Universul, ianuarie 1926 (Anul 44, nr. 1-25)
1926-01-14 / nr. 10
O stare eu trne sî ipl ! E vorba de transportul de®toperit al deţinuţilor. Presa a ridicat de multe ori aceaaia chosiiulie si lotus o» islmtii sA iuipue singura soluţiune permisul de cele mai elementare considerativul de echitate şi amantat«. îndărătnicia celor vinovaţi de aceasta stare este cu atAt mai Condamnabilă, cu cât îndreptarea ei nu reclama sacrificii imposibile. In fiecare it. defilează prin centrul Capitalei grupuri de Indivizi de ambele sexe şi de toate Vitratele, încadraţi de agenţi ai forţei publice Unii merg de la poliţie la instrucţie. Alţii sunt duşi de la Văcăreşti la instanţele de judecata. Alţii sunt aduşi din provincie, de la penitenciare sau aresturi preventive, ca inculpaţi sau ca martori. In Bdrenţel® lor sau In haine referate, legaţi cu mârâie La spate sau trântindu-şi lanţurile de caldarâm, ei oferă privitorilor voluntari sau involuntari un spectacol penibil, inchipulțîv.1 ce trebue să simtă—și sa cugete --j.truinit car! coborând din holei ca să vadă monumentele Captalei und tar! marî, cu 18 milioane locuitori, — din Europa, nu din Asia, se isbesc cu ochii de acest sguduttor film viu ! Efectul emotiv nu este mult arai redus, atunci când un sergent trece un pas gimnastic, ducănd un arestat legat, sau când o santinelă cu baioneta la arma pat curge drumul dintre un regiment şi comenduire sau consiliul de război, precedat de un soldat jerpelit şi cu mâinile imobtilizate. Această situaţie POATE şi THEULE să înceteze. Ea poate să înceteze, pentru că este inadmisibil pentru o minte echilibrată că, atunc! când există automobile pentru toate serviciile—şi mai ales pentru toţi şefii lor — nu s'ar putea destina una sau câteva camionete pentru transportul deţinuţilor. Orice încercare de obiecţiune cade in faţa risipei ce se face in aceasta materie. Numai prea o îndărătnicie fără pereche fie menţine o anomalie tot fără pereche. Dar această situaţie nu nu.nai poate, ci şi trebue să dispară. In adevăr, societatea are dreptul să se apere în contra răufăcătorilor şi să pedepsească faptele dovedite. Ea n'are dreptul să compromită pe cei numai bănuiţi. Or, dintre cei „opriţi" la poliţie sau dintre preveniţii ee mandate confirmate, mulţi termină cu clasări şi cu achitări. Mai e nevoe de date statistice ? Naşte atunci întrebarea : in numele cănui principiu, sunt mai nataţî moralmente cei cari se dovedeşte in cele din urmă că sunt nevinovaţi . Un Individ trecut legat sau cu baioneta la spate pe dinaintea semenor săi suferă o derâdere definitivă, din care nimic nu-1 va putea smulge Are cineva dreptul sa practice asemenea cruzimi ? Este civilizația compntibilă cu ele . Am vrea s ft avem raspurisul— dar nu in sofisme, cias fapte. m Socialiştii francezi au feis participarea la guvern — Certflefcsile ruse.— Ciurâefârlla — Paris. 12 (Undor). — Congresul socialist a decis cu 1766 contra 1331 voturi şi 16 abţineri participarea ministerială cu condijia ca socialiştii sa capete majoritatea şi alegerea portofoliilor. • Paris. 12 fRador). — Rezultatul la care a ajuns congresul pai Udului socialist se datoreşte una rezoluţiuni tranzacţionale. Intr'adevăr, după mandatele deţinute de delegaţii care se aplicau rezoluţiilor cunoscute, rezultatul votului era neîndoios împotriva participant in guvern. D)e aceea şi hotărtrea congresului, luată după desbateri agitate, încheiate Luni la miezul nopţii, constitue o surpriză. Intre oratorii cari au vorbit Ch. Pom pere Morel a făcut un piolent rechizitoriu impotriva radicalilor. arăUUic că menţinerea colaborării cu aceştia ar însemna o decepție pentru clasa muncitoare, care, înşelată, s'ar putta îndrepta spre partidele reacțiunii. Bidegaraij a luat apărarea cartelului, adăogând că organizaţiile sindicale, având programul lor politic şi economic, s’ar putea alia acelui partid care nu lua in consideraţie desideratele Sindicale. Paul Bonconi a pus in gardă congresul înpotriva intransigenţei absolute. El a susţinut, că o grupare făcând parte din matriritatea parlamentară trebue să faca parte şi din guvern, fiind nedemn pentru partidul socialist să se bazeze pe aşteptarea unei catastrofe ca profitând de ea să obţină puterea. Vincent Auriol a susţinut participarea, Intru căt numai astfel pot putea fi realizate proeetele financiare ale cartelului stângei. Leon Blum a vorbit apoi declarând : Partidul socialist poate lua puterea numai singur, fără a ţâri la remorcă şi alte parline. Dacă vom reîncepe acordul cu minoritatea radicală, opinia pururea ar vedea In discuţiile noastre numai o josnică tocmeală. totuş, socialiştii, cari nu urmăresc o opoziţie sistematică, se pot strădui să menţină la putere pe reprezentanţii stangei. Renaudel a expus pe larg motivele care pledează in favoarea participării. Ţara a noii cartelui şi interesele partidului sunt legate de interesele ţării. Partidul socialist trebue nu să accepte, dar să ceară participarea ministerială. Renaudel a triclcat aducând omagii politicei lui Herriot şi declarând imposibilitatea pentru partidul socialist de a susţine pe Briand. Acesta va fi combătut chiar astăzi la comisiunea financiară a Camerei cu prilejul examinării proectelor Youmet. m Fiota engleză a piteat de pe Bilin Londra, II (Rador). — Flotila engleză, de pe Rhin, a părăsit Colonia, îndreptându-se spre Anglia. însemnările mele Ce mai trebuie E in genere o sbatere in toate purfile pentru şcoală. Se înaltă clădiri, se străduesc dascălii din răsputeri să-şi facă toată datoria, pe care le-o impune răspunderea. Se fac in legătură cu şcoala multe încercări meritoase de a se răspândi tpătătura şi de a se trezi, ori de a se ţine trează conştiinţa naţională. Se face desigur şi politică pe lângă şcoală, sau chiar in şcoale. Şi acest lucru nu numai că mi-i bun, dar e foarte dăunător. Şi impotriva lui, ne angajam să luptam cu toată energia. Asupra altei chestiuni, vreau să atrag acum atenţia. Am primit aici, la redacţie, două scrisori din Bucovina, foarte impresionante scrisori. Ni se plâng două biete văduve de războiu, că sunt, aşa de sărmne, încât nu-şi mai pot ţine copilele la şcoală şi că trebue să le dea la serviciu, să fie servitoare. Aceasta-i chestiunea gravă, pe care trebue s’o cerceteze cu toată seriozitatea şi so rezolve neîntârziat şi mai ales satisfăcător în interesul nefericitelor, cărora sărăcia li se pune de-acurmezişul învăţăturii elementare. La oraşe, se mai pot face liste de ajutoare, comitetele şcolare stăruitoare pot aduce unele uşururi de necazuri lumei şcolare. Dar la ţară, nu satele ne- i voiaşe ? C Cro. tra jurul alegerii dela barou — COMPLETĂRI IN CHESTIUNEA CONTESTAŢIEI Am arătat în numărul trecut că Comisia permanentă de pe lângă Uniunea avocaţilor a admis contestaţiile formulate in contra alegerii dela baroul de lllov. Decanul şi consiliul de disciplină au atacat cu recurs acea hotărîre. Completăm aceste informaţiuni cu cele pe care le-au aflat dela decanat. La alegerea din urmă, după cum se ştie a Căzut d. Dobrescu şi s’a ales d. Micescu. îndată după rezultat, s’au ivit câţiva contestatori, în frunte cu unii din cei căzuţi împreună cu d. Dobrescu. Comisia permanentă a admis contestaţia şi a invalidat alegerea. Principalul viciu pe care Comisia l l-a găsit, este că nu s’ar fi afişat publicaţia oficială la judecătoria din.... Pârlita-Săruieşti. Un alt motiv este că nu s’ar fi adunat un vot nul la marele total al voturilor exprimate. Hotărîrea însă recunoaşte, voluntar sau involuntar, că chiar în ipoteza contestaţiilor, decanul şi consiliul ales obţinuseră majoritatea la limbaj juridic, se cheamă că în asemenea condiţii contestaţia era fără interes. Când se va judeca recursul se vor lichida toate aceste chestiuni, precum se vor lichida și împrejurările în cari Comisia de judecată s’a completat s’a descompletat, s’a recompletat dând loc la desbateri, deliberare și pronunțare în condițiuni pe care jurisprudența va avea să le aprecieze. Reazemul pentru regina mama a Italiei Membrii Corpului diplomatic la cnirea din biserică TIGRUL TRANSILVANIEI BETHLEN - Sari, tigrule, pe Transilvania!... WINDISCHGRASTZ. — Nu pot că mă fine sglida!... Cine este pristol de Windisgraetz Prinţ d de Windischgraetz, care a fost principalul confident al împăratului Carul IV, aparţine ramurei ungare a uneia din cele mai vechi familii nobile. Unul din verii săi s’a căsătorit cu nepoata împăratului Franz-Joseph, — fiica arhiducelui Rudolf şi a principesei Stefania. Prinţul a dus o viaţă foarte aventuroasă. In 1918, pe când era ministru în Ungaria al aprovizionării, a vândut pe socoteala lui vagoane de cartofi destinate armatei. Comandant al unui escadron. ..prinţul negru“ — aşa era poreclit prinţul Ludovic de Windischgraetz — constituise în timpul războiului o brigadă specială, numită „brigada tigrilor“. Soldaţii, I cari o alcătuiau, recrutaţi I printre elementele cele unui viteze ale armatei maghiare, purtau ţie căciulile lor un cap de tigru. Brigada aceasta a luptat in timpul războiului I Carpaţii Transilvaniei. CE DECLARA FALSIFICATORUL Prinţul de Windischgraetz, care după cum se ştie a fost arestat, a fost interogat in mi multe rânduri. La început el nu a făcut decât mărturisiri parţiale. Miulţumin- 11u-se să declare că secretarul său Kovács, arătându-i câteva bancnote false, pe cari le găsise foarte bine imitate, l-a sfătuit să le pună in circulaţie. Intr’alt interogator, prinI s*a hotărît să facă mărturisiri preţioase, dând politiei indicaţii precise cu privire la numele complicilor si la faptele lor. S’a spus că prinţul şi complicii lui falsificaseră bancnotele intr’un scop „patriotic şi politic”. Faptul acesta nu este cultul adevărat, — cel pufin în ce priveşte pe prinţ, de oarece s’a dovedit acum că acesta din urmă s’a slujit neutru uzul lui propriu de produsul falsificării biletelor. Cu trei ani mai înainte orivitul, care era un jucător pasionat de cărţi, a pierdut o avere mare la casinurile din Budapesta şi Viena. Pierderile suferite s’ar ridica la 23 milioane coroane. Cum se pot recunoaşte Unitit Kitt! li mi Mti — Particularităţi - Credem că facem un real serviciu cititorilor noştri seimalambile particularităţile după car se pot recunoaşte bancnotele de IOOO franci francezi falsifice in Ungaria. Datele de mai jos sunt raportate de către comisiunea internaţională de poliţie criminală din Viena. Ca formal bancnotele falsificate au dimensiuni, adică lăţimi şi lungimi inegalecu diferenţe ce merg până la 4 mm. Aceasta face ca hârtiile-monedă plăsmuite, suprapuse ţie cele veritabile, să fie când mai mari, când mai mici. Hârtia, este ceva mai groasă, mai aspră la pipăit, oare cuiu asemuitoare celei de pergament și lisă — pe când hârtia bancnotelor „bune” e perfect albă și fină. De avut in vedere, tn deosebi, sunt Insă filigramele (adiefi desenele imprimate tn transparenta hârtiei). 1. Privind biletul din faţă, In bătaia luminei, se vede filigraumn lini node : „1000 f." şi „Banque de France“ ; iar de se apleacă puţin, eblic, părţile clare ies In relief cu un lustru foarte vizibil 2. Privind biletul din faţă. .Iar In contra luminei, se văd mubrele desenate ale literei ..E" şi cifrei „ÎOOO” defectuos şi slab reproduse, şi albite la inceputul şi la sfârşitul curbelor. Literele din „mille france“ din filigram, nu par deopotrivă de clare şi sunt trase din linii mai subţiri şi tremurate. Pe faţă , Fondul bate puternic un roş-brun. Cele două gravuri din medalioane (sus — la stânga şi la dreapta) sunt rău desemnate fără relief, cu prea multă culoare şi monotone. Iar cel de-a! treilea medalion (din mijlocul biletului), care nu iese prea mult la iveală in biletele adevărate, este in cele false prea vizibil şi cu o culoare variabilă. Clişeul: Albastru spălăcit bătând un albastru (cele mai multe bilete au chiar culoarea „verdemurdar“). Desemnul e defectuos executat. Părţile ornamentale de sus şi din josul biletelor — caii poartă cifra seriei şi numerilor — n’au relief, pe când un bilete adevărate ornamentele sunt umbrite şi apar puternic. Reprezentaţiimile figurate ale cadrului au pufin relief. Ilusia umbrelor in general e evocate prin „plinuri“ (de culoare). Desemnul celor două chipuri de femei (mijloc, jos) e lipsit de detalii. Execuţia textului e pufin nu- i grijită. Liniile fine orizontale cu cari se isprăvesc literele textului „iniile francs“ sunt groase. Paragraful urmăririi şi pedepsirii falsificărilor acestei monede (pus vizibil fu mici încadrări albastre, — la stânga şi latreapta sus. — reies mai vizibil şi viguros In hârtiile falsificate decât fu cele autentice. Data emisiune! e destul «1p bine reprodusă dar de cenuşie. In loc de neagră. Scrisul seriei şi al numerilor e de asemenea cam şters. Pp doss In general bancnotele sunt şi ami puţin reuşite de cât pe faţ ă. Fondul, mai cu seamă In dreapta şi stânga, personagiii® ies la vedere tntr'un chip prea mascat. Ornamentele şi personagfile clişeului sunt estompate şi foarte rău desemnate. Şi, i peste tot, nu se constată de loc reuşirea ilusiei de perspectivă, In părţile umbrite. • Contrafacerile descoperite date de emisiune diferite, dar poartă cele mai multe au fost găsite din emisiunea: „Paris, le 14 Septembre 1923’"—în cifrele seriilor, variind și ele de asemenea, aparțin mai cu seamă seriei A. 16%. Raportul din care extragem aceste date (organul cotii istimei internaționale de poliție criminală din Viena), dă ca exemplu — seria cu cifrele — „A. 1696—697 — 42.374.797“, L Ned. De film dîn vîeţ, ex~kizerului Berlin, ti (Rador).— în străinătate rulează actualmente un film reprezentând scene din viața de familie a fostului kaizer german, la Dorn. Ştirea reprezentărei acestui film a făcut deosebită senzaţie in Germania. Din Dorn se anunţă că este vorba de un abuz de încredere al unui fotograf din llaga, care a luat copie de pe un film destinat numai cercului strict al fostei familii imperiale, dându-i apoi la comerț. -00000~ Alegerile din Siria Paris, 12 tRador). — Alegerile din Siria pentru marele consulu sirian s’au defășurat in cea mai mare linkile la Damasc, Homs, Alep și Alexandrelle. FILAF Orice s’ar zice, ungurii sunt bine crescufi. In totdeauna au ţinut să fie eleganţi cu vecinii. In special, în ce ne priveşte, cred că nimeni nu merită un monument mai măreţ de cât Tisza, care a binevoit să deslănjue războiul numai ca să ne ajute să ne ’atindem până la Tisa. Dar niciodată nu merseseră cu distincţiunea sufletească pân'n acolo unde au ajuns cu tipografia financiară. Windisgraetz, aristocrat pursânge, cu joben şi ghetre albe, cu monoclu şi vestă fantazie, şi-a zis: — In fiecare zi fraţii din Transilvania reclamă pe români la Liga Naţiunilor. E adevărat că adresele astea stârnesc tot atâta haz ca cupletele lui Tănase, dar în definitiv nu e real să nu dăm şi noi prilej românilor să se plângă în contra noastră. Şi pentrucă ungurii, când s’apucă, o fac fată, boerul maghiar şi-a jurat în barbă» ca Bajazet la Rovine, să dea cailor ovăz din parlamentul de pe malul Dunării, să nu mai rămâe ni timp din sdreanţa de prestigiu în care se mai încălzea Budapesta. Ţinând să facă un deosebit serviciu României, ca să dea dovada supremă că nu-i poartă ură, şi-a luat ca complice şi pe conte Ie Telelei, cel care şi-a pus neputința la încercare ca să ne dea tava la Washington. In felul acesta, Windisgraetz are dreptul să ne strige astăzi: — Nu vă putetî plânge! Am arătat ce cherestele sunt cei cari v’atacă! Punând tipografia miraculoasă în mișcare, maghiarii au dat o dublă lovitură. Mai întâi au strâns mai mult ca totdeauna legăturile dintre statele Micei Inţelegeri. Al doilea, au ridicat contra lor chiar acele ciosvârte din opinia publică a unora din Aliaţi, care nu vedeau din depărtare în mărime naturală monumentala îndărătnicie maghiară şi căzuseră în naivitatea unor indulgente riscante. Un singur lucru ii mai rămâne Ungariei, dacă vrea s’aducă Europei un serviciu și mai mare: să apeleze la atavismul mongolic, să-și desfacă vinele, să facă harakiri, — și cel pufin să moară frumos, dacă a trăit arăt. _____ DON JOSE Un fioros atac al bandiţilor mexicani Ei au măcelărit şi au ars de vii pe călători, garda militară a unui tren şi după ja! au fugit cu maşina Pariati (Undor). — Er i s’a săvârşit în IV Mexico un atac fioros, asupra unui tren de călători. Douăzeci bandiţi mascaţi, comandaţi de fostul colonel Nunez, au atacat im tren lângă staţia Guadelajera, au masacrat cea mai mare parte din călători, şi aproape toată escorta militară, apoi au dat foc trenului şi victimelor şi au furuit cu ircamotiva, luând cu ei 300.000 pesos. Au fost găsite douăzeci cadavre carbonizate. Se crede că celelalte victime se află sub rămăşiţele arse ale vagoanelor. Trupele au pornit in urmărirea bandiţilor. • Informaţiunile primite ulterior de administraţia căilor ferate arată că toate vagoanele au fost arse cu pasagerii din ele. Locomotiva de care bandiţii s’au servit pentru a fugi, a fost găsită, deraiată, câteva gări mai departe de lacul atentatului. Se crede că bandiţii au atacat trenul crezând că printre călători se năşeşte şi Jaleco, comandantul militar al Statului. Congresul extraordinar al avocaţii©!* _ s’a votat, ca unanimitate, declararea grevei generale — Ziua 11-a Duminică dini., şedinţa sa deschis la ora 10, in sala curţii cu juraţi, sub preşedinţia d-lui L. Dobrescu. Cel dintâi a vorbit d. CELAREANU (Romsnaţi). Usa a declarat că, fără îndoială s'ar găsi şi alte mijloace — afară de grevă — spre a preîntâmpina regimul fixat ia viaţa juridică viitoare a ţării, pe care il preconizează guvernul în noul proect de lege a timbrului. Usa recomandă ca cel mai eficace mijloc, acela al protestului hotărît şi demn ce lar formula în Parlament, cu prilejul discuţiei legii, cei 150 de avocaţi, senatori şi deputaţi, cu care se mândreşte corpul. Adaugă însă, că dacă se va recurge la calea extremă a grevei, să se facă pe temeiul aprobării unanime a tuturor decanatelor din ţară spre a se garanta solidaritatea desăvârşită şi demnă a corpului, până la sfârşit. D. N. COMŞA (Tulcea). Critică legea accelerării, care a adus disordinea în spiritul de dreptate al ţării şi prevede aceleaşi urmări, păgubitoare pentru lege şi dreptate, şi de pe urma legii noui a timbrului. E pentru greva generală demonstrativă, dar cere solidaritate şi curaj în hotărîrea luată spre a se ajunge în mod sigur la isbanda finala. D. N. URSULESCU (Bulţi), după ce arată consecinţele dezastruoase, înregistrate pretutindeni ca prin aplicarea legii accelerării în Basarabia, cere să se facă imediate stăruinţe pentru modificarea acestei legi. Aduce declaraţia de unire a baroului d-sale. Ia decisiunile ce se vor lua şi invită Uniunea să ia cele mai severe măsuri de represiune contra avocaţilor parlamentari, cari prin atitudinea lor faţă de legea accelerării şi faţă de proectul legii timbrului, vor dovedi că sunt contra corpului.D-nii STELIAN BOCDANESCU (decanul baroului Ialomiţa), MANDELA (decanul din Vaslui) şi ANDREI LIVEZEANU (Vâlcea) vorbesc în acelaşi sens. D. ALEXANDRU ACIU (Zalău), nu crede în eficacitatea grevei căci se teme că,se va zice că luptăm în contra actualului regim politic-D. D. D. DOBRESCU, prezidentul „Uniunei", ţine să precizeze că avocaţii n'au avut in vedere nici în acţiunile lor anterioare şi nici în aceasta, vr'un interes sau vr'o preocupaţie politică. Nu fac decât să apere cu străşnicie interesele superioare de lege şi dreptate ale ţării şî să lupte pentru salvgardarea şi promovarea intereselor lor profesionale. D. POMPILIU IOANIŢESCU (Ilfov), constată că înainte de a se produce greva generală a avocaţilor ce se anunţă abia, s'a şi produs o grevă, şi anume greva justiţiabililor. Cetăţenii au început să prefere căile particulare (arbitrigii etc.) pentru curmarea pricinilor şi judecarea litigiilor dintre ei, în locul căilor legale. Greva avocaţilor trebuie să se decidă pe principiul că : justiţia să fie a tuturora! D. AUREL OLEANU (Braşov) critică sistemul de legiferare cu care a fost dăruit Ardealul cu legea, sub toate raporturile, rea, a accelerării şi aceea a timbrului pe care o vesteşte guvernul. MOŢIUNEA După ce mai vorbeşte d. UTEIMNESCU (Vâlcea) şi se ia act de deriziunile ei desiderate de barourilor, cari n'au putu fi reprezentate in congres, se dă citire moțiune! prin care : Congresul extraordinar al avocarilor din România, constatând : consecințele păgubitoare pentru putin administraţie a justiției ionrâ produse «le aplicarea legii accelerării lu nesocotirea modificărilor propuse de avocaţi şi primejdia ce o constituie pentru legile ţarii şi pentru ideia de dreptate însăşi, înfăptuirea dispoziţiilor cuprinse în proectul de lege a timbrului DISCLARA GREVA GENERALA. Hotărîrea congresului se va înfăptui în ceasul, când conducerea centrală a corpului (Uniunea), va crede că a epuizat toate mijloacele directe de stăruinţă şi expunere a defectelor celor două legi, ţi cândguvernul — trecând peste instituţia avocaţilor — va încerca să dea expresiune legală acestor măsuri. SE VOR TIME ADUNATII PUBLICE IN PROVLNCIE In vederea lămuririi publicului asupra problemei — de obștesc interes — ridicată în acest congres, decanii barourilor din provincie au început să convoace adunări publice în cari expun punctul de vedere al corpului și critică pe acela al legiuitorului, cu privire Ia legea aplicată și la cea protedată Prima adunare publică a convocat-o d. Nic. V. Pârvulescu, decanul baroului, din Ploeşti. L Ned. Horgolfera bolgár ANDREI LIAFCEV prim-minstru D. A. EUROFF ministru de extern*