Universul, februarie 1923 (Anul 41, nr. 27-52)
1923-02-15 / nr. 39
. TELEFON: Direcfia 13/72 Administrafia 13/71 Secretariatul de redacție 56/43 Redacfia: coresp. cu provincia 2/98 și 35/31 Noua lege a chiriilor . La ministerul de justiţie a început să lucreze Comisiunea instituită pentru întocmirea unui proiect de lege a chiriilor. Proprietarii, nemulţumiţi de compunerea acestei Comisiuni, se agită susţinând că interesele proprietăţei nu sunt bine reprezentate în sânul comisiunei. Pe de altă parte, chiriaşii se tem că o nouă prelungire a vechilor contracte de închiriere nu se va mai acorda decât în anumite condiţiuni, care se excludă de la privilegiile regimului excepţional o categorie însemnată de chiriaşi. E drept că starea normală nu se poate încă restabili din pricina fluctuaţiunilor valutare care au depreciat mult valoarea leului nostru. Din acest punct de vedere, chiriaşii au dreptate să nu admită lăsarea lor în voia transacţiunilor libere. Dar tot atât de drept este şi faptul că sunt chiriaşi cari nu plătesc astăzi drept chirie nici a 20-a partea din venitul lor anual, când universal se admisese ca suma necesară pentru chirie din totalul veniturilor ar fi de a şasea parte. Sunt alţii cari, subînchiriind sub formă de camere mobilate, câştigă de zece ori mai mult decât chiria pe care o plătesc proprietarului, pe lângă faptul că locuiesc gratuit. Oricâte soluţiuni s’ar da în această chestiune, nemulţumiri tot vor fi de o parte şi de alta. Legea italiană este mai echitabilă pentru că stabileşte principiul ca toată lumea să stea pe loc, dar fiecare să plătească după venituri şi posibilităţi. În ce priveşte o rezolvire practică şi echitabilă, care ar putea să împace vremelnic ambele categorii sociale, în aşa chip încât transiţia de la starea excepţională la cea normală să se facă fără salturi şi sguduiri, noi avem o soluţiune, pe care o supunem meditaţiunei celor în drept, convinşi fiind că ea ar putea remedia în parte criza de care suferim. Soluţiunea, după părerea noastră, ar fi ca să se introducă în lege o dispoziţie, conform căreia cei bogaţi să plătească o chirie mai mare ca până acum, într’o proporţie stabilită de o comisiune specială, iar pentru cei cari nu dispun să se prelungească contractele vechi pe un timp determinat. Dela această limită în sus să se admită transacţia liberă între proprietari şi chiriaşi. , v. Proprietarii care contractează însă pe baza transacţiunei libere să fie impuşi la un impozit de 20—25% din valoarea chiriei admise, impozit care să slujească la creiarea unui fond special. Din acest fond special, statul şi-ar lua obligaţiunea să despăgubească pe proprietarii excluşi de la tranzacţia liberă, plătindu-le acestora mici diferenţe care să sporească în chipul acesta chiriile celor nevoiaşi. Ar fi un act de solidaritate so- I cială al proprietarilor între ei şi în acelaş timp, o acţiune de dreptate în favoarea numeroşilor funcţionari, pensionari, profesionişti liberi cari au mijloace restrânse de traiu. In chipul acesta, se va da o soluţiune vremelnică problemei chiriilor, îmblânzind întrucâtva raporturile dintre proprietari şi chiriaşi. Statul are dreptul să ia astfel de măsuri în interesul liniştei sociale. Mostafa leii se declari estil lleirii iii se baca tratatul ia laasaaai U Declaratiile generalis tAului turc asupra ras» tab Jirii picii In Orient* - Osmanlntarela a fire» 1 sa Angliei.-Un referendum la Smirna — — Dela corespondentul nostru special — Constantinopol, 12. — Mustafa Kemal a sosit la Smirna, unde a fost aclamat de populaţie. Generalisimul turc a făcut următoarele declaraţiuni: „Poporul nostru doreşte pa-Vrem să refacem ţara şi de aceea avem nevoe de pace. Dacă noi am făcut războiul şi dacă 11 vom mai face, e că am fost constrânşi şi vom fi constrânşi la aceasta, spre a salvgarda existenţa noastră. Dacă vom fi provocaţi vom continua să ne batem, spre a ne apăra viaţa. Occidentul a urmărit sfărâmarea imperiului otoman şi dispariţia sa de pe suprafaţa pământului. Distrugând statul acesta, occidentul îşi închipuia că distruge dintr’o lovitură elementul principal dela baza sa. El a reuşit în prima parte a Încercării sale, dar, In a doua parte, a eşuat complet. Poporul nostru va nutri ideea revanşei In fundul inimei sale atâta vreme cât apăsătorul va stărui In cruzimea sa”. CHESTIA MOSSUL Trecând la chestiunea Mossul, Mustafa Kemal, a spus: „Chestia Mossul pentru noi e o chestie de patrie, pe când pentru adversarii noştri e o chestie de petrol“. PROECTUL DE PACE NU POATE FI ADMIS. Relativ la proiectul de tratat, Mustafa Kemal a declarat următoarele : „Proectul de pace aliat nu poate fi admis de poporul nostru care reclamă independenţa sa totală. In loc să acceptăm condiţiile, care atentează la viaţa noastră, preferim să murim cu conştiinţa că istoria ne va consacra o pagină glorioasă”. POPORUL TURC N’ARE TEAMA DE ENGLEZI „Domnilor, poporul nostru ti'are teamă de englezi.Dacă Anglia crede că va putea prin ameninţări şi intimidări, să ne împingă într'o cale, după alegerea sa, ea va trebui să renunţe fără întârziere la această politică, pe care noi o respingem cu toată forţa. • UN REFERENDUM CURIOS LA SMIRNA După ce a expus, în linii generale, cuprinsul proectului de tratat, Mustafa Kemal a întrebat auditorul — erau vreo 5000 de bărbaţi şi femei !— dacă el, e dispus să acorde o asemenea pace umilitoare şi ruşinoasă. Publicul a răspuns : „Oprimăm această pace! Noi vrem să fim liberi! Jos tratatul de la Lasasairae!“. ULTIMUL CUVÂNT AL GUVERNULUI Generalissimul a încheiat expunerea sa, în termenii următori : „Guvernul vostru va recurge la toate măsurile pe care le va judeca oportune, dar incciun caz el nu va întreprinde un război inutil. Dacă se va întâmpla să reluăm ostilităţile să ştiţi bine că autorii responsabili ai acestui nou război vor fi adversării noştri”. Declaraţiile acestea au provocat o puternică impresie în Constantinopol. Floriilor CRUCILE.... Cei vinovaţi,—istoria ne spune— Erau legali, sau ţinuţi pe Cruce, [toi... Azi, orice am zice, vremile-s mai [bune. Stă prinsă, ea, de gâtu-atâtor [hoţi I MOZAICURI NUMĂRUL STRĂINILOR NATURALIZAŢI IN AMERICA.—O statistică a biroului de naturalizare a Statelor Unite a numărului străinilor naturalizaţi în primele zece luni ale anului 1922 arată, că s’au naturalizat în total 124.265 de inşi. Numărul naturalizaţilor din Germania a fost de 13.128 adică 10.36 la sută din totalul naturalizărilor. In aceiaş perioadăs-au naturalizat 7298 austriaci (5.80 la sută), 5573 unguri (438%) 629 elveţieni (0.51%). Cel mai mare număr de naturalizări l-au dat italienii, adică 21.594 (17.43%), 16.146 (13%) provin din Anglia şi posesiunile ei,, afară de Canada, 14.965 (11.96%) au fost din Rusia și 13.660 (11.20%) din Polonia. Naturalizările din alte tări au fost: Canada 5.57 la sută, Cehoslovacia 3.71 la sută, Suedia 3.23 la sută, Norvegia 183 la sută, România 1.12 la sută. . Listă de subscripţie deschisă de „Universul“ pentru salvarea copiilor Ziarul „Universul” 50.000 lei Mihail Mora 500 lei D-na Maria general G. L Bogdan, Bucureşti 100 lei D.na Adela Dumitrescu- Creţu, Bucureşti 100 Iei D-na Oana Gr. Grigoriu, Bucureşti 100 lei D.na maior X, Bucureşti 109 lei D. G. I. Karnagea, Bucureşti. 2.50 Total lei 50.902,50 * Din partea unei doamne maior primim următoarea interesantă scrisoare: Domnule Director, Faceţi apel la calitatea publică pentru spitalul Principesei moştenitoare Elena. Sunteţi primul român care îmbrăţişaţi o cauză atât de frumoasă, subscriind în acelaşi timp frumoasa sumă de 50.000 lei. E timpul să nu stăm cu braţele încrucişate, mijind, cu indiferenţă, mizeria din ce în ce mai mare ce ne înconjoară.. Acestei indiferenţe şi completului sistem de dezorganizare datorăm azi — şi mâine va fi poate mai rău — mişcări şi nemulţumiri ca cele studenţeşti. Cine e de condamnat dacă copiii noştri n'au căminuri, cantine, ori dacă sunt, le plângi de milă? Vinovat este statul şi milionarulşi are tara destui, cari plătesc o mie de lei o lojă la bal mascat, de alte bunuri inutile nu mai pomenesc), dacă aceste din urmă nu scoate din pungă din prea multul surplus, iar cellalt nu administrează cum trebue. Şi ca să revenim la spitalul de care vă ocupaţi, nu vi se pare curios, că de atâtea zile de când s-a publicat apelul nu a esit un leu măcar din vre-o bancă românească ori din buzunarul domnului care aseară juca cu miile la club, ori din poşeta cuconiţii, care a plătit, fără să clipească, 10.000 lei o rochie de stofă la nme Giselle ? Aşteptăm să înceapă alţii, ca apoi şi noi, de ruşine ori din snobism, să ne decidem să scoatem bani, pe care dealtfel toată ziua îi aruncăm pe orice, ţară să stăm prea mult pe gânduri. Mie, ca româncă, mi-e ruşine şi n-am înţeles niciodată pe cei cari găsesc o consolare alegând câte un biet țap ispăşitor când fiecare din noi suntem vinovaţi, întâi faţă de cei din prejur şi apoi faţă de noi — de toată inctima ce domneşte de sus până jos. Ca uncheere, domnule director, înscrieţi-mă şi pe mine cu 100 loi. " Soţia unui maior Ismét Pașa în Capitală Ismét Pașa, făcând declarațiuni robartorului nostru d. M. Negru mtimii silit osii d. Toma Stelian - Necesitatea poziţiei unite — Se poate uneori să nu fie o prea strânsă şi direct corespunzătoare identitate între manifestările de orice fel ale cuiva şi lucrurile ce-i aparţin, începând de la sala de intrare până la bibliotecă, biurou şi chiar ţinută. Se întâmplă foarte des, ca oameni cu manifestări distinse şi cu civilizate conivente să aibă interioruri, în care cel puţin o neglijenţă de boem, ocupat veşnic, să fie stăpină. La d. Toma Stelian e însă o completă, aproape rigid de completă identitate între manifestările d-sale şi casa, obiectele din interior, marea şi rânduita-i bibliotecă. E un fel de rânduială logică şi sistemă sobră, care-ţi dă imediat convingerea perfectului echilibru stabil şi a autorităţii ordonate. Şi aşa l-am regăsit pe d. To Ima Stelian Luni dimineaţă în casele-i de la şosea. Convorbirea s’a antrenat ușor, făcând o aluzie la critica, pe care i-o face anonim un ministru liberal, că d. Stelian n’ar fi de- mocrat „de profesie”, cum mă completează d-sa, că să „tăgăduiască ceea ce știe sigur că nu va face". — Dacă eu nu sunt democrat, fiindcă am făcut acea lege judecătorească, ce pune justiţia la îndemâna poporului, fără pierdere de vreme şi osteneli cu drumurile, şi dacă eu n'am dat dovezi de adevărată democraţie, făcând legea contra trusturilor arendăşeşti, atunci ce sunt d-lor, care spun ce spun despre acţiunea mea ? Dar ce act reacţionar am făcut eu? Pe cănd.„ TARDIVITATE EX SXRTVE.. RITATE — Totuşi, întrerup, vi se replică, cum că aţi venit târziu cu observaţiunile d-voastră. Şi replica aceasta desigur că cuprinde, în fond, recunoaştere şi o aprobare criticilor pe care le faceţi guvernului, dar sunt tardive, aproape de ireparabil. — Târziu ? reia d. Stelian. Dar dacă ași fi spus mai devreme ceea ce am spus, ar fi zis că sunt paraponisit. Am spus ceea ce cred despre actuala guvernare liberală, lăsăndu-i și să lucreze cum au lucrat, dând acel complet fiasco și în politica economico-financiară, ca şi în celelalte domenii dar, — continuă fostul ministru de justiţie, — când am fost întrebat prin d. Banu asupra programului partidului liberal __ programul anterior celui de anul trecut, făcut cu manifestaţia. cunoscută, — am spus că avea mai mult un caracter de pamflet polemic. Am atras atenia să se suprime partea referitoare la atitudinea de încordare in raporturile cu Serbia, în ce priveşte rectificarea de frontieră. Şi d. Ion Brătianu a împărtăşit ideea mea, ştergând purictul acela din program. Am mai atras atenţia asupra impozitului pe capital, intrebâindu-i să-mi spună, dacă vor face aceasta reformă venind la putere. Mi-au răspuns nu, fiindcă nu numai că nu-i utilă, dar chiar primejdioasă, o pun la program însă ca să fie. Şi ai pus-o cu amendamentul pentu când o fi să fie, ca să dea doi vezi de democraţie. Eu însă, nu admit un program, în care să figureze lucruri, ce nu se pot realiza. Ci astfel de program nu e sincer. DICTATURA şi lipsa de AUTORITATE — Cum caracterizaţi situaţii politică actuală, cu rezultatele la care au dus guvernul, alegerile şi întâmplările din urmă, între care şi mişcările studenţeşti ? — E dictatura Brătienilor, în care se vede şi lipsa de unitate şi lipsa de autoritate. Spre exemplificare, profesorul la cursurile de doctorat ale facultăţii de drept, îmi spune o serie de date, în ce priveşte măsurile luate împotriva studenţilor români, măsuri care dintr'un sentiment de umanitate al agenţilor executivi nu s'au înfăptuit. Şi cu vădită emoţie îmi spune, ce groaznică a fost acea măsură, de a fi duşi între baionete studenţii români pe jos, în- tr'adins prin cartierele pe unde să li se facă manifestaţii prohivnice. Şi aceasta, când profesorii universitari spuneau, precis, cum s'au petrecut faptele in ciocnirea dela Universitate şi cine au fost provocatorii. Şi se indignă profesorul, când îmi vorbi despre faptul, că inchizdndu-se căminurile, unele studente au fost utile să cerce a căuta noaptea t.unu, adăpost in vagoanele de tramvai. I UNIREA OPOZIŢIEI — Cum se poate ieşi din această situaţie, sau mai exact, cuta se poate curma starea aceasta ? — Partidele da opoziţie se pot uni intr’un punct sigur, pe ches, flanca constituţiei. Procedeul guvernului e plin de pericole, lăsând să planeze asupra ţării o primejdie pe care s-o plătească Dinastia. Guvernul susţine necesitatea constituţiei noul, — trecând peste prevederi precise de reformă constituţională, din actuala constituţie, — pe motivul împrejurărilor istorice. Dar împrejurările istorice se pot repeta şi pot fil mai decisive. Cine.şi va asuma răspunderea acestor împrejurări ? Cine va împle, de pildă, când va veni vresuccesiunei la tron, pe cei atunci să pună in discuţie reformă constituţională, tot tema, împrejurărilor istor. De aceia, trebue păstrate şi respectate principiile, cari garantară stabilitatea constituţiei. SOARTA CONSTITUŢIEI GUVERNULUI — Credeţi, că dacă va fi votat procetul de constituţie al guvernului, va fi totuşi neaplicată acea constituţie.?— Din această reformă, d. Brătianu a făcut o chestiune de 7 militate personală. D-sa a , «*•, arr. o misiune, ,— n'a spus divină — In reformele mari. Și chestiunea nu-i dacă proectul se va vota, ci dacă legea va rămâne, dacă vă fi respectată, dacă împrejurările istorice — ca expresie — justifică o lovitură de stat. * • CUM S’AR PUTEA UNI OPOZIŢIA? — Credeţi prin urmare, că opoziţia unită ar opri aplicarea reformei guvernului, determinată de misiunea d-lui Brătianu în împrejurări istorice ? — Opoziţia s’ar putea uni pe terenul respectării prevederilor constituţiei actuale în ce priveşte reforma constituţională. N’ar trebui să se angajeze pentru problemele, ce vor urma. La soluţionarea lor, se va ajunge fără diicultate. In critica opoziţiei, nu-i de ajuns să se susţină cu dovezi, lipsa de autoritate a actualului parlament. E ceva mai grav, ce trebue să se aibă în vedere. E pericolul de a revizui constituţia, aşa cum o revizueşte d. Brătianu. Unită din acest punct de vedere opoziţia, celelalte hotărâri şi acţiuni, vor urma direct din contactul necesar şi frecvent al examinării situaţiei. D. Stelian începe apoi a-mi vorbi asupra opoziţiei unite de la 1887, împotriva guvernului Ion Brătianu şi asupra soluţiei pe care a dat-o atunci crizei, regele Carol, însărcinând cu formarea guvernului pe d. Teodor Rosetti, pe atunci la înalta Curte de Casaţie. Telefonul sună. D. Stelian răspunde. ..als Un fruntaş din Ardeal îi cere o întrevedere. M’am retras cu angajamentul de a mai revedea pe d. Toma Stelian. B. Cecropida : Solidaritatea lire Cameră și guvern în Franța ■ Paris, 13. (Rador). — Cornisi-' ucu atacurilor externe a Carerii a aprobat în unanimitate, jocedura expusa de Poincarél ziua de 1? Februarie, primultínatru va face înaintea cornilunii o expunere asupra chestuii orientale, incidentul de la femei şi evenimentele din Guatania. Prin unanimitatea exprimaţii emisia arată voinţa de a continua o strânsă colaborare cu guvernul, în care are deplină învedere, spre a asigura realizaea măsurilor destinate să apere in mod eficace drepturile Franţei. . Cazurile de exproprie vor fi limitate prin Constituţie sau nu ? O chestie gravă . Ne-am ridicat în contra dispoziţiei din proectul Constituţiei care, dă dreptul unei leg viitoare să prevadă cazurile d expropriere. De unde în vechea Constituţi proprietatea era sacră şi inviolabilă, cu excepţia câtorva cazuri de expropriere, admise numai în interes general superior şi limitativ menţionate, în nou proect proprietatea apare ca un lucru lipsit de garanţii, ataca în mod direct prin servituţi creiate asupra subsolului şi altor bunuri, şi în mod indirec prin lăsarea proprietăţii la discreţia nelimitată a legilor viitoare! Este pur şi simplu punerea în practică a unei concepţii fundamental primejdioasă, fiindcă a ■ueninţă tot ce e mai solid, pârghia însăşi a aşezământulu nostru economic şi social. Dacă în principiu suprimarea ocrotirei constituţionale este o lovitură nejustă şi periculoasă ea devine catastrofală acolo unde moravurile politice fac ea legile să se schimbe odată cu oamenii şi să fie reflexul patimilor politice, incompetenţelor , abuzurilor, şi unde prin urmare va opera creiarea cazurilor de expropriere după pofta liberă a guvernanţilor de toate soiurile In momentul când valuta st£ atât de rău, când avem nevoi să ne prezintăm în faţa lume cu respectul cuvenit faţă de mult puţinul ce avem, a da proprietăţii o asemenea lovitură, o expune la toate vânturile, asdruncina solidaritatea, este o acţiune pe care rugăm pe autorii ei s’o califice. Ştim că ideea aceasta a găsit adversari chiar printre partizanii regimului şi îndrăsnim el speram ca pană în cele din urmă se va renunţa la ea. N» , *» ^ * . vxiAFILAE In faţa primei oglinzi, un lucrător săpuneşte pe un colonel, îi împinge capul când în dreapta când în stânga şi-i îndeasă cu nepăsare clăbucul pesta urechi şi prin nări, fiindcă s'aşteaptă la bacşiş prea mic. Ofiţerul cu stea are o casă de copii, şi abea poate să facă faţă necesităţilor cu mijloacele sale reduse. In fund, sub afişul: „Aici se face manecure”, o fată cu ochi negri, cu gură mică, cu piept săltăreţ, neastâmpărată, glumind şi ciripind, aranjează şi zugrăveşte unghiile unui sublocotenent cu părul creţ, ras, pudrat, cu spinarea strânsă in veston ca ’ntr’un corset. Pe când colonelul citeşte ziarul, mulţumit că l-a găsit gratis la bărbier, sublocotenentul explică fetei şi camaradelor ei cari îşi aşteaptă muşteriii: — Nu mai e de trăit cu soldele astea !.... Statul nu face nimic pentru noi!... Nu cheltuesc de cât strictul necesar şi totuşi nu-mi ajunge !.... Foarfecile îşi urmează ritmul, mica pilă scârţâe pe liziera unghilor, un miros puternic şi desgustător de suliman se’ntinde împrejurul sublocotenentului care, din când în când, la ordinul fetii, lasă palmele în jos, par’c’ar face „frumos” şi din cinci în cinci minute striveşte în dinţi ţigara cu cotor aurit, protestând : — Cum o să trăieşti, cu soldele astea ! — In sfârşit, operaţia se’nchee, sublocotenentul se ridică, îşi admite unghiile, aruncă împrejur o privire de dispreţ necivilizaţiior cari îşi permit să-şi facă acasă curăţenia integrală a trupului, îşi depune pe măsuţa pluşată a fetii, care-i zâmbeşte galeş pe sub cârlionţul alunecat perfid pe frunte, o hârtie de un pol, taxa prăvăliei, şi un bacşiş de treizeci de lei, ca pentru o lucrătoare frumoasă şi drăcoasă. — La revedere, dudue. Azi e Duminică — Joi mi le faci iar. Am plăcerea te văd măcar de opt ori pe lună. Şi la despărţire, cu ochii plecaţi în admiraţie pe unghiile lioite, dă drurnul unei noi crize de indignare: — Vitreg, stai, domnule,!... Cu, soldele astea nu poţi să-ţi iei nici strictul necesar !... Colonelul îl priveşte prin oglindă şi se gândeşte cu teamă că se va scumpi pâinea şi are o casă de copii..... ________ ■ | Don Jose ittu „vini” Administraţia 13171 Direcţia ÎS 72 Secretariates 1 33 43 Redacţia şi convorbirile cu şi provincia 33 31 I —----------------------------.— mmm ! Cronica externă 13 Februarie In Chestiile orientale aliaţii continuă să formeze un front unic. Nici una din puterile aliate occidentale nu e dispusă să închee pace separată cu Turcia. Guvernul otoman a crezut că odată ruptă conferinţa din Lausanne, Franţa se va grăbi să angajeze tratative separate, dar el s-a înşelat in calculele sale. E adevărat că in situaţia actuală puterile aliate şi-au asigurat libertatea de acţiune, dar ele au înţeles ce dictează interesele superioare şi de aceea, în afacerile orientale, au stabilit un acord. Mustafa Kemal a ţinut un discurs la Smirna, care nu prea e favorabil restabilirea grabnice a păcii in Orient. El a atacat pe aliaţi cu oarecare vehemenţă şi in special pe englezi şi a susţinut că Turcia ar putea să suporte un nou război. Campania antibritanică în Turcia e întreţinută de Kavern şi ea nu poate favoriza încheerea păcei „Times” spune că Kemaliştii sunt dominaţi de fanatici ignoranţi . In Asia Mică continuă concentrarea oamenilor mobilizabili. De Luni, a intrat în vigoare blocuisul Germaniei neocupate pentru produsele metalurgice, ca şi pentru alte produse lucrate în ţinutul Ruhr. Portul Ruhr Port care fusese blocat de vasele germane a fost liberat de francezi. Conferinţa ambasadorilor, in urma răspunsului dat de guvernul lituanian din Kowno, consideră ca rezolvită provizor, chestiunea MemenuluL Rusia sovietistă se prepară să ataca WladivostokuL In numeroase oraşe din Italia *— Perusa, Veneţia, NeapoL Sarzana, etc., au fost arestaţi numeroşi şefi socialişti şi cer Tei! IM ele! al viii Min e no lis Imn — Protecţia minorităţilor. —Angajamentele Turciei-^ I — UP» SECŢIUNEA HI Protecţia minorităţilor Art. 36. — Turcia se angajează ca stipulaţiunile conţinute în articolele 37 până la43 să fie recunoscute ca legi fundamentale, aşa fel ca nici o lege, nici un regulament şi nici o acţiune oficială să nu fie în contradicţie sau în opoziţie cu aceste stipulaţiuni şi ca nici o lege, nici un regulament şi nici o acţiune oficială să nu se prevaleze contra lor. Art. 37. Guvernul turc se angajează să acorde tuturor locuitorilor Turciei deplină şi înstreagă protecţie vieţii şi libertăţii lor, fără deosebire de naştere, naţionalitate, limbă, rasă sau religia Toţi locuitorii Turciei vor avea drept la liberul exerciţiu atât public cât şi privat de orice părere, religie sau cre- dinţă, a căror practică nu va fi incompatibilă cu ordinea pu- I blică şi bunele moravuri. Minorităţile nemusulmane se vor , bucura în întregime de libertatea circulaţiei şi de emigrare sub rezerva teritoriului, a tu- turor supuşilor turci şi cari ar I fi prin guvernul turc pentru apărarea naţională sau pentru menţinerea ordinei publice. Art. 38. — Supuşii turci aparţinând minorităţilor nemusulmane, se vor bucurade aceleaşi drepturi civile şi politice ca şi musulmanii ! Toţi locuitorii Turciei, fără deosebire de religie, vor fi egali înaintea legii. Deosebirea de religie, de credinţă sau de confesiune nu va trebui să vatăme pe nici un su-t pus turc în ce priveşte drepturile civile şi politice, cu deosebire pentru admiterea în slujbe publice, funcţiuni sau onoruri, or exerciţiul diferitelor profesiuni şi industrii. Nu va fi edictată nici o restricţie contra liberei întrebuinţări pentru orice supus turc a unei limbi pme-nite, fie în rela- ț iunile private sau de comerţ, ■ fie în materie de religie, de presă sau de publicaţii de orice natură, fie în întrunirile publice. Cu deosebire existenţa limbii oficiale, a uşurinţelor apropiate, vor fi date supuşilor turci de altă limbă decât cea turcă, pentru întrebuinţarea orală a limbii lor înaintea tribunalelor. Art. 39. — Supuşii turci aparţinând minorităţilor nerusulmane, vor beneficia de acelaş tratament şi de aceleaş garanţii în drept şi în fapt ca şi ceilalţi supuşi turci Vor avea cu deosebire un drept egal de a creia, conduce şi controla pe socoteala lor orice instituţiuni caritabile, religioase sau sociale, orice şcoli sau alte stabilimente de învăţământ şi de educaţie, cu dreptul de a întrebuinţa propria lor limbă şi de a-şi exercita liber religia. • Art. 10. — In materie de învăământ public, guvernul turc va acorda în oraşeleşi distric- tele, unde se află o proporţie considerabilă de supuşi nemusulmani, înlesniri apropiate spre a asigura ca în şcolile, primare instrucţia să fie dată în propria lor limbă copiilor acestor supuşi turci. Această stipulaţiune nu va împiedica guvernul turc de a face obligatoriu învăţămtntul limbii turceşti în zisele şcoli, în oraşele sau districtele unde există o proporţie considerabila de supuşi turci aparţinând minorităţilor nemusulmane, aceste minorităţi vor avea asigurată o parte echitabilă în beneficiul şi afectarea sumelor ce ar putea fi atribuite asupra fondurilor publice de către bugetul Statului, bugetul municipal sau altele, în scop de educaţie, de religie sau de binefacere. Fondurile în chestiune vor fi vărsate repre- tentanţilor calificaţi ai stabilimentelor şi instituţiunilor inte- resate. Aicif. — Guvernul turcesc pravine să ia faţă de minorităţile nemusulmane, în ce priveşte starea lor familiară sau personală, ori-ce disposiţiuni permiţând a regula aceste chesti« . luni după obiceiurile acestor mininorităţi. Aceste dispoziţiuni vor fi elaborate de comisiuni speciale compuse în număr egal din recentanţi ai guvernului turc şi din ai fiecărei minorităţi interesate. In caz de diverginţă, guvernul turc şi consiliul Ligii I Naţiunilor vor numi de comun acord un supraarbitru ales dintre juriştii europeni. Guvernul turc se angajează să acorde orice protecţie bisericilor, sinagoagelor, cimitirelor şi altor stabilimente religioase ale minorităţilor mai sus citatte. Toate înlesnirile şi autorizaţiunile vor fi date fundaţiunilor, pioase şi stabilimentelor rali- igioase şi caritabile ale aceloraşi minorităţi actualmente existente in Turcia şi guvernul turc nu va refuza, pentru creiarea da noui stabilimente religioase şi caritabile, nici una din înlesnirile trebuitoare cari sunt garantate celorlalte stabilimente private de acest fel. 11 Art. 21. — Supuşii turci aparţinând minorităţilor nemusulmane nu vor fi constrânşi să indepinească un act oarecar« constituind o violaţiune a credinţei lor sau a practicelor lor religioase, nici loviţi de nici un fel de incapacitate dacă refuză să compară înaintea tribunalelor sau să săvârşească vre-un act legal în ziua repaosului lor săptămânal. Totuşi, această disposiţiune nu va dispensa pe a- i ceşti supuşi turci de obligaţii»nile impuse celorlalţi supuşi - - - - ------ „BEN“ 11 S din 15 Februarie 1923| CUPON \ › pentru asigurarea cazului de ( invaliditate permanentă, pro- S venită din accidente de tren, tramvaie, vapoare și automo- a bile cu suma de: $ Lei 30.030 (trei zeci ml!) | | Numele şi pronumele î Cj «snpaţiunea şi adresa | N. B. — Acest cupon destinat a fi trimis împreună cu suma de 5 lei, Soc. Română de asigurări STEAUA ROMÂNIEI, Str. Carol No. 19, asigură pe cititorul expeditor contra invalidităţii., până la 1 Decembrie 1923, cu condiţia de a avea în orice moment cele din urmă/6 ' cupoane, " AWVVWVWVMVW. f