Universul, iunie 1928 (Anul 46, nr. 123-148)
1928-06-01 / nr. 123
yVV^AAA/SA/VVAAA/\AA/NAAAAA/VVyvVSA/VVVVS MARELE MASAIM ALEXAniRO ILIESCU La ,,§LOBUL ROŞU“ Calea Moşilor 8 Bine asortat şi cu preţurile reduse : MĂTĂSURI p. rechi şi mantouri STOFE p. dame şi bărbaţi MARCHIZETURI uni şi cu desen ZEFIRURI şi popline p. cămăşi PANZA p. CIARŞAFURI sifoane CUVERTURI p. PAT şi divane STOFE de MOBILE, pluşuri, etc. PAHZE de TRANSPEHANTE, galerii aiaita PERDELE NAŢIONALE, BOJIDrame, PRIOir) FEŢE de MESE, prosoape, şervete LENSERIE p. BARBAŢI şi damă CIORAPI, MANUŞI, BATISTE PREŞURI, COVOARE, LINOLEUM WVWVWVOWWMWVVWMA/VVWWV Femea şi mersul ei! .4 Un francez spiritual susţinea: Nobleţea unei femei se cunoaşte după mersul ei. Ritm, flexibilitate, pas sigur, trebue sa albe mersul femeei care ese din comun. TOCURILE DE CAUCIUC PALMA fac pasul sigur şi elastic. »•frtra «*•*•*• *u «Mart frmrttua**«, ■* «pfto* «• cfttr* fUc«r« _jNemar «OH« TOCUW OS CAUCIUC «ubtlrl PALMA LOUIS. Herme Toţi acei cart suferă de hernii, eventraţii, după operaţii, etc... vor afla cu plăcere despre trecerea în curând prin Bucureşti a unui specialist încercat al Stabilimentelor D-rului C. Barrere din Paris. Toţi interesaţii cunosc „Bandajele Barului C. Barrere" a căror reputaţie este mondială. Ultimele sate Modele, brevetate de curănd şi noul său „Obturator Plastic cu presiune suptă“ asigură menţinerea absolută a oricărei hernii ori căt de voluminoasă şi de veche ar fi ea. Rezultatul este garantat. Colaboratorul drumul L. Barrere din Paris se va găsi la dispoziţia interesaţilor, la Gnruptiar General ds Optics PENGHUS & MANDEL Depozitari extel In România I irtlGilelir Drolii L Barrere, SO Galea Victoriei București Sâmbăta, Luni, Marti, «I Miercuri, 9,11, 12 «I 13 Iunie lnfwmnt^n^IIncercar^t^to^^ Dr. H. Martin vindeci' &§urastenia Histeria, Impotenta Timiditatea, Melancolia» în somn:«, Somnolenta, Paralizia, Tremurăturil, Ticuri, Nevralgia, Reumatism, Sughițuri, Vărsături, Incontinentă de arini, după systemul Prof. BERNHEIM si Cole Nancy. DUBOIS (Berne). BERRILLON (Paris). HIPNOTISM, reeducaţia voinţei, a caracterului. Tratamentul Copiilor întârziaţi, impulsivi vroioşi. ELECTROTERAPIA. Tratamentul radical modern al SYFILISULUI, Calea Victoriei 33 (fost 47) Casa rea_pe laCraemattografi MINISTERUL INSTRUCŢIEI ADMINISTRAŢIA CASEI ŞCOALELOR ŞI CULTURII POPORULUI Direcţiunea Tehnică Publicaţiile Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 18 iunie a. c., ora H a. m., se va ţine licitaţie publică cu termen scurt in localul administraţiei Casei Şcoalelor—direcţia tehnică — şi la prefectura judeţului Fălticeni pentru darea în întreprindere a lucrărilor de tâmplărie la construcţia şcoalei normale de băeţi din Fălticeni. Licitaţia se va ţine în conformitate cu legea contabilităţii publice art. 72—83 şi cu condiţiunile generale pentru întreprinderi de lucrări publice. Domnii concurenţi vor depune odată cu oferta şi o garanţie de 6 la sută la valoarea lucrărilor în numerar sau în efecte garantate de stat. Se atrage atenţiunea d-lor concurenţi că garanţia fie în numerar, fie în efecte, trebue să se consemneze la Cassa de depuneri sau la vreo administraţie financiară şi numai recipisa ce li se va libera o vor depune odată cu oferta în ziua licitaţiei. In caz contrar, oferta nu le va fi luată în consideraţie şi d-lor vor fi respinşi de la licitaţie. Ofertele condiţionate nu se admit Ofertele în valută ferte nu se admit . Devizele, planurile, cum şi orice alte informaţiuni relative la aceste lucrări se pot obţine în orice zi de lucru, de la Administraţia Casei şcoalelor, direcţia tehnică şi de la autoritatea menţionată mai sus, între orele 11—13 a. m. No. 27613/4528 928.______4954 MINISTERUL INSTRUCŢIEI ADMINISTRAŢIA CASEI ŞCOALELOR ŞI CULTURII POPORULUI Direcţiunea Tehnică Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 18 Iunie 1928, ora H a. m., se va ţine licitaţie publică cu termen scurt în localul administraţiei Casei Şcoalelor—direcţia tehnică — şi la prefectura judeţului Vaslui pentru darea în Întreprindere a lucrărilor de zidărie, etaj, planşeu, acoperiş la şcoala inferioară de meserii din Vaslui. Licitaţia se va ţine în conformitate cu legea contabilităţii publice art. 72—83 şi cu condiţiunile generale pentru întreprinderi de lucrări publice. Domnii concurenţi vor depune odată cu oferta şi o garanţie de 6 la sută la valoarea lucrărilor în numerar sau în efecte garantate de stat. Se atrage atenţiunea d-lor concurenţi că garanţia fie în numerar, fie în efecte, trebue să se consemneze la Cassa de depuneri sau la vreo administraţie financiară şi numai recipisa ce li se va libera o vor depune odată cu oferta în ziua licitaţiei. In caz contrar, oferta nu le va fi luată în consideraţie şi d-lor vor fi respinşi de la licitaţie. Ofertele condiţionate nu se admit. Ofertele în valută forte nu se admit. Devizul, planurile, cum şi orice alte informaţiuni relative la aceste lucrări se pot obţine în orice zi de lucru, de la Administraţia Casei şcoalelor, direcţia tehnică şi de la autoritatea menţionată mai sus, între orele 11—13 a. m. No. 37728/7900927 4955 UNIVERSUL Sondele dela Moreni tot nu s’au stins Direcţiunea generală a minelor din ministerul industriei şi comerţului ne trimite următorul comunicat : Situaţia incendiului la sondele nr. 298 şi nr. 268 „Astra Română‘‘-Moreni, la 28 Mai seara, Sonda nr. 298. Flacăra se menţine aproape la aceiaşi înălţime (circa 30 m.). Intensitatea erupţiei de gaze s'a micşorat. Sonda nu mai aruncă bolovani. Ventilul de siguranţă, după constatarea unui maestru sondor, care a putut înainta până la beciul sondei, este stricat de erupţie. S'a instalat o conductă de gaz şi una pentru noroiu în imediata apropiere a găurii de sondă Prima având scopul de a aprinde din nou focul în caz când erupţia de gaze ar înceta şi apoi ar reîncepe .Lăsarea liberă a gazelor fără de a fi reaprinse ar fi periculoasă, pentru că nu s'ar putea reaprinde fie dela sonda nr. 268 ce arde încă, fie dela un alt izvor de foc şi atunci s'ar da foc altor sonde. A doua conductă de noroiu gros de 1,7 are scopul de a permite introducerea cu înaltă presiune pe coloana de erupţie a noroiului atunci când se va putea face legătura cu această coloană. Tunelul se găseşte la o înaintare de 70 m., dela punctul iniţial, progresând cu 7—8 m. pe zi. Probabil că în 8—10 zile coloana sondei nr. 298 să fie atinsă de tunel. Sonda nr. 268. Incendiul are aceiaşi intensitate, mărginit la gura puţului cu saci de nisip. • încercarea de a pompa, cu înaltă presiune noroiu gros de 1,7 P. S. nu a reuşit din cauză că deschi- derea flanşei ventilului pe unde iese acum păcura, este prea mare Noroiul pompat ese prin această deschidere în loc de a merge în gaura sondei. Se lucrează pentru capturarea deschiderei flanşei, cu ajutorul cimentului şi al sacilor de nisip. După obţinerea obturărei sau numai a micşorărei deschiderei, se va putea introduce noroiul în gaura de sondă pentru a opri erupția. a» Inspecţiile d-lui director general al noaielor — DIN LIPSURILE POŞTEI RURALE — D. D Marinescu, directorul general al poştelor, s a înapoiat ori dim. în Capitală, ■venind din inspecţiile făcute la Olteniţa, Turtucaia, Bazargic, Balcic, Mangalia, Techirghiol-Movilă, Techirghiolsat, Constanţa, Ostrov şi Silistra. Timp de 4 zile, d-sa a inspectat oficiile poştale şi serviciul de poştă rurala. D. director Marinescu s’a convins personal că poşta rurală nu mai poate funcţiona în astfel de condiţiuni şi va lua urgente măsuri de remedierea răului. D-sa s’a interesat de cursele poştale din direcţia Bazargicalcic şi Caverna şi a hotărit să normalizeze această linie. La Constanţa, d. director Marinescu a luat măsuri ca să se verifice instalaţiunnile telefonice şi să se înlocuiască posturile cari sunt uzate. La Silistra, d-sa a găsit oficiul poştal ruinat şi depozitul cu produsele regiei fără acoperiş, iar produsele supuse ploilor şi tutulor intemperiilor. •— *———» Proiecţie internaţionala a minerilor Paris, 29 (Rador). — Congresul internaţional al minerilor a votat o rezoluţiune prin care se cere convocarea unei conferinţe mondiale a ţărilor producătoare de cărbuni. La această conferinţă, vor participa delegaţii comitetului internaţional al minerilor, în număr egal. Congresul a mai votat, în unanimitate, o rezoluţiune prin care se afirmă necesitatea raţionalizării industriei miniere, a controlului exploataţie şi repartiţiei produselor miniere, în raport cu numărul minerilor şi al statelor consumatoare. CURIER JUDICIAR Procesul „Mit Fischer" Este pe cât de vechi, pe atât de cunoscut. E vorba de comerciantul Marco Fischer, învinuit că — împreună cu francezul Ed. Cohn, Al. Sturza și C. P. Calimah — ar fi falsificat prin intercalări, oarecari acte semnate de D. și Mihail Sturza. Pe vremuri, cauza a stârnit vâlvă. Poate tocmai de aceea—fiindcă vâlva a creiat atmosferă — instrucţia judiciară a afacerii a şi fost strămutată, de înalta Curte de casaţie, de la trib. Iaşi, la trib. Neamţ. Dându-se însă ordonanţă definitivă, procesul s-a trimis în judecata tribunalului Neamţ. Iar aci, la primele desbateri, s-a ridicat din partea inculpatului incidentul de necompetinţă tras din împrejurarea, că afacerea fiind trimisă parchetului trib. Neamţ numai pentru instrucţiune iar nu tribunalului Neamţ, pentru judecată, urmează a fi expediată tribunalului şi judecătorilor fireşti , la Iaşi. Tribunalul a respins incidentul iar alte incidente, succesiv ridicate de inculpat, le-a unit cu fonduL Faţă cu aceste dispoziţiuni, interlocutorii ,inculpatul s-a simţit în drept să creadă, că „tribunalul Neamţ pare a avea o ideie preconcepută asupra culpabilităţei sale. De aceea a făcut nouă cerere — la Înalta Curte — pentru strămutarea procesului la alt tribunal. Concomitent, a îndreptat o cereresimilară ministerului Justiţiei, învederând temerile în ce priveşte administrarea justiţiei în cauza sa. Această cerere, ministerul a îndrumat-o parchetului general al înaltei Curţi spre a aviza, conf. art. 22 din legea de organizare a instanţei supreme, dacă este locul a i se da caracterul de recurs în anulare. înalta Curte, sub preşedinţia d-lui Const. G. Rătescu, examinând ori ambele cereri, a amânat la 4 iulie desbaterea petiţiunei formale de strămutare şi a respins ca neîndeplinind condiţiunile legii pe aceea îndreptată Curţii prin minister şi parchetul general. Procesul iliminațirii municipiului Ma Am relatat în reportajul nostru judiciar, de eri, desbaterile prilejuite de cererea de strămutare pentru suspiciune legitimă, susţinută de societatea belgiană de iluminat electric din Brăila în proces cu Primăria municipiului respectiv. Judecata a continuat şi marţi după amiază. Petiţionarii au învederat temeiuri noui cari stabilesc, că desbaterea procesului în chestiune nu se poate desăvârşi în condiţiunile prielnice unei bune administrări a justiţiei, la Brăila, deoarece este umbrită de legitime temeri şi suspiciune, înalta Curte, după chibzuire şi apreciind asupra probelor şi argumentelor administrate, a admis cererea societăţii — sprijinită de pledoariile d-lor avocaţi C. Xeni şi Istrati Micescu — şi a dispus strămutarea judecării cauzei, la trib. Ilfov. Cu acest prilej înalta Curte a desluşit şi o interesantă chestie de drept. Aceea că în materie de strămutări neexistând proceduri, forme şi termeni, speciali — ci numai „cauzele" ce o prezidează, — nu se poate susţine obiecţiunea tardivităţii. Dimpotrivă, cererile se pot îndrepta oricând la înalta Curte, dacă temeiurile se vor vădi la un moment dat ♦ Miri sau neri? O interesantă chestiune a venit Marţi în judecata completului de diverginţă al secţiei II a Curţii de casaţie. Un individ, Vasile Ungureanu zis Savin, fusese condamnat la 5 ani închisoare pentru furt cu efracţie. Pe când îşi făcea osânda, el evadează şi comite un nou furt cu efracție, pentru care a fost condamnat la 3 ani. Acum a cerut tribunalului respectiv contopirea pedepselor, pentru a face 5 ani, nu 8. Instanța de fond respingând cererea, parchetul a făcut recurs, susținând că ea este întemeiată. Asupra acestui recurs, ivindu-se divergenţa la o precedentă înfăţişare, înalta Curte a examinat ori cazul din nou. D. procuror Sp. Popescu a susţinut că recursul nu este întemeiat, fiindcă nu e caz de conto- pire, ci de agravantă. Art. 40 din codul penal nu are aplicaţiune în speţă, fiindcă dacă edictează doar pedeapsa cea mai grea, o face numai pentru cazul când individul a săvârşit mai multe infracţiuni, dintre care nici una n’a fost judecată definitiv. Or, de astădată e vorba de un delict săvârşit după o condamnare şi chiar după începutul executării. Art. 44 din codul penal nu prevede o contopire, ci o agravantă, din consideraţia că delicventul care nu s'a îndreptat nici după începutul pedepsei, nu poate fi lăsat să săvârşească alte infracţiuni fără să rişte decât executarea primei condamnări. Ca atare, Savin n'ar avea de ispăşit numai pedeapsa dintâi, ci şi pe cea de a doiua. Jurisprudenţa română a fost un timp în sensul contopirei, iar în cele două cazuri mai recente pentru teoria emisă ori, înalta Curte făcnd din nou diverginţă, chestiunea a fost trimisă în faţa secţiilor unite, cân vor da soluţia. Trebue să adăugăm că proectul noului cod penal rezolvă în mod expres toate aceste ipoteze. Crima din comuna Colentina Andronache Bătrâna spălătoreasă, Zoe Raveica, din com. Colentina Andronache, socotind o povară fetiţa Maria D. Dima. In vârstă numai de şase săptămâni, a concubinei fiului ei, ce-şi părăsise concubina, a trimis pe mama copilei Duminică 9 octombrie 1927 la o cârciumă din apropiere să-i ia ţuică. In lipsa mamei, bătrâna Raveica a dat copilei câteva linguriţe de sodă caustică dizolvată. Copila, după câteva zile de chinuri groaznice, a încetat din viaţă la spitalul de copii. Zoe Raveica a fost trimeasă în judecata Curţei cu juraţi care judecat-o Marţi pentru crimă prin otrăvire. In urma apărării făcută de d. avocat Andrei Petroman, comisia juraţilor a adus un verdict negativ pe baza căruia Curtea, prezidată de d. consilier N. Racoviceanu a achitat pe Zoe Raveica. Bătrâna a fost pusă aseară In libertate. Juraţii condamnă Curtea cu Juraţi de Ilfov, sub preşedinţia d-lui cons. Racoviceanu şi pe baza pancluciilor d-lui procuror Procop Dumitrescu, a osândit Marţi la doi ani închisoare corecţională pe lucră - torul Niculae Miguleta din str. Sevastian, pentru omucidere. Acuzatul, la chef şi după Îmbrânceli şi ceartă, cu copilul de trupă Buluciuc Dumitru, la înj junghiat pe tânăr, trimiţându-l pe lumea cealaltă. Moratoriu Trib. Ilfov ». I comercială a fost solicitat să acorde moratoriu, pe 6 luni, firmei M. Silbemann , fiul, de încălţăminte, cu sediul principal în str. Carol nr. .6 şi cu sucursale în str. Şepcari 6, Dudeşti 34 etc. Petiţionara prezintă bilanţ la zi cu activ de lei 30.640.000 şi pasiv de lei 24.917.000. Tribunalul a ordonat împlinirea formalităţilor preliminarii: expertiză contabilă, inventare şi evaluări — numind experţii respectivi. a . Anul XLVI. Nr. 123 Vineri 1 Iunie 1921 Au fost trimişi în judecată Incheindu-se Marţi instrucţia judiciară, la cabinetul 7, în cauzele respective, d. judecător Stănescu a dat ordonanţă definitivă de urmărire , pentru fals, contra lui Ilaim Bercovici (arestat) şi pentru crima de omor prin imprudenţă contra Wilmei Bede. Cel dintâi a fost funcţionar în arhiva băncii Beige pour l’Etranger. In această calitate, mânuind corespondenţa la clasări, a sustras un cec de lei 105.220, asupra băncii Comercială Română, l’a încasat, s’a amuzat vreo două luni prin „străinătăţi“ şi apoi, când a isprăvit ultima centimă, readus în ţară de... dorul patriei, s’a mutat deadreptul la Văcăreşti. * Wilma Bede înfăţişeazăun caz caracteristic şi prilejuieşte un Învăţământ. Fiind însărcinată, nu i-a prezentat nici unui medic, moaşe sau asistenţă publică; dimpotrivă şi-a mutilat trupul, ascunzându-şi sarcina. Născând apoi, ferită şi fără nici o pază de igienă şi îngrijiri, a oferit nou născutei — o fetiţă — condiţiuni de existenţă atât de mizerabile, neigienice, neprielnice, Încât pruncul a murit în primele zile chiar. Fapta numitei fiind dovedită şi cercetată de magistratul instructor, a fost calificată drept crimă de omor prin imprudență. * Ambii culpabili au fost trimiși in judecata tribunalului. Sustragere, falsificare şi încasare frauduloasă de ordonanţe D. Judeţ manu eseu instiieşite, în taină deosebită de câtva timp, un caz excepţional. S-a dovedit că tezaurul public a plătit pentru a doua oară un stat de lefuri aparţinând „Seminarului Central“ la surnă de lei 237.517. Semnătura de încasare a dat-o un necunoscut: Mihail piar.dr.».«icit. iar actele însoţitoare , ordonanţa şi avizul plăţii, erau pe dea ’ntregul şi ingenios plăsmuit«. In urma investigaţiilor magistratului instructor era identificat în ceie din urmă că statul încasat — fiind duplicatul unui stat din luna Noembrie 1927 — n'a putut ieşi decât din arhiva Patriarhiei (unde se depozitează duplicatele). Cercetările continuându-se în această direcţie, au rosbit la Eforia centrală a epitropiei bisericii ortodoxe — oprindu-se în cele dîn urmă« funcţionarul Virgil Almăşanu. Sub povara probelor, acesta a sfârşit prin a mărturisi toată fapta şi a arăta complicaţi unite în cari a umbrit isprava spre a’ îngreuna descoperirea. . * Cercetările continuă spre a se descoperi şi tainiţa banilor încasaţi, deoarece nu s’a găsit asupra defraudatorului decât circa 85.000 lei. Până atunci, Inculpatul e deţinut în arestul poliţiei. Al cui e calul? Unui anume Dobre Copoş i se furase un cal. Aflând că la primăria dintr’un sat vecin se află un cale de pripas, se duce să-l vadă. Dar animalul acesta era şchiop şi urît, pe când al său era sdravăn şi frumos. Cineva fi suflă însă, că un locuitor din sat are un cal care seamănă cu al lui. Dă fuga acolo şi-l recu- noaşte. Cercetări peste cercetări, cari duc la concluzia, că în adevăr, locuitorul Marin Maxim deţinea fără titlu şi cu rea credinţă calul lui Dobre Cocoş, cal pe care i l-ar fi dat primarul din sat, punând în locul celui de pripas, rabla lui Marin Maxim. Parchetul trimite la judecătorie pe Marin Maxim sub acuzaţia de furt. Judecătoria declină competinţa în favoarea tribunalului, găsind că este escrocherie. Tribunalul socotind că nu e competinţe să-l judece, înalta Curte, reluând Marţi competinţa, a trimis afacerea la judecată, sub calificarea de răi- m Au fost condamnaţi... Trib. Ilfov ». I- a osândit la 3 ani Închisoare corecţ fmală, pe intru abuz de încredere, pe Heinurich Sternberg, — la 2 ani nu- n chisoare, pentru înşelăciune pe ■ C. Enescut — la un an închisoare, pentru abuz de încredere, pe M. Negreanu şi la doi ani închisoare pentru fals, pe Ştefan Szekeroff. * Cei dintâi, Heinrich Sternberg, e învinuit că fiind voiajor al firmei Filip Finkedstein, a încasat vreo 250 mii lei de la clienţii patronului, însuşindu-şi-i. •C Enescu, a fost câtăva vreme intendentul căminului „Protecţia Fermeei“ din calea Şerban Vodă. In scurt timp însă izbutind să-şi asigure Încrederea ocrotitoarelor instituţiei, Enescu şi-a apropiat câteva zeci de mii de lei din fondurile destinate aprovizionărei pensionarelor. M. Niegreanui „Muami este patronul biroului „Mumdus“ de maşini de scris şi poartă vina de a fi vândut pe piaţă o maşină de scris ce o primise spre reparaţie, insluşindu-şi contravaloarea. * Iar ultimni, Ştefan Szakenoff, este osândit pentru faptul că falsificând un cec de 100 leva —* pe care Ta preschimbat în 10 mii leva — Ta scontat şi încasat la banca Bercovitz, înşelând astfel pe păgubaşe cu circa 15 mii lei. Diverse Trib. Ilfov ». I a confirmat Marţi pe 30 de zile mandatul de arestare a lui Oeias Forschmidt, eroul recentei afaceri noui de falsificări de dolari americani. Memento Radio JOI, SI MAI Viena : 0.77 kw., 517,2, 14 kw. 577,2 — 17. Concert; 17,30. Ora tineretului; 18,40—19,45. Diverse; 20. Opera „Di« Walküre“ de Wagner. Milano : 7 kw., 549 — 17,35. Concert; 18,15. Colţişorul copiilor; 20,45. Cur»; 21,15. Radiojurnal; 21,50. „Traviata" operă de Verdi. Breslau i 10 kw., 322,6 —17.30 Potpourri; 19. Trans, din Gleiwi’tz; 20,25. Diverse; 21,30, „Das Mädel aus der Vorstedt". Koenigsberg : 4 kw., 303 — 17. Ora tineretului; 17,30. Concert;” 19,20. Literatură; 21,10. Serată teatrală; 22. Concert Neapole 1,5 kw- 333,3 — 18. Concert; 21,50. Muzică napolitană. Barcelona (EAJ1) SJS kw., 844,8 — 14,30. Trio Iberia; 18,30. Sextet; 19,30. Pentru copii; 20,40. Diverse; 22,05. Orchestră; 23,05. Concert; 24. Concert. Pragat; 5 kw., 348,9 — 17,10. Pentru copii; 18,50. Trans. germană; 20,15. Muzică de fanfară; 21,10. Serată veselă; 23. Propagandă. Londra: 8 kw., 3614 — 16. Cântece de seabră; 18. Recital de orgă; 18,15. Ora copiilor ; 20,15. Muzică de Hubert Parry; 20,45. Concert; 22,15. Diverse; 23,35. Dans. Schenectady W ö T: 60 kw., 3795 — 14,30. „Cheerio“; 17,15. Conferinţă; 20. Orchestră; 20,30 Teatru; 24,30. Muzică veseilăstuttgart: 10 kw., 3797 — 17,15. Concert; 19,15. Conferinţă; 20,15. Diverse; 21,15. Operă romantică. Roma: 3 kw., 447.8 — 14,50. Concert; 18,50. Concert vocal; 22,15. Serată de operete. Berlin: 10 kw., 483.9, 45 kw., 566. — 17—17,30. Conferinţe; 18. Muzică. Budapesta: 14 kw., 555,6 — 18. Concert; 20. Lieduri şi arii; 20,35. Curs; 21,15. Concert; 21,50 Lăutari Varşovia: 10 kw., 1111 — 17. Conferinţă; 18,45. Audiţie literară; 21. Canserie muzicală; 21,30. Concert; 23,30. Muzică de dans. Kattowitz: 711 kw., 422 m— 10 kw. — 17. Fanfare: 17 40— 20.35. Diverse: 21 30. Concert: 23.30. Muzică de dan®. CEL MAI MARE BUN PE LUME ESTE RASUL. NIŢA’ PITPALAC ŞI FAMELIA IN EUROPA II cumpăraţi, dând 10 lei pe volumul (ediţia II) Mr. 27 ADO^EjiTEHHERY^ Luisa și Henrietta 11 Intr’adev&r, o duzina de haimanale se apropia cu Jacques în frunte. * __ Ei, tocilarule, adăogă ea privind apre Jacquee, golește-ţi buzunarele, repede! Altfel păzeşte-ţi spinarea ! Ajunşi în fața cârciumii, Jacques, strigă prietenilor: — pe loc» stăi! Rupeţi rândurile şi’n pas alergător cereţi băutură. Eu plătesc astăseară! Femeia Frochard, îngheţă, îl trase deoparte şi îi zise : — Cum, plăteşti lă atâţia?.. Ce-ai găsit vreo comoară? — Nu eu.. Mariana! »— Mariana? Cine e Mariana ? — O fată de care mă interesez de aproape, o s’o vezi la desert, i-am poruncit să vie ! — Leit tată-său, nimeni nu i se poate împotrivi! — Ce naște din pisică, șoareci mănâncă, mamă. Ei, schilodule ! prezintă-te la ordine Sâmbătă, să regulăm socotelile. Dar tocilarul nu era de aceiaș părere. Porecla de schilod, pe care Jacques i-o asvârlea neîncetat, îl rănea adânc, mai ares că trântorul, înţelegea să bea banii munciţi de el cu feasnă şi sudoare. v Noua orgie pe care o prepară, scoase, din fire pe Petra. _ Frumos iţi stă, zise el; noi dăm socotelile ţi tu iei tot. Ei bine, asta e o ruşine, e o... . . . . . Bietul Petre nu putu să sfârşi, aşa de fioros 11 pnin frate - său, repezindu-se cu pumnii strânşi şi răcnind. — I-ascultă negustor de morală, când oiu pune mâna pe tiu© — Ftiu asta, dar mă mir cum tu, care ştii cât eşti de voinic faţă de mine, îndrăsneşti să ridici mâna. — Da prost eşti dacă ai fi tu mai tare, mai bate tu, schilodule . —Nu. Ar fi o lașitate. — Destul ! Socoteala. Mama lor interveni: — Fă ce-ți spune, imbecilule. Tu nu te-ai născut pe lume să poruncești, ci să te supui. — Ai dreptate ! Poftim, mamă, câștigul meu pe săptămâna asta. — Nu prea e mult, zise ea... cam slab ! Două livre, 7 gologani și șase parale. — Numai atât ? strigă Jacques, ce-ai făcut cu cele patru membre, timp de opt zile? — Am făcut peste puterile mele, sunt frânt de oboseală. — S’a isprăvit! ai un meșteșug tare prost. — îmi bat capul sâ-1 fac și eu să priceapă, adaose femeia Frochard. — O să fie nevoe să te învăţ altul, rânji Jacques. — Tu să mă înveţi altul ? zise Petre îngrozit, ferit-a sfântul! Bătrâna luă pe copilul preferat de braţ şi-i zise: — Eu, Jacques dragă, ţi-am strâns trei livre şi 18 gologani. Iată-i, puiule. *— Ah ! raspune Jecques, încântat, stau bine cu paralel, astăzi, n’ași avea nevoe, nu vreau însă să stric obiceiul, dar vă invit și pe voi la cârciumă. Petre refuză, pretextând că are niște comenzi de predat. Tocilarul plecă, gândindu-se : — Ce rost am eu pe pământ ? La ce sunt bun ? Să-mi hrănesc trântorul de frate ? XII dili-In timpul scenei povestite mai sus, zurgălăii de la genta din Normandia, începură să se audă. Curând trăsura se opri în faţa porţii biroului. Hamalii se strânseră, voci necăjite sau vesele se auziră, în sfârşit, scena obişnuită a sosirilor. Pe Henrietta şi Luisa, trebuia să le aştepte la sosire, d. Martin, de a cărui soartă, trebue să ne interesăm. După plecarea lui Lafleur, cârciuma se goli încet, încet .Chelnerul, care primise bacşişul, lăsă pe d. Martin să doarmă în linişte. Diligenta sosise de câtva timp şi toţi călătorii se scoboriseră. După zece minute, nu mai rămăsese în fața biroului, decât două fete, care păreau că așteaptă, îngrijorate pe cineva. — Nu zărești pe d. Martin ? întrebă una din călătoare. Nu ți se pare că întârzie ? — Ba da, dragă Luisa... Dar ai răbdare... Când aştepţi întotdeauna timpul pare mai lung. Biata oarbă ! dacă ar fi putut să vadă că piaţa aproape se golise, că toţi călătorii plecaseră de mult, că, în sfârşit chiar hamalii plecaseră, de sigur că ar fi înţeles, de ce simţea cum i se strânge inima şi de ce lia atât de frică de acest Paris, pe care nu-l cunoştea. Henrietta pare că înțelese ce se petrece în sufletul surorii sale, căci zise: — Știi ce ? ai să facem câţiva paşi; aci aproape se află o bancă unde putem stând jos, să așteptăm pe d. Martin, care trebue să vie. Nu ti-e frică ? — Nu... pentru un moment... însă..« . « —• Insă ce, dragă ? — Dacă d. Martin n’ar veni... de exemplu. — Haide Luisa, ce glumești, se poate să-ți treacă așa ceva prin minte ? In tot cazul, zise Henrietta, cu tonul hotărît pe care știa să-1 ia câte odată, orice s’ar întâmpla, nu ești tu oare în paza mea ? — Din nenorocire, nu știm măcar adresa d-lui Martin.. —. Au crezut că e inutil să ne-o dea, de vreme ce trebuia să vie să ne aştepte aci. Și ca să mai treacă vremea, începu. — Oh ! Ce frumos e Parisul! Ce minunat! Ce mare!... — Ce fericită ești că poli să vezi totul ! spune-mi și mie ce vezi: de exemplu, spune-mi unde ne aflăm ? —• Foarte aproape de un pod frumos cu un monument la mijloc... — Aii! Știu, zise oarba cu mulțumire, este podul Nou și monumentul e a lui Henric al IV-lea. De aci de sigur că trebue să se vadă două turnuri mari, turnurile dela Notre-Dame. — Da, într’adevăr, le văd; ce mari sunt!... — Notre-Dame... acolo am fost găsită de tatăl tău!... Fără el aș fi fost de mult moartă, poate că era mai bine, decât oarbă' ' ' / w ' '{la. urma)