Universul, aprilie 1929 (Anul 47, nr. 76-97)

1929-04-04 / nr. 76

rinul XLVII Nr. 76 Joi 4 Aprilie 1929 IN FIECARE ZI In unele părţi­ ­ Am citit intr'un ziar din Arh Ideal, îndurerata scrisoare a unui învăţător, ca răspuns scri­­sorii preotului din aceiaş co­mună. O comună frumoasă, în­­tr’o minunată aşezare ca pito­resc, aproape de munţi, încon­jurată de brădet şi la marginea căreia sunt numeroase şivoaie de apă limpede. După forma, în care răspun­de învăţătorul, se poate deduce­­muta scrisorii preotului. Dar noi ne vom feri de a ca­lifica manifestările epistolare şi publice ale luminătorilor co­munei frumoase, care aşteaptă îndrumare şi dela preot şi dela învăţător■ Fapt­e, că preotul şi învăţătorul dintr'aceiaşi co­mună nu numai că nu se în­­țeleg, dar se ceartă în public şi se invectivează în polemici­­de presă, ca să-i ştie nu numai comuna (enoriaşii, părinţii co­piilor şi copiii), dar să-l ştie cât­­mai multă lume. Poate că cearta prin ziar, să servească la ceva. Poate că vor lua astfel cunoştinţă de starea din acea comună repre­zentanţii autorităţilor respective şi vor îngriji să se curme di­honia dintre părintele sufletesc al locuitorilor şi învăţătorul copiilor acelor locuitori. Dar noi ştim, că şi în alte co­mune, e la fel. Ne-ar plăcea să credem, că nu's multe atari co­mune nenorocite, căci e într’a­­devăr o nenorocire, ca locuitorii şi copiii in loc să înveţe ce-i bine, ce-i necesar, din munca solidară şi unitară a luminăto­rilor comunei, să asiste la des­făşurări de scandaluri, cari scad încrederea şi umilesc pres­tigiul. Ce ecou are în inima popore­­nilor, învăţătura preotului: „să nu urim, să mi ne defăimăm“, când a dou­a zi, un ziar, locuito­rii citesc acuzări împotriva în­­văţătoru­lui? Ce răsunet are în sufletele cornilor, îndemnul învăţătoru­lui, „copii luaţi pildă de la cei mari, cari se ajută şi se înţeleg pentru binele obştei­, dacă văd, că in faţa lor învăţătorul atacă aproape direct pe preot? Fără conlucrarea armonioasă între preot şi învăţător, satele noastre nu propăşesc, aşa cum e de dorit să propăşească. B. CECROPIDE Un cap preţios Palmieri pentru Vatican Papa a primit din partea că­lugăritelor benedictine din Ca­moldoli o frumoasă ramură de palmier, Înaltă de aproape 2 in. pentru Duminica Floriilor. In 1876, papa Leon al XII a acor­dat acestor călugărițe dreptul exclusiv de a furniza aceste ra­muri palatului apostolic. O altă ramură a fost apoi prezentată de familia Bresca din San­ Remo, care din timpul lui Sixt al V-lea se bucura de asemenea de acest privilegiu. D-ra Lise von Rein a cărei graţioasă figură a fost aleasă de guvernul austriac spre a împodobi nouile bancnote. L­a sorţi Copii japonezi scoţând din­­tr'un fel de urnă biletele pe care sunt scrise numele diferitelor şcoli primare din Tokio. In acest mod, alegerea unei şcoli depinde numai de întâm­plare, care se ştie, că adesea potriveşte lucrurile mult mai bine de­cât oamenii. A venit primăvara! Destăinuirile unui pui de găină In viaţă doar atdta-mi place Fiu! Cum am scos capul din găoace fiu! De’s vesel sau de­s indispus Sau cdnd mălaiul mi-a adus Zic, ridicând d­ocşorun sus. Viul Cdnd văd o puică nosfimioa Fiu Duios ii zic întdia oară Fiu! Şi dacă văd că am succes, Cu aripioara îi dau ghes Şi ti şoptesc cu înţeles Piu!* C’un bob de mei, ti fac trataţie Piu! Avoi ti trag o declaraţie Piu! Şi după dânsa mă ţin scai Fdnă ce-mi spune: Ce mai stai? Şi-atunci încing cu ea un hai Fiu! Dar faţa-mi spune de puicuţă Piu! Că şi cu altul e drăguţă Piu! încornorat nu vreau să fiu Cu ea am rupt-o şi mă ţiu De ddnsa nu mai vreau să ştiu Piu!* Aşi funcţionarii se jelesc Piu! Şi spor de leafă tot cerşesc Piu! Dar sporul ei nu vor avea Păn'ce v’or sta înfipţi colea Să pună net chestiunea aşa Pint ■* Poetul X, prins de iubire Unei ducese dă'ntdlnire Piu! Pin! Ea-i zice: Viu la randevú Să ne iubim precum vrei tu Dar mai 'nainte să vii cu Piu, piu! p. conformitate Keeps Un consiliu comu­nal expeditiv... Ziarele străine înregistrează chipul în adevăr original în care consiliul comunal din Wei­mar a rezolvat o chestiune bu­getară. Fiind nevoie de o sumă de bani pentru repararea stră­zilor, consiliul a impus din ofi­ciu şi în mod excepţional, pe toţi acei locţiitori din oraş cari au venit de peste 1.300 mărci aur anual. E interesant de ştiut că cei impuşi nu au protestat de loc. Aceasta, pentru că acolo, după cât se pare, se ştie ce se face cu aceste impozite şi în nici un caz, ele nu se dar sil necuriştilor şi diurniştilor re­gimului... L­eagăn natural Joey, așa se numește micul cangur, care s’a născut zilele a­­cestea la grădina zoologică din re­st în jurul căruia te strâng zilnic sute de copii ca să-l privească stând în confo­r­­tabilul lui leagăn natural- Prinţul funcţionar Prinţul George e al patrulea fiu al Regelui Angliei. Pân’ acum el a fost ofiţer în marina britanică, dar din moti­ve de sănătate a fost silit să renunţe pentru câtva timp la cariera sa şi să intre în serviciul civil al statului. Cu alte cuvinte, el va ocupa un post în minis­terul afacerilor străine. Aceas­ta e prima dată când un mem­bru al Curţii regale engleze ocu­pă o funcţie într-o instituţie ci­vilă. Salariul pe care l va primi, în calitate de secretar de gra­dul al IlI-lea e de 200 lire pe an Prinţul cunoaşte foarte bine lim­ba franceză, ceea ce desigur îi va fi de mare folos în noua sa ca­rieră. Deşi de obicei funcţionarii ti­neri ai ministerului de externe sunt trimişi şi în posturi diplo­matice în străinătate, se crede că prinţul George va face ex­cepţie de la această regulă, lu­crând numai la Londra. Radiologia nu mai e primejdioasă Profesorul Re­naud, de la fa­cultatea de medicină din Paris, a publicat de curând un arti­col, arătând că radiologiai, — care până­ azi prezintă o serioasă primejdie pentru cei cari o practicau, — a devenit inofen­sivă, graţie unui procedeu spe­cial. Se ştie că, până astăzi, ma­­nipularea radiului era foarte grea, ea cauzând moartea câ­torva oameni de ştiinţă, cari s-au sacrificat făcând cercetări în domeniul special. Datorită procedeului d-rului Resaud, aceste inconveniente iau dispărut, spre mulţumirea ampţităţii sufferiode. UNIVERSUL 3 crampee de viaţă Era o feme© tânără cu ochi­i albaştri visători, cu o bărbie­­ energică şi cu fruntea încăipă- | ţânată. Un contrast izbitor între­­ detaliile de fizionomie; un con-­­ trast aproape de neînţeles între făptura ei neglijată, dezordo­nată şi naţionalitatea ea. Era americancă. M'aş fi aşteptat mai degrabă la o femee sigură de ea, auto­ritară. Nu mi-a trebuit multă vreme să văd, că era o învinsă a vieţii. Timidă, descurajată, păstrătoare a unui secret, ce nu l-am putut pătrunde, deşi am trăit în aceia o pensiune pe Coasta de Azur timp de şase săptămâni. Avea un copil de aproape un an; călătoria cu el din Anglia în Germania, din­ Germania in Franţa, ducând cu sine, în ba­gaj, pătuţul, băiţa şi căruciorul. Mama ei trăia în Florida. Era imposibil să nu-ţi închipui o dramă de familie... Ne-am cunoscut prea puţin deşi nu arareori îi ţineam fetiţa la mine, ca să mai poată şi ea eşi din casă. O singură dată, mi s-a părut, că am întrezărit puţin adâncul sufletului ei. Vorbiam de o cri­mă recentă. O femee din popor, ftizică în ultimul grad, îşi o­­morîse soţul, care căuta să-i smulgă un testament favorabil. Cu ochii aspri şi glasul neier­tător, americanca şopti ca pen­tru sine: — înţeleg femeile, ce ucid... Privirea ei plină de ură, vo­cea ei înăbuşită, parcă îmi re­vine acum când urmăresc, cu inima svâcnînd, ultima dramă pasională din Bucureşti, împre­jurările, în care s-a desfăşurat, personagiile, ce deţin rolurile princi­pal­e, înscenarea nedibace pentru a deruta justiţia, perso­nalitatea perfidă şi meschină a eroinei, totul va contribui pen­tru a face din acest „eveniment monden“ o remarcabilă com­pletare a proceselor Găetan şi Goilav. Dar e mai dureros pentru mine fiindcă cea­ care a tras, e o femee; iar singurul om, ce in această tristă afacere reu­neşte compătimirea, simpatia isa admiraţia noastră e un bărbat, care s'a arătat demn, bun, ier­tător, poate singura şi adevă­rata victimă. Căci nu e victimă nici cel ce şi-a înşelat protec­torul, nici femeia de 45 de ani, care se înjoseşte în aventuri de scandal, sporind cu­ tunul numă­rul bietelor neîmpăcate cu firele albe de pe tâmple şi cari, în ciuda tuturor curelor de înti­nerire şi vizitelor prelungite la institutele de frumuseţe, rămân sub fardurile lor măiestre, ri­dicolele sperietori ale „dan­­cing“-urilor şi obiectele de râs şi de exploatare ale tinerilor fără scrupul şi fără demnitate. Ucigaşa de azi e un simbol al acestei execrabile categorii şi pedeapsa, ce i se va da, ori­cât de grozavă ar fi — şi spe­răm să fie exemplară — nu va egala dispreţul tuturor femeilor inteligente şi curate din această ţară... Sanda I. Mateiu O revoluţie in lumea artistică Invenţia cinematografului vorbitor. — filmul sincronizat care dă şi sunetul odată cu miş­carea, — este menit să producă o adevărată revoluţie în lumea teatrală. Cum era de aşteptat­, repre­zentaţiile de operă trebuiau a­­vute în primul rând în vedere, noua metodă urmând să redea, în cinematograf, nu numai jo­cul de scenă al artiştilor, dar şi muzica respectivă. O mare companie americană a luat iniţiativa prezintării pe această cale, a cătorva din ope­rele de mare succes, şi anume: „Aida“, „Rigoletto“, „Faust“ şi „Tosca“. Nu ne îndoim că, mai curând sau mai târziu, lucrul va reuși. Vorba este, însă, dacă cinema­tograful va da operă, ce vor mai face întreprinderile de o­­pe­ră propriu zisă?... Zece ani sub apă După zece ani de şedere în fundul mării, un nou vas ger­man a fost scos la suprafaţă. Acesta e cuirasatul „Kaiser“ care fusese scufundat în 1919 la Scapa Flow de către înşişi ofi­ţerii şi echipagiul său. Vasul, care altădată fusese mândria împăratului german, e azi o massă de fier vechi şi ruginit, care va fi topit pentru diferite întrebuinţări. Câteva din cele­lalte rase germane scufundate aci şi printre care se găsea şi crucişătorul „Moltke" de 23000 tone au şi fost scoase la supra­faţă în ultimii cinci ani. Lucrările au fost conduse de firma Cox şi Danks din Londra şi în special de d-na Cox, soţia unuia din directorii societăţii şi fiica celuilalt, a jucat un rol proeminent în această operă de salvare, dirijând ea însăşi ope­raţiile pentru care s-au cheltuit mulţi bani, dar şi multă ener­gie. BĂILE DE NOMOL E.ACIIL-SARAT-BRAII­A Băi reci In lac şi băi de soare pe plajă de nisip Localitatea cea mai fericit situată la porţile marelui port dunărean BnAlUi Hoteluri şi restaurante de toată mâna NOMOLUL CEL MAI MINERALI- Sezon 15 Mai — 15 Septembrie Folosite de 90 ani băile aceate ZAT DIN EUROPA 46° 10. Ape sulfo- MALADII justifiable de băile au vindecat zeci de mii de sufe­sodice, chloruro - sodice, iodurate L 71 C UL­ SMUMT rinzi făcând adev. minuni BOALE DE FEMEI. Superioare tuturor staţiunilor similare române şi străine. Toate afecţiile uterului şi anexelor: metri, salpingo ovarite, peri peritonite, fibrom­e aderente post operatorii, tulburări în menstruaţie şi STERILITATEA datorită In­flag­maţiilor. 2) Limfatismul, scrofuloza, anemia, debilitatea. 3) Rachitismul. 4) Reumatismul sub toate formele. 5) Tuberculoza chirurgicală, adenopatii, artrite, coxalgii, morbul lui Pott cu sau fără fistule abcese reci, osteite, etc. 6) Leziunile sistemului nervos ca: Sciatica, lumbago, paralizii infantile nevrite și polinevrite, sequele hemiplegilor,etc. 7) Afecţiunile chirurgicala în urma traumatismelor, ca fracturi, neconsolidate, calus dureros, fistule intarisabile, în urma deschiderii flegmoanelor, ar­trite, etc. 8) Unele maladii de piele ca : prurigo, diatestic, pro­iais etc. * BĂILE CALDE reduc obesitatea, CELE RECI și băile de soare pe plajă tonifică, fortifică, stimulează şi excită circulatţion­i. Aplicaţiuni locale. Masaj, irigaţii vaginale . Apele şi nomolul radioactive. Fizioterapie. Rad­ioscopie. Radioterapie. 1 . Camere cu tot confortul cu 35 lei pe zi. Locuinţe cu bu­cătării. Restaurante cu 80 lei pe zi. " ' “ . Lăptării, Pescării, Băcănii, Cofetării.­­ DISTRACŢII numeroase: Muzică, Sporturi, Spectacole, Baluri, Parc. Excursii dealungul Dunării.­­• Medici, Farmacii, Poştă, Telegraf, Telefon, Frizerii, Fotografi, etc « % ■ • Piaţă de aprovizionare cu carne, lapte ouă, zarzavat, fructe, etc. Cereţi prospectul şi adresaţi-vă mai înainte de a contracta orice angajament ff Societate! — LOCUL­ SABAT — Brăila ti : ' ■ §. S3. R. I. A. s. a. (fost Ing. i­h. Ai on not) Reprezentanţa exclusivă p. România Bucureşti, Str. General Florescu 11, &XII!s

Next