Universul, februarie 1927 (Anul 45, nr. 24-48)
1927-02-01 / nr. 24
L.A- -*■ shl ii I__4.« 1927 Sărbătorirea d-lui Paul Gusti Cincizeci de ani de regizorat la Teatrul Naţional din Capitală — ,,GREŞALA LUI DUMNEZEU“, piesă in 4 acte de d. Caton Theodorian Teatrul Naţional din Capitală A sărbătorit eri seară, cu un mai vrednici slujitori ai săi, pe d. Paul Gusti, cu ocaziunea împlinirii a cincizeci de ani de vrednică şi creştinească activitate ca régimen. Vorbitori aparţinând diverselor organizaţii culturale şi artistice, ca şi reprezentant al oficialitălii şi ca şi publicul numeros şi foarte ales care umplea sala Naţionalului, au tinut să se asocieze la călduroasa manifestaţie făcută d-lui Gusti. La sărbătorire au asistat, intre alte persoane, d-nii miniştri V. Goldiş, Trancu-Iaşi şi Petroviei D. P. GUŞTI fost deosebit, pe unul din „Greşala lui Dumnezeu“, de Caton Theodorian S’a reprezintat, la început, ca premieră, piesa in patru acte „Greşeala lui Dumnezeu“, a d-lui Caton Teodorian. Tema piesei d-lui Theodorian este din cele mai delicate şi mai mişcătoare, limba foarte îngrijită, plină pe alocuri de originalităţi. In ce priveşte tratarea, autorul dovedeşte, dealungul celor patru acte, subliniate intenţiuni dramatice, parţial realizate. Jocul artiştilor, cu ocaziunea premierei „Greşelii lui Dumnezeu", face necesară o serie de observaţiuni. Având mereu conştiinţa, parcă, a festivităţii In cadrul căreia piesa era plasată, artiştii s’au simţit datori să păstreze un aer solemn şi grav, până şi tn scenele de avânt şi de pornire tinerească. Mâinile au fost ţinute, amândouă, tn buzunare, şi s'a vorbit pe un ton cât mai jos cu putinţă, chiar în scenele tn cari tânărul Horia Cantemir (d. Bălsa pasionala la picioarele gingaşei şi vioarei Marga Doicu (d-ra Puia Ionescu). Deprinderea adâncă şi inexplicabilă a tinerilor personagii contrasta cu ţinuta foarte precipitată a d-nei Doicu, jucată de d-na Sorana Ţopa, sporind impresia generală de nenatural. Singur d. Soreanu, cu mijloace de maestru, a ştiut să râmănă în nota justă a rolului său, foarte greu şi obositor, reuşind să realizeze chiar momente emoţionante. Bună vecinătate i-a făcut d-ra Puia Ionescu printr’un joc cald şi plin de coloratură, dovedind prin atitudini, prin mişcări şi până şi prin tonalităţile vocei, că d-na Maria Giurgea, — pensionara fără voie şi fără vreme, — a făcut şcoală fericită la Naţional. Punerea în scenă, foarte reuşită, de d. Gusti; decorurile, foarte fericite, de pe schiţele d-lui Traian Cornescu. Uliii lim I ispil Lei una mie kgr lemne de fag Sărbătorirea Cortina, căzută după actul al XV-lea, s'a ridicat după o scurtă pauză, spre a lăsa să se vadă, pe scenă, adunat intreg personalul Teatrului National, cu reprezintanţi ai oficialităţii şi al organizaţiilor artistice, având un mijloc pe d. Gusti. In aplauzele îndelungate şi subliniate ale publicului din sală, care saluta astfel pe valorosul director de scenă, a luat cuvântul cel dintâi, d. ministru Goldiş. Evidenţiind personalitatea şi aportul sărbătoritului in întemeierea şi dezvoltarea teatrului românesc, d. ministru al artelor i-a remis, in numele ministerului, suma de 300.000 lei. D. Anibal Teodorescu, primarul Capitalei, aducându-i şi d-sa călduroase elogii, l-a remis, in numele Comunei Bucureşti, actul prin care d. P. Gusti e împroprietărit pe un loc in str. Ana Davila. Din partea Teatrului Naţional din Capitală, a vorbit d. director Alex. Hodoş, care i-a oferit 200 mii lei. OMAGIUL CAMARAZILOR ŞI AL ASOCIAŢIILOR ARTISTICE Au vorbit, după aceea, scoţând un relief munca Încordată, plină de modestie dar şi de merit a sărbătoritului, d. Caton Teodorian, in numele „Soc. Autorilor dramatici“, I. Vasilescu-Valjean, Emil Fagure, in numele ,,Asociaţiei criticilor dramatici", maestrul C. Nattara, în numele directorilor de scenă ai Naţionalului din Bucureşti, evocând epoca plină de idealism dar şi de amare greutăţi a începuturilor teatrului românesc, A■ Demetria, din partea ,,Sindicatului anismun ararmatic“ şi unei; C. Tănase, In numele soc. artiştilor ,,Sena“; d. I. Livescu, profesor la Conservatorul de artă dramatică şi directorul Teatrului Naţional din Chişinău; d Profil, din partea Teatrului Naţional din Craiova; d. Radu Demetrescu, din partea Naţiona- lului din Iaşi; d. I. Manolescu, din partea teatrului „Regina Maria“; 1. Iancovescu, din partea teatrului „Fantasio“ şi d. . Sică Alexandrescu, din partea „Teatrului Mic“. Mulţi dintre vorbitori au oferit d-lui Guşti, cu acest prilej, şi diverse daruri RĂSPUNSUL D-LUI GUSTI Foarte mişcat, a vorbit, cel din urmă, sărbătoritul, d. P. Gusti, arătând că, după cincizeci de ani de activitate de teatru, — activitate înapoia scenei, — iese in fine azi, pentru întâia oară, pe scenă. Munca făcută in acest interval, — a spus d-sa, — a fost realizată următor unui drum drept, tras cu cinste şi cu dragoste de frumos. Azi, când in forme de neuitaii, i se aduce o recunoaştere a activităţii sale, nu poate să-şi ascundă via emoţiune care-l cuprinde. Plin de recunoştinţă adâncă, faţă de oficialitate, de presă, de camarazi şi de marele public, sărbătoritul a încheiat exprimându-şi marea bucurie pe care o simte, văzându-se atât de onorat, in ceasul când intră in amurgul vieţii. Publicul a ovaţionat îndelung pe sărbătorit, părăsind teatrul la ora 1 jun, noaptea. M. NEGRU Arestare» lui Terenteis Bulgaria Sofia, 29. — In plasa Popovii judeţul Şumen, au fost arestaţ doi indivizi suspecţi de origini rusă. Ziarul oficios ..Svobiţda. Reci** scrie că unul dintre ei nu fi Terente. ----------a«o—— Inchierea unei convenţii aeriene între Cehoslovacia şi Germania Fraga (Ceps). —Convenţiunea aeriana germană-cehoslovacă, pentru a cărei realizare s’a lucrat un timp îndelungat, a fost încheiată în ziua de 22 Ianuarie. Acest tratat cuprinde stipulaţiuni de ordin general care formează baza juridică a relaţiilor aeriene între ambele etate. A doua parte a convenţiei prevede crearea de linii aeriene permanente în următoarele direcţiuni : 1) Praga-Dresda care va lega linia Berlin-Copenhaga, Mohne cu linia Vienei-Praga ; 2) Gleivitz-Brnia Viena ; 3) Praga-Saska-Kamenice şi Bresko- Praga—München. Călătoriile pe aceste linii vor costa puţin mai scump decât cele în vagoane cl. I, Praga- -Berlin : în aeroplan va costa 700—800 coroane cehe. ---------1, Q o---- Reglementarea ? circulaţiei in Capitală La prefectura poliţiei Capitalei s’a ţinut eri d. a., cu consfătuire, sub preşidenţia d-lui general Nicoleanu. Au diat parte d-nii ing. r Sabareanu, consilier comunal, inspector Capelear'?, I ‘ şefu' diviziei circulaţiei şi! Cuzin. S’a discutat chestiunea renglementării circulației auto- II buzelor și fixarea traseelor. Femeile polonezi participă la apărarea naţională a ţârii Varşovia (Ceps). — O delegaţie de 23 reprezentante a diferitelor organizaţii feminine din Polonia a fost primită de mareşalul Pilsudsld. Mareşalul s-’* întreţinut cu membrele delegaţ unii asupra participării femeiloi mişcarea cetăţenească de apărare naţională. In discuția cax a avut ioc s'a arătat o deplin umitate de vederi în chestiunii principiului și s’au analizat be cele organizării practice pentru deplinirea scopului urmărit. ___nr. ■ ■ ■.... utpsa ne itturo în Qermania Berlin, 29 (Rador). — Numărul celor fără de lucru din Germania a sporit in prima jumătate a lunei Ianuarie cu cinci la sută, atingând cifra de 1-834.000. Parlamentul maghiar s’a deschis cu mare fast — Discursul regentului Horthy Budapesta, 29 .Rador). — Astăzi la amiază s’a deschis Parlamentul cu un ceremonial strălucit. Archiepiscopul primat al Ungariei, cardinalul Csernoch, a oficiat ui serviciu devin în biserica încoronării, în pezenţa reprezentantului Regentului, a membrilor guvernului şi ai celor două Camere cum şi a Corpului diplomatic In acelaş timp s-au oficiat servicii religioase la bisericile celorlalte confesiunii. Drapelul naţional a fost arborat deasupra Parlamentului, pe jumătate, în semn de doliu din cauza tratatului de pace de la Trianon. Piaţa dinaintea Parlamentului era plină de lume. Membrii celor două Camere şi-au făcut apariţia în ţinută de gală purtând doliu la haine. In jurul estradei rezervată Regentului, au luat loc membrii guvernului, archiducii, arhiepiscopul primat şi înalţii demnitari. DISCURSUL REGENTULUI Regentul a sosit la amiază, anunţat de numeroase fanfare. Luând foc pe estradă, Regentul a pronunţat următorul discurs de deschidere : Malina de astăzi e o zi de sărbătoare, deoarece Parlamentul s’a întrunit din nou, în conformitate cu spiritul Constituţiei noastre istorice. Trebuie să ne amintim cu recunoştinţă de acrivitatea celor două Adunări naţionale. •Cari, cu mare devotament, au îndeplinit în mod interimar munca legislativă. Istoria imparţială va vorbi de lucrările lor dificile, efectuate în împrejurări excepţional de grele. Acum, fericita consolidare a ţării permite restabilirea sistemului celor două Cernere, corespunzător tradiţiunilor naţionale. Dintre lucrările realizate de a■hinările naţionale, merită să fie menţionată mai ales refacerea financiară. Sforţările desfăşurate de naţiune pentru a ajunge la aceasta, dovedesc forţa vitală indescriptibilă a poporului ungar Capitalul internaţional a recunoscut de asemenea succesul restaurării financiare, oferind credite tot mai largi Contactul dintre Ungaria şi străinătate, progresând in toate domeniile, a permis ca opinia publică străină să capete o imagine clară şi a nedreptăţilor de care a fost lovită Ungaria şi de situaţia actuală a ţării Fiecare vede că şi Ungaria, aspiră la 1 fffineiuliS. nrtnrr-unpa «la bune relaţii şi cu fiecare stat. Raporturile Ungariei cu vecinii nu puteau fi raporturi de bună vecinătate, decât după trecerea imud anumit timp. Ungaria face tot posibilul spre a eferi o atmosferă de bună vecinătate. Sub unele raporturi, sforţările noastre au fost încoronate de succes Actualmente continuă negocierile pregătitoare cu Iugoslavia în vederea inchirerii unui pact de arbitraj si a regularii chestiunilor economice. In legătură cu aceasta e nevoie de negocieri cu Italia pentru reglementarea accesului Ungariei la Adriatica prin Fiume. Ungaria va continua să desfăşoare contactul pacific cu străinătatea şi se va sili necontenit să obţină egalitatea de drept printre naţiuni. Aşteptăm de asemenea o schimbare a stărei actuale, in sensul că, potrivit stipulaţiunilor tratatului de la Trianon, comisiunea interaliată de control mitar în Ungaria să fie desfiinţată Pacea exterioară ţării trebuie completată prin pacea socială internă şi prin solidaritatea naţională a diferitelor pături şi clase ale societăţii ungare. După decepţiunile şi dezamăgirile care au urmat promisiunilor strălucite ale revoluţiei, cea mai mare parte din lucrătorii unguri au înţeles, că îmbunătăţirea condiţiunilor de viaţă şi satisfacerea mai întinsă a nevoilor intelectuale, nu este cu putinţă decât în acord cu celelalte clase. Legiuitorul va avea datoria să creeze instituţiuni sociale şi economice cari să încurajeze o asemenea uniune a claselor şi să asigure astfel continuitatea şi pacea fără tulburarea producţiei economice Invocând binecuvântarea Gerului asupra lucrărilor voastre, declar Parlamentul deschis". □ Citiţi ziarul ŞTIINŢELOR ŞI AL CĂLĂTORIILOR, de Marţi 1 Februarie 1927, cu următorul sumar : Tainele Cucului, prof. A. Bădărău; Hteliogravura, ing. N. Gane; cum se orientează porumbeii, Moţul; Prin Africa necunoscută, J. Baum; Teoria electronică Cdor Buchholtzer; O legătură originală de cărţi, C. Rovenţa; Leopardul „Diavol“, Moșul; Păzitorii idolilor; Prin Italia, Plum-Plum; Arborele eucaliptus, Lecsca; Rezultatul concursului I-iu. Red.: Rubrica cititorilor. umnusus 9 Mişcarea culturală In Capitală. - Coordonarea şi unificarea muncii. - Principii şi directive călăuzitoare Iniţiative luată de primar municipiului Bucureşti, de a prilejui conducătorilor asociaţiunilor culturale, consfătuiri lunare pentru limpezirea concepţiei de muncă şi unificarea mijloacelor de lucru, a dat admirabile rezultate. Opera s’a impus cu atât mai mult atenţiune, cu cât este pusă sub auspiciile conducătorului spiritual a! românismului. Prea Sfântului Patriarh dr. Miron Cristea. O REUNIRE IMPUNĂTOARE Vineri seara, la ora 6, consfătuirea de la primăria municipiului Bucureşti, reunise pe reprezentanţii a patruzeci de atenee populare, câminuri culturale si cercuri preoţeşti, in frunte cu marile institutiuni de tradiţie cum sunt: „Soc. ortodoxa naţională a femeilor române", reprezentată prin d-na Alexandrina Campenzino şi d-na Caragea „. ..Liza naţională a femeilor române“ prin d-nele Pia Anmănişteanu, Sanda Matei şi Stella Vladescu; „Casele Naţionale“ prin d. Theodor Castrişanu, delegatul d-lui general Ion Manolescu; „Fundaţia culturală Principele Carol“ prin d. Gh. Muzur; „Graiul Românesc" prin d. prof. Simion Mândrescu; „Universitatea populară-Văleni“; „Liga culturală“ şi teatrul Popular prin d. prof. Ion Sân-Giorgiu; „Casa şcoalelor“ prin d. G. Lungulescu. ..Asociaţia misionară a studentimei creştine" prin d. Fr. Ciurescu, preşedintele lor e «te. . Adunarea a fost prezidata de P I S S. Tft Simedrea reprezentantul şi vicarul S-tei Patriarhii si de d. Mile Berceanu. I Au luat parte prin reprezentanti lor, deasemeni: soc. culturale: Tineretea, Vrancea, Viata studentească, Turda. Ateneeie populare: Ion Creangă, G-ral Golescu, Andrei Mureşeanu, Plevna, Regina Maria. G-ra Dragalina, Dr. C. Angelescu, Popa Soare, Nicolae Iorga. „Obor”. Cuibul cu barză. Tei, Diebin, Spiru Haret. Cultura Grozăveştilor, Antim Ivireanu. Popa Nan, Cotroceni, Mhai Vodă, Ghencea. Neamul Goleştilor Alexandru Vlahuţă. Enăchita Văcărescu. Principele Carol, „Propaganda Sanitară". Căminurile culturale: Cărămidarii de Jos. Mihail Popescu. Căminul Nostru: Cercurile culturale Pantelimon, Grivița, Dobroteasa , Lucaci, Buciumul, etc. O NOUA CONCEPTIE DE VIATA 1 D. Mih. Berceanu deschizând şedinţa, schiţează nevoia unei nou concepţii de viaţă pentru neamu nostru. Amintind ideile dominante ■ care s'au discutat in trecuta şedintă şi care stau la baza mişcării, cere coordonarea activităţii cultural-religioase, născută dintr'o nevoie adân simţită in evoluţia neamului noştri Arătând cum educaţia trecută a cultivat numai inteligenţa, cere atenţiune pentru emotivitatea care-i isvort tuturor înfăptuirilor mari şi care s poate cultiva mai sigur prin biseric şi credinţa strămoşească. D-sa în cheie aducând elogii I. P. S. Patriarh I care a înţeles această mare problemă de educaţie naţională şi o sprijina temeinic. D-na Alexandrina Cantacuzino cer să se întocmească programe, din care să se desprindă o Învăţătură aplicabilă vieţii sociale şi naţionale precum şi program artistic popular întocmit de somităţile artei noaste ca maestrul Enescu, etc. D. I. Sân-Giorgiu, propunând o coordonare a tuturor forţelor culturale , emite părerea ca reprezentanţi ateneelor populare să urmeze cursuri de vară la Vălenii de Munte, ia tearul Popular să-şi extindă activitatea la periferie. D. general Jitianu dă pildă Cra- | Iova şi Oltenia, unde teatrul Naţio- ' nal s'a scoborit în massa ţărănimei, făcând operă educativă. D-sa arată ţelurile mari ce trebue urmărite. Pr. N. Rădulescu remarcă străduinţa d-lui Berceanu de a armoniza sufleteşte valorile culturale şi spirituale ale neamului, fapt care a dus la rodnica conlucrare dintre cler şi corpul didactic. D. Şerban Popa cere să dispară orice egoism si concurenţă intre instituţiile culturale. Cere conducătorilor ateneelor să fie model de cinste, muncă şi devotament. D-na Pla Alimănisteaimu emite părerea că la această operă să fie chemaţi si scriitorii români. Crede, ca ajutoarele băneşti date de oficiali- ,tate, să fie impărtite in mod egal. " D. prof. Simion Mândrescu schiţând un interesant program de soţivitate, arată marele rol pe care l-am avut şi-l are în educaţia raţională ! soc. „Ortodoxă naţională a femeilor române”, sub raportul spiritual şf „Liga naţională a femeilor roâne", Iprim reînvierea civilizaţiei populare româneşti, forţe ce trebue să aibi primul rol la ateneele populare D. Teodorescu-Tincu arată menirea ateneelor de a ridica craturalmente cartierul, in care au luat naştere şi dă sănătoase sugestii asupra mijloacelor de urmat In realizarea acestui scop. La rugămintea d-lui col. invalid Zăvoianu, de a se da ospitalitate si asistenta morală congresiştilor invalizi şi văduvelor de război, d. inspector şcolar St. Negulescu face călduros apel pentru o cit mai largă asistentă faţă de suferinzii glorioşi ai neamului. I D. Virgil Leonte a vorbit de activitatea soc. „Viața studenţească", oferind concursul echipelor ei artistice ateneelor. , D. Em. Păscutescu-Orlea face interesante comunicări asupra psihologiei auditoriului şi dă indicatl ani de metodele de urmat in îndrumarea populaţiei periferice. Păr. prof. G. Crețu cere o cât mai intensa colaborare intre cler şi copiil didactic prin sprijinirea reciprocă a acţiunilor culturale şi spirituale. D. Popescu-Răcari documentează nevoia unei centralizări sub forma unui organ de informaţiuni in legătură cu mişcarea, organ care să dispună de forţe de rezervă intelectuale şi artistice. D. Gh. Lunguleacu dă solutiuni de ordin practic, ca fiecare manifestare să poată desăvârşi un scop moral, social si national. D-na Eliza Alexandrescu cere ca mişcarea culturală să aibă in vedere copilul, organizând serbări pentru el. Propune sărbătorirea marelui pedagog al omenirei. Pestalozzi, cu pri- I lejul centenarului său. După ce mai fac comunicări d-nii I dr. I. Stratulatiu, I. Teodorescu, Theodor Castrişanu şi d. Gh Mugur, care promite să prezinte un program de activitate, P. S. S. Tft Simedrea, vicarul Sf-tei Patriarhii, a rezumat discuţiunile avute, prin punctele ded Ifinitiv câştigate şi anume: ■ ] a) Educaţia să aibă o bază reli■ ' gioasă. . b) Reînvierea străvechilor locuri ■ rom’neşt’ prin atene». . c) înfiinţarea unui "birou central, care să servească drept agent de legătură între toate unităţle răspândite , pe frontul cultural al Bucureștilor întărite prin votul general. ! Intrunirea s'a sfârșit la ora 9. r„ i.. Lefunamiekgr. lemne de cer Importate la domieiiio grgoaie garantată VINDE Comenzile se pritr. I izeanu No. 22 Tchaldîmnmn ?tl!TM *3«.«'!« W«r ralpt VictoriPi 17 Telefon R '98 Călugărul Negru FUNICULAR decanville. Instalaţiuni de transport, forestiere, miniere, industriale, proiectează şi execută Inginer dipl. Şefan Elvftes Braşov, str. Castelului 111 1. Tel. 499 59 Lei Masa TREI FELURI serviciu curat, serveşte D-na Georgescu str. bascar Catargiu 12 (Piaţa Amzii) 21 SALVATOR C&RDSST MEDICAL fondat în anul 1903 . Medici specialiști pentru bon vmmKB si sifilis BOALE de FIELEratamentul blenoragiei cronic prin mtoade electroterapeuticulectrotermie pentru prostatiu Vretroscopie ontrolu. Diagnosticului clinic pjf ANALIZA SAU 3ELEI v ai lichidului cefalo-rachidial ferov 0/1«, LUramicroscopii Fusariul Itoman 9 I Lfinga Teatru Naţional - Bucureşi orsup n-t - * -c leie'o-' x ii Bu r* I.f'SiHAlOVICS Qenito urtitare, tyrtititis si insuficenga saxuala Diathermie. Electrotherapie. CUte şi Uretbroscopie sentru boli de băşică, blenoragii noi şi cronice cu complicaţii, crostatite, stricturi, etc. Consult 12—1 — 3—8 p m. Hr. Bdtf.'riere 3_____ Or. StfJiKl’Of'OI. GENITO-URINARE, SIFILIS, PIELE Electroterapie p. blenoragii cronice, prostatite, stricturi, impotentă, etc. Cons. 8—10 şi 2—7 S’A MUTAT Str. Doamnei 16 (fost Paris). Tel. 38/68, 7363 BLENORAGIA Nouă sau veche cu toate complicaţiile ei la bărbaţi şi femei se vindecă foarte repede şi radical prin injecţii cu medicamente noul. Blenoragia nouă se vindecă prin câteva injecţiuni. Stricturile cronice dispar repede fără sondă. Consult. 9—12 și 1—8. Doctor Tulliu Blanc. Grivița 1 5. 6 Br. ET'Mai’tin vechiul specialist reîntors In Capitală vindevă NEURASTENIA, RISTERIA, (Timiditatea, M.elancolia, Insomnia, Somnolenta, Paralisia. Tremură» turi. Ticuri, Nevralgia, Reutistismjughitul. Vărsături, Impotenta. Incontinenţa de urină după systemul rof. Bershoini \'acy, Dubois (Rente), ericion ( aris). HIPNOTISM, reeducaţia voinţei a caracterului Tratamentul Copiilor întârziat’, impulsivi, vicioşi, ELSC1R0TERA£IIA .Tratamentul radical ntoder si SYHLISUEUl Calea Victoriei 33 fost 47» Casa Frascaţi Cons. 9 11 si 27 PGÎiCititiO VrIATA Bucureşti. CALEA GRIVîTEi No. ie; Medici specialisti, vindeca rădic« Sifilisul, BLENORAGIA şi alte boli la bărbaţi şi Femei Ana Iza Sângelui, injectran' fără iurere ’onsuli toată ziua ■ Cabinet-dentar Dr. I.Mitulescu csi corodatura înatitutii celebrului Profesor Kuril, din Berlin Specialist in boale de piept dă consultaţiuni şi face examinări cu noule aparate de raze Könige.. în str. Gituz (fosta Covaci) No. 19 Etaj 1, intre orele 9 jum — 0 jum. Telfonul 125 ELENORAGIA acută şi cronică, oricât ar fi de veche, cu toate complicaţiile ei (băşică, prostată, etc.), la bărbaţi şi femei, vindecă radical şi foarte repede, printr’un tratament absolut nou, fără spălaturi şi fără sonde U-rul JUSTIN NEUMAN, B-dul Carol No. 54, Consult. 8—13 a. m. și 1—8 .L m. 7368 Dr. sFö£§At.JJ”. Specialist in diagnosticul boalelor de stomac, intestine, plămâni și inimă arinRazele S (Roentgen) Tratează tumorile prin Raze profunde. Diathermie și ultra-violete. Consult. 9—12, 2—5, str. G-ral Er. Grigorescu 3 (Armas). Tel. 4068 Dr L. BEftNEA specialist în boale şi operaţiuni de OCHI, NAS, GAT şi URECHL Consult, îl—12. 4—6. Calea Moşilor 90 (prin Sf. Gheorghe). Telefon ?8/12. DOAMNA DOCTOR AUREIsiAR&LKY S ASTA Mamos, Boli de femei Strada Alexandru Lahovarjr 29 (în apropierea Ateneului) Consult 3—6 d. a. Telefon 19/31. _________ 6536 Bolile. Rănile oricum numite vindecă radical s tihita cârtitor geniului Kühne, fără medicamente, fără operaţie. Stabilimentul kuhnist al medicului Simionescu, Bucureşti, str. 11 Iunie 7. Consultaţii, primirea bolnavilor interni 5—7 seara. Provincie, străinătatea informaţii corespondentă prospect gratis. Citiţi Sâmbătă acest anunciu mărit, 7328 Dr. D. JACOBY Speciafiz la Vena VENERICE, SIFIUS, PIELE Strada Teilor S (în dosul spitalului Coltea) Consult 8 — 10a.m. 2— 8 seara 786 MAȘINA de CÂNTAT ti ti tina expresie i teetotal stim Cele mai perciunate nepnacerea naturala PLACI TOT CE ESTE MAI NOU PRETURILE CELE MAI EFTINE reresi cataloage VANERE $1 34 RATE LUARE Reprezentanţa si Depozitul General ptr România a UZLJELOR ODEON 79 Calea VICTORIEI, 79 (vis-a-vis de Bicerica Alba) SUCURSALA1 B-DUL ELISABETA 1 Sub Grajd Hotel cu Boulevard Cernăuţi, Str ROMANA II Observaţi la cumpărare marea fabricai „ODEON“ Cereţi Cataloage adevăratele pudre de orez1 in cutii de metal Tizurs d'Amour, Tsyka PRODUSE RECOMANDATE S Crime. Commna (cremă grasă) Creme Defic La „Le Jade" (cremă uscată) ROGER & GALLET PARIS ubastre ş i albe calitatea garantată precum şi orice fel de sticlărie u.udd in en gros HERRMANN & G-ie Bucureşti Str. Sapientei No. 13 PUBLICATIUNE Se aduce la cunoştinţa generală că la Dir. Serv. de Studii şi Construcţii al Cassei Muncii c. f. r. Str. General Berthelot Sp. 8 se vor ţine următoarele licita- I ţiuni publice : In ziua de 3 Martie 1927, ora 10 pentru construirea unui pavilion tip 16 refăcut în staţia Simeria. In ziua de 3 Martie 1927, ora 10, pentru construirea a 6 pavilioane tip 12 in staţia Bacău. In ziua de 4 Martie 1927, ora 10, pentru construirea unui pavilion tip 2 în staţia Buzău. In ziua de 4 Martie 1927, ora 11 pentru construirea a 12 pavilioane tip 10 şi a 8 pavilioane tip 12 în staţia Iargara. In ziua de 5 Martie 1927, ora 11 pentru construirea unui dorj mitor tip 27, în staţia Paşcani. Licitaţia se va ţine în conformitate cu art. 72—83 din legea Comptabilităţii publice. Ofertele sigilate se primesc recomandate prin poştă pe adresa de mai sus. Plicul cu oferta şi plicul cu recipiem de garanţie provizorie de 4 la sută din valoarea oferte- i lor vor fi închise într’un alt plic sigilat şi se vor trimite recomandat. Devizul măsurătoare seria de planuri condiţinile generale pentru lucrări publice, cadtul de sarcini contractul tip etc. precum şi doe alte informaţiuni, se pot lua in fiecare zi de lucru între ora 12:13 la adresa de mai sus. Ofertele rămân valabile 2 luni de la data ţinerii licitaţiei. Ad. No. 4421927 Mo. 3604 Direcţiunea Cassei Muncii a F. R. eltiporni piţelli?!a Mstrttor Altoite cele mai renumite varietăţi («arte dezvoltate «elecţiunile garantate, vinde Pepinerele Fenouil Algeria. La cantităţi mari se face preţuri speciale. Comenzile şi acompturile se vor adresa d-lui Nicolae Dimian, proprietar Odobeşti. 7331 DISTOL VINDECA SIGUR Gălbează la 01 şi VITE MARI Feriţura de imitaţiuni fără valoare. Pe fiecare capsulă originală scrie „Distol" Refuzaţi capsulele fără această inscripţie. Oilanuri li firnicii şi Drogherii Depozit General F at BIBIC SP9DREIM Ct. Bssorefti Bgl. EDubsti 12 Etaj I DICTUM germană-română se cantă la NOEL Calea Victoriei 105, unde veți găsi cele mai noi modale de Centuri, Corsete elastice de cauciuc şi de mătase* Soutiens-gorge, de la casa Claveric-Faris, precum Chiloţi histerici, Bandaje pentru întrumusecare, Ciorapi şi Benzi pentru varice, Dreptate, Bandaje şi Centuri medicale, etc. şi toate articolele în legătură cu higiena corpului Cumpăraţi culorile 73 ’-2 Inbracăminte bărbătească pentru toate vârstele, toate profesionile şi toate inprejurările. PRIMA FABRICA CEHOSLOVACA de haine bărbăteşti S. A. STR. BERZEI 94196 Sucursala 3d, ELISABETA 8 Sucursala Galaţi, STR. DOMNEASCA 30 Costume smocking căptuşite cu mătase Lei 6r.0 -6150 Pantaloni separaţi Paltoane-Demi Paltoane Cimono, Baglane, Parcfesiuni Costume fine şi obişnuite Costume sport etc. etc. NEVRAIG1NE ’’’URIST REMEDIU SIGUR CONTRA’. DURERILOR DE CflP NERVOASE. REUMATICE - MIGRENE OGâZIME RARA!!!! Cisme de cauciuc englezeşti, pentru şoferi, muncitori, canalagii şi petrolişti, LEI 600 PERECHEA, numai câteva zile, la „RECORDUL“, ATELIER DE VULCANIZARE ŞI REPARAŢIUNI DE ŞOŞONI ŞI GALOŞI, 62, Calea Văcăreşti, via-a-vis de Calea Dudeşti (Tramvaiele: 11, 19, 16, 4, 18). 7336 Vrarjelxolrează prin jur rezervar, Dawzit Fabrica NiCCHAE IONESCU Clopote Polîcandre şi Sfeşnice vechea casă de încredere — Str. Pitagora 20 BucureştiR«Vâitea Fraţii Arsene Cluj Al. Anca Rădăuţi. (Bucovina). Braha Se găsesc gata clopote de cea mai superioară calitate, garantate pe 50 ani, înţelegerea şi prin scrisori. Telet 54163 SE CAUTĂ de catre o casă importantă de mercerie din Capitală funcţionari de birou putându-se ocupa şi cu vânzarea la chişeu, se cere ca să cunoască şi limba germană. Ofertele cu indicatiunea pretentiunilor se vor adresa la scenia „Vera“ str. Sărindar 6 sub „Standart“. MareTRANSPORT Kraserii Suilor. Dacă doriţi să aveţi o siluetă distinsă şi un corp sănătos, vizitaţi noul Institut de om Iran din Str. Brezoianu No. 4 de VITE (Etaj I)