Universul, mai 1922 (Anul 40, nr. 96-117)
1922-05-16 / nr. 107
UNIVERSUL SECRETUL FRUMUSEȚEI Nimb rro este uă important pentru o femere, decât găsirea unei bune pudre pentru telteți. PUDRA anidNA este cea mai perfectă pudră, căci nu conține substanțe vătămătoare. Este dettciea parfumata IPUZZ XI V comunici o albeață catifelată. Fiind invizibilă nu fardează fala. Cereți aceste produse tac toste. fanoacte. .grigssrille^ magazine .dtigamotorH. PADRA ALTENIA , ^ <enlla mici Lei fl-<wo» msw UI 18 jj^ Central: FARMACIA VOR EL P1ATRA-N. mm SOCIETATEA »»ROMANIA PETROLIFERA“ Somatiune Conform deciziunei Consiliului de Administrație. D-nii acționari cari sunt in întârziere cu plata vârsământului al doilea din emisiunea ll-a sunt încunoștiințați că urmează să efectueze acest vărsământ inclusiv dobânzile de întârziere cel mai târziu până la 31 Mai a. c. cunoscând că după această dată sa va proceda conform art. 170 din codul comercial. Vărst mortale se vor depune numai la Cassieria Centrală a Societății Strada Piața Amsei No. 2. 7569 CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE EXPOZIȚIUNEA De lucruri românești la Școale profesonale practice din Strada vasile Ioata 11, de sub direcțiunea o-nei Farcașanu, va rămână deschis până Duminică 14 cor. Ins »siv. imr.~ 5írálü?irea si finetea and tenansioemie se obțin intrebuințându-se zilnic 12LEC“ fabricele din «amidonul de orez cel mai fin. 5ir?Qura pudra româneasca intrebuinfata de aristocrafie întrunind toate cuilorile celor mai bine pudre franceze. Se fabrica în toate culorile moderne și anume alb, roz, nalorel, etc.^» MAGAZINELE București Str. Carol I No. 26 Pălării de Paie Ultimele noutăți Picturi de fabrică - BLUZE -Rochii Românești modele originale STOFE și ȚESĂTURI de Primăvară Pâmărie și Lingerie de Dame și Bărbați. 3 CHETE etc. Ca vânzare Circa 350 M, Cubi Bușteni de Stejar lungime 4—7 metri grosime până la 40 cm. diametru. in această cantitate 20 la sută stâlpi de telegraf lungime 7—10 Metri. Se pot fasona în apropiere fiind gatere. Doritori se vor adresa : Alfred Cernea. Med R. Vâlcea. _____ 7639 POMPIER cele mai bune Apa.F0 te destins incendii Depozit Permanent fl.C&mnici fiul București 5b. Carol 30 MINISTERUL JUSTIȚIEI Direcțiunea afacerilor judiciare Domnul Meier Peiser zis Bernhardt Reisenberg, a domiciliat în Târgoviște, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronomic de Peiser, în acela de Reisenberg, spre a se numi Meier Reisenberg. Ministerul publică aceasta conform art. 9 din legea asupra numelui, spre știința acelora cari ar voi să facă o pozițiune în termenul prevăzut de alineatul II al zisului articol. 5217 în acord se angajează: A se adresa la Fabrica „Colentina Fundeni“ Șoseaua Afumați kilometrul 6 în timpul zilei și în București Calea Dorobanților 57 între 7—9 seara. 7596 Ella mmm — avocat — Consultațiuni 9-11 dim. B« Strada Romană 75 bis. 7650 Pentru instalarea și conducerea unei fabrici de conserve se caută maestru specialist. Oferte scrise sub: „Konservenfabrik“ la ziar. De închiriat în Parcul Ioanid, apartament nemobilat, construcție nouă, compus din antreu separat, doua camere și bucătărie sau bac, cămară, cameră servitori și pivniță. Chirie 5000 lei lunar, plătibil un an înainte. Adresați Scaune 2 parter orele 4-6 p. m. _ 7620 „téAPINTA ROMANA** SOCIETATE ANONIMA DE PETROL 1 str. Academiei etajul Il-lea Consiliul de administrație a* duce la cunoștință d-lor acționari că pe baza lucrărilor de foraje ce societatea execută și care progresează normal, a decis instalarea Sondei nr. 3 în vederea unei mai interesanta producțiuni ce așteaptă. In consecință în ședința din 29 Aprilie 1922, a hotărît chemarea vărsământului al 3-lea de 30 la sută adică 150 leii de acțiune a cărui plată sefiă va face la sediul sec. de la 15 — la 31 Mai ac. Pentru vărsămintele Întârziate se va percepe o dobândă de 12 la sută pe an cu rezerva Cons. de administrație a aplicărei prescripțiunilor art. 170 din codul comercial. Consiliul de administrație Naphta-Româna Societate Anonimă de Petrol iu MAMQAEI nu în pungi, de la 50 kilo sus. Frumos, curat, lei 2 kilo ZWIEBEL & ZUHESCt Bărăției 35. Telef. 9p. 76061 Articole ț I fechrices&intare | % ENSBOI MINIS‘i’EIU/i, INBO&i-BESTS COfffIERTuIAJI * 3 «« venerala a ceatebi- Rtajil, personalului grad tiel . se aduce 1* cunoștința celor interesați că în ziua de 1 Iunie í °rele 11 m. se va ține licitație publică cu oferte încinse și cu caracter de urgență, hi localul ministerului de industrie și comerț, calea Victoriei Nr. 147, cabinetul Directorului general al contabilității personalului și adiției, pentru procurarea a 20 vagoane lemne de foc, esență de cer sau fag, tăiate și predate în curtea ministerului Informațiuni se pot lua în orice zi de lucru de la orele lile de la subdirectorul adtiv Ofertanții sunt obligați a depune o garanție de 5 la sută asupra ofertei Licitația se va urma conform dispozițiuniunilor din legea contablității publice al Statului. MINISTERUL INDUSTRIEI și COMERȚULUI 9 Direcția generală a contabilității, personalului și adiției , aduce la cunoștința celor steresați că în ziua de 26 Mai î?2?’ ° rele 11 «* m.^e va ține licitație publică cu oferte închise și cu caracter, de urgență, în localul ministerului de industrie și comerț, calea Victoriei Nr. 147, cabinetul Directorului general al contabilității, personalulu și adiției, pentru procurarea a două cazane de fontă sau caloriferele ministerului. Caetul de sarcini și orice alte Informațiuni se pot lua în orice zi de lucru de la orele 11—13 de la Subdirectorul Adtîv. Ofertanții sunt obligați a depune o garanție de 10 la sută asupra ofertei. " Licitația: se va urma conform dispozițiunilor din legea contabilității publice a Statului. 443 Calea Victoriei No. 73 Epage Muclin Telefon 30/45 în ralari str.Lei 85 IrilMTi S desen 69 Crepoaste de 1 ° ene cu 45 Muselinuri capoate^ 3il capoate Pânză ““ srn.ur. Șifon Morgandin “, „ Ecosesari pt. capo e Marchizele iAT Marchzelă “de,e“ immn Marocaii IlfiUP de ață OaMină Tenis , Ciorapi ^âtase marin și gris per. diorapi Muse,ina bi și negri Mare asortiment En Stolo, Mătăsuri, Pânzerie, Ciorapi, Tulpane, pentru Rodii, Marchizele, datase de pipărai etc. MAȘINI TAMPLflfttE BANDSEGURI ABRICHTURI GROSIMI FREZERE BURGHIE MAȘINI de ASCUȚIT GROSIMI COMBINATE BANDSEGURI COMBINATE GATERE CIRCULARE PENDULE furnizează imediat din depozit București, cu prețuri foarte convenabile wind © - BUCUREȘTI* Str. Academiei 4 Telefon 1348. 8 Astfel curăță 1 albește S iroblnm minim sa mesam, Immadî și PARFDSSSHQ. Eternii table de asbest pentru acoperit {sistem 40 x 40 cai. cu plăci de profil și caile necesare furnizează promt űm depozit Departamantul Mașinelor Sibiu, Strada Sării No. 227638 MINISTERUL JUSTIȚIEI Direcțiunea afacerilor judiciare Domnul Beniamin Peiser zis Reisenberg, domiciliat în Târgoviște, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Peiser în acela de Reisenberg, spre a se numi Beniamin Reisenberg. Ministerul publică aceasta conform art. 9 din legea asupra numelui, spre știința acelora cari ar voi să facă opozițiune în termenul prevăzut de alineattul II al zisului articol. 5210 7032 7528 .. » »» i 72 29w 75 1 59 85 95 85 98 28 Mișcarea artistică și culturală Cronica dramatici i Pygmalion*, piesă în 4 acte de Bernard Shaw, (Teatrul „Regina Maria*); „Jacqueline“, dramă în 3 acte de Sacha Guitry, (Teatrul Mic); „Suflete tari.* piesă in 3 acte de Cantil Petrescu, (Teatrul Național) TREI PREMIERE: „Pygmalion", piesă în 4 acte de Bernard Shaw (Teatrul „Regina Maria“); „Jacqueline“, dramă în 3 acte de Sacha Guitry (Teatrul Mic); „Suflete tari", piesă în 3 acte de Călii Petrescu (Teatrul Național). Nu putem să ne plângem de lipsa de varietate a repertoriului teatrelor noastre. La teatrul „Regina Maria“ s-a jucat o piesă a lui Bernard Shaw, irlandezul satiric, care batjocorește cu finețe și pătrundere psihologică convențiunile morale și sociale, dar, totuși, rămâne în sfera rezervată observatorului cinic, incapabil să construiască altceva în locul celor ce a distrus —; la „Teatrul Mic“ s’a reprezentat o dramă de Sacha Guitry nu tocmai echilibrată și solid articulată; iar teatrul Național a reprezentat o piesă originală a unui tânăr scriitor român, d. Camil Petrescu, care e mai mult literat, decât autor dramatic, în întâia sa lucrare. In „Pygmalion", Bernard Shaw, atacă organizația societății și ironizează forța morală a elementului social suprapus, care n’ar fi decât un instrument de apărare și o presiune și vrea să dovedească nestabilitatea straturilor sociale, mereu amenințate, să fie pătrunse de elementele inferioare, dispusa oricând, să rupă zăgazurile ce i se pun convențiunile sociale și așa zisa morală curentă. _ _____ Autorul satiric irlandez povestește o anecdotă, spre a demonstra tema. Un lord original se ocupă cu studiul dialectelor anglosaxone. In adevăr, există în lumea anglo-saxonă numeroase dialecte și nici pe Shakespeare nu-l putem înțelege bine, dacă nu consultăm faimosul dicționar britanic al limbei „cant“ și „sang“ . Acel lord întâlnește o florăreasă, sub arcada unei biserici, care cultiva, de preferință, limba „cant“ și „sang“ și el se hotărăște să învețe pe această creatură inferioară limbajul saloanelor literare și mondene. El vrea să dovedească că prin metoda sa, fata culeasă din stradă, va putea face figuri bune în societatea înaltă, jucând rolul chiar al unei ducese. Originalul lord izbutește în întreprinderea sa; dar apoi se simte însuși atras de „opera“ lui, ca și Pygmalion de Salatheea,. Tema e astfel demonstrată, încât anecdota rămâne tot anecdotă și nota satirică, care predomină cele patru acte scrise de Bernard Shaw, nu e sortită să distrugă din temelii așezământul convențional social. Artiștii, care au interpretat pe „Pygmalion“, au redat în mod mulțumitor acea atmosferă specială necesară vieții personagiilor-simboluri create de sonistul scriitor irlandez. D-șoara Tanți-Cutava-Barozzi, în rolul Elsei, a desfășurat multă fantezie și Timor, cu mijloace bune de semi-ingenuă. D-sa a jucat strâns și măsurat, astfel a evitat șarja periculoasă. In o notă Convenabilă a jucat d. Toni Bulandra rolul lordului Riggins. Foarte izbutit tipil căruțașului amoral interpretat de d. I. Constantinii. Să trecem la „Jacquelina“. Sacha Guitry, după câteva comedii ușoare mai mult sau mai puțin izbutite, a încercat să abordeze și drama, cu mai puțin succes. „Jacquelina“ e scheletul unei drame, căreia îi lipsește elemental esențial, demonstrațiunnea conflictului și gradația în desfășurarea acțiunei. Drama e în altă parte și noi asistăm la o dezbatere psihofiziologică, nu tocmai lipsită de interes, dar neconsistentă și incapabilă să alimenteze cele trei acte. Un bărbat brutal și gelos își torturează soția. Femeea sa, Jacquelina, e ucisă cu un foc de revolver, fiind surprinsă în flagrantdelict de soția amantului ei. La început soțul disprețuește memoria femeii iubite, dar apoi își dă seamă că el e vinovatul, el a provocat, indirect drama, prin conduita sa. Odată pus în prezența asasinei, el o ucide. Tratarea acestui subiect e potrivit pentru un roman — deoarece implică o minuțioasă analiză psihologică — dar nu pentru o dramă sumară. D. Ovid Bradescu a jucat rolul soțului brutal, gelos și apoi torturat de chinuirile remușcării, cu oarecare măsură și pricepere, dar n’a putut reda suficient furtuna lui interioară. Interesant personajul pictorului creat de d. N. Bălțoțeanu. Prea agresivă d-na Gina Sandru în rolul asasinei Scena finală a strangulării insuficient studiată’. Bine d-ra Zoica Manoliu în rolul Mariet • '.La „Teatrul Național“ s-a reprezentat „Suflete tari", dramă în 8 acte de d. Camil Petrescu. Actul I, ca expoziție, din, actul al II și III, în opoziție cu cel dintâi. Autorul a trartat un subiect periculos, deoarece îi lipsește experiența necesară, știința vieței și finele legi teatrale. Piesa suferă din cauza unei vădite dezechilibrări și a unui deznodământ penibil, prea puțin justificat și preparat. Andrei Petraru, bibliotecarul boerului Boiu, se amorezează de fiica „stăpânului” său și izbutește, prin scoaterea în relief a energiei și voinței sale, puternic afirmate, să cucerească pe mândra și frumoasa Ioana. După ce a posedat pe aleasa inimei sale, Petraru face „cererea“ în călsatorie, tatălui Ioanei, — tipul boerului demn și încărcat de prejudecăți. Boerul refuză o asemenea „mesalianță“. Drama ar fi atins un punct mort dacă rezulta în deznodământ recalcitranța bătrânului. Autorul a oferit un deznodământ neașteptat, care a compromis totul. Ioana surprinde pe amantul ei, în societatea unei fete, aflată și ea în serviciul casei sale și crede că amândoi sunt vinovați. Petraru se apără cu aceaș stângăcie, cu care a declarat amorul lui Ioanei — și cum amanta nu-l crede și îl acopere cu dispreț, el se sinucide. Iată pe eroul nostru, distrus, după ce a clădit ceva, într’o pornire de om impulsiv. Nu se demonstrează astfel nimic. Sufletele tari sunt sufletele cele mai slabe ? Personagiile principale — afară de boerul Boiu, care e bine construit — sunt plasate în situații false. D. Camil Petrescu are pronunțate calități literare, dar acestea nu sunt suficiente ca să stăpânească și arta dramatică. D-na Maria Filoti, d-șoara Nițulescu, d-na R. Bulfinski, Ciprian și Sârbu au depus vădite și lăudabile sforțări ca să ofere o interpretare convenabilă. Ei au reușit în limitele permise de lucrarea d-lui Camil Petrescu. Romicos. întâia stagiune a Teatralei Popular Teatrul Popular, care *.A luat ființă din inițiativa Ligii culturale și cu ajutorul Băncii Blank și al Băncii de scont, și-a început activitatea la 15 Oct. 1921. S’au jucat 20 de piese, dintre care opt originale românești. — „Un domn pribeag și „Omul care nu trebue“, de d. N. Iorga; „Noaptea Furtunoasă", de I. L. Caragiale; „O Căsnicie", de Ursachi; „Ariciul și Soborul", de V. Eftimiu; „Pentru Țară", de C. Răuleț; „Tudorache Sucitu", de d. V. Toneanu și Marinescu ; „Den Maginistru", de Grigoriu; iar din autorii străini 12 piese de Brieux, Pailleron, Courteline, André de Bordaj Cehov, Sturm, Cziner și Ankett. 1 Conformându-ne scopului cultural urmărit de Teatrul Popular s’a deschis stagiunea cu o piesă românească, iar celelalte șapte piese originale, cari i-au urmat, s’au bucurat de o montare specială, cu toate mijloacele reduse ale acestui teatru. De la 1 Ianuarie la 1 Apriilie 1922, s’a încasat 800.000 lei. " I Iată un bun pronostic pentru viitor. Acest teatru a înregistrat un record, cum ai fost cu comedia „Extemporalul“ de Sturm, localizată de d. P. Gusty, care a atins a 90-a reprezentația. Teatrul Popular are meritul de a fi dat la iveală talente tinere de valoare, până acum necunoscute și care s’au relevat în așa fel, încât au fost reprezentații de încercare, fără ajutorul artiști* ior din afară, ci numai cu elementele permanente ale teatrului, cari au dovedit cum și cât se muncește. Pentru viitoarea stagiuni pe lângă clasicii noștri și piesele originale românești, cari se vor prezintă, repertoriul va cuprinde lucrări din Gol* doni, Brieux, Maeterlink, Go* gol, etc. S’au jucat până acum, circa 200 de spectacole de seară! și vreo 70 de ziuă. Tinerimea universitară a fost admisă aproape la toate aceste reprezentații cam când 80 de studenti pe seară, ceea ce însemnează, că au frecvers* tot teatrul Popular în mod gratuit, într’o singură stagiune mai bine de șease mii de studenți de la toate facultățiile. In matineuri și la repetițiile generale au participat pe rând toate liceele de băeți și fete din Capitală, elevii Conservatorului de artă dramatică și la matineurile dif Joi o parte din școlile primare. D. I. Livescu, rul general al teatrelor __ rectorul teatrului Popular, 4 mai alcătuit și echipe, care au dat concursul lor gratuit pentru scopuri nobile de ordin cultural și patriotic. Iat. o frumoasă activitate, care merită să fie cunoscută de publicul nostru, școlile prin subdirector trelor și a £ 4 DE LA OPERA * Azi, Duminică la opera română, se va da „Aida“, pentru reintrarea doamnei Elena Ivony pe rolul principal și cu admirabila distribuție cuprinzând pe d-na Eugenia Lucezarstoana în Amneris și d-nii. Vrăbiescu, Gr. Todorescu, Niculescu-Basu și Istratty. La pupitru d. Tango. * Azi Duminică la opera română, matineu cu prețuri populare: Navareza și baletul art lochinada. CONFERINȚE Azi la orele 10 jum. d. Gr. Trancu Iași va vorbi la Cercul de studii comerciale din palatul Camerii de comerț (sala de ședințe) despre: „Sindicatele profesionale". "I TEATRALĂ*■ La teatrul popular se va ju* ca mâine Luni „on Wag mistru“! iar Marții, Miercuri și, Joi comesdia „Deputatul tatei“. * Joi 18 Mai se va reprezentat la teatrul Mic, premiera a 8-a Nevasta lui Barbă Albastră, de Alfred Savoir. ALEXAMOIE DUMAS 13) Gura iadului (X. — Samum este aproape emoționat Același om mascat, care făcuse întrebări lui Franz și lui Otto, urmă să vorbească: — Te numești Iulius Hermenlinfeld? îi zise lui Iulius. — Da, așa mă numesc. — Și d-ta Samuil Gelb. — Da. — Faceți parte amândoi din Tugendbund și, astfel, ne flatorezi supunere. — Așa e, vă datorăm supunere — Ați văzut fețele și ați auzit numele celor doi studenți care eșiră de aici? Știți ce fiu făgăduit să facă mâine? — Da, au făgăduit pielea ursului din pădure, zise Samuil totdeauna gata să batjocorească. — Vă vor provoca. Vă veți bate cu ei. Sunteți cei mai îndemânateci scrimători ai Universității din Heidelberg. Nu trebue să-i omorîți. Vă veți mărgini să-i răniți grav. Vă veți supune? — Mă voi supune, răspunse Iulius. — Bine, confirmă vocea mascatului. Dar d-ta, Samuil Gelb, oare stai pe gânduri? — Firește, răspunse Samuil. Mă gândesc că ne cereți noă acelaș lucru pe care-l cereți și celorlalți, și mă silesc să înțeleg pentru ce puneți să se bată între ei oameni de ai voștri. Crezusem până astăzi că Germania tânără nu era Anglia bătrână și că Tugendbundul fusese instituit pentru altceva decât să-și facă petreceri cu bătăi de cocoși. — Nu e vorba de petrecere, răspunse omul mascat, ci de pedepsire. Nu suntem datori să vă dăm explicări, dar e drept și bine ca indignațiunea noastră să vă cuprindă și pe d-voastră. Trebue să ne scăpăm de doi frați mincinoși care ne trădează, și Uniunea vă face onoarea să vă pun în mâini spada ei. — In mâinile noastre ori în mâinile lor? întrebă Samuil... Cine ne asigură că nu de noi vreți să vă scăpați? —Conștiința voastră. Vrem să lovim pe doi trădători. Și știți mai bine decât toți dacă voi sunteți trădători. — Și nu puteți oare să ne credeți trădători fără să fim? — Frate lipsit de credință! Dacă am fi pregătit în contra voastră duelul, nu v’am fi făcut să asistați la înfățișarea adversarilor voștri. Le-am fi dat ordinile noastre în secret. V’ar fi in «uitat ei, voi sunteți bravi; v’ați fi bătut cu ei și n’ați fi știut nimic despre noi că am fi amestecați în afacere. Cu totul din contra, v’am dat de știre cu zece zile înainte. Erați în vacanță în orașul vostru de naștere Frankfurt, când trepădușul dela Mein a venit să vă convoace pentru ziua de 20 Mai, recomandându-vă să faceți exerciții de scrimă, pentru că veți avea să susțineți, în ziua aceea, o luptă de moarte. Ar fi un mod ciudat de a Vă întinde o cursăl — Dar-i mai zise Samuil care ascundea un gând amar sub toate pretinsele lui îndoeii, dacă Franz și Otto sunt trădători, de ce ne recomandați să-i rănim numai? Omul mascat se codi un moment. Apoi, după ce consultă cu gestul pe ceilalți mascați, îi răspunse: — Ascultă, vrem să ai deplină încredere în cauza voastră și în intențiunile noastre. Prin urmare, măcar că statutele vă cer supunere pasivă și nu că dă dreptul să faceți întrebări, primim să vă răspundem până la capăt. Se opri un moment și apoi continuă: " — Sunt șapte luni de când s’a iscălit tratatul din Vienna. Franța triumfă. A mai rămas în Germania numai două puteri în picioare: împăratul Napoleon și Jugendbundul. Pe când cabinetele oficiale, Austria și Prusia, își pleacă fruntea sub călcâiul învingătorului, Uniunea își urmează înainte opera ei. Acolo unde încetează spada, cuțitul începe să se pue în mișcare. „Frederic Staps s’a devotat, și pumnalul său era cât pe aci să facă din Schoenbrunn altarul independenții. A murit. Dar sângele martirilor botează ideile și zămislește devotamente. Napoleon o știe și are ochii ațintiți asupra noastră. A pus să ne spioneze. Otto Dormagen și Franz Ritter sunt agenții lui, avem probe sigure despre aceasta. Au de gând să asiste, în puterea dreptului lor, la adunarea noastră generală de la 1 iunie, ca să afle și apoi să vândă rezoluțiunile importante ce se vor comunica atunci adepților. „Nu trebue să asiste la întrunire. Cum să-i oprim? Omorându-i, zice-ți poate, voi! Dar el, fiind suprimați, poliția lui Napoleon îi va înlocui cu orice preț. Și interesul nostru este să cunoaștem pe spioni ca să ne ferim de ei și să înșelăm pe inamic. Nu trebue clar ca trădătorii să moară. O rană ceva mai profundă îi va așterne la pat pentru câteva zile și, până să se facă bine, data întrunirii va fi trecută. Am dus grija până acolo că le-am dat rolul de provocatori. Nu vor avea astfel nici o bănuială, și vor urma să denunțe Frânții planurile, fie noi vom,vrea să îi le comunicăm, înțelegeți acuma pentru ce vă recomandăm să-i răniți numai? — Și dacă ne vor răni ei pe noi? mai întrebă SamuiL — Atunci, zise vocea mascatului, legile asupra duelului îi îndatorează să se ascundă în primele zile, și noi avem prieteni care pot să-i urmărească oficial și să-i aresteze cel puțin pentru cincisprezece zile. — Da, în amândouă cazurile, toate sunt spre folosul... Tugendbundului, mai zise Samuil. Cei șase oameni mascați făcură un gest de enervare. Singurul care vorbise până atunci, replică cu un accent mai sever: — Samuil Gelb, am binevoit să-ți dăm o explicație, când am fi putut să-ți dăm numai un ordin. Destulă vorbă! Te supui ori nu? — Nu zic că nu mă supui, răspunse Samuil. Dar, adăuigă, dându,și pe față rândul lui adevărat, mi-este permis* socotesc, să mă simt puțini umilit văzând nevoia mediocră la care Tugendbundul binevoește să ne întrebuințeze. Suntem considerați prea puțin, mi se pare, nu mi tu dă nici o atențiune. Vă spuni drept că am mândria să mă cred ceva mai mult decât nu credeți d-voastra. Eu, care sunt întâiul la Heidelberg, sunt așezat numai în al treilea grad la Uniune. Nu vu știu cine sunteți și îmi vind să cred că sunt printre voi și câțiva care să-mi fie superiori. Mă plec, dacă vreți înaintea aceluia care a vorbit, a cărui voce am auzit-o mai de multe ori răsunând astă-seară. Afirm însă că sunt câțiva dintre gradele voastre superioare cu care eu sunt cel mai puțin egal Socotesc dar că ați fi putut să ne dați o sarcină superioară. Am isprăvit. Mâine voi lucra. . (Ya [UNK]Vizau}