Universul, octombrie 1924 (Anul 42, nr. 223-249)

1924-10-01 / nr. 223

TACÂMURI­E Si servicii de Masă din ALPACA lu Marca „URS Sm saa mii bűné Se găsesc la toate magazinele speciale. DEPOZIT QFNF.RAL­­I, ALBI­NA “ Fabrică de ARE NTARIE - BERNDORF S. A. BUCUREȘTI, STR. C. A. ROSETTI No. 3 Mare asortiment de articole pentru ca­douri și de obiecte de menaj din nvel pur Se execută reparatiuni şi argintări 9091 vv Forme originare garnisite şi negarnisite, transformări şi vopsite cu preţuri excepţionale la FABRICA de PĂLĂRII OHM80 ADLER Strada Lipscani 43 Et. 9148 ne d. ministru Angelescu în ex­­punerea de motive pagina 67 unde se zice: „Nic­eni nu poate să înveţe pe cineva un fapt precis dacă el însuşi nu e pe deplin stăpân pe cunoştinţele ce posedă"­. Unde, dacă nu în şcoala nor­mală vor deveni învăţătorii stă­pâni pe cunoştinţele ce au a pre­da ? Să vedem cum sunt ei pre­gătiţi în această şcoală? La art. 201 se enumără materiile de în­văţământ în şcoala normală. Pe lângă cele de cultură generală se mai predau: noţiuni de agro­nomie şi anexele ei cu aplica­­ţiuni practice, gospodărie şi ge­niul rural, noţiuni de contabili­tate şi comerţ. Şi cu aceste no­ţiuni, foarte sumare, se crede că viitorii învăţători vor putea să dea elevilor şcoalei primare şi sătenilor cunoştinţi de agricul­tură sistematică şi de comerţ ! Cât despre industrie nu se pre­dau nici măcar noţiuni în şcoa­la normală şi totuşi se cere în­văţătorului să aducă la îndepli­nire o programă industrială! Iată unde duce nesocotirea prin­cipiului unităţii învăţământului general şi aplicat. Şcoala prima­ră cu 7 clase va avea maximum 4 învăţători, după noua refor­mă, cu pregătire egală. Nu se prevede nici un fel de speciali­zare printre ei în vederea diferi­telor ramuri de învăţământ practic în cele trei clase supe­rioare Cu reforma d-lui minis­tru Angelescu, acest învăţământ rămâne iluzoriu, iar pentru şco­lari o pierdere de vreme, la cari, cu siguranţă, că părinţii nu vor consimţi, cu toată străşnicia pe­depselor prevăzute de lege. Aci trebue căutată explicarea îndă­­rătniciei unor părinţi, cum îi place d-lui ministru Angelescu să o numească, de a nu trimite copiii la şcoală. Nu micimea a­­menzilor sau neîncasarea lor de către perceptor sunt cauzele a­­cestei îndărătnicii. (Va urma) Autoplugul 89 ARE CONSTRUCŢIA CEA — MAI INGENIOASĂ —W il| 5°J Este cel mai solid şi rezistent 13 JP n n întrebuinţând acest Hi­tll.l — PLUG VEŢI OBŢINE­­m m 1 0 recoltă strălucită .s*ț» In Depozit la ABI ORNSTEIN - 16 STRADA (JA­M­PIN­EA­NU 16 - pentru gaz de plumb ferbatoare 1. NACHT Societate în nume colectiv BUCUREŞTI — Strada C. A Rosetti No. 7 SUCURSALE : Arad Braşov, Cluj, Galaţi, Oradia, Timişoara TEVI in toate dimen­siunile numai EN - GROS I. BERM. FRANKI & Fii BUCUREŞTI, Bulevardul Elisabeta No. 12 in depozit: Fier în ori­ce formă şi dimensiune Fier pentru Setos Traverse I şi II Tablă neagră şi ■ţauiizitil Sârmă neagră, Zincata Alămuită Craie, Ţevi negre Fierărie lucrată „„ atenţiunea Producătorilor de vii!­Vă atrag pt. atenţiune că la pepineria mea se­­ găsea* In cantităţi mari cele mai distinse rase­­ delicate de vinuri din „Ermeieu­* și vite al­t oiţe ! cu rădăcini, precum vite direct producătoare, cu rădăcini, renumite Ic lume, cari sunt nobilizate prin fecundare cu polen hibridat. Transportul cu i­enul personal cu mare viteză fără piedică se garantează că ia 4 zile ajunge la locul destina- ț iei. Să cereţi urgent catalogul care se va tri­mite momentan gratis $• francat. La toată stima­­ Ștefan Kásyi Szálló Prima Pepiaerie Joia" Oradea-Rare Parcul Carmen Sylva 13 9318 r $T£PAN ORBAN ^ Fabrica de mobile artistice Arad, viata Ştefan cel Mare (Beta tér) 16 Cea mai eftină sursă de procurare de mobile Cea mai desăvârşită execuţie după planuri artistice şi ori­ginale dorm toate, sufragerii, odaie de lemul, pentru copil, •V domnişoare, instalaţiuni pentru banci şi hoteluri 926S­­i Vechea şi Cunoscuta LIBRĂRIA MOŞILOR* SolStern Calea Hoţilor 414 (Bariera) Vă aduce la cunoştinţă că in anul acesta ca şi în toţi anii este bine asortată cu toate articolele de Librărie. Complect ■sortiment de cărţi şcolare si Rechisire. Articole pamtru d-nlî comercianţi data comune cu pre­ţurile cele mai aftine. — D-nii Prof­a­ori şt. Camere anţi se bucură de mare rabat “ P­ARA­ZENIT Cea mai bună piatră pentru ascuţit ferestrae, Cruţă ferăstrăul—Duraţi lungă Maşini automate de ascuţit ferestrae Fabricate de firma Friedrich Schmalz O. m.b.H. Offenbach Depozit­ia: COMERŢUL FOR­ESTISR Soc. c.fl.la Bucureşti. Strada Cantacuzino 26 (alături de Ministerul de Domenii). Telegr. Comrest. Telefon 67/76 8994 Reclama e sufletul comerţului ---------- XXX ---------­Congresul liberal din Olt Slatina In sala Martinescu s-a ţinut congresul partidului liberal din judeţul Olt Au luat parte peste 600 de re­prezentanţi şi prezidenţi cum şi membrii comitetelor comunale şi judeţene ai partidului din OltAu vorbit d-nii Tomescu şi Al. Alimănişteanu, arătând ac­tivitatea liberalilor de când sunt la cârmă. D. Tomescu, secretarul comi­tetului, a arătat apoi că întru­cât termenul de 4 ani al vechiu­lui comitet a expirat, trebue să se aleagă altul. Se aleg: preşedinte, Al. Ali­­măneşteanu ; vice-preşedinte, V. Alimănşteanu; casier, preotul N. Ton­escu; secretar, I. A. To­mescu. , Delegaţia permanentă, d-nii: Al. Chirgiu, Al. Beletti, N. Ma­­rinescu-Birou­, I. I. Florescu, T. Dumitrescu-Firicel, Ilie I. Po­­pescu, C. Stavarache, N. E. Că­­păţână şi părintele Niţulescu. ---------YYY---------­Afacere Excepţională 0 Bancă franceză se oferă să ridice in bloc 20 torpedos cu 5 locuri,15 cai marca ,B°llamcra ultimul model de transportat imediat la Paris. Automobile noi geto de voiaj Frs. 12.500 A serie la No 12009 Agence , Havas Strassbourg9265 ------- XXX ------­Vizita patriarhului Ierusalimului la Iaşi Cu trenul de 9 dim., a sosit din Bălţi, Sanctitatea Sa patri­arhul Damianos, Însoţit de o numeroasă suită. La gară a fost întâmpinat de I. P. S. S. mitropolitul Pimen al Moldovei, reprezentanţii au­torităţilor şi de un numeros cler. Del­a gară oaspetele s‘a dus la mitropolie, unde s’a oficiat un servicu religios. La ora 1­6‘a dat în onoarea înaltului ierarh o masă, la mi­tropolie. Mitropolitul Pimen In­toastul ţinut salută de distinsul oaspe şi insistă asupra legăturilor de toate vremurile cari au domnit între mitropolie şi scaunul pa­triarhal. Patriarhul Damianos a vorbit cu entusiasm despre inimoasa primire ce i s-a făcut în ţară şi închină pentru Familia regală, Dinastie şi pentru armată. * Am avut prilejul să stau de vorbă cu înaltul Ierarh. S. Sa mi-a vorbit cu căldură despre deosebita primire ce i s‘a făcut şi m’a rugat ca prin popularul ziar „Universul“ să exprim tu­turor mulţumirile sale pentru strălucita primire făcută._____ 29 Sept. II Citiţi azi. Marţi 30 Sept. a. o. Ziinl pili! şi Pirir Director STELIAN POPESCU Apare sub îngrijirea d-lor En­­ric Oteteu­şanu, directorul Insti­tutului Meteorologic Central şi David Roman, conferenţiar la Universitate. Cu următorul sumar: Canalele Planetei Marte, de M. Teohar. Oamenii albi din Africa, de prof.­­ Simionescu. Proprietăţile betonului ar­mat I, de ing. N. Gane. Masca mortuari a lui Napo­leon I, de Juxes. Un savant ras. Mondeleb­il, de fir. I. Duscian. Microbii şi boalele molipsi­toare I, de dr. V. Leonte. Micofotografia, de Eug. Solo­­monică. Cărţi bune, de prof. D. Roman, Cât consumi un om in viaţa lui, de E. O. Rubrica cititorilor, etc. etc. UNIVERSUL ­x. Marea festivitate de la Mărăşeşti Cripta neamului a fost sfinţita Duminică Paralel cu societatea „Mără­şeşti“ care are de scop crearea unei localităţi istorice pe locul unde a fost înfrântă cerbicia nemţească, societatea ortodoxă a femeilor române a pornit o acţiune de a clădi aci Biserica Neamului pe câmpia unde cu sângele oştenilor noştrii s-a ci­mentat România de azi. Neobo­sita preşedintă d-na Alexandri­na Cantacuzino, secondată de d-na Zoe Râmniceanu şi toate celelalte membre din comitete şi subcomitete au dispus o muncă uriaşe la înfăptuirea acestei măreţe opere. Clerul din toată ţara, a ajutat în măsura pute-­ rilor sale la această operă. GUVERNUL SE... ABŢINE E de remarcat că oficialitatea nu numai că n'a dat nici un concurs, dar a boicotat aproape opera şi serbarea. Ceeace s'a petrecut Duminică a mâhnit foarte mult lumea. Cu toate că autorităţile au fost înştiinţate şi solicitate să participe in mod o­­ficial la sfinţirea criptei, unde sunt îngropaţi osemintele , viii de ostaşi cari cu trupurile lor au oprit invazia duşmană, totuşi nimeni n'a voit să se deran­jeze. Dacă prefectul judeţului, pri-­­ marul din localitate şi poliţaiul au asistat şi au dat un concurs [ oarecare aceasta s'a făcut din i proprie iniţiativă Nimeni n'a luat cuvântul să spună ceva în I numele guvernului — aceasta a fost oprit — s'a mers mai de-! parte. Se obţinuse ni s'a spus promisia că Regina să asiste la­­ această pioasă solemnitate; to­tuşi din anumite consideraţii Suveranii a trebuit să renunţe. Mai mulţi membri, ai guvernului cele mai mari feţe bisericeşti împreună cu Principele Carol au trecut prin Mărăşeşti spre Bălţi una, s'a pus piatra fun­damentală la o catedrală! Dintr'un sentiment de pietate faţă de miile a t de morţi dela Mă­răşeşti un mem­bru al guvernu­lui se putea opri măcar pentru , o jumătate de oră timp suficient­­ ca să asiste la Vecernia ce s'a făcut la capelă chiar în timpul trecerii miniştrilor. SFINŢIREA MAUSOLEULUI încă de Sâmbătă invitaţii şi mai ales cei din împrejurimi cari au morţi pe această câmpie au început să sosească. Unii cu trenurile alţii cu căruţe, cu tră­suri, etc. Gara era pavoazată cu brad şi drapele. Lsi ora 6­0 a ofi­­ciat în capela Mausoleului o ve­cernie. : î Dntainică dimineaţa la ora 10 a început serviciul di­vin pentr­u sfinţirea Mausoleului şi ia­r ose­mintelor eroilor. Slujba bisericească a fost fă­cută de către episcopul militar Teculescu in­ episcopul Nicodom I Niculescu al Buzăului, asistat I de vicarul Gerontie Sillvestru, I delegatul episcopiei Constanţa, I preotul Georgescu, preşedintele soc. clerului in Bucureşti, pro­topopul Miron, Hagiu, Ion Ma­­carie. Un cor foarte frumos compus din şcolari a dat răspunsurile. Un moment impresionant a fost când toate aceste înalte fe­ţe bisericeşti îmbrăcate în odăj­. dii au îngenunchiat rugându-se pentru isbăvirea sufletelor ace­lor ce au ajutat la înjghebarea României de azi. ASISTENŢĂ. — DELEGAŢIILE Cu toată lipsa autorităţilor o­­f­­iciale o luţme imensă a ţinut să asiste la această pioasă cinstire a celor morţi pentru ţară. Astfel am remarcat pe d-nele Alexan­drina Cantacuzino, Zoe Râmni­ceanu, Constanţa Budişteanu, El. Săulescu, Calipso Botez, O­­dobescu, Perticari, Pipoş, Aglaia Rosetti, Şeptilici, Murgescu, Me­­rişascu, Vereanu, Răutu, Şuţu, Stârcea, Coandă, Urseanu, etc., d-nii generali Olteanu, Lişcu, Manolescu, d-nii Cicio Popp, fost ministru, Popescu Tudor, avo­cat, Vasiliu, Negroponte, ing. Scanavi, N. Georgescu, fost de­putat cu d-na, Ghiţulescu, d. Stoica, căpitan Stavrescu, locot. Călinescu, Pastia, etc.; Mără­­şescu, deputat, G. Gavrilescu, prefect de Putna, Vasiliu, pri­marul Mărăşeştilor, ing. Proska, Manoliu, arhitect Cristinel, ar­hitect Pomponiu cu d-na, sculp­torul Beker, pictorul Molda, Stroescu, etc. Delegaţii „Uniunii Arta şi is­toria naţională“, toate şcolile de băeţi şi fete din Focşani şi Mă­răşeşti, apoi delegaţii regimen­telor 19 obuziere, 7 şi 32 infan­terie, 8 Buzău, 7 artilerie, 9 Râmnic, 28 obuziere, 10 Putna, 3­5 pionieri, 4 art. grea, 16 şi 11 artilerie, 24 info­i şi 5 roşiori, 27 inf., companiile de jandarmi Râmnic şi Tecuci, cercetaşi­ din cohortele Prahova, Buzău, Te­cuci, etc., reprezentanţii societă­ţilor I. O. V., de demobilizaţi şi invalizi cu drapele, etc. CUVÂNTĂRILE EPISCOPUL TECULESCU re­aminteşte faptele de eroism şi virtute săvârşite în August 1917 de către acei ale căror oase se odihnesc în Cripta Neamului, ri­dicată din iniţiativa soc. orto­doxe a femeilor române, operă care nu are egal. Locul acesta cinstit adăposteşte osemintele a­­celor pe cari neamul nu-i va uita. EPISCOPUL NICODEM arată că este o lege a firei car® face ca nimic să nu se facă decât cu jertfe. Istoria ca şi religia îşi au eroii lor. Biserica creştină este de asemenea întemeiată pe mul­te jertfe. Sângele martirilor e să­mânţa creştinismului. Legenda Curtei de Argeş are la bază o jertfă pe soţia meşterului Mano­le. România Nouă are la teme­lia ei sângele a peste 800.000 de eroi. CUVÂNTAREA D-NEI CANTA­CUZINO Preşedinta societăţii ortodoxe a femeilor române a cărei mun­că neobosită şi spirit de jertfă au fost factorii determinanţi ai ridicării monumentalei biserici, a rostit o mişcătoare cuvântare din care detaşăm câteva pasagii: „Odinioară, voevozii noştri, după fiecare biruinţă, ridicau în slava Domnului, un altar. As­­­tăzi, poporul întreg, popom­­u­­rhii, ţăranii şi muncitorii noştri Inimoşi, ai căror fii au risipit aci cu prisosinţă sângele leu­, au ridicat acest lăcaş, care este simbolul de recunoştinţă al po­porului către vitejii ţării. Prin acest odor, se sfinţesc le­găturile nepieritoare, ce unesc poporul de amiată Aci, va veni soţia, mama, pă­rintele, fiu! nemângăînt şi va a-i prinde candela veşnicelor amin-­ tiri; aci, lacrămi multe vor fi­ vărsate, lacrămi mântuitoare,­­ cari ridică pe om deasupra ma­teriei şi-l apropie de Dumnezeu. Acest loc de rugăciune, închi­nat vouă de sufletele mamelor, surorilor şi soţiilor voastre, va rămâne pildă de duhul de iubi­re, ce femeea întrupează pe pă­mânt Femeia ursită a sta la căpă­tâiul leagănelor, a înţeles că trebue să fie şi îngerul păzitor al mormintelor Eroilor Neamu­lui. Societatea ortodoxă naţională a femeilor române, isvorâtă din adâncul conştiinţei populare, şi este în slujba tuturor năzuinţe­lor neamului, ea a pornit să în­făptuiască, după porunca unui înalt Prelat, Pimen, Mitropolitul Moldovei, acest pios monument . Mulţumesc tuturor acelor care l-au ostenit şi au luat parte la această serbare a naţiunei în­­regi. Membrii societăţii ortodoxe na­ţionale a femeilor române au adus tot ce au avut mai bun, mai sfinţit în cugetele lor şi le-au închinat toate acestor morţi scumpi. Inchiend spune că Domnul să odihnească sufle­tele morţilor noştri. Ultimele cuvinte au fost aco­perite de aplauzele a peste 5000 de oameni ai căror ochi erau plini de lacrămi. D. CICIO POPP, fost minis­tru, spune că monumentul a­­cesta menit să păstreze ose­mintele eroilor cari cu jertfa lor a făcut să se împreună tot neamul, care a îndurat veacuri de umilinţă este tot ce se poa­te mai sublim. Aceşti eroi au răzbunat pe Avram Iancu. Generaţiile de azi au o sfân­tă datorie faţă de voi. In faţa acestor oseminte de eroi să ne unim toţi românii. Ardealul şi Banatul aduce aci omagii de recunoştinţă. Au mai vorbit apoi d-nl. Lun­­gulescu, în numele sec. „Apă­rătorii patriei“, Petrovici, Va­siliu, fost aghiotant al genera­lului Eremia Grigorescu, Ion Mustaţă, preşedintele soc. de­mobilizaţilor, Ghiţulescu, dr. Const­ant­in­escu şi d-nele Pipoş­­ şi Smara. In timpul cuvântărilor s-au împărţit la peste 190 de săraci câteva străchini, o pâine şi o cană cu vin,­u­noscuţi, Înscrise cu litere de am’ pe placa care închide racla. Mai sunt apoi 8 cripte mici unde sunt puse oasele a 2400 de eroi necunoscuţi. Intr’o nişe specială botezată Mărăşeşti-Răzoare se află depu­se oasele căpitanului Ignat, cari mânuind singur o mitralieră a decimat singur un batalion de nemţi, locotenent Văgăonescu sublocot Pruneu şi fetiţa Maria Ion Zamfir care a săvârşit un mare act de eroism. In timpul defecţiunei ruse, pe când mica eroină trecea pe po­dul de la Ionăşeşti, la postul te­lefonic de acolo nu rămăsese de­cât un singur servant. Atunci fetiţa s’a oferit să se suie în pom să facă observaţii. Astfel ea a văzut venind cavaleria nemţeas­că prin focul de unde fugise ru­şii şi a dat ştire alor noştri care a luat măsuri de apărare. In timpul observaţiei ploaia de obuze nu mai contenea şi unul dintre ele a zdrobit pe Ma­ria Ion Zamfir. CARACTERUL CAPELEI Caracterul general al Capelei Neamului este în stil neo-bizan­­tin, iar Altarul o minune de artă bizantină şi neo-rom­ânească. Pic­turile altarului sunt făcute de pictorul Paul Molda tot în ace­­leaş caractere. Icoanele sunt, pictate pe plăci de aramă. Cele patru porţi ale Altarului sunt turnate în bronz masiv după mo­delele sculptate de d. Em. Beker Tot d-sa a sculptat şi sarcofa­­giile, jilţurile şi toate celelalte ornamente. Planurile acestui mă­reţ monument, unic în ţară au fost întocmite de către doi tineri şi talentaţi arhitecţi d-nii Pom­poniu şi Cristinel. MAUSOLEUL Acest monument este tăiat în linii clasice cu bolţi şi cercuri ce-i dau o înfăţişare impună­toare. El are o cupolă centrală sub care se află depuse ose­mintele a 600 de eroi. Deasu­pra se află un aarcofagiu de piatră ornat cu splendide sculp­turi cu motive bizantine unde e depus generalul Eremia Gri­­gorescu. In jurul capelei centrale se află o galerie circulară pe care sunt săpate 4 locuri pentru sar­­cofagiile a 4 generali. Din aceas­tă galerie pornesc razant 8 gale­rii prevăzute cu racle unde sunt așezate osemintele eroilor cu­ . ---------- XXX ---------­Campania droguiştilor Duminică, droguiştii s-au în­trunit la sediul blocului comer­cial sub preşidenţia d-lui Gh. Costea, care deschizând întru­nirea atrage atenţia droguişti­­lor asupra pericolului ce-i ame­ninţă prin aplicarea regulamen­tului pe care direcţiunea gene­rală a serviciului sanitar, vo­­eşte să-l aplice cu stricteţă. D-şoara Maria Teodoru, licen­ţiată în farmacie şi proprietară de droguerie, dă citire memoriu­lui alcătuit de d-sa şi modifi­cat de comisiune, susţinând că trebueşte votat şi iscălit de toţi droguiştii. Au discutat memoriul, d-nii I. Stanian, I. Ţeţu, Kessler şi Grigoriu. D. A. Cionga e de părere ca să se înainteze un memoriu şi d-lui director general al servi-­ ciului sanitar, care a promis că­ va studia chestiunea şi că me­moriul îl va înainta consiliului sanitar superior. D. C. Vasiliu susţine a se in­­nainta un memoriu numai d-lui ministru al sănătăţii D. C. Iordanovici face un is­toric al lucrărilor până în pre­zent Propune ca memoriul să fie votat de toţi droguiştii. A­­trage atenţiunea că lupta trebue dusă cu îndârjire şi cauza de va fi câştigată, pe lângă că va folosi droguiştilor, va folosi şi marelui public consumator, care în ceea ce priveşte sănăta­tea nu trebue lăsat la discreţia unei clase privilegiate cum sunt­­ farmaciştii. Se aprobă moţiunea ce tre-­ bue înaintată d-lui ministru al sănătăţii publice. Se alege co­mitetul de acţiune şi comisiu­­nea ce va înmâna memoriul d-lui ministru. Şedinţa se ridică la ora 12 noaptea.­­ „UNIVERSUL“ va publica In foileton senzaţionalul ro­man al celebrului scriitor frances Ray­mond RADIGUET: „RUDI CONTELUI D’ORDEL“ Romanul acesta, care a stârnit In ultimul timp o vâlva nespusă In Franţa, este o adevărată capo d’operă şi va interesa în cel mai !nalt f­ond pe cititori, dar mai ales pe cutioarele noastre ! ALUL XLII.—Nr. 221- Miercuri 1 octombrie 1924 CRONICA HLULIN­ teil Dili liberal la Buziaş Sâmbătă s-a ţinut la Buziaş o întrunire a partidului liberal. Au participat d-nii miniştri AL Constantinescu şi Cipăianu, în-­­ soţiţi de d-nii deputaţi Bârsan,­­ Piso şi Moldovanu, şi fruntaşii organizaţiei liberale bănăţene. După deschiderea şedinţei de deputat Corneanu, a făcut un scurt rezumat al faptelor reali­zate de partidul liberal. D. MOLDOVANU, deputat de Ilia, a arătat ce a făcut organi­zaţia partidului liberal în nouile ţinuturi pentru propăşirea nea­mului. D. ANASTASIU, delegatul or­ganizaţiei din Arad a vorbit despre situaţia organiziaţiei li­berale din judeţul Arad. D. BALIGI, ţăran bănăţean, arată binefacerile reformei a­­grare. Ţăranul DIMITRIE STOIE, din plasa Vinga, spune că ţără­nimea datorează recunoştinţă a­­celora cari au pus-o în drepturi­le ei. D. . MINISTRU CIPRIANU, spune că reforma agrară, a a­­tins proporţii, ce nu au fost atin­se în nici o altă ţară. S’au expropriat în întreg cu-a­­prinsul ţării aproximativ 11 milioane jugăre de pământ din marea proprietate, dela 16.000 mari proprietari, păstrându-se în ac­el­aş timp o parte pentru realizarea unei alte opere tot atât de importante din punct de vedere economic şi naţional. Colonizările în nouile ţinuturi, atât de imperios reclamate de interesele româneşti. Chestiunea învăţământului ia­­r­ăşi este una din grijile guver­nului, care a înfăptuit­ până as­tăzi peste 7000 de şcoale. D. ministru ALF.CU CONS­­TANTINESCU schiţând trecutul poporului românesc şi luptele ce le-a dus pentru desrobire, a­­rată puterea de viaţă a neamu­lui românesc care a ştiut să în­frunte cu bărbăţie toate luptele în cursul vremurilor şi să rea­lizeze marea operă a unirii,, care trebuie să fie cimentată prin u­­nificarea sufletească. Prin înzestrarea ţărănimei ro­mâne cu pământ şi păduri s’a realizat în acelaşi timp o mare operă economică naţională. Paralel cu această operă eco­nomică s’a înfăptuit şi marea operă culturală. Nu prin opere negative, stând de o parte se poate clădi vii­torul unui stat. Nu zic, că în cursul operei noastre construc­tive, nu vom fi făcut poate şi greşeli, dar nu e mai puţin a­­devărat, că primim cu drag­ori­ma observaţii bine-voitoare şi orice concurs, care poate să contribue la desăvârşirea ope­rei începute spre binele nea­­raului şi ridicarea ţării pe tă­râmul economic şi cultural, ni­vel ce i se cuvine, după pozi­ţia ce o ocupă între statele mari ale lumii. In ce priveşte politica exter­nă, putem spune, cu mândrie că suntem consideraţi peste ho­­tare ca un stat puternic şi ca un element de ordine necesar pentru menţinerea păcii lumii. Procesul unirii sufleteşti se va îndeplini, orice piedică din orice parte i s’ar pune în cale. Mai vorbesc d-nii deputaţi Râmnean­u şi Lîcaret. MOŢIUNEA Se dă citire unei moţiuni prin care se exprimă încrederea în guvern şi parlamentul ţării şi se aprobă legile votate, ară­­tându-se că opera de refacere a ţării nefiind terminată nu e timpul ca să se facă experienţe cu oameni noul BANCHETUL La orele 1 s’a dat un banchet în restaurantul băilor. S’au ros­tit toasturi pentru M. S. Regele şi membrii guvernului. La orele 3 d-nii miniştri Alecu Constan­­tnescu şi Cipăianu au plecat la Timişoara unde au participat la concursul de coruri, iar de aici, la orele 9 şi jumă­tate seara spre Haţeg spre a primi misiunea alsaciană, care vizitează ferma generlului Ber­th­elot. Poliţai acuzat­­ de fals In acte publice şi delapidare Timişoara. 28 Sept. In sarcina fostului şef al poli­ţiei Lugoj, Constantin Comşa, actualmente poliţai la Câmpi­­na, inspectorul general adminis­trativ Gheorghe Butoi, a desco­perit falsuri în acte publice şi delapidare. Actele dresate au fost înainta­te parchetului Lugoj. -------XXX --------­ Dărâmarea zidurilor Bilanţului Atena, 29 (Rador). — Asocia­­ţiunea grecească de studii bizan­tine a adresat comisiunei de co­laborare intelectuală de pe lân­gă Liga Naţiunilor, un protest contra proectului autorităţilor turceşti de-a dărâma zidurile bi­zantine ale Constantinopolului. Acest act va aduce o ştirbire ştiinţei istoriei Bizanţului. ---------XYY --------­ im ŞTIM diverse. BRAŞOV Accident mortal de automobil 29 Septembrie Automobilul firmei Geiser din Rişnov, trecând cu viteză prin Grizbov, a călcat Duminică­­pe copilul Dincă Ion, elev al şcoalei de arte şi meserii, din Braşov, omorându-l pe loc. Acel­aş şofer a mai făcut câ­teva victime în aceeaș locali­tate, fără însă să fie pedepsit REGHINUL SĂSESC Nenorocire. — Incendia. — E*­pidemie. I 29 Sept Pul cel Gh. din com. Porceşti, pescuind cu dinamită în apa Mureşului, s’a rănit grav la mână şi obraz. Pacientul a fost internat în spital. — Localul şcoalei primare române din Aluniş a fost com­plet distrus de un incendiu. Pagubele sunt de peste 50 mii lei. Nu se cunosc cauzele incen­diului. — In com. Fol s’au declarat câteva cazuri de febră tifoidă. S’au luat măsuri pentru com­baterea epidemiei TARGU MURES Şcolare. — Furt.29 Septembrie Duminică, la orele 9 diminea­ţa, s’a făcut cu mare solemni­tate deschiderea anului şcolar la şco­la normală de băeţi din lo­­calitat©. După­ oficierea serviciului re­ligios de către protoereul Rusu, în prezenţa autorităţilor civile şi militare în frunte cu d. ge-­­­­ne­ral Şerbescu, directorul şcoa­lei, Creţu, a mulţumit generalu­lui Şerbescu pentru ajutorul dat şcoalei anul trecut. Apoi s-a dat un banchet, cu care prilej generalul Şerbescu a promis concursul său şi pentru acest an. — Necunoscuţi introducându­­se in locuinţa d-lui dr. Müller Adolf din str. Bariţiu 3, i-au furat bijuterii şi argintărie în valoare de peste 50 mii lei CLUJ Studenţeşti. — Inspecţie. — De la barou. — Numire. — Vizi­ta studenţilor turci. 29 Sept Rectoratul universităţii a lu­at măsuri de a nu se mai eli­bera certificate studenţilor cari au 2 ani de studiu, pentru amâ­narea serviciului militar, îna­inte de a fi dat un examen. — Zilele acestea, d. Septimiu Mureşan, prefectul judeţului, a inspectat mai multe comune din plasa Jîlău, interesându-se de mersul lucrărilor localurilor no­­ui de şcoală. De aci a plecat la Huedin, un­de deasemenea se ed­­ică mai multe localuri de şcoale. — D. dr. Suciu a fost reales decan al baroului avocaţilor din­­ Cluj. . . ! D. Ghişoiu, a fost numit ins-­­­pector de poliţie, la prefectura poliţiei locale. — Duminica viitoare va sosi în localitate studentul Ioan Mo­ţa, tare după cum se şt ie a fost achitat de Cur­tea cu ju­i din Bu­cureşti. ■■A®' Studenţimea locală îi pregă­teşte o manifestaţie de simpatie. — Maestrul Rndrel Schiller va da Joi 2 Oct. un concert în sala prefecture! judeţului —• Azi dimineaţă, la orele 9, au sosit laJumi at&te studenţii timi,_ju­teazâ ţara, noas­■ W La primiţi de autorităţile civile şi militare, d. profesor Bărbat şi alţii Ei au fost încuart­­uraţi la că­minul studenţesc. La orele 12 a fost o masă co­legială, iar seara un banchet la resturantul „New-York”. Mâine seara oaspeţii vor ple­ca la Oradea-Mare. JIMBOLIA Contrabande. — In noaptea de 25 spre 26 Sept., grănicerii de la pichetul 121 „Căpitan Ignat” au surpadus o contrabandă de 11 boi şi o vacă. Contrabandiştii văzându-se des­coperiţi, au tras focuri de armă asupra grănicerilor, cari au tras şi ei în contrabandişti 18 focuri. Virele au fost luate şi aduse la pichet. Contrabandiştii fiind urmăriţi au fugit peste frontieră. ORŞOVA Focul de la compania 7 de jan­darmi.­­ La 26 c., pe la orele 6 d. a., a izbucnit un foc în podul plin de fân al magaziei din curtea localului companiei I de jandarmi. Focul a luat naştere de la un coş defect. Mulţumită d-şoarei telefoniste Alexandrina Petcu, care auzind ştirea la telefon, repede a fugit la şeful pompierilor voluntari ai oraşului, care locuesc aproape de poştă, apoi îndemânării pi­chetului de incendiu al batalu­i de instr., dar în deosebi curaju­lui plutonierului D-tru V. Po­pescu, care şi-a expus viaţa, fo­cul a putut fi localizat pe la o­­rele 7 jum., din cauza lipsei de apă, neavând pompierii sacale de apă. Astfel s’au scăpat mu­niţiile şi din curte clăile de fân, care erau In apropiere. Pagubele cauzate zidirii se ri­dică la 30.000 lei, iar cele ale companiei de jandarmi la 5000 lei, bistriţa Bistriţa. — Reuniunea „Agro­nomica” a saşilor din Ardeal cu sediul la Sibiu, a ţinut la Bis­triţa, in zilele de 27 şi 28 Sep­tembrie, adunarea generală a­­nuală, cu care ocazie s’au ţinut mari serbări naţionale şi o ex­poziţie zootechnică, produse a­­gricole, maşini agricole, indus­trie, fructe și lucru manual, etc. No. 38 din DE GRAND* a apărut cu un cuprins sen­zaţional Ilustraţii numeroase şi admirabil colorate. ~ 3 E.ei 5 =—

Next