Universul, noiembrie 1919 (Anul 37, nr. 339-349)
1919-11-01 / nr. 339
Copiii Franței, morți in România ocupându-se de misiunea militară franceză» care a fost în România. Regina Maria, într’un admirabil articol apărut în»Le Figaro“ din 1917, scria aceste rânduri: „înainte români iubeau Franța cum se iubește tot ce e dulce și frumos în lume. Astăzi, când dânsa, oferă suferirile lor noastre, afară de grața geniului său și sângele copiilor săi, o iubim, nu numai ca pe o surioară mai mare, ci ca pe o mamă, care își îngrijește și conduce copiii“. Cuvinte bine simțite Și foarte la locul lor. Trebue să ne aducem totdeauna aminte că Franța ne-a sprijinit în timpul de restriște, atât cât na putut permite mijloacele și împrejurările, iar în crâncenele bătălii din Moldova din 1917, sângele francez a curs, nu flumai pentru o Franță mai stăpână pe destinele ei, dar și pentru o Românie cuprinsă în hotarele ei legitime. Francezii au fost nu numai organizatorii materiali ai armatei noastre, dar și agenții morali. Ei, prin firea lor entusiastă, francă, generoasă și naivă, au întreținut, în Moldova, cea plină de suferințe, curentul înviorător al încrederei în victoria finală.Ei credeau în triumful sforțărilor coaliței dreptului, nu prin rațiuni milttare, sau politice, ci prin semnul echilibrului forțelor morale, ridicat la rangul de comandament. Fiecare ofițer francez a fost, în acea epocă tragică, un profesor de energie morală, o acesto pă trrst ciudată de militar și apostol- De aceea, câte odată i-am înțeles, alte ori nu, dar întotdeauna am trebuit să vedem într’înșii niște frați mai mari, care au venit in mit. Jocul nostru să ne ajute, ca să putem înfrunta cumplitele adversități. Nu vom uita pe francezii căzuți pe câmpul de onoare românesc, în războiul pentru cucerirea dreptului neamului hontin de liber și veri. Acel eroi, în memoria cărora, colonia franceză din București a organizat un pios serviciu religios pentru ziua de 3 Noembrie a. c., sunt nu numai ai Franței, dar și ai noștri. Printre medicii noștri, care au căzut jertfă devotamentului lor, în timpul groaznicei epidemii de tifos exantematic, se numără și câțiva francezi.Printre cei căzuți în crâncenii, lupte de pe Șiret, și care au contribuit prin clanul și spiritul lor de sacrificiu, la smulgerea victoriei din August 1917, se numără și câțiva francezi. N’au fost ofițerii Franței numai instructori de trupe românești sau spectatori ai dramei. Ei au fost, în ceasurile de grea cumpănă, părtași ai dramei,soldați, in primul rând. Ei s’au mândrit că luptă alături de soldatul român , că poate învinge, sau muri, pe pământul nostru. Iată unul din ei , căpitanul Vernay: Francezul acesta inimos ca nu gaj luptase pe frontul de vest, în Lorena, Alsacia și Champagne, unde fusese rănit și cjtat la ordin. Atașat la misiunea militară franceză din România, în partea a doua a campaniei, Vernay este repartizat la reg. 8 de infanterie, aflat sub comanda colonelului Voicescu. In timpul crâncenilor lupte de la Siret din 6—14 August 1917 căpitanul Vernay a stat în primele rânduri, dând dovadă de îndrăzneală și sânge, rece. Pământul Moldovei—spunea Vernay ofițerilor noștri— îmi este tot așa de scump ca și al iubitei mele Franța- o voi apăra cum merită!“ Și l-a apărat Vernay până la suprema jertfă. In noaptea de 14—15 August, după apărarea înverșunată a capului de pod de la Osmești, căpitanul Vernay, cu o mână de oameni—bravi de-ai noștri —rămăsese pe malul drept al Siretului. Ca să împiedice înaintarea dușmanului ©] a rezistat până în ultimele momente, la postul de onoare ; iar când apărarea a ajuns imposibilă, s’a aruncat în apa râului, pe când artileria germană de toate calibrele bătea cumplit tot malul Siretului, împrăștiind moartea și distrugerea. Un obuz s’a spart într’un ostrov și o schijă l’a ucis pe bravul căpitan. Caprițiul tragic al luptelor din acea regiune a făcut ca ostrovul acela să cadă între cele două linii, așa că corpul eroului ofițer francez a rămas acolo până în ianuarie 1918, când a fost ridicat și transportat la Iași. Și ca Vernay au fost atâția alții.Mormintele lor sunt în Moldova ; pe cruci stau înscrise câteva cuvinte simple, ca un suspin... La France.. pour la patrie.. Au murit departe de Franța, dar pentru Franța, pentru noi, și mai presus de toate pentru civilizație, pentru închegarea unei lumi mai bune. De aceea memoria lor o vom onora și jertfa lor o vom prețui cum se cuvine. R. Seișanu De la Consiliul de miniștri Miniștrii au ținut M’ere tir j seară consiliu. A luat parte și d. Bontescu» din consiliul diriginte. S’a discutat chestiunea chiriilor. Nu s’a hat nici o hotărâre aseară, în orice caz insă chiriașii vor fi protejati. Decretul lege va lua ființă în viitorul consiliu. • Se vor aduce, îmbunătățiri funcționarilor de grefă» * In ce privește chestiunile ardelene: exportul de carne, cărbuni etc, au fost discuții aprinse. Nu s’a ajuns la nici o înțelegere. URZELI BOLȘEVISTE La Serai» Un corespondent al ziarului „Le Temps” trimete ziarului său o relațiune despre o convorbire cu un personagiu ceh, aflat în pozițiune de a cunoaște unele documente germane de cel m»î înalt interes Este vorba de raporturi militare, din care rezultă că la Berlin se urzesc dezordine bolșeviste de pus la cafe în țările aliate. Vreo 200 ofițeri germani, cu pașapoarte străine, au și intrat în teritoriul francez ,.Bă oiuța — precum se exprimă ordinul lor de misiune — persoane care vorbesc franțuzește și englezește și care să se însărcineze să propage ideile bolșeviste , vor fi bine plătite, în raport cu riscurile la care se expun“. Aceleași documente spun că campania se face de acord „cu guvernul socialist“ german. Ea va fi lesne de întins în Italia — afirmă zisele raporturi militare germane — mai puțin greu în Franța, și cu mult mai anevoe în Englitera. Și, ca să încurajeze pe emisari în fața dificultăților ce se prevăd, documentul, în care se cuprind rapoartele sus zise, închee textual astfel : „Răspândind bolșevismul printre Aliații dușmani, este singurul mijloc ce rămâne Germaniei de a se ridica“. HAMATURILE ROMANO-STiRBEȘTI — Serbia recunoaște că cererile României sunt drepte.—Respectarea școalelor române din Macedonia — Lyon, 36. — Din Belgrad se anunță că guvernul prezidat de d. Davidovici arată mare bunăvoință în raporturile cu România, fapt recunoscut de cercurile românești. Dificultățile relate în chestia Banatului sunt pe cale de a se aranja, guverna și iugoslav recunoscând temeinicia celor mai multe din cererii © prezintă © de ministrul Momun HL D. Davidovici a dat ordin autorităților iugoslave să respecte libertatea penalelor românești din Macedonia sârbească. Europa spre declin Legea fatală a vieții omului, bătrânețea și moartea, se aplică și la popoare. Un popor îmbătrânește și moare, ca și omul. Sau, dacă poporul, în cursul infinit al timpului, nu moare întocmai ca individul, el moare ca popor. Istoria lumii ne arată câte popoare au perit: unele ca omul, iar altele ca popor. Dar preistoria lumii, în negura nemăsurată a trecutului, câte popoare via fi îngropat, fără nici o altmft? Istoria cunoscută n'are o prefață, nu începe dela început, sau începutul e o minciună, însăși istoria modernă și chiar cea contimporană simt pline de neadevăruri. Câte mii de secole sunt deja Creațiune? Ca în toate, convenționalitatea, iar nu adevărul, domnește și în istorie. In secolul XX, — numărând numai de la Christos, — popoarele Europei merg spre decădere. Ceea ce se petrece acum în Europa civilizată este o dovadă. Cu adevărat, acum, în apusul pământului este un apus de soare ! Deja in secolul trecut, în 1870, trăia in Europa „geniul“ cel rău al lui Bismarck, care, în loc să se unească cu Franța și să asigure pacea lumii, îi scoase oțelul, — Alsacia și Lorena,** spre răsărit. ” " Aceasta sădi irredenta în sufletul poporului francez, care, însă, în loc să întindă brațele către Italia, Anglia și Spania, se aruncă în ghiarele ursului de la răsărit, fără nici un control și precauțiune! Tot așa, mai înainte, Austria ciunti Italia și creiă Italia irredenta, care, însă, în loc să apelleze la gintea ei latină și la Anglia, se umilește sub pumnul «ir» — — IUWî tUittl JTCJ.Ulttiliei ! La rândul ei, Austria, bătută de Prusia, în loc să se îndrepte către Franța, — precum și Franța către Austria, — spre a împiedica ridicarea imperiului german, cade la picioarele lui Bismarck, care trebuia să-i aducă peirea. De altă parte, Austria aruncă Transilvania și provinciile române sub Coroana ungară și aprinde cu flăcări irredenta ramând, precum, mai târziu, anexează Bosnia și Hertzegovina și întețește irredenta sârbă, care a adus războiul mondial. In 1878, Rusia răpește României aliate și victorioase, Basarabia, iar Congresul de la Berlin ratifică această monstruozitate europeană. ..Să învețe popoarele mici ce înseamnă cuvântul marilor împărați"! — scriam eu revoltat într'un ziar de atunci Este destul numai aceste câteva amintiri istorice, spre a se vedea valoarea înaltelor concepțiuni dipliomatice, discrete și secrete, ale marilor conducători ai Europei, cari au pregătit și au adus războiul mondial cu toată imensitatea dezastrelor lui. Fie ca conducătorii de azi,_ în ciuda splendorii Victoriei și a „Ligei Națiunilor", — să nu pregătească alt război, care să arunce Europa în întuneric și să-i pună capăt, pentru totdeauna. Dar ce am văzut ? — ,,Armistiții de pace“ însă fără dezarmarea inamicului și fără evacuarea tuturor teritoriilor ocupate de el. — Pace! Insă Ungurii au continuat războiul cu, Ceho-Slovacii și cu Românii, ajutați de Germani, Rușii ne-au atacat la răsărit , von der Goltz manevrează la nord, Bulgarii pradă și macacrează la fruntarii, etc. Toate acestea, pentru că Aliații stai dezarmat prea curând, ii ouindu-se armatele prin comisiuni! __ Războiu de dreptate, libertate și egalitate! Insă autodeterminarea popoarelor se aplică In mod neegal: sentințele Conferinței se dau fără apel, revendicările noastre naționale sunt necomplete, vechile irredente sunt înlocuite cu altele nouă. — Asigurarea păcii! Insă Italia nu figurează în alianța francoanglo-americană, popor * rebe latine nu se pun sub steagul Franței, neutrii stau tot neutri. Franța se încrede încă in slavism, Russia clocotește ,s§nă Jir ® wirsa, lumea nouă* ,de țpre fe gceaji șî o,hiji Extremul intâi#: nul fus piciorul pe ■ -W‘uVT:..... Se pare, că Europa nu mai poate trăi prin sine însăși. Europa merge spre declin. General Crainicianu Membru al Academiei Române Cine au fost amnistiați în Franța Credem interesant să reproducem cazurile prevăzute în legea amnistiei, votată zilele trecute de parlamentul francez. Beneficiază de amnistie dezertorii, cari au stat în interiorul Franței cel mult 3 luni și în acest interval s’au predat dezertorii din străinătate, cari s‘au Prezentat după 6 luni, dacă prezentarea s’a făcut înaintea încheerei armistițiului, dezertorii după încheerea armistițiului și toți funcționarii urmăriți disciplinar, pentru fapte săvârșite înainte de 1 Septembrie 1919, dar fără drept de reintegrare. — este vorba de magistrații incapabili, sau nedemni. N’au fost amnistiați, soldații revoltați pe Aisne, în 1917 și echipagiile de pe vasele de războiu din Marea Neagră, revoltate in 1918. Camera a adus omagiul ei trupelor corpului 15, care, în cursul războiului au fost acuzate că nu și-au făcut datoria. . ~ Invidia care vorbește și țipă, nu e iscusită. Să te temi de invidia care tace. — Rivarol. Aniversarea Reginei • Tedeumul dela Mitropolie • Miercuri fiind aniversarea nașterii M. S. Reginei, un Te deum s’a oficiat la Mitropolie, la ora 11 și jumătate. Asistau dintre membrii guvernului d-nii generali: Văitoianu, prim.ministru, Lupescu, Râșcanu, Popescu și Mihail precum și d.mi: Miclescu și Angelescu. Mai asistau d-nii generali: Cristescu, Referendaru, Leon, Rujin. *dl. Nicoleanu, Boboc, Toroceanu, Fresan, Istrate și amiral Bălescu: d-nii coloneii: Cezărescu, adjutant regal; Calotescu și Constandache; d Oscar Niculescu, prim procuror al Curții de Apel și T. Țărușeanu, primarul Capitalei. Serviciul divin a fost oficiat de P. S. Platon Ciosu, vicarul Mitropoliei, înconjurat de întregul cler mitropolitan. Onorurile au fost date de o companie din reg . Argeș. D. prim ministru a prezentat, cu acest prilej, felicitări în numele guvernului. S’au expediat telegrame de omagiu, din toată România Mare, M. S. Reginei, care după cum se știe se află în străinătate. La Palat, s’au deschis registrele La toate csericile catedrale din țară s’a oficiat, câte un Te-deum. FILME Literatura s’a îmbogățit cu o broșurică intitulată „Suvenir de anul păcii 1919”, având pe copertă: portretul autorului ,,poetul George Ionescu»"; indicația că opera se vinde la d-șoara Elena Ionescu; și poezia .,Te rog nu uita“, în care autorul termină emoționant . Și dacă vre-o dată Auzi de moartea sa. Zi : Domnul să-l ierte, Te rog nu uita După această profesie de credință, influențată de epitafurile din valea Plângerei de la Belu, o serie de poezii eroice sub titlul: „Document Istoric pentru generațiile viitoare (Inscripția care stă și în fruntea tratatului de la Versailles). Din scrierile de artă: 1918*’ Titlurile diferitelor 5><v»xii sunt.. . ;Semnalul militar :„ Alarma”. „Semnalul armat; rărirea garnizoanei“. „Semnalele militare : Drepți ! Innaintarea ! începerea focurilor ! Pa ® .alergător !” Și așa mai departe. Versuri de sigur menite să revoluționeze organizația militară înlocuind cu strofe înnaripate semnale. Se date până acum prin goarnă și trompetă. Urmează: „Din scrierile celebre 1918 : Sărmana femee, monor— A ».mmați.-» dnirvHîtt •w^r=^rî,, + »** . -- ț poi : , Capo.d'opera din scrierile celebre 1918 : Războiul omenirei sau răzbunarea lui Satana în 1914“, cu explicația . ..din acest monolog s’ar putea face un film cinematografic, care ar uimi întreaga lume". Broșura se închee cu „Un mic roman” de două pagini semnate : „George Ionescu, poet, fost artist dramatic 16 ani“ și cu următorul : „Cuvânt în urmă. Acest mic roman nu este altceva decât numai subiectul pe scurt din marea și valoroasa Dramă-Comedie, scrisă cu un talent desăvârșit de poetul George Ionescu si care această Drama Comedie în un prolog și 4 acte se reprezintă in timpul de față cu mare succes pe scenele teatrelor din străinătate, sub trei titluri: O lovitură de trăznet, Siluitorul de femei sau Vânzătorii de carne vii. BPerăm că se va forma cândva și la noi în țară o trupă bună de artiști dramatici cu scopul de a reprezenta în Capitală și în toate orașele din România Mare această lucrare minunată a talentatului poet George Ionescu. Semnat A. A. cetățean din lumea mare, bun cunoscător al scrierilor celebre care întâmplător am avut ocazia să citesc și să văd această dramă-comedie”. Nu mai avem nimic de adăugat la toate aceste, celebre producțiuni — Don José TELEGRAME DIN STRĂINĂTATE REINOIREA TRATATULUI ANGLO JAPONEZ Liyon. 30. — Din Tokio se arnunta: Guvernul japonez a declarat că va intra in tratative cu Anglia pentru rennoirea tratatului de alianță dintre Anglia si Japonia. . GERMANIA NU RESPECTA CLAUZELE ARMISTIȚIULUI Lyon. 30.—Consiliul suprem aliat s’a întrunit Miercuri, sub președinția d-lui Clemencaan-S’au citit rapoartele cu privire la vioilarea clauzelor armistițiului de către Germania. Raportul militar a fost citat de mareșalul Fueh, cel naval de comandantul Füller, din amiralitatea britanică.» iar raportul financiar de d. Docediles-Consi’laus*. a aprobat comunicarea ce trebue făcută Germaniei, în urma raportului com misiunei afacerilor poloneze*. Germania e invitată, să nu facă alegeri municipale în Silezia de sus până la sosirea cominiunei pentru plebiscit. CE TREBUE SA ȘTIE POPORUL GERMAN Nauen. 30. — Referentul comitetului german de cercetare, dr. Hugo Ainzheimer, declară în „Vorwaerte“ că opera comitetului de cercetare treiie să devină baza pentru reînoirea culturei politice a poporului german. Poporul german nu este încă un popor politic. Trebue să se libereze mai întâi de toate desavantajele unei îndelungate guvernări autorizate- trebue să se vadă în Politică lucrurile așa cum Si totele, iar nu conformațiile alcătuite, ca mai înainte de guvern anume pentru popor- Poporul german trebue să cunoască toate greșelile trecutului, trebue să-și asume faptul rușinos al unei cercetări fundamentale. Elasticitatea surprinzătoare a Angliei în toate cercurile sale poJit’ve emană de acolo că m.a depus firițele pe altar rui unte al ideii autoritare. AUSTRIA NU IA PARTE LA CONFERINȚA DIN WASHINGTON Nauion. 30—Consiliul de miniștri austriac a decis să renunțe la trimiterea delegaților la conferința din Washingston, cu deosebire din motive economice, căci față de cursul actual al valutei austro-germane cheltuielile de trimitere ar fi extraordinar de mari. GUVERNUL LETON N’A FOST RĂSTURNAT Lyon. 30. — Biroul presei letone publică următorul comunicat : Svonurile lansate în cercurile germane, după care guvernul leton ar fi fost răsturnat, sunt absolut false. VINOVAȚII MARELUI RĂZBOI Lyon. 30. __ Ziarul Freiheit constată că cercurile din Berlin cunoșteau exact, conținutul inacceptabil al ultimatului austriac. D. Muehlen (?) probează că înainte de transmiterea acestui ultimat, Helferich îi făcuse cunoscut conținutul, care a fost comunicat în acelaș timp de către împărat și lui Krupp. Tripit, cunoștea conținutul încă din ziua de 13 iulie deși nota a fost redactată la Viena la 14 iulie. De aci se vede că Germania a premeditat războiul. OCUPAREA TRACIEI DE TRUPELE ALIATE Lyon. 30. — Din Constantinopol se telegrafiază : Generalul Franchet d’Esperes a sosit aici venind din Tracia, unde a regulat plecarea trupelor bulgare și ocuparea Traciei de către trupele aliate. Ocuparea s’a făcut în perfectă ordine. Trupele grecești ocupă Xanti și împrejurimile S’au ]Uat măsuri ca populația greacă gonită de bulgari să se întoarcă la vetre. Locuitorii din munții Rodopi au adresat o protestare contra hotărârei de a fi lăsați sub jugul lul. Ei văd să fie alipiți la Grecia, pat. dispariția bijuteriilor din tezaurul din Viena Lyon, 30. — Ziarul. Neues Tagbllatt anunță că bijuterii de mare valoare au dispărut din camera tezaurului din Viena. Tpamprp după revoluție Cră imposibil să d dispară aceste elveri, dată fiind paza severă ce era orânduită, se crede că aceste bijuterii, au fost luate in Elveții de familia imperială. Printre pietrele prețioase dispărute se află unul din cele mai mari diamante cunoscute, așa zisul Florentin 1139 carate), diamant pierdut du ducele, de Lorena, Carol cel îndrăzneț, in bătălia de la Granson, in 1176. Din tezaur lipsesc 17 bucăți catalogate. firi din străinătate Instituțiunea americană Commission for relief in Belgium a dăruit guvernului belgian suma de 120 milioane, pentru reorganizarea școlilor ruinate de năvala germană. Universitățile belgiane, în urma ajutorului bănesc primit, invită și îndeamnă pe studenții latini să vie în Belgia să se folosească de mijloacele de instrucțiune ce le sunt puse acuma la dispozițiune. Și, ca să ajungă mai bine la scopul înfrățirii științifice, au constituit două insociațiuni mari întitulate : Les amitiés francaises și Les amitiés italiennes. Om a fost torpilată „Lusitania” Torpilajul Transatlantici* ‘ni „Lusitania“ a revenit la ordinea zilei. Reprezentantul ziarului american „Chicago Tribune“, din Berlin, a avut întrevedere cu d. Bernstorff întrebat asupra torpilajului.Lusitaniei“, d. Bernstorff a declarat: Când guvernul german. Prin nota dela 16 Februarie 1915, a anunțat distrugerea fără avis prealabil a oricărui vas comercial inamic, în zona interzisă, se înțelegea că neutri trebuiau să se păzească și în special Pasagerii americani să nu se îmbarce pe vapoarele inamice. Dr. Dernburg, care se găsea atunci la New York, a atras atenția Pasagerilor americani, să nu se îmbarce pe vasele engleze, deoarece vor fi expuși pericolelor. Am avut convingerea că dr. Dereburg a săvârșit o acțiune în neconformitate cu obiceiurile diplomatice. Raportul publicat de World Work de Rathenoms, după care ambasada germană din Statele Unite ar fi primit, printr-o radiogramă, un ordin secret să publice anunțul în ziare. este o intenție. „Lusitania“ a fost torpilată de submarinul comandat de căpitanul Scavnger, încetatdin toată. Nu s-a făcut nici un plai" mai dinainte pentru distrugerea „Lusitaniei, iar Scaviger și ofițerii săi nu știau că vasul torpilat era ,,Lusitania“. More de driTman Budapesta–Viena,Berlin — Cum se trec bani buni în Austria — Ca să călătorești astăzi în Ungaria, Austria sau Germania, e un adevărat chin. Din cauza lipsei de combustibil, circulația trenurilor de persoane e limitată la un singur tren personal pe zi in fiecare direcție. Până la Budapesta se căsătorește mai binișor, dar de aci înainte foarte greu. In gara Keleti din Budapesta, de unde pleacă cele mai multe trenuri, o aglomerație extraordinară. Sute de oameni, bărbați, femei, copii și soldați, așteaptă să se urce în trenurile ce pleacă intre orele 7—10 dimineața în iiferite direcțiuni Când sosește siite o garnitură, îmbulzeala este atât de mare că se calcă unii pe alții, pălării de dame strivite, p%. Phete aruncate pe jos, țipete și vaiete «eaud din toate părțile Stau la o parta [[ privesc ]» această luptă pentru un loc in tren După ce fiecare își asigură câte un locșor, fie chiar pe scări, culoareau pe acoperiș, soldatul român care stă santinelă la compartimentul curierilor îmi face semn să mă urc, că pleacă trenul. La scurt timp după ce m’așez, vine un domn grăbit, elegant imbrăcat, care după ce schimbă câteva cuvinte cu santinela, intră in compartimentul meu. Trenul se pune în mișcare. După ce trecem de prima stație, domnul din fața mea se scoa. Ia și az! se prezintă: Fikete, curier al ministerului de finanț ungar. Intrând în vorbă cu el, începe să-mi povestească mizeriile ce iera înclirat în timpul guy«rnfrea lui Bela Kuhn.• ”* * * Print*« «Ut!«Rals î Starîig și descursiunile făcute de Samuely cu trenul său special, așa numit trenul-spânzurătoare. El instalase în acest tren o spânzurătoare și din fiecare oraș în care sosea aresta pe burghezi, iar pe cei pe cari el îi credea periculoși bolșevismului îi urca în trenul său, pe drum îi spânzura, fara nici o judecată iar cadavrele nenorociților erau aruncate pe ferestrele vagoanelor. Pe când discutăm despre bolșevism ușa compartimentului se deschide încet și o doamnă brună ca de 28 ani, își face apariția. Cu o voce blândă ne roagă s’o primim în compartiment, mai ales că n’are nici un fel de bagaj. Curierul ungur o invită să ia foc și apoi încep amândoi o discuta politică foarte aprinsă, care a fost întreruptă numai de ofițerul român însărcinat cu controlul permiselor de călătorie După un drum de 4 ore ajungem la Kiralyhid, frontiera dintre Ungaria și Austria. Santinelele ungare anunță pe călător; ca să se dea jos la revizia bagajelor și a pașapoartelor. îjoi țipi, rămânem în combartiront, deoarece curierilor li se face revizia și viza la tren, iar doamna brună, neavând bagaje, obținuse permisia de la ofițerul de serviciu din gară, să rămână în compariment. Dela geam privesc revizia. Doamnele plâng, domnii în gură fiindcă la revizie li se ia tot ce este nou, chiar și țigările. Nimic nu se poate trece peste frontieră fără permis. După vreo jumătate de oră vine în compartimentul nestru un soldat din poliția ungară, însoțit de un funcționar de la vamă, îmbrăcat, tot el îi zărește. . Ii arăt pașportul de curier și ordinul vizat că «zic ca mine o valiză sigilată. Ei salută și îmi vizează pașaportul. .Colegul meu ungur le prezintă numai ordinul de curier, care de asemenea e vizat, întrebând pe tovarășa noastră de drum dacă nu are bani mai mulți la ea, răspunde că nu are decât 400 coroage. Vameșul s-a declarat mulțumit cu acest răspuns, dar polițistul nu Acesta începe SÎoeautnul.»inâindte~pg la .fligscábre, șolduri, spate, etc. Văzând că nu găsește nimic, vrea să-și bage mâna prin deschizătura bluzei ca să se convingă dacă nu cumva doamna are bani în corset. Unguroaica se roși și cu un gest teatral se dădu doi pași înapoi. Apoi apucându-și cu amândouă mâinile revenirile bluzei, cu o sforțare o rupse și arătându-și pieptul țipă la polițist. Asta vrei să vezi? Poftim ! In acest moment apăru un ofițer de poliție, care dojeni pe polițist, spunându-i că n’are voie să procedeze în felul acesta cu femeile călătoare. Dacă îi par suspecte n’are decât, să le invite în camera specială din gară ca să ]e facă, percheziție femei]’ ,anume angajate în acest scop. In intervalul acesta doamna căzuse zdrobită pe canapea, iar d Fekete încerca să o liniștească. După acest incident ne-am dat jos în restaurantul gării. O friptură aproape invizibilă, un pahar cu vin și cartofi la toc de pâine, 3 coroane.U ririt '. Două ore a .țifțit revizia. Ițț, fi nîgeftBJ, î» «a .rts opriri dapă 5 minute la Bruck. Iar revizie. De astă dată austriacă. Revizia a durat numai o oră, căci aveam o întârziere de 2 ore. Vreo câteva stațiuni înainte de Viena colegul ungur își dădu jos valiza „diplomatică’’ și cum se întunecase, aprinse lumânare. Repede rupse banda cu sigiliile de la valiza lui și deschizând-o scoase din ea un guler de blană, pe care-l puse pe umerii doamnei de lângă mine. Aruncai o privire în valiza lui Avea înăuntru vreo 25 cutii, pe cari era scris cu litere mari . Silber (argint), închizând valiza se întoarse în mine și îmi spuse : Am tras o spaimă mare. D-ta ești străin, și apoi orice pericol a trecut, pot să-ți spun trucul care l’am întrebuințat ca să pot trece în Austria argintărie și o sumă mare de bani in bancnotele țârei d.țale. Doamna [ șî arătăm spre bruna de lângă mine — este soția mea și are într’adevăr în corsaj 100 mii iei bilete bune ,* 500, pe cari le ducem ]a Viena să cumpărăm alte mărfuri (nu ' este', voie să duci íentrificară In alts' mai mult de 500 coroane). Eu sunt de Mul meu comerciant și fac afaceri cu argintării. Bilettul de curier l’am scris cu singur la mașină pe hârtie cu antetul ministerului de finanțe ungar, pe care un funcționar de acolo mi-a aplicat și sigiliul ministerului pentru suma de 200 coroane Semnătura secretarului general am pus-o ea pe hârtie. Și ca să-mi dovedească afirmațiunile gale ridică de jos banda cu cele două sigilii de ceară roșie cu cari fusese sigilați valiza lui, arătându-mi imprimai în ceară sigiliul Ligei contra bolșevismului. Soția lui scoase râzând plicit cu bancnotele din corsaj și îmi spuse : Puțină prezență de spirit și totul merge bine. In timpul acesta trenul întră în gara din Viena, erau orele 10 jum. seara. Adică am făcut drumul de la Budapesta la Viena pe 14 ore și jumătate în timpuri normale făcea 4 ore. " •> Vom vedea ce a urmat n,