Universul, octombrie 1924 (Anul 42, nr. 223-249)
1924-10-01 / nr. 223
TACÂMURIE Si servicii de Masă din ALPACA lu Marca „URS Sm saa mii bűné Se găsesc la toate magazinele speciale. DEPOZIT QFNF.RALI, ALBINA “ Fabrică de ARE NTARIE - BERNDORF S. A. BUCUREȘTI, STR. C. A. ROSETTI No. 3 Mare asortiment de articole pentru cadouri și de obiecte de menaj din nvel pur Se execută reparatiuni şi argintări 9091 vv Forme originare garnisite şi negarnisite, transformări şi vopsite cu preţuri excepţionale la FABRICA de PĂLĂRII OHM80 ADLER Strada Lipscani 43 Et. 9148 ne d. ministru Angelescu în expunerea de motive pagina 67 unde se zice: „Niceni nu poate să înveţe pe cineva un fapt precis dacă el însuşi nu e pe deplin stăpân pe cunoştinţele ce posedă". Unde, dacă nu în şcoala normală vor deveni învăţătorii stăpâni pe cunoştinţele ce au a preda ? Să vedem cum sunt ei pregătiţi în această şcoală? La art. 201 se enumără materiile de învăţământ în şcoala normală. Pe lângă cele de cultură generală se mai predau: noţiuni de agronomie şi anexele ei cu aplicaţiuni practice, gospodărie şi geniul rural, noţiuni de contabilitate şi comerţ. Şi cu aceste noţiuni, foarte sumare, se crede că viitorii învăţători vor putea să dea elevilor şcoalei primare şi sătenilor cunoştinţi de agricultură sistematică şi de comerţ ! Cât despre industrie nu se predau nici măcar noţiuni în şcoala normală şi totuşi se cere învăţătorului să aducă la îndeplinire o programă industrială! Iată unde duce nesocotirea principiului unităţii învăţământului general şi aplicat. Şcoala primară cu 7 clase va avea maximum 4 învăţători, după noua reformă, cu pregătire egală. Nu se prevede nici un fel de specializare printre ei în vederea diferitelor ramuri de învăţământ practic în cele trei clase superioare Cu reforma d-lui ministru Angelescu, acest învăţământ rămâne iluzoriu, iar pentru şcolari o pierdere de vreme, la cari, cu siguranţă, că părinţii nu vor consimţi, cu toată străşnicia pedepselor prevăzute de lege. Aci trebue căutată explicarea îndărătniciei unor părinţi, cum îi place d-lui ministru Angelescu să o numească, de a nu trimite copiii la şcoală. Nu micimea amenzilor sau neîncasarea lor de către perceptor sunt cauzele acestei îndărătnicii. (Va urma) Autoplugul 89 ARE CONSTRUCŢIA CEA — MAI INGENIOASĂ —W il| 5°J Este cel mai solid şi rezistent 13 JP n n întrebuinţând acest Hitll.l — PLUG VEŢI OBŢINEm m 1 0 recoltă strălucită .s*ț» In Depozit la ABI ORNSTEIN - 16 STRADA (JAMPINEANU 16 - pentru gaz de plumb ferbatoare 1. NACHT Societate în nume colectiv BUCUREŞTI — Strada C. A Rosetti No. 7 SUCURSALE : Arad Braşov, Cluj, Galaţi, Oradia, Timişoara TEVI in toate dimensiunile numai EN - GROS I. BERM. FRANKI & Fii BUCUREŞTI, Bulevardul Elisabeta No. 12 in depozit: Fier în orice formă şi dimensiune Fier pentru Setos Traverse I şi II Tablă neagră şi ■ţauiizitil Sârmă neagră, Zincata Alămuită Craie, Ţevi negre Fierărie lucrată „„ atenţiunea Producătorilor de vii!Vă atrag pt. atenţiune că la pepineria mea se găsea* In cantităţi mari cele mai distinse rase delicate de vinuri din „Ermeieu* și vite alt oiţe ! cu rădăcini, precum vite direct producătoare, cu rădăcini, renumite Ic lume, cari sunt nobilizate prin fecundare cu polen hibridat. Transportul cu ienul personal cu mare viteză fără piedică se garantează că ia 4 zile ajunge la locul destina- ț iei. Să cereţi urgent catalogul care se va trimite momentan gratis $• francat. La toată stima Ștefan Kásyi Szálló Prima Pepiaerie Joia" Oradea-Rare Parcul Carmen Sylva 13 9318 r $T£PAN ORBAN ^ Fabrica de mobile artistice Arad, viata Ştefan cel Mare (Beta tér) 16 Cea mai eftină sursă de procurare de mobile Cea mai desăvârşită execuţie după planuri artistice şi originale dorm toate, sufragerii, odaie de lemul, pentru copil, •V domnişoare, instalaţiuni pentru banci şi hoteluri 926Si Vechea şi Cunoscuta LIBRĂRIA MOŞILOR* SolStern Calea Hoţilor 414 (Bariera) Vă aduce la cunoştinţă că in anul acesta ca şi în toţi anii este bine asortată cu toate articolele de Librărie. Complect ■sortiment de cărţi şcolare si Rechisire. Articole pamtru d-nlî comercianţi data comune cu preţurile cele mai aftine. — D-nii Profaori şt. Camere anţi se bucură de mare rabat “ PARAZENIT Cea mai bună piatră pentru ascuţit ferestrae, Cruţă ferăstrăul—Duraţi lungă Maşini automate de ascuţit ferestrae Fabricate de firma Friedrich Schmalz O. m.b.H. Offenbach Depozitia: COMERŢUL FORESTISR Soc. c.fl.la Bucureşti. Strada Cantacuzino 26 (alături de Ministerul de Domenii). Telegr. Comrest. Telefon 67/76 8994 Reclama e sufletul comerţului ---------- XXX ---------Congresul liberal din Olt Slatina In sala Martinescu s-a ţinut congresul partidului liberal din judeţul Olt Au luat parte peste 600 de reprezentanţi şi prezidenţi cum şi membrii comitetelor comunale şi judeţene ai partidului din OltAu vorbit d-nii Tomescu şi Al. Alimănişteanu, arătând activitatea liberalilor de când sunt la cârmă. D. Tomescu, secretarul comitetului, a arătat apoi că întrucât termenul de 4 ani al vechiului comitet a expirat, trebue să se aleagă altul. Se aleg: preşedinte, Al. Alimăneşteanu ; vice-preşedinte, V. Alimănşteanu; casier, preotul N. Tonescu; secretar, I. A. Tomescu. , Delegaţia permanentă, d-nii: Al. Chirgiu, Al. Beletti, N. Marinescu-Birou, I. I. Florescu, T. Dumitrescu-Firicel, Ilie I. Popescu, C. Stavarache, N. E. Căpăţână şi părintele Niţulescu. ---------YYY---------Afacere Excepţională 0 Bancă franceză se oferă să ridice in bloc 20 torpedos cu 5 locuri,15 cai marca ,B°llamcra ultimul model de transportat imediat la Paris. Automobile noi geto de voiaj Frs. 12.500 A serie la No 12009 Agence , Havas Strassbourg9265 ------- XXX ------Vizita patriarhului Ierusalimului la Iaşi Cu trenul de 9 dim., a sosit din Bălţi, Sanctitatea Sa patriarhul Damianos, Însoţit de o numeroasă suită. La gară a fost întâmpinat de I. P. S. S. mitropolitul Pimen al Moldovei, reprezentanţii autorităţilor şi de un numeros cler. Dela gară oaspetele s‘a dus la mitropolie, unde s’a oficiat un servicu religios. La ora 16‘a dat în onoarea înaltului ierarh o masă, la mitropolie. Mitropolitul Pimen Intoastul ţinut salută de distinsul oaspe şi insistă asupra legăturilor de toate vremurile cari au domnit între mitropolie şi scaunul patriarhal. Patriarhul Damianos a vorbit cu entusiasm despre inimoasa primire ce i s-a făcut în ţară şi închină pentru Familia regală, Dinastie şi pentru armată. * Am avut prilejul să stau de vorbă cu înaltul Ierarh. S. Sa mi-a vorbit cu căldură despre deosebita primire ce i s‘a făcut şi m’a rugat ca prin popularul ziar „Universul“ să exprim tuturor mulţumirile sale pentru strălucita primire făcută._____ 29 Sept. II Citiţi azi. Marţi 30 Sept. a. o. Ziinl pili! şi Pirir Director STELIAN POPESCU Apare sub îngrijirea d-lor Enric Oteteuşanu, directorul Institutului Meteorologic Central şi David Roman, conferenţiar la Universitate. Cu următorul sumar: Canalele Planetei Marte, de M. Teohar. Oamenii albi din Africa, de prof. Simionescu. Proprietăţile betonului armat I, de ing. N. Gane. Masca mortuari a lui Napoleon I, de Juxes. Un savant ras. Mondelebil, de fir. I. Duscian. Microbii şi boalele molipsitoare I, de dr. V. Leonte. Micofotografia, de Eug. Solomonică. Cărţi bune, de prof. D. Roman, Cât consumi un om in viaţa lui, de E. O. Rubrica cititorilor, etc. etc. UNIVERSUL x. Marea festivitate de la Mărăşeşti Cripta neamului a fost sfinţita Duminică Paralel cu societatea „Mărăşeşti“ care are de scop crearea unei localităţi istorice pe locul unde a fost înfrântă cerbicia nemţească, societatea ortodoxă a femeilor române a pornit o acţiune de a clădi aci Biserica Neamului pe câmpia unde cu sângele oştenilor noştrii s-a cimentat România de azi. Neobosita preşedintă d-na Alexandrina Cantacuzino, secondată de d-na Zoe Râmniceanu şi toate celelalte membre din comitete şi subcomitete au dispus o muncă uriaşe la înfăptuirea acestei măreţe opere. Clerul din toată ţara, a ajutat în măsura pute- rilor sale la această operă. GUVERNUL SE... ABŢINE E de remarcat că oficialitatea nu numai că n'a dat nici un concurs, dar a boicotat aproape opera şi serbarea. Ceeace s'a petrecut Duminică a mâhnit foarte mult lumea. Cu toate că autorităţile au fost înştiinţate şi solicitate să participe in mod oficial la sfinţirea criptei, unde sunt îngropaţi osemintele , viii de ostaşi cari cu trupurile lor au oprit invazia duşmană, totuşi nimeni n'a voit să se deranjeze. Dacă prefectul judeţului, pri- marul din localitate şi poliţaiul au asistat şi au dat un concurs [ oarecare aceasta s'a făcut din i proprie iniţiativă Nimeni n'a luat cuvântul să spună ceva în I numele guvernului — aceasta a fost oprit — s'a mers mai de-! parte. Se obţinuse ni s'a spus promisia că Regina să asiste la această pioasă solemnitate; totuşi din anumite consideraţii Suveranii a trebuit să renunţe. Mai mulţi membri, ai guvernului cele mai mari feţe bisericeşti împreună cu Principele Carol au trecut prin Mărăşeşti spre Bălţi una, s'a pus piatra fundamentală la o catedrală! Dintr'un sentiment de pietate faţă de miile a t de morţi dela Mărăşeşti un membru al guvernului se putea opri măcar pentru , o jumătate de oră timp suficient ca să asiste la Vecernia ce s'a făcut la capelă chiar în timpul trecerii miniştrilor. SFINŢIREA MAUSOLEULUI încă de Sâmbătă invitaţii şi mai ales cei din împrejurimi cari au morţi pe această câmpie au început să sosească. Unii cu trenurile alţii cu căruţe, cu trăsuri, etc. Gara era pavoazată cu brad şi drapele. Lsi ora 60 a oficiat în capela Mausoleului o vecernie. : î Dntainică dimineaţa la ora 10 a început serviciul divin pentru sfinţirea Mausoleului şi iar osemintelor eroilor. Slujba bisericească a fost făcută de către episcopul militar Teculescu in episcopul Nicodom I Niculescu al Buzăului, asistat I de vicarul Gerontie Sillvestru, I delegatul episcopiei Constanţa, I preotul Georgescu, preşedintele soc. clerului in Bucureşti, protopopul Miron, Hagiu, Ion Macarie. Un cor foarte frumos compus din şcolari a dat răspunsurile. Un moment impresionant a fost când toate aceste înalte feţe bisericeşti îmbrăcate în odăj. dii au îngenunchiat rugându-se pentru isbăvirea sufletelor acelor ce au ajutat la înjghebarea României de azi. ASISTENŢĂ. — DELEGAŢIILE Cu toată lipsa autorităţilor oficiale o luţme imensă a ţinut să asiste la această pioasă cinstire a celor morţi pentru ţară. Astfel am remarcat pe d-nele Alexandrina Cantacuzino, Zoe Râmniceanu, Constanţa Budişteanu, El. Săulescu, Calipso Botez, Odobescu, Perticari, Pipoş, Aglaia Rosetti, Şeptilici, Murgescu, Merişascu, Vereanu, Răutu, Şuţu, Stârcea, Coandă, Urseanu, etc., d-nii generali Olteanu, Lişcu, Manolescu, d-nii Cicio Popp, fost ministru, Popescu Tudor, avocat, Vasiliu, Negroponte, ing. Scanavi, N. Georgescu, fost deputat cu d-na, Ghiţulescu, d. Stoica, căpitan Stavrescu, locot. Călinescu, Pastia, etc.; Mărăşescu, deputat, G. Gavrilescu, prefect de Putna, Vasiliu, primarul Mărăşeştilor, ing. Proska, Manoliu, arhitect Cristinel, arhitect Pomponiu cu d-na, sculptorul Beker, pictorul Molda, Stroescu, etc. Delegaţii „Uniunii Arta şi istoria naţională“, toate şcolile de băeţi şi fete din Focşani şi Mărăşeşti, apoi delegaţii regimentelor 19 obuziere, 7 şi 32 infanterie, 8 Buzău, 7 artilerie, 9 Râmnic, 28 obuziere, 10 Putna, 35 pionieri, 4 art. grea, 16 şi 11 artilerie, 24 infoi şi 5 roşiori, 27 inf., companiile de jandarmi Râmnic şi Tecuci, cercetaşi din cohortele Prahova, Buzău, Tecuci, etc., reprezentanţii societăţilor I. O. V., de demobilizaţi şi invalizi cu drapele, etc. CUVÂNTĂRILE EPISCOPUL TECULESCU reaminteşte faptele de eroism şi virtute săvârşite în August 1917 de către acei ale căror oase se odihnesc în Cripta Neamului, ridicată din iniţiativa soc. ortodoxe a femeilor române, operă care nu are egal. Locul acesta cinstit adăposteşte osemintele acelor pe cari neamul nu-i va uita. EPISCOPUL NICODEM arată că este o lege a firei car® face ca nimic să nu se facă decât cu jertfe. Istoria ca şi religia îşi au eroii lor. Biserica creştină este de asemenea întemeiată pe multe jertfe. Sângele martirilor e sămânţa creştinismului. Legenda Curtei de Argeş are la bază o jertfă pe soţia meşterului Manole. România Nouă are la temelia ei sângele a peste 800.000 de eroi. CUVÂNTAREA D-NEI CANTACUZINO Preşedinta societăţii ortodoxe a femeilor române a cărei muncă neobosită şi spirit de jertfă au fost factorii determinanţi ai ridicării monumentalei biserici, a rostit o mişcătoare cuvântare din care detaşăm câteva pasagii: „Odinioară, voevozii noştri, după fiecare biruinţă, ridicau în slava Domnului, un altar. Astăzi, poporul întreg, popomurhii, ţăranii şi muncitorii noştri Inimoşi, ai căror fii au risipit aci cu prisosinţă sângele leu, au ridicat acest lăcaş, care este simbolul de recunoştinţă al poporului către vitejii ţării. Prin acest odor, se sfinţesc legăturile nepieritoare, ce unesc poporul de amiată Aci, va veni soţia, mama, părintele, fiu! nemângăînt şi va a-i prinde candela veşnicelor amin- tiri; aci, lacrămi multe vor fi vărsate, lacrămi mântuitoare, cari ridică pe om deasupra materiei şi-l apropie de Dumnezeu. Acest loc de rugăciune, închinat vouă de sufletele mamelor, surorilor şi soţiilor voastre, va rămâne pildă de duhul de iubire, ce femeea întrupează pe pământ Femeia ursită a sta la căpătâiul leagănelor, a înţeles că trebue să fie şi îngerul păzitor al mormintelor Eroilor Neamului. Societatea ortodoxă naţională a femeilor române, isvorâtă din adâncul conştiinţei populare, şi este în slujba tuturor năzuinţelor neamului, ea a pornit să înfăptuiască, după porunca unui înalt Prelat, Pimen, Mitropolitul Moldovei, acest pios monument . Mulţumesc tuturor acelor care l-au ostenit şi au luat parte la această serbare a naţiunei înregi. Membrii societăţii ortodoxe naţionale a femeilor române au adus tot ce au avut mai bun, mai sfinţit în cugetele lor şi le-au închinat toate acestor morţi scumpi. Inchiend spune că Domnul să odihnească sufletele morţilor noştri. Ultimele cuvinte au fost acoperite de aplauzele a peste 5000 de oameni ai căror ochi erau plini de lacrămi. D. CICIO POPP, fost ministru, spune că monumentul acesta menit să păstreze osemintele eroilor cari cu jertfa lor a făcut să se împreună tot neamul, care a îndurat veacuri de umilinţă este tot ce se poate mai sublim. Aceşti eroi au răzbunat pe Avram Iancu. Generaţiile de azi au o sfântă datorie faţă de voi. In faţa acestor oseminte de eroi să ne unim toţi românii. Ardealul şi Banatul aduce aci omagii de recunoştinţă. Au mai vorbit apoi d-nl. Lungulescu, în numele sec. „Apărătorii patriei“, Petrovici, Vasiliu, fost aghiotant al generalului Eremia Grigorescu, Ion Mustaţă, preşedintele soc. demobilizaţilor, Ghiţulescu, dr. Constantinescu şi d-nele Pipoş şi Smara. In timpul cuvântărilor s-au împărţit la peste 190 de săraci câteva străchini, o pâine şi o cană cu vin,unoscuţi, Înscrise cu litere de am’ pe placa care închide racla. Mai sunt apoi 8 cripte mici unde sunt puse oasele a 2400 de eroi necunoscuţi. Intr’o nişe specială botezată Mărăşeşti-Răzoare se află depuse oasele căpitanului Ignat, cari mânuind singur o mitralieră a decimat singur un batalion de nemţi, locotenent Văgăonescu sublocot Pruneu şi fetiţa Maria Ion Zamfir care a săvârşit un mare act de eroism. In timpul defecţiunei ruse, pe când mica eroină trecea pe podul de la Ionăşeşti, la postul telefonic de acolo nu rămăsese decât un singur servant. Atunci fetiţa s’a oferit să se suie în pom să facă observaţii. Astfel ea a văzut venind cavaleria nemţească prin focul de unde fugise ruşii şi a dat ştire alor noştri care a luat măsuri de apărare. In timpul observaţiei ploaia de obuze nu mai contenea şi unul dintre ele a zdrobit pe Maria Ion Zamfir. CARACTERUL CAPELEI Caracterul general al Capelei Neamului este în stil neo-bizantin, iar Altarul o minune de artă bizantină şi neo-românească. Picturile altarului sunt făcute de pictorul Paul Molda tot în aceleaş caractere. Icoanele sunt, pictate pe plăci de aramă. Cele patru porţi ale Altarului sunt turnate în bronz masiv după modelele sculptate de d. Em. Beker Tot d-sa a sculptat şi sarcofagiile, jilţurile şi toate celelalte ornamente. Planurile acestui măreţ monument, unic în ţară au fost întocmite de către doi tineri şi talentaţi arhitecţi d-nii Pomponiu şi Cristinel. MAUSOLEUL Acest monument este tăiat în linii clasice cu bolţi şi cercuri ce-i dau o înfăţişare impunătoare. El are o cupolă centrală sub care se află depuse osemintele a 600 de eroi. Deasupra se află un aarcofagiu de piatră ornat cu splendide sculpturi cu motive bizantine unde e depus generalul Eremia Grigorescu. In jurul capelei centrale se află o galerie circulară pe care sunt săpate 4 locuri pentru sarcofagiile a 4 generali. Din această galerie pornesc razant 8 galerii prevăzute cu racle unde sunt așezate osemintele eroilor cu . ---------- XXX ---------Campania droguiştilor Duminică, droguiştii s-au întrunit la sediul blocului comercial sub preşidenţia d-lui Gh. Costea, care deschizând întrunirea atrage atenţia droguiştilor asupra pericolului ce-i ameninţă prin aplicarea regulamentului pe care direcţiunea generală a serviciului sanitar, voeşte să-l aplice cu stricteţă. D-şoara Maria Teodoru, licenţiată în farmacie şi proprietară de droguerie, dă citire memoriului alcătuit de d-sa şi modificat de comisiune, susţinând că trebueşte votat şi iscălit de toţi droguiştii. Au discutat memoriul, d-nii I. Stanian, I. Ţeţu, Kessler şi Grigoriu. D. A. Cionga e de părere ca să se înainteze un memoriu şi d-lui director general al servi- ciului sanitar, care a promis că va studia chestiunea şi că memoriul îl va înainta consiliului sanitar superior. D. C. Vasiliu susţine a se innainta un memoriu numai d-lui ministru al sănătăţii D. C. Iordanovici face un istoric al lucrărilor până în prezent Propune ca memoriul să fie votat de toţi droguiştii. Atrage atenţiunea că lupta trebue dusă cu îndârjire şi cauza de va fi câştigată, pe lângă că va folosi droguiştilor, va folosi şi marelui public consumator, care în ceea ce priveşte sănătatea nu trebue lăsat la discreţia unei clase privilegiate cum sunt farmaciştii. Se aprobă moţiunea ce tre- bue înaintată d-lui ministru al sănătăţii publice. Se alege comitetul de acţiune şi comisiunea ce va înmâna memoriul d-lui ministru. Şedinţa se ridică la ora 12 noaptea. „UNIVERSUL“ va publica In foileton senzaţionalul roman al celebrului scriitor frances Raymond RADIGUET: „RUDI CONTELUI D’ORDEL“ Romanul acesta, care a stârnit In ultimul timp o vâlva nespusă In Franţa, este o adevărată capo d’operă şi va interesa în cel mai !nalt fond pe cititori, dar mai ales pe cutioarele noastre ! ALUL XLII.—Nr. 221- Miercuri 1 octombrie 1924 CRONICA HLULIN teil Dili liberal la Buziaş Sâmbătă s-a ţinut la Buziaş o întrunire a partidului liberal. Au participat d-nii miniştri AL Constantinescu şi Cipăianu, în- soţiţi de d-nii deputaţi Bârsan, Piso şi Moldovanu, şi fruntaşii organizaţiei liberale bănăţene. După deschiderea şedinţei de deputat Corneanu, a făcut un scurt rezumat al faptelor realizate de partidul liberal. D. MOLDOVANU, deputat de Ilia, a arătat ce a făcut organizaţia partidului liberal în nouile ţinuturi pentru propăşirea neamului. D. ANASTASIU, delegatul organizaţiei din Arad a vorbit despre situaţia organiziaţiei liberale din judeţul Arad. D. BALIGI, ţăran bănăţean, arată binefacerile reformei agrare. Ţăranul DIMITRIE STOIE, din plasa Vinga, spune că ţărănimea datorează recunoştinţă acelora cari au pus-o în drepturile ei. D. . MINISTRU CIPRIANU, spune că reforma agrară, a atins proporţii, ce nu au fost atinse în nici o altă ţară. S’au expropriat în întreg cu-aprinsul ţării aproximativ 11 milioane jugăre de pământ din marea proprietate, dela 16.000 mari proprietari, păstrându-se în acelaş timp o parte pentru realizarea unei alte opere tot atât de importante din punct de vedere economic şi naţional. Colonizările în nouile ţinuturi, atât de imperios reclamate de interesele româneşti. Chestiunea învăţământului iarăşi este una din grijile guvernului, care a înfăptuit până astăzi peste 7000 de şcoale. D. ministru ALF.CU CONSTANTINESCU schiţând trecutul poporului românesc şi luptele ce le-a dus pentru desrobire, arată puterea de viaţă a neamului românesc care a ştiut să înfrunte cu bărbăţie toate luptele în cursul vremurilor şi să realizeze marea operă a unirii,, care trebuie să fie cimentată prin unificarea sufletească. Prin înzestrarea ţărănimei române cu pământ şi păduri s’a realizat în acelaşi timp o mare operă economică naţională. Paralel cu această operă economică s’a înfăptuit şi marea operă culturală. Nu prin opere negative, stând de o parte se poate clădi viitorul unui stat. Nu zic, că în cursul operei noastre constructive, nu vom fi făcut poate şi greşeli, dar nu e mai puţin adevărat, că primim cu dragorima observaţii bine-voitoare şi orice concurs, care poate să contribue la desăvârşirea operei începute spre binele nearaului şi ridicarea ţării pe tărâmul economic şi cultural, nivel ce i se cuvine, după poziţia ce o ocupă între statele mari ale lumii. In ce priveşte politica externă, putem spune, cu mândrie că suntem consideraţi peste hotare ca un stat puternic şi ca un element de ordine necesar pentru menţinerea păcii lumii. Procesul unirii sufleteşti se va îndeplini, orice piedică din orice parte i s’ar pune în cale. Mai vorbesc d-nii deputaţi Râmneanu şi Lîcaret. MOŢIUNEA Se dă citire unei moţiuni prin care se exprimă încrederea în guvern şi parlamentul ţării şi se aprobă legile votate, arătându-se că opera de refacere a ţării nefiind terminată nu e timpul ca să se facă experienţe cu oameni noul BANCHETUL La orele 1 s’a dat un banchet în restaurantul băilor. S’au rostit toasturi pentru M. S. Regele şi membrii guvernului. La orele 3 d-nii miniştri Alecu Constantnescu şi Cipăianu au plecat la Timişoara unde au participat la concursul de coruri, iar de aici, la orele 9 şi jumătate seara spre Haţeg spre a primi misiunea alsaciană, care vizitează ferma generlului Berthelot. Poliţai acuzat de fals In acte publice şi delapidare Timişoara. 28 Sept. In sarcina fostului şef al poliţiei Lugoj, Constantin Comşa, actualmente poliţai la Câmpina, inspectorul general administrativ Gheorghe Butoi, a descoperit falsuri în acte publice şi delapidare. Actele dresate au fost înaintate parchetului Lugoj. -------XXX -------- Dărâmarea zidurilor Bilanţului Atena, 29 (Rador). — Asociaţiunea grecească de studii bizantine a adresat comisiunei de colaborare intelectuală de pe lângă Liga Naţiunilor, un protest contra proectului autorităţilor turceşti de-a dărâma zidurile bizantine ale Constantinopolului. Acest act va aduce o ştirbire ştiinţei istoriei Bizanţului. ---------XYY -------- im ŞTIM diverse. BRAŞOV Accident mortal de automobil 29 Septembrie Automobilul firmei Geiser din Rişnov, trecând cu viteză prin Grizbov, a călcat Duminicăpe copilul Dincă Ion, elev al şcoalei de arte şi meserii, din Braşov, omorându-l pe loc. Acelaş şofer a mai făcut câteva victime în aceeaș localitate, fără însă să fie pedepsit REGHINUL SĂSESC Nenorocire. — Incendia. — E*pidemie. I 29 Sept Pul cel Gh. din com. Porceşti, pescuind cu dinamită în apa Mureşului, s’a rănit grav la mână şi obraz. Pacientul a fost internat în spital. — Localul şcoalei primare române din Aluniş a fost complet distrus de un incendiu. Pagubele sunt de peste 50 mii lei. Nu se cunosc cauzele incendiului. — In com. Fol s’au declarat câteva cazuri de febră tifoidă. S’au luat măsuri pentru combaterea epidemiei TARGU MURES Şcolare. — Furt.29 Septembrie Duminică, la orele 9 dimineaţa, s’a făcut cu mare solemnitate deschiderea anului şcolar la şcola normală de băeţi din localitat©. După oficierea serviciului religios de către protoereul Rusu, în prezenţa autorităţilor civile şi militare în frunte cu d. ge-neral Şerbescu, directorul şcoalei, Creţu, a mulţumit generalului Şerbescu pentru ajutorul dat şcoalei anul trecut. Apoi s-a dat un banchet, cu care prilej generalul Şerbescu a promis concursul său şi pentru acest an. — Necunoscuţi introducânduse in locuinţa d-lui dr. Müller Adolf din str. Bariţiu 3, i-au furat bijuterii şi argintărie în valoare de peste 50 mii lei CLUJ Studenţeşti. — Inspecţie. — De la barou. — Numire. — Vizita studenţilor turci. 29 Sept Rectoratul universităţii a luat măsuri de a nu se mai elibera certificate studenţilor cari au 2 ani de studiu, pentru amânarea serviciului militar, înainte de a fi dat un examen. — Zilele acestea, d. Septimiu Mureşan, prefectul judeţului, a inspectat mai multe comune din plasa Jîlău, interesându-se de mersul lucrărilor localurilor noui de şcoală. De aci a plecat la Huedin, unde deasemenea se edică mai multe localuri de şcoale. — D. dr. Suciu a fost reales decan al baroului avocaţilor din Cluj. . . ! D. Ghişoiu, a fost numit ins-pector de poliţie, la prefectura poliţiei locale. — Duminica viitoare va sosi în localitate studentul Ioan Moţa, tare după cum se şt ie a fost achitat de Curtea cu jui din Bucureşti. ■■A®' Studenţimea locală îi pregăteşte o manifestaţie de simpatie. — Maestrul Rndrel Schiller va da Joi 2 Oct. un concert în sala prefecture! judeţului —• Azi dimineaţă, la orele 9, au sosit laJumi at&te studenţii timi,_juteazâ ţara, noas■ W La primiţi de autorităţile civile şi militare, d. profesor Bărbat şi alţii Ei au fost încuarturaţi la căminul studenţesc. La orele 12 a fost o masă colegială, iar seara un banchet la resturantul „New-York”. Mâine seara oaspeţii vor pleca la Oradea-Mare. JIMBOLIA Contrabande. — In noaptea de 25 spre 26 Sept., grănicerii de la pichetul 121 „Căpitan Ignat” au surpadus o contrabandă de 11 boi şi o vacă. Contrabandiştii văzându-se descoperiţi, au tras focuri de armă asupra grănicerilor, cari au tras şi ei în contrabandişti 18 focuri. Virele au fost luate şi aduse la pichet. Contrabandiştii fiind urmăriţi au fugit peste frontieră. ORŞOVA Focul de la compania 7 de jandarmi. La 26 c., pe la orele 6 d. a., a izbucnit un foc în podul plin de fân al magaziei din curtea localului companiei I de jandarmi. Focul a luat naştere de la un coş defect. Mulţumită d-şoarei telefoniste Alexandrina Petcu, care auzind ştirea la telefon, repede a fugit la şeful pompierilor voluntari ai oraşului, care locuesc aproape de poştă, apoi îndemânării pichetului de incendiu al batalui de instr., dar în deosebi curajului plutonierului D-tru V. Popescu, care şi-a expus viaţa, focul a putut fi localizat pe la orele 7 jum., din cauza lipsei de apă, neavând pompierii sacale de apă. Astfel s’au scăpat muniţiile şi din curte clăile de fân, care erau In apropiere. Pagubele cauzate zidirii se ridică la 30.000 lei, iar cele ale companiei de jandarmi la 5000 lei, bistriţa Bistriţa. — Reuniunea „Agronomica” a saşilor din Ardeal cu sediul la Sibiu, a ţinut la Bistriţa, in zilele de 27 şi 28 Septembrie, adunarea generală anuală, cu care ocazie s’au ţinut mari serbări naţionale şi o expoziţie zootechnică, produse agricole, maşini agricole, industrie, fructe și lucru manual, etc. No. 38 din DE GRAND* a apărut cu un cuprins senzaţional Ilustraţii numeroase şi admirabil colorate. ~ 3 E.ei 5 =—