D nA din Smart Set, conduceau autocamioane, la domiciliul destinatariilor. Ei nu aui voit să țină socoteală de ora, mesei, sau de celelalte îndatoriri impuse de cerințele mondanității. .Ducele de Northumberland și-a luat in sarcina sa transportul făinei. El singur ridica sării în spinare. O prea frumoasă și aristocratică persoană, contesa Droeheda, a transportat în automobiluileh cuști de păsări,în halte, la diferite prăvălii, la particulari Nu numai high.h’f-ul, ei și burghezimea a contribuit la trelăturarea gravelor apa,i unsuri ce le-ar fi creat greva generală de la ce*, dacă ea ar fi fost lăsată să-și urmeze calea indicată de autorii ei. Dacă guvernul a putut să facă față unei situații cu adevărat gravă, apoi aceasta a făcut-o cu concursul marelui public și în primul rând mulțumită spiritului de solidaritate social. In urma războiului s-a remarcat prin nefericire o tendință primejdioasă, care se aseamănă cu o luptă de clase- Muncitorimea, ca să-și îmbunătățească situația, recurge la arma ei teribilă : greva. Greva produce toate efectele ei — și bune și rele — într’o țară unde nu există o educație cetățenească, la un popor fără spiritul solidarității sociale. Englezul știe să facă față oricărei situații, deoarece el nu perde niciodată din vedere interesul comunității De aceia anglo-saxonul nu este dezarmat în lupta pentru existență și nu-l înspăimântă, ca pe un continental, luptele cu caracter de clasă Greva de la ce f din Anglia, ar putea servi de secțiune tuturor acelora, care, in chestiunile economice și sociale, se mărginesc să exclame, cuprinși de un Pesimism acut: „Unde vom ajunge când suntem dezarmați?*' Ei se s'mt dezarmați și neputincioși' deoarece n'au spiritlul solidarității sociale și se învârtesc în cercul vițios al prejudecăților. Intervenția militară a Aliați»«*? în Rusia După comunicarea lordului Xi],jaruck, publicată în Cartea albă engleză din 21 Ianuarie a. c., reuise că trei sferturi din populația Moscovei a fburat încetul cu încetul. Tifosul și tuberculoza se răspândesc din ce in ce mai unit. Populațiunea nu are medicamente la dispoziție. Nu există nici un serviciu sanitar După raportul d-rului Dolgopolov, membru al guvernului din Kuban, numai în această provincie, a murit în patru luni și jumătate (de la ianuarie până la 15 lunio col.) 54.300 de persoane atinse de tifos abdominal. Cele mai multe operațiuni chirurgicale au fost făcute fără cloroform, sau fără alte anestestenie; iar bolnavii, chiar din clasele de sus, au murit lipsindu-le asistența medicală și rufăria. Crucea roșie americană s-a pus pe lucru. Organizațiile sale funcționează cu cel mai mare succes în Rusia de Nord, liberată de bolșevism Detașamente sanitare au fost îndrumate spre Novorosuk, cu medicamente și rufărie Este vorba ca franța să trimeită și ea în Rusia o misiune sanitară. Koun guvern sârbesc Din Belgrad se anunță că noul guvern s-a format Precum urmează: preșidenția, Trivkovksi; externele. Trumbică; internele Proziei; căi de comunicări; Korușeț. Anglia va pescui minele din toate marile „Times“ anunță că până la iîl------V*..1... XT___.-.._._ -1.___1.. __Arneie iu* morile vor fi curățite de minele, care au făcut navigațiunea pe mare* de la începutul războiului, așa de periculoasă. Această importantă lucrare a fost repartizată între Marea Britanie, Statele Unite, Franța și Germania. Americanii au avut de curățit o parte din Marea Nordului, francezii, coasta belgiană și litoralul francez, germană au curățit toate câmpiille de mine situate la ©st de gradul al 4-lea de longitudine și englezii au luat asupra lor curățirea Mării de Nord* a apelor britanice și a Mediteranei. Anglia a întrebuințat in acest scop, din luna Iunie, 700 ofițeri și 14 mici 500 marinari. De atunci efectivele au fost reduse și se crede, că până la finele lui Noembrie se va putea demobiliza și restul personalului-In cursul acestor lucrări, excesiv de periculoase, Marea Britanie a pierdut 5 vase, trei în Marea Nordului și 2 în Marea Mediterană. Până la finețe Iurtei Augustusu fost pescuite 19 mii mine în apeie britanice și 3500 în My*rditeran?(Comunicatul amiralității britanice din „Times“ anunță doar curățirea minelor din mările europeene, nu pomenește însă nimic de Marea Neagră, unde de asemenea, se găsesc mine Intră un număr destul de mare, primejduind serios navigațiunea. 4 Pagini 25 Bani exemplarul 4 Paginim ȘTIRI POLITICE ♦ Grupul popular independent a depus eri la trib. Ilfov liste de candidați pentru Cameră și Senat. Pe lista pentru Cameră sunt înscrise următoarele candidaturi: D-ru Lupu, Costafori, C. Musceleanu, N. D. Cocea și Adrian Maniu, avocați; I. Popescu, prim redactor la „Universul“ și Teodorescu, ziariști; David Emanoil, prof. univ.; Sp. Popescu și H. Sanielevici, profesori; căp. C. Chiricescu; I. Gh. Popescu și G. Manoli, agronomi; N. lonescu, coafor; V. P&ituescu, preș. Asociației învățătorilor; Gr. Dumitrescu-Bumbești; Gh. Timuș, institutor; N. Șeitan, învățător; precum și sătenii C. Popescu, C. Ioniță, P. Teodorescu, Ioniță C. Ioniță și Ton V. Ion. Pentru Senat s-au depus următoarele candidaturi: Castaforni David Emanoil, I. Teodorescu, col. A. Sadoveanu, învățător M. Timuș, V. Păunescu și sătenii Ioniță I. Allecu, D. St. Rotaru și V. Cercel. ♦ Mâine, la ora 9 seana, se va ține o întrunire socialistă în sala ,Dacia“* Vor lua cuvântul candidații. Partidului socialist și delegați din vechiul regat, Ardeal și Bucovina. PERMISELE cauza scumpirii traiului din urma multor abusuri constatate în Ardeal cu permisele pentru transportul alimenteilor de peste munți, si a început o violentă campanie în contra acestui sistem de a exploata nevoile populației. Gazeta Transilvaniei din Brașov publică în această chestiune un violent articol, din care extragem următoarele: La Sibiu și București funcționează dezastroase uzine de permise, cari, dacă nu vor înceta cât mai curând, au să pericliteze serios ordinea publică. Blestematul cuvânt de „permis“ a îngrămădit atâta amărăciune și revoltă, legitimă în suflete, încât oroarea, pe care o produce rostirea acestei vorbe, nu se poate asemăna decât cu aceea a vreunei instituții țariste. „Permisul“ evoacă o întreagă atmosferă de imoralitate un labirint, afurisit de căi oculte, întâlniri secrete, situații și atitudini josnice, zâmbete perfide și gesturi scârboase. Iar de altă parte vedem pumni înrileștați, fețe deznădăjduite în fața ilegalității și corupției, zâmbete amare, exprimând neputința de a curma răul, înțelegem, că instituția permiselor a fost dictată de trebuințe financiare și economice. Admitem, că prin restrângerea comerțului s-a avut în vedere menajarea elementelor românești, ridicarea unei clase burgheze românești, acordări du-se favorul de a face comerț, îndeosebi acelor elemente, cari au dovedit o ireproșabilă atitudine patriotică. Și in cazul de față apreciem trebuințele și intențiile, dar trebue să constatăm, că sistemul „permiselor“ a fost o adevărată nenorocire. Dacă dincoace de Carpați există nemulțumire împotriva Consiliului dirigent, dacă Sibiul a ajuns urât în ochii linari, trebue s-o spunem, că asta se datorește numai și numai uzinei de permise. Sistemul de permise prezintă din punct de vedere economic numai desavantaje, iar din punct de vedere moral și naționali un imens pericol. Opinia, publică cerc cu insistență desființarea lui Și răspundem unei datorii, făcându-ne ecoul acestei dorinte. Panorama cu guverna Malescu-Râmniceanu — de nea Niță Pitpalac. Cum se dichisiseră eatundații la porcrofehiri și cum crae! filifonu — și apoi cărei! în VESELIA TELEGRAME DIN STRĂINĂTATE IMPORTANTE HOTARARI LUATE DE CONSILIUL SUPREM Lyon. l. — Consiliul suprem, interaliat, in ședința de Sâmbătă din., a luat următoarele hotărîri: 1) A adoptat, un raport al ronsiliului Î superior, din Versailles pentru formarea unei comisar,i .cu sediul la Berlin care să exercite un control asupra prizonierilor ruși din Germania; 2) A adoptat de asemenea un alt raport al aceluiași consiliu, pentru instituirea unei comisiuni interaliate de control in Austria, ca să supravegheze executarea măsurilor militare prevăzuta în tratatul de la St. Germain. . 3) A accepat, în pricipiu, cererea amiralului Colceag și a lui Denikin cari au solicitat să li se remită materialul de război rus capturat de germani în timpul războiului. Comisiunea de control interaliată din Germania va fi însărcinată cu aplicarea altHtei ■măsuri. .) Consiliul a înapoiat comitetului de redacție, pentru examinare, propunerea prezintată de d. Sc Mojo, în numele delegației italiene, prin care cere să se înscrie în tratatul cu Ungaria un articol cum că Ungaria renunță, nu favoarea. stația, la drepturile și lifturile sale asupra teritoriilor fostei monarhii austro-ungare, teritorii atribuite Italiei prin tratatul de la St. Germain. BOALA LUI WILSON Lyon, 12— Din Washington se anunță : Ultimul buletin medical, cu privire la mersul boalei președintolui Wilson, spune că bolnavul a petrecut o zi bună. NOUL COMANDANT AL ORAȘULUI FIUME Lyon. 12. — Din uoma se afundă: D’Annunzio a încredințat comanda militară a orașului plume generalului Ceccherini, care comanda corpul de armată din Florența. Generalul a plecat din acest oraș, după ce a lansat un manifest în care s-a liberat de jurământul făcut regelui.. NAȚIONALIZAREA MINEIARIN ANGLIA Lyon, Tiarusocetin. 12—(Din Londra)Corespo intent al zbirului Daily News, comentânddeclarațiunea făcută de Lloyd George, deputeții unei Trades. (Ttriolii șeilor, care cereau naționalizarea minelor, amtă că se va lua în curând o hotărîre privitoare la convocarea unui congres aui asociațiunei judistrinșilor (Trades-Unions) spre a examina răspunsul guvernului. In orice caz, nu este de așteptat ca congresul să se întrunească prea în curând, deoara pe câțiva (Un principalii membri ai comitetului parlamentar al muncei, vor pleca o săptămâna viitoare în America, unde vor lua luna parte la congrasul industrial din Washington. In curând ,o va începe lucrarea unui plan de campanie in favoarea nationalizărei minelor* NOUL MINISTRU DE EXTERNE AL UCRAINEI Paris. 12.—(din Praga). D* Stiavinsky, șeful inspiunei diplomaitlce ucrainene la Praga, a fost numit ministru de externe în guvernul republican narații«« STOIURILE AMERICANE DIN FRANȚA Lyon, Transovean, 12* — ln cursul ședinței de Vineri, Camera deputaților a oțrobat convenția de la 1 August 1918, privitoare la cesiunea către statul francez, a întregului trupe de hanuri americane aflate actualmente în Franța, pe prețul de 400 milioane dolari. Moduli de plată adoptat este in obligațiuni cu 5 la sută dobândă, începând de la 1 August 1920. La întrebarea pusă asupra incendiilor cari au izbucnit în câteva diepozite, unde se păstrau aceste mărfuri americane, d. Paul Morel, subsecretar de stat", declară că. pagubele pricinuite de aceste incendiii au fost aurast exagerate- Singurul incendiu care a cauzat o păgubit mai serioasă, este ac eesta care a izbucnit la Miramey,Bouches du Rhone, unde pagubele au fost evalluate la S milioane și jumătate. Situaiia cSid Ruși ® NEGOCIERILE DE PACE CU RUSIA DODȘEVISTA Paris. 12._(Din Helsingfors). O telegramă, sosită la Reval, Miercuri, cuprinde răspunsul lui Cicerin către Statele Unite. El declară că Rusia sovietică ar dori ca negocierile să aibă loc pe propriul ei teritoriu. Cicerin a propus ca negocierile să înceapă în r"**» ■mbrie. OFENSIVA LUI DENIZIN ȘI KOLCERG Paris. 12 — Trupele lui Denierin continuă strălucita lor ofensivă. Ele au ocupat orașul Voronej și numeroase localități din guvernământul Voroneț, Kursk și Cerislov, precum și Balbi din Podolia-Armata victorioasă, a făcut peste 10 000 de prizonieri și a capturat o enormă pradă de război.* Se comunică r din Omsk. ■ Trupele siberiene au atins pe totul frontul râul Tabolk. S'a făcut recunoașteri pe partea stângă a răului. GENERALUL GOLZ A ATACAT RIGA Paris. 12. — Din informațiile primite la Helsingfors zidesc că von der Golz a atacat Riga- Se știe că von der Golz a Ma'garat, pe letoni că el va retrage tropote, în vederea evacuărei. N’a fost decât un pretext- Un alt guvern germano-rus, cu tendințe reacționare, va fi format la Mî țau. BOLȘEVICII AU JEFUIT Bi ROCHILE CONSULARE SUEDEZE Paris. 12—(Din, Stockholm)* — Un comunicat al ministerului afacerilor străine suedez anunță că s-a primit confirmarea știrea reMiva la jefuirea binourilor consulare suedeze, la Petrograd și Moscova, de bandele bolșevice, cari au confiscat toate obiectele de valoare și depoziteffie Particulare De asemenea au fost devastate apartamentele particulare alte ministrului Suediei și ale generalului Broendstoren. Fraudele dela C. F. R. SECȚIA IAȘI — Noul arestări — In afară de arestările anunțate ©ri în legătură cu fraudele de la biroul mișcărei. 3 a c f r. secția Iași, — d. judecător de instrucție Ieșanu a mai depus pe tânărul A. Elefterescu, acuzat că a servit ca intermediar între funcționarii abuzivi și comercianții cari au dat mită, ©a, să obție vagoane. * Sunt iminente și alte arestări. Criza prezidențială din Statele Unite#§! - ■ . — Viceprezidentul Thomas Marshall — Dacă boala prezidentului Wilson se va prelungi împiedecânduT să mai conducă afacerile statului, interimul va trece automatic vice-prezidentului Thomas Marshall. Lucrul este stabilit, în mod precis de Constituțțiune. Thomas Marshall, care ca și Moiison face parte din partidul democratic, a dat probe, în timpul războiului de un mare eutasiasm patriotic. Ideia franceză își aduce aminte de primirea sărbătorească făcută lui Jofre, cu ocaziunea vizitii din Aprlle 1917. Atunci Marshall a adresat învingătorului de la Marna următorul compliment ciudat: „Nu am avut niciodată curiozitatea să cunosc decât pe un singur om din antichitate: pe Charles Martel care a oprit năvala barbarilor la Poitiers. Dar iată curiozitatea mea satisfăcută, pentru că acum cunosc pe egal.ul lui Charles Martel“ Simă îi!nimi@ ele toamna In toamna aceasta, din nefericire, nu s'au însămânțat decât 30 mii ha. di cauza secetei care a întărit pământul. In Basarabia, cu toată seceta, se lucrează mai mult, deoarece pământul este bun. D. general Popovici, miniștrii agriculturei și domeniilor, a declarat următoarele : „Țin să se știe, situația nu este disperată, totul se poate aranja în bine. Semințe avem — deci nu aceasta ar putea fi o piedică — unelte sunt, dor de muncă avem cu toții” .Am avut anul trecut o producție de 150 toți vagoane de grâu și nu ne trebuesc decât 40 mii vagoane pentru însămânțat. „Cu producția aceasta vom putea satisface consumul intern și vom putea exporta în țările aliate,, cu cari avem angajamente și cari ne vor plăti în moneda lor ceea ce ar determina ridicarea valutei naționale” Coroane false la Arad Brigada de siguranță din Arad, după minuțioase cercetări, a reușit să pună mâna pe un escroc care pusese în circulație coroane cu ștampila falsă. rr^oi.^ •klT'ol L*n»lîn rla *--' ti U quuîu u-a«loj,ü VJ ( 50 și HX), coroane ștampilate de diferiți indivizi, cari au voit astfel să eludeze dispozițiunile Consiliului Dirigent. Siguranța e i continuă cercetările în această direcțiune. 8 dispariție misterioasă In Elveția a provocați « senzații» dispariția a 58.000 de semnături, cerute de consilul federal cetâțenilor, pentru admiterea sau respingerea tiniei legi relativă la reglementarea muncei. (In Mveția ex‘sstă referendum)Cancellaria federală n‘a primit, decât 9000 de semnături- Cum au dispărut cele 58.000 în trenuri dintre Lausanne și Berna ? Sau caseta, conținând voturile a fost rătăcită. Printr-o neglijență a e f elvețiene — ceea ce e puțin probabil, deoarece direchwuil lor nu ©ste d. Al. Perieteanuu —, sau ea a fost escamotată de adversarii referendului. Ziarele calcifică escamotarea drept la act criminali și idiot, deoarece, legile federale, conform Constituției, sunst supuse referenduilui odată ce © 1s te cerut de 30 000 cetățeni— In exhor, bătrânii smintiți sunt mai nebuni ca cei tineri. — La Rochefoucauld. Marți 14 OctomMe 1919 Scrisori din Bucovina Criza combustibilului «deja uzina electrică din Cernăuți.Socialiștii și alegerile.— Teatru românesc, Cernăuți, 11 Octombrie Putem anunța cu plăcere înlăturarea crizei combustibilului deja uzina electrică din localitate. l)cși pentru moment magazinele tot nu pot fi deschise mai târziu de ora 7 seara, totuși în curând totul va reintra în normal. Grație campaniei presei și a intervenției energice , a autorităților în drept, direcțiunea căilor ferate anunțat că numeroase cisterne cu țițeiu au fost pornite din Ploești spre Cernăuți. Și ca transporturile cisternelor să urmeze regulat, a fost delegat din partea guvernului local d. Bancescu, care-a supraveghia de aproape expedierea lor din Ploești. Tramvaiele de asemenea și-au reluat circulația. Se știe că autoritățile militare au oprit pe socialiști de a mai ține întruniri publice, fără aprobarea conpenduirii. Din această cauză campania electorală din Bucovina aproape că nici nu se remarcă. In oraș circulă cu persistență versiunea că și socialiștii bucovineni au hotărât să se achite de la alegeri. Interesându-ma la amintetul executiv al partidului socialist din Cernăuți, mi s’a desmințit în mod formal versiunea. Din contra, conducătorii mișcării socialiste sunt de părere că tocmai din cauza modului excepțional cum se fac alegerile pentru Constituantă, e nevoie absolută ca în parlament să pătrundă și câțiva reprezentanți ai opoziției, cari să protesteze contra procedărea guvernului In ceea ce privește situația sornaliștilor bucovineni, ei sunt siguri de reușită. *c Trupa d-lui Avram Nicolau « în plin succes la Cernăuți. Până acum s’a jucat „Dona, Juanitas, ,,Ciocârlia’’, „Regina Carnavalului” și ,,Silvia’’ în fața unei săli arhipline. Artiștii noștri sunt aplaudați cu entusiasm și de publicul străin, care esta, unanim în ,a recunoaște trupei toate, calitățile unui ansamblu eminament de primul rang. Diferite știri Autoritățile locale au fost inștiințate că numeroși agenți cu*ă treeră satele, propagând adventismul. Autoritățile au luat măsuii pentru zădărnicirea acestei propagande . Grație măsurilor energiii luate de serviciul siguranței din Cernăuți, în contrabanda de monede românești, s’a reușit să se pună mâna pe autori La frontiera Galiției autoritățile vamale au perchiziționat pe călătorii unui tren personal din Cernăuți. S’au confiscat două milioane lei. La catedrala de aci s’a oficat Sâmbătă o panahidă în memoria regelui Carol. Cu această ocazie s’a sărbătorit și împlinirea a 5 ani de la urgarea pe tron a regelui Ferdinand. Te-deumul a fost oficiat de mitropolitul Vladimir de Repta, înconjurat de numeroși preoți. Au participat autoritățile militare și civile, în frunte cu ministrul Nistor Teroristul Tibor Szamuelly Printre teroriștii bolșevici, cel mai groaznic, de care a tremurat întreaga Ungarie, a fost Tibor Szamuelly. La izbucnirea războiului, Szamuelly făcea reportagiu la un ziar din Budapesta. El avea 2d ani Mobilizat, Szamuelly a plecat pe frontul Kîs, do îmois a fost luat prizonier, împreună cu Béla Kun. Când a isbucnit revoluția rusă amândoi s-au pus în serviciul bolșevicilor .Reveniți la Budapesta, Béla Kun a oferit un joc în minister lui Szamuelly, dar acesta a refuzat, luându-și sarcina să vâneze contra-revoluționari. Peste puțină vreme Szamuelly a ajuns spaima Ungariei. In urma lui se ridicau spânzurătorii. In fiecare zi zeci de țărani, preoți, mici proprietari, funcționari, erau trași la ștreang Procedeul era același pretutindeni. Szamuelly sosea pe neașteptate într-un automobil blindat și întovărășit de vreo 14 oameni, garda lui personală. La sovietul local el ordona strângerea bărbaților anticomuniști, apoi îi trecea în revistă și cu sânge rece, el arata cu degetul pe toți aceia, care trebuesc să fie spânzurați. Familiile, victimele și populația erau obligate sâ asiste la ceremonialul execuțiunei. Dacă lipseau copaci în apropiere, bolșevicii aveau preparate spânzurători. Mitralierele erau îndreptate împotriva mulțimei. In bocetele femeilor și copiilor, călăii executau. Intr’o zi, un copil, de 14 șui, văzând pe tatăl său spânzurat, s-a repezit la Szamuelly și i-a strigat: __ Ești un criminal turbat ! După două minute o siluetă, mai mult se legăna în nor Nu se cunoaște exact numărul victimelor lui Szamuelly. Kerees Kohn, unul din locotenenții teroristului bolșevic, care este arestat, pretinde că nu poate preciza nici aproximativ numărul lor. ..Dacă n’ar fi intrat, românii în Budapesta — a declarat, Szanruelly„n’ar mai fi rămas picior de burghez în Capitală !” Pe mormântul lui Szamuelly s’a scris următorul epitaf: ,,Aci zace omul sângeros”. £ Tam renunțat la tron! afirmă ex-regele Constanțin Ex-regele Constantin al Greciei a făcut următoarele declarații corespondentului ziarului Italian „Epoca”: „N’am renunțat niciodată în Coroană, dar am pârăsit Grecia ca să ușurez soluția problemelor interioare, în timpul războiului. N’am fost niciodată în favoarea războiului alături de imperiile centrale, ci pentru prelungire, neutralităței. N’aveam arme, munitimi, nimic Trebuia să ne gândim la grecii din Turcia, expuși la cele mai grave pericole. Asta a fost în cugetul meu și n’am avut niciodată intențiunea să ipotechez viitorul. El a pretins că aș fi voit să atac din spate Salonicul Nebuniei Trebue să fi militar spre a înțelege absurditatea unei asemenea eventualități. . . „Cum ar fi fost posibil să mă gândesc numai la un război al Greciei împotriva Angliei ? Este de ajuns să privim harta geografică Am susținut totdeauna o ,alianță italo-greacă”. Școalele naționalităților din Ungaria Cu privire la învățământul la școalele neromânești, resortul instrucțiunei a luat următoarele măsuri Minoritățile, în baza aunamieii bisericești și a hotărârilor de la Alba Iulia, au dreptul să deschidă școale în limbile respective. Statul însă le fixează condițiilepe cari trebuesc sa le respecte conducătorii de scoale . Să aibă local școlar, să arate mijloacele materiale, să se conforme planului de învățământ al Statului, să numească învățători născuți în Ardeal. In mod excepțional pentru acest an școlar, se admit vechile manuale, întrucât nu stau în contrazicere flagrantă, cu interesele Statului român. Istoria, geografia și constituția trebue să fie pre*date după planul de învățământ al Statului. Bolnavul Woodrow Wilson lata un fapt care, — oricât are de important și de surprinzător, — se pare că nu a surprins pe nimeni. Să ne înțelegem asupra caracterului de „surpriză" pe care-l are noutatea că Wilson este stăpânit de „idei fixe”, că are o tulburare nervoasă, noutate pe care avem toate motivele s’o punem la îndoială. Neîndoios, faptul a impresionat profund toate cercurile de pretutindeni Pentru că, in general, nimic nu poate fi mai izbitor decât spectacolul acesta al unui om care a pierdut conștiința, în care judecata s-a stins si ai cărui :«shi _ lipsiți de ceea ce Maupasisapt. numea „oubita flacără cu sandiții". — ToyiaCSMIL3? ® realitate materială pe care nu o mai pot percepie. Dintre toate formele de durere omenească, altenațiunea mintală — rătăcirea minții este cea mai sfâșietoare. Priveliștea ei este cea mai profund deprimantă. Evidența nimicirii celei mai nobile însușiri — și a singurei, in același timp, — care determină personalitatea noastră, doare ea atât mai mult cu cât existența continuă, in aparențele?, exterioare. Tulburarea nervoasă, a lui Woodrow Wilson, este o știre care a circulat, —• sub o formă destul de precisă, ce e drept, • dar pare are nevoie de confirmare definitivă și o revenire a conștiinței să nu întârzie să se producă. Se poate, iarăși, ca desechilibrul să fie numai vremelnic, și o restabilire a condițiunilor normal.e să fie determinată repede de toți marii medici ai lumii, cari în „Casa Albă“ privesc acum în tăcere, cu adâncă luare aminte, fiecare gest al marelui suferind. Nimic nu ne face să credem exclusă vestea că starea lui s’a ameliorat și că președintele are doar nevoie de o odihnă prelungită, urmând să fie ținut departe de multele și adâncite griji de până acum Admițând că bolnavul ele nervi Wilson va fi maino declarat din nou un om cu mintea normală,— chiar dacă o asemenea declarațiune ar fi necesară pentru trebuința causei de care numele lui e legat un fapt rămâne sigur , vor fi foarte puțini acei cari vor crede în susănătoșrea lui. Suntem giblo âg,tosjișpțul devenit, și față de omul de care ne ocupăm și față de impresionanta lui suferință.— care cu iuțeala fulgerului a umplut toate colțurile lumii. Dar enunțând ideea de mai sus, nu facem decât să caracterizăm un proces sufletesc, a cărui existență aproape peste tot, greu poate fi negată. * Visionarul Wilson a fost întâmpinat dintru întâi cu neîncredere ■ și privit cu un zâmbet sceptic. * Noțiunile morale internaționale pe cari le făurise in republica lui, da dincolo de Ocean, legile pe carie-a formulat, aveau actul că seu plăsmuit numai la spiritul lui. A făcut dela început șm presiunea unui din care, în turaui lui de fildeș, a visat un vis plin de o lumină generoasă șî caldă, — înfrățirea popoarelor, pe baze de pace »«turburată, pe raporturi de armonie statornică.Și nu părea că o întâmplare din acele cazi se pe* .tree.oari.ia.estern.rnjide..«5Ti pus în situațiune de a împărtăși pământului întreg visul lui, pe «»ce a încercat să-l traducă in fapt. Nobila și mișcătoarea lui tentativă, venind în contact cu posibilitățile de înfăptuire, a trebuit încet-încet să ia forme noul Visul s’a fot retușat, completândui-se, având în vedere situația, de fapt, determinată de atâtea interese reale, de atâtea emenite îndârjite aflătoare în luptă, de multele considerațiuni cari erau tot atâtea împotriviri violente și de nesdruncinat. Zilele din urmă dăduseră naștere unei categorii de oameni cari în „actualul“ program al lui Wilson nu mai puteau repurtoași „programul lui Wilson“. Visul fusese înfrânt și risipit de o realitate brutală, — pe care o înfățișau Statele a căror fericire președintele idealist voia s’o consacre, Alichiucr^ , acual «ateuri — oamenii practici — folosindu i-se mereu de numele visătorului, care desigur că-i privea cu un interes și cu o uimire crescânde. Ochilor lui, plini de lumină și de un zâmbet care voia să îmbrățișeze umanitatea, procuriștii îi prezintau acum lungi coloane de cifre soci, procese-verbale și hărți statistice. Cine ar putea afirma că idealistul Wilson nu s’a străduit, cu toată puterea sufletului lui, să perceapă și să bnge toate asprele realități cu cari se traducea caldul lui elan de dragoste pentru neamurile pe cari le vedea adunate — ca pe niște Indivizi cinstiți și buni — in „Societatea Națiunilor” ? El a schițat— după cât se pare — gestul marelui halucinat care se străduiește să înstitue legi fixe și „bune” în cel mai instabil și cel mai imoral domeniu, —. acela al vieții umane. Și când ,lui Bjeati ,îi ustății i-au arătat că ceea ce visa el „nu se poate”, ca visul lui este de neînfăptuit, omul trebuie să fi stat deodată mut, încremenit, în fața ruinei a tot ceea ce gândise și crezuse că va putea fi. Ei trebuie să fi râs de „naivitatea’’ acelora cari nu credeau ca el, și să fi ridicat din umeri. Cu această stare de suflet, visătorul trebuie să fi cerut, să-i vină mașina, să se ducă acasă la el, în lumea în care totul este posibil. Totul ne face să credem că lucrurile s’au petrecut astfel. Savanții cari-l îngrijesc vorbesc de „insomnia” și de „ideile fixe’’ ale lui Wilson : durerea lui, visul ]ui— care nu se poate să nu-i stăpân cască in fiecare clipă — îi face să-și pună mereu tragica întrebare care nu-1 lasă să doarmă: „Prin ■Urmare, cu e cu putință De după perdele, medicii vestiți din „Casa Albă” îl privesc cu grije. Uneori vin lângă el, vorbsee cu © 1, și ian , semnificativ între ei. Și în drama care se desfășoară dincolo de ocean, făcând un bolnav din cel mai mare idealist, al vremei, omenirea vede sângerând propriile-i nădejdi. Căci suferind dul Woodrow Wilson, nu stă de vorbă nici cu înfricoșătoarele. .»*• ratări cari o făceau pe Lady Mapheth să leșine nici cu istovitoarea durere care o copleșea pe gingașe Ofelia. El vorbește cu cea mai caldă speranță a noastră, a tuturor, speranță a cărei formulare face necesară o diagnoză în tipmeniul patologiei mintale. M. Negru Citiți ■ ===== „VESELIA“ cel ret răspândit și mai amuzau! —~ *,iar umoristic din țară