Universul, iunie 1926 (Anul 44, nr. 122-147)
1926-06-01 / nr. 122
tsva,y»g. v Cum înţelege Mussolini pacea în Europa — Pactul de la Locarno. — Imperialismul Italiei. Dezarmarea şi revendicările Italiei , Clpraa. ‘29 (Rador). — La încheierea desbaterilor asupra budgetului ministerului afacerilor străine, Mussolini a pronunţat in Senat un discurs în care, după ite a subliniat că nu s'au adus critici, esențiale politicei externe a guvernului, a vorbit despre pactul de la Locarno A arătat, că a dat adeziunea Italiei, spre a nu fi izolată și pentru ca Italia să nu rămână în afară la un pact fundamental încheiat între cele mai mari puteri europene. In sfârşit, Italia a aderat la pactul din Locarno pentru a nu scăpa prilejul de a se pune pe acelaş plan cu Anglia. Mussolini a adăugat, că Italia n’a stârnit asupra garantării frontierei la Brenner, în primul rând spre a nu complica şi mai mult pactul şi apoi pentru că nu putea cere Germaniei să garanteze frontiera Brennerului, care nu este frontieră italo-germană. Italia a aderat la pactul din Locarno fiindcă el se inspira din principiile păcei deşi spiritul de la Locarno a suferit în ultimul timp câteva modificări. Mussolini a ţinut să afirme încă odată cunoscuta teză a guvernului italian, arătând că, fireşte, Germania va intra în Septembrie ca membru permanent în consiliul Ligii Naţiunilor, teză totdeauna susţinuta de Mussolini. ESTE ITALIA IMPERIALISTA ? După ce a vorbit despre problema emigraţiei şi despre şcolile Italiene în străinătate. Mussolini a adăugat următoarele: „Vreau să fac o declaraţiune de ordin general, foarte explicită. Politica italiană a fost întotdeauna bănuită de imperialism. Am mai explicat într'un interview publicat de 1000 ziare americane ceea ce gândesc eu despre fenomenul imperialist. Cred că trebuie să se înţeleagă ceea ce arată studiile , cărţile ce formează patrimoniul comun al culturei, anume că orice fiinţă care poeşte să trăiască posedă tendinţe imperialiste, şi astfel popoarele care reprezintă un ansamblu coordonat şi conştient de fiinţe omeneşti, dacă voesc să trăiască, trebuie să desfăşoare o anumită voinţă de putere. Fără aceasta ele pot numai să vegeteze şi să-şi târască viaţa, fiind pradă unui popor mai puternic, care şi-a despoliat mai mult această voinţă de putere. Spuneam aşadar, că imperialismul italian este un fenomen de demnitate a poporului italian, mai înainte de toate de demnitate morală. Este o nevoie de expansiune economică şi intelectuala a unei naţiuni care a venit cam■ târziu. Când un popor intră in lume, într’un moment când toate celelalte naţiuni şi-au găsit locul, acel popor provoacă oarecare supărare. Oaspetele neaşteptat câteodată nu este agreat. Se aud fraze frumoase despre solidaritatea internaţională, fraternitatea popoarelor, cordialitatea relaţiunilor între naţiuni, dar toate acestea nu sunt decât literatură dulce. Realitatea este cu totul alta. In realitate niciun popor nu face politică internationalistă si de fraternitate. Toate popoarele ridică bariere formidabile, care în prezent sunt numai de ordin economic şi politic. Chiar popoarele care aveau traditiuni liberaliste, se grăbesc să le îngroape şi să le uite. PACIFISMUL ITALIEI Imeprialismul nostru nu există în sensul unui imperialism agresiv şi explozibil, care să pregătească războiul. Trebuie să declar, nu pentru, domniile voastre domnilor senatori, care urmăriţi de aproape politica externă a guvernului, dar pentru lumea întreagă, că Guvernul fascist nu urmăreşte şi nu poate urmări decât o politică de pace. Guvernul fascist nu voeşte să tulbure pacea. .. a dovedit aceasta prin fapte. El a lichidat toate punctele litigioase cu vecinii, care ar fi putut aduce un conflict. A voi pacea nu înseamnă insă să fim dezarmaţi. CÂND VA DEZARMA ITALIA Trebuie să fim înţeleşi şi în privinţa acestei chestiuni a dezarmărei. Dezarmarea trebuie să fie totală fiindcă altfel înseamnă o proastă comedie. Totală, adică pe mare, pe uscat, în aer. Până când toate statele nu vor fi dezarmat în mod efectiv, Italia nu poate dezarma, fiindcă altfel ar însemna să se sinucidă, să-şi piardă independenţa şi libertatea. Aceste consideraţiuni trebuie să va lămurească de ce colegul dv. generalul de Marinis, observă la Geneva o atitudine fermă foarte inteligentă de salvgardare a intereselor italiene şi ieli cum delegatul nostru la conusiunea dezarmare a pus problema în complexitatea ei. Nu trebuie sa se controleze numai câte tunuri posedă o naţiune, câte avioane, câte vapoare. Trebuie sa se vadă ce posedă acea naţiune că materii prime, ca fabrici, ca uzine care pot crea mâine la un moment dat un număr mare de corăbii, de tunuri, de avioane, iată politica noastră de pace, aşa cum vă spuneam, de pace cu demnitate, cu hotărîre, pace pusă sub tutela intereselor noastre oriunde şi împotriva oricui ar fi. Va trebui ca şi această tânără Italie să-şi facă puţin loc în lume. Cred că în felul acesta se salvează cu adevărat pacea, că se face o pace şi justă şi durabilă, aşa cum scrie în Evanghelia, acum atât de veche, din epoca wilsoniană. Acestă pace justă şi durabilă trebuie să fie însoţită de satisfacerea intereselor noastre legitime şi sacrosancte. Un popor nu poate fi condamnat să vegeteze, şi cu atât mai mult când este vorba de un popor ca cel italian care este vechiu pentru istorie şi a creat o foarte nobilă civilizaţie. REVENDICĂRILE ITALIEI Acest popor are drepturi pe care le revendică hotărît şi pe faţă. Socotesc că naţiunile care în marele război au fost aliatele noastre, se vor convinge că vor trebui să ia în seamă cererile noastre legitime, în orice caz, să fie bine ştiut că nu se va putea da nimic oricărui nit popor, dacă mai înainte nu se vor fi satisfăcut drepturile Italiei. Acest lucru va fi cu putinţă, căci există un punct asupra căruia guvernul fascist este absolut intransigent: Chestiunea consiliului Ligii Naţiunilor şi anume punctul relativ la unanimitatea deciziunilor. Noi nu suntem încă în fruntea constelaţiunei popoarelor. Noi nu avem o suită mai mult sau mai puţin numeroasă de clienţi. Avem însă formidabila armă a dreptului de „veto" şi la acest „veto’ nu înţelegem să renunţăm cu nici un chip. Ovaţiuni îndelungate şi călduroase au salutat discursul lui Mussolini. Senatul a adoptat apoi budgetul ministerului de externe. MUSSOLINI Tot Ibihin! Rezultatul alegerilor parlamentare este astăzi aproape cunoscut. Rezerva acestei aproximativități o făcurăm numai în ce privește definitiva și precisa repartizare a mandatelor ce se va afla ceva mai târziu, deoarece contabilitatea introdusă în noua lege electorala de savantul matematician de profesor Traian Lalescu este cam complicata şi zăbavnică. Dar, deocamdată, se ştie cu siguranţă că , guvernul ‘şi-a adjudecat majorităţile trebuincioase pentru a rămine, opoziţia unită naţional-ţărănistă (în special cea de prima nuanţă) a dobândit un număr destul de însemnat spre a-i asigura — dacă nu puterea, cel puţin succesele acelor obişnuite şedinţe tumultoase, concerte simfonice interesante, de came de data asta vor profita şi abonaţii nouălor instalaţii de radiofonie, la domiciliu, fără să se deranjeze să urce Dealul Patriarhiei ori scările Senatului. Se mai ştie, apoi, că partidul liberal vine, la împărţeală, în rândul al treilea, iar după el Lista cuzistă, şi în fine că nu au obţinut niciun loc candidaţii d-lui Schina, nici cei comunişti. Asta se ştie. Dar ştim numai noi cei cari privim oamenii şi lucrurile fără ochelari vopsiţi de patimă şi întunecaţi de părtinire. Adevărul e că rezultatul alegerilor e cunoscut de toată lumea, afară numai de cea... politică. Nu este un paradox. Ia citiţi. Cum ne impune nouă datoria profesională, gazetele tuturor partidelor ce au luat parte la lupta electorală. Dar, fiindcă bănuesc că cei mai mulţi din dumneavoastră, nefiind încazarmaţi politiceşte, nu v-aţi impus corvada aceasta, vă rezumez eu pe scurt părerea presei politice. PRESA GUVERNAMENTALA. — Triumf pe toată linia cu toate că am avut împotriva noastră o formidabilă coaliţie de partide adverse şi campania celui mai deşănţat demagogism. Opoziţia e complet zdrobită. mmmmmmmmammmmmm PRESA OPOZANTA. Cu toate sălbăticiile şi matrapazlâcurile la cari s‘au dedat cei dela cârmă, opoziţia unită a izbutit totuş sa‘şi trimeată in parlament reprezentanţii ei mai de seama în număr impunător. Victoria morală e a noastră. Zilele guvernului sunt numărate. PRESA CUZISTA. — Deşi, luptând numai cu un om şi cu o idee, lipsiţi de fonduri materiale, ostracizaţi de o anumită presă şi de finanţa venetică pusă în slujba duşmanilor ţărei, naţiunea a cucerit nouă scaune în Cameră pentru noi. Onoare alegătorilor români şi creştini ! ...Şi aşa mai departe. Va să zică, toate partidele noastre politice se declară mulţumite de rezultatul alegerilor ? E extraordinar cum pasiunea politică creează iluziuni optice. Ca toate patimile, dealtminteri. Dintr'un poet al nostru mediocru ,mi-a rămas, în aceasta privinţă în memorie, un catren lapidar şi aforistic, ce preţueşte mai mult ca opera lui întreagă. Amorul este ca o pizmă prin care ochiul de amant în orice iarbă vede-o roză Şi‘n orice floare-un diamant. Politicianul orbit de interes şi de pasiune e mai rău ca îndrăgostitul. Toate secăturile ce‘l linguşesc devin talente şi valori, toţi oamenii de treabă cari li semnalează cinstit greşelile se tansformă pentru dânsul in imbecili şi vrăjmaşi de moarte. Aşadar, privite prin prizmele politice respective, toate partidele noastre, după alegeri, îşi freacă palmele cu bucurie. Ne-am declara şi noi mulţumiţi, dacă am şti că şi ţara, aceea care frecventează mai mult percepţiile decât localurile de vot, dacă şi ea participă la această jubilare ? încă avem naivitatea să credem că, în afară de membrii cari ‘şi plătesc cotizaţiile regulat în cluburile politice mai există un mic rest de ţară românească, ce s‘ar putea fifra la circa şeaptesprezece milioane de locuitori. George Ranetti Pensionarii — Anomalii, cari trebue Îndreptate.— Pensionarii. Iată o categorie de cetăţeni, cărora statul le datoreşte întreaga lui solicitudine şi în aceeaşi măsură in care este dator să ajute pe funcţionarii lui devotaţi. Este cunoscut adevărul, că statul, care are funcţionarii cei mai bine plătiţi, are şi funcţionarii cei mai bine pregătiţi şi pricepuţi şi deci administraţia cea mai bună. Pilda, în această privinţă, ne-o dau statele apusene începând cu Anglia şi cu ţările nordice, unde integritatea şi destoinicia funcţionarilor excelează. La noi, nu ne putem lăuda încă cu aceste exemple. Există, însă, unele anomalii, cari trebuie grabnic îndreptate. Ele privesc pe pensionarii I statului şi d. ministru de finan- ţe e dator să le îndrepte, prin lege, ca să dea pensionarilor I mângâierea necesară şi dato- I rită de stat batrâneţelor lor, după o viaţă întreagă de muncă, de trudă grea pentru apărarea intereselor statului. Sunt pensionari ieşiţi la pensie înainte de război sau până la 1916. Aceştia primesc, cu toate adăugirile de scumpete de după război, o pensie neîndestulătoare pentru greutăţile traiului de azi. Sunt alţi pensionari, cari au ieşit la pensie după război şi au beneficiat de o pensie mai apropiată de valoarea banului de azi. Deşi cei dintâi au ieşit la pensie după numărul de ani cerut de lege şi la gradul, pe care-l poate ajunge,după o viaţă de strădanie şi de muncă grea în administraţia ţarei şi potrivit cu destoinicia lui,— un funcţionar totuşi nu primesc acum, cu toate adăugirile amintite , decât jumătate din pensia pe care o primesc azi cei din urmă, ieşiţi la pensie după un egal număr de ani şi după aceeaş trudă pentru buna administraţie a ţarei, ca şi cei dintâi. Este o nedreptate, care cer o grabnică îndreptare din partea guvernului şi în special a d-lui ministru de finanţe, care cunoaşte foarte bine viaţa şi greutăţile funcţionarilor, îndreptarea o poate face d. ministru de finanţe, venind cu o lege, prin care, — recunoscând că pensionarilor dinainte de război li s'au reţinut valori aur — să le dea şi lor aceleaşi pensii ca şi celor ieşiţi la pensie după război. Şi unii şi alţii au slujit statul cu aceeaş credinţă, întâmpinând aceleaşi greutăţi şi devalorizarea banului, ca şi scumpetea şi nevoile vieţii fiind şi pentru unii şi pentru alţii, aceleaşi. Credem, că d. ministru I. Lăpedatu, ca şi întreg guvernul şi Parlamentul, vor recunoaşte îndreptăţirea vechilor pensionari dinainte de război de a se bucura, la grade egale, de aceleaşi pensii ca şi colegii lor ieşiţi la pensie după război şi vor aduce şi vota legea de rectificare necesară, mai ales că bugetul statului nu se încarcă cu diferenţe prea mari,— e vorba numai de câteva milioane lei, — fiindă pensionarii antebelici au rămas cu mult mai puţin, la număr, decât cei postbelici. Emil Ciucianu "Moşîpolitici: încurajarea industriei naţionale: gogoşi şi fioricele. Căsătoria unui unchiaş (gen. Averesen) cu o fată de 16 ani (Puterea). Flăcăul Iuliu Maniu. Al doilea director al închisorilor. Din gazdă, musafir. Sau: A mai zis un neamţ odată Că nimic nu-i nou sub soare. Cine ’n parte, parte-şi face De,, ’nchisoare. Ţara piere şi baba... sau dimensiunile drapelelor. Balada directorului Teatrului din Chişinău, d. G. Topârceanu. Circul din gropile lui Oatu. Cine a învins pe temutul mardeiaş Nicolae Stan zis Guşe, în VESELIA de Joi, 27 Mai. Ciocnirea de trenuri dela Oneşti — DOI MORŢI - Iaşi 29 Mai O ciocnire de trenuri sa întâmplat pe linia Tg.Ocna—Oneşti. Ciocnirea s'a produs la Tg. Trotuş şi a fost foarte violentă. Treisprezece vagoane dela ambele trenuri au fost sfărâmate. Frânarul Gh. Olariu şi Gregore Toma au fost omoriți. Autoritățile cercetează. [olsneto! (lire Mii Duminică, 23 col., a fost aşezat, în locaşul de vecinică odihnă, corpul neînsufleţit al colonelului Grigore Ghieorghiu de la serviciul geografic al armatei. . Cariera militară, în specialitatea topografică, i-a fost drum drept de datorie împlinita. Douăzeci şi cinci de ani, păduri şi vai, ape şi munţi. l-au văzut căutând lungimi şi unghiuri spre a da Ţării şi Armatei hărţi trebuitoare. Prietenii săi îl convinseră că trupul său bolnav avea nevoe de odihnă şi astfel acceptă concediul spre a se retrage la moşia părintească din jud. Mehedinţi. Aci se mistui pe patul suferinţii până în ziua de 21 Mai a. c. Generaţiile de elevi pe cari i-a format, păstrează astăzi întreaga admiraţie pentru munca fără margini pe care a depus-o, conştiinciozitatea şi cinstea ce şi-o impunea sieşi şi celor dimprejur. De la C. F. R. Prelungirea vizei biletelor pentru târgul Moşilor Viza biletelor pentru înapoierea vizitatorilor la târgul Moşilor se va face până de 1 Iunie inclusiv, celor sosiţi în Capitală până în ziua de 29 Mai inclusiv. Fixarea cursului zlotului Cu începere de la 1 iunie a. c. cursul zlotului polonez, în raport cu transporturile pe c. f. r. se fixează la 25 lei. Linie înfundată Din cauza ploilor torenţiale din regiunea Cucuteni-Movileni, s-a revărsat apa peste linia ferată, spălând balastul şi parter din terasament pe o distanţă de 100 metri. Cu ajutorul echipelor de linie circulaţia a fost restabilită. Până la noi dispoziţiuni toate trenurilevor circula pilotate pe porţiunea dintre Cucuteni şi Movileni. Din 1 Iunie 1026, in staţia Cernăuţi se va forma regulat un tren colectiv, având destinaţia încărcăturii numai pentru stația Focșani cu ramificația Focșani. Odobești.* * „UNIVERSUL LITERAR1", nr. 22 din 30 Mai. Să nu ucizi, fragment din to— — 1 __ _ _ *• ,î _ ■ Ildii ll|t,llliuuuvaic UL, vyvirt» 1 Petrescu ; Povestea Maicii Domnului : (Despărţirea,, Rusalii, Jalea, Bocetul) poemă de Ion Pillat ; Dnimanion II (Oameni demonici) de Lucian Blaga ; Răsăritele Artur Enăşescu; Ce iureş fără de svon, poemă de Ion Marin Sadoveanu ; Critica şi contimporanii de Scarlat Struţeanu; Rîndunicile, nuvelă, de Alfredo Panzini, trad. de Alexandru Marcu; George Hering de I. G. Racila ; Tonitza, poezie de G. Nichita; In noapte de Eugen Victor; Instinctul artistic de N. N. Mateescu; Dedicaţie de M. Nann ; Bibligrafiile de Paul I. Papadopol; O seamă de cuvinte de Rud. A. Knapp; Cronica plastica : (Salonul Oficial : sala Adam Bălţatu) de N. N. Tonitza ; Cronica muzicală : (Ultimul concert simfonic) de G. Breazul ; Cronica teatrală : („Primejdia“ de P. Frondaie) de B. Cecropide; „Salonul Literar“ Conferinţele Institutului Social Român ; (Politica culturi; de D. Gusti) de I. Floroiu; Calendar literar ; Ecouri (Redacţionale ; Din străinătate; Reviste Exnoziţii, etc). ’ I Buletin bibliografic săptămânal, de Al. Sadi-Ionescu. Reproduceri după tablouri de la „Salonul Oficial“ : I. Steurer, Ionescu Sin. Papatrianlafil, Vavelyna, Letiţia Al. Stamatiad şi după George Hering, din colecţia de stampe a Academiei Române. Coperta : Maria Ciurdea-Steurer: Fetiţă cu porumbel. Iarăşi documentele asupra originii războiului Paris, 29 (Rador). — Deputatul Moutet, referîndu-se la memoriile Lordului Grey a pus d-luî Briand o întrebare scrisă asupra propunerilor pe care Wilson le-ar fi făcut Franţei şi Angliei la începutul anului 1916, în vederea convocărei unei conferinţe de pace. „ Răspunsul d-lui Briand a fost publicat astăzi in ..Journal Officiel“. Primul ministru subliniază, că este inexact să se reprezinte conversaţiunile colonelului House, la care face aluzie Lordul Grey, cai propuneri concrete. D. Briand aminteşte că Wilson n’a făcut nicî o intervenţîune directă, înainte de Decembrie 1916 şi adaogă că ministerul de externe prepară publicarea documentelor diplomatice franceze referitoare la originile evenimentelor războiului, cari vor lămuri complet toate faptele. ----------x X x ———— Moartea unui fost ministru ungur budapesta, 29 (Rador). —■ Fostul ministru de justiţie, Vazsonyi, şeful partidului democrat, a încetat, din viaţă astăzi la Baden, lângă Viena. X UNIVERSUL Fabricele de încălţăminte ELVEŢIA furnizează zilnic ultimele noutăţi în PANTOFI de SEZON DE PIELE ŞI PANZA pentru Doamne, Domni şi Copii 5478 următoarelor magazine: La încălţămintea,,BULLY“ Cal. Victoriei 90 La încălţămintea „BULLY“* 1*0*31 „The Capitol Shoe“ Strada Paris 10 „La Flota Engleză“ Str. Smârdan ? Frumuseţea fermecătoare a ondulinelor unui păr mătăsos este succesul unei întrebuinţări a "Shampoo-Elida" Fără urma unui adaus vătămător "Shampoo- Elida" curăţă cu uşurinţă, prin săpunul lui special, părul şi porii capului în mod sigur şi temeinic. Săpunul, cu faimoasa sa spumă, distruge prin milioanele de balonaşe orice necurăţenie. întrebuinţând "Shampoo Elida", părul capătă un parfum durabil, menţinând şi îmbogăţind ondulinele sale naturale. SHAMPOO ELIDA fără sodă, prompt din depozit la Reprezentanţa Generală I. BLUM & Co. Bucureşti Str. Bis. Enei 11 bis. Telef. 2027 TURBINA apa BANK! RANDOMENT uvsr.££ Adaptabile la orice cădere de apă in cursul tunel Septembrie s'au vândut 6 TURBINE pentru mori şi uxine electrice Informaţiuni și devize Reprezentanta generală: Ing. L. HELTAI A Al. Tomescu, Cal. Rahovei, 46 nm I mmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmammmmmmmmm Reclama este sufletul comerţului BOLNAVII DE Plămâni astmatici bolnavi de piept scrotuloşi anemici săraci de sânge slăbiţi aflu mult dorita uşurare a suferinţelor lor prin SIROPUL VERIES Se întrebuinţează:Inca la: tusa mägäreascä, raetiitiscoală englezească), scuipat de sânge, boate femeeşti, precum şi la tot felul de slăbiciuni. Mii şi mii scrisori de recunoştinţă dovedesc efectul al Siropului Vertes Just foarte plăcut. Premiat la Paris, Londra, Ostende şi Roma. Un colet poştal conţinând 1 sticle 450 lei felii Farmacia VULTURULUI Strada Regele Ferdinand No. 2 ___________Spezele poştale şi ambalaj în regie proprie Reclame e sutiern! comertului ! gr. H. Martin rachiul specialist reîntors in Capitală vindecă NEURASTENIA, HISTERIA, (Ti- Imiditatea, Melacolia, Insomnia, Smnolenţa, Paralisia, Tremuraturi, Ticuri, Nevralgia, Reumatism* Sughiţul, Vărsături, Impotenţa. Incontinenţa de urină după systemul prof. Bernheim Nacy, Dubois (Berne), Berlion (Paris), HIPNOTISM, reeducaţia voinţei a caracterului. Tratamentul. Copiilor întârziaţi, impulsivi, vicioşi. ELECTROTERAPIA. Tratamentul radical modern al SYFILISULUI Calea Victoriei 33.fost 47 Casa Frascaţi Cons. 9—11 şi 2—7 MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea Judiciară ABSOLVENŢI Şcoala superioară comercială, Salcia contişti» caută o bancă mare. Căsuţa Poştală 429. CASA de MODE Olimpia şi Anie, cântă urgent bune lucrătoare. Cal. Victoriei 114, 5515 Citiţi „VESELA“ Citiţi Veselia“ CARBURATORUL SOLEX dă motorari! Ford pornirea uşoară (chiar in timpul Iernai) uşi ralanti şi o supletâ extraordinarâ, reducând consumafiunea In mod uimitor. Se montează in câteva Clipe, fără a schimba ceva nici la comanda nici la țăvSrie nici la dispozitivul de încălzirea gazelor DEPOZITARI GENERALI GR. CRISTEA & Co. BUCUREȘTI, 88 CALEA VICTORIEI 88. umilii muri și de picior febușii o. SÉraslÉsÉIE I. Jaegerndorf i VOPSEAUA DE PA», 'RAPID” TSTSfllCOriTESTASIl CtA Mâi RE NUMITA st Gosetn. m toats, huânţele i.A FAIMACII BAO«UC«.K AmeitFT-nTfii-TiinmwiiTPistrui de Picat —Pete dio sarcină,— O ’Ice fel de pete pe Obraz. distruge sigucr CREMA ^DICAV „TONNYS* — catifereaza ti albeste tenul__ N eu um arote itcfs o r i de mul ' tVa,r^ . "ideiül DO lei ' «aJ'riSamwt ta»,«, ”/Í7 ^Reprezentanta Laboratoruhp TDnnvs.Bttcurațti.SttOdt.roveni 2D “ FEE I Rotund pentru beton armate ni ti 11 Toate profilurile tăiate la lungime CIMEIT Portland superior Se găsește în permanentă în depozitele I M. HARTEL Biroul: Str. Luterană IS, Tel. 28121 jUepo^lejGaraOborjTelTeIC^^ Devalizare I 2 garnituri de treierat, în peri fectă stare de întrebuinţare, cu toate curelele şi curelele principale şi toate uneltele necesare la treierat, afară de decimal, şi anume : 1) 1 garnitură fabricat Ung. Staatsbahn — Maschinenfabrik , compusă din 1 locomotivă de 14 NP, o maşină de treierat 12 NP 1700 m/m, elevator de paie (din fier). 2) 1. garnitură fabricat Nicholson Maschinenfabrik, compusă din 1 locomobilă 10 HP, o maşină de treierat 10 NP 1500 mm, 1 elevator de paie (din lemn). Se pot preda imediat. Pot fi văzute oricând la Fabrica de Zahăr BOD (lângă Braşov). PREPARATE de PELIN ! Coşuri, bubuliţe şi orice pete ale pielei sunt înlăturate prin intrebu■ inţarea în acelaş timp a acestor preparate din sucul plantei de PELIN. Cremă de Pelin, borc. 40 lei. Săpun de pelin, buc. ss lei. Lapte de pelin, sac, 35 lei. Pudra de pelin, cutia, lei 35 Se trimite în toata tara ramburs Reprezentanta generală și depozit, soc TRANS-ORIENT București strica______demiei No. g. Etaj III 512 D. George M. Gartner, domiciliat în Bucureşti, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimie de Gärtner în acela , Mihăilescu spre a se numi George Mihăilescu. Ministerul publică aceasta conform art. 9 din legea asupra numelui spre ştiința acelora car ar voi să facă opoziţiune în termenul prevăzut de aliniatul I al zisului articol______ 43 .