Universul, decembrie 1929 (Anul 47, nr. 279-301)
1929-12-01 / nr. 279
MOTOARE DIESEL W JUNKERS de la SIOOO HP, cu pistoane duble opuse fără compresor, ventile și cap de cilindru Motoare de 8 175 HP, permanent în depozit reprezentanta OsneraU pentru România Uniunei Technica iilunală București I, Str. Conisie 28 Telefon 224 136 162 ANNA KRAUSE” Dreeden A. Sunbellallee 21 Cel mai distins pensionat pentru fete tinere. Institut de limbi străine, cea mai modernă educaţie. Referinţe de primul rang. Prospecte 1939 Colonii ceferiste Un sat la Băneasa Opera de împroprietărire Individuală, începută, de direcţia Casei Muncii c. f. r. prin crearea parcului din faţa gării de Nord, pe un loc ce avea altă destinaţie, s’a oprit şi desigur a provocat o serie de nemulţumiri în lumea ceferistă.. S’au construit la schimb cazărmi destule, unele la bune condiţii, altele nu, provocând indignarea fostului director general d. N. Teodorescu, când a inspectat locuinţele casei munci. Fostul director general d. N. Teodorescu, a oprit orice operaţii de acest fel, la două scopuri: fondurile disponibile să fie întrebuinţate la complet, firea şi repararea construcţiilor ridicate şi să se revizuiască sistemul împrumuturilor individuale, spre a se găsi o soluţie cât mai favorabilă, la special personalului inferior. După schimbarea dela conducerea direcţiei generale, la urma stăruitoarelor intenţii ale unui grup de ceferişti membrii ai soc. „Locomotiva" şi „Expresul“ s’a ajuns la următoarea concluzie: . COLONII CEFERISTE Direcţia generală şi direcţia Căiei Muncii 8ă Înfiinţeze colonii ceferiste cât mai aproape de centrele mari, — colonii ce vor fi legate de punctul principal de activitate ceferistă prin linie, ferată. Coloniile vor fi serii de locuinţe individuale, — proprietate a ceferiştilor — şi vor fi întocmite după normele unui sat model. Primul sat de acest fel se va face la primăvară la marginea Bucureştilor, la 800 metri de gara Mogoşoaia, alături de Băneasa. Se vor construi locuinţe pentru 600 familii. Vor fi Împroprietăriţi lucrători din ateliere, funcţionari de la mişcare, tracţiune şi Întreţinere, aşa ne apune de inspector general Scutaru. MODALITĂŢI DE PLATA La luarea la primire a locului şi Înainte de începerea construcţiei, ceferistul va trebui să depună 30.000 lei. Restul de 90.000 lei va plăti lunar din leafă, în termen de 8—10 ani, rata să fie cam o mie lei lunar. Dacă acest început se va realiza în condiţii mulţumitoare, calea ferată va spori numărul coloniilor, acolo unde va găsi şi teren la condiţii avantagioase. Costin Fulga ■Aa* Galaţi, 28 Noembrie In legătură cu marele incendiu ivit In noaptea de Luni spre Marţi, la cartierul comercial din strada Braşoveni, cercetările parchetului au dus la concluzia că focul a fost pus. Azi dimineaţă, d. procuror Paraschivescu a luat un lung interogatoriu comerciantului Alex. Sterian, proprietarul magazinului de rame şi oglinzi, în care a început focul. S’a stabilit că la primele cercetări Alex. Sterian a indus la eroare pe anchetatori, susţinând că poliţele de asigurare n’ar fi în regulă. Sa găsit că el era asigurat la 2 societăţi pentru 450.000 lei. Dar în magazin nu se aflau mărfuri decât în valoare de câteva zeci de mii de lei. Surpriza a venit, Insă, când d. procuror Paraschivescu a dispus chemarea la cabinetul d-sale a comerciantului Iancu Goldenberg, proprietarul tipografei „Arta grafică", care, de asemenea, a fost distrusă de foc. Şeful parchetului are indicii că focul a survenit, deodată, la ambele magazine. Actele au fost înaintate cabinetului I de Instrucţie şi prin rechizitoriu introductiv, el a cerut arestarea celor doi inculpaţi. Comercianţii Alex. Sterian şi I Goldenberg au fost supuşi unei confruntări de d. judeinstructor Ilarion Manoliu. La ora 6 seara, d. jude-Instructor al cab. I a lansat mandate de arestare împotriva Incendiatorilor. Ei au şi fost depuşi la închisoarea centrală din strada Traian. Mâine, mandatele vor veni spre confirmare la fața trib. corecțional. O veste plăcută pentru copii. a apărut $ ALMANACHUL „UNIVERSUL COPIILOR“ pe anul 1930 Cea mai frumoasă, cea mai bogată și instructivă carte pentru copii. E cel mai bun dar de sărbători pentru copilaşi. UNIVERSUM Serbarea organizată de Legiunea română Legiunea română, compusă din asociaţia tuturor societăţilor de foşti luptători, care sunt persoane juridice, a ţinut de a sa datorie să comemoreze 10 ani de la înfiinţarea Fidacului. Preşedintele Legiunii române, d. general Traian Moşoiu, însoţit de o numeroasă delegaţie a societăţilor de foşti luptători, au depus o splendidă jerbă de crizan-'teme albe, în numele Fidacului, pe mormântul Eroului necunoscut. La solemnitate au asistat numeroşi foşti luptători şi un mare număr de ofiţeri activi din garnizoană în frunte cu d. general Ionescu Fotache, comandantul pieţii Bucurşti. O companie cu drapel şi muzică a dat onorurile militare. După depunerea coroanei, a fost un minut de reculegere. Apoi d. general Traian Moşoiu a arătat însemnătatea Fidacului şi legătura între această instituţie şi eroul necunoscut al României, care reprezintă simbolul sacrificiului făcut de 800 mii viteji, pentru întregirea României şi unirea fraţilor pentru vecie. Fidacul care numără 8 ş1 milioane de foşti luptători oţeliţi, este o garanţie a menţinerei tratatelor şi a hotarelor naţionale, trase cu sabia de armele aliate. La Cercul Militar La ora 6 după amiază, d. general Traian Moşoiu, luptătorul de la Tisa, a ţinut în sala festivă a cercului militar şi în faţa asistenţei numeroase de foşti luptători şi ofiţeri, o interesantă conferinţă despre Fidac, înfiinţarea lui şi scopul pe care-l urmăreşte. D. general salută apoi pe d-na Alex. Cantacuzino, preşedinta fidacului femenin din toată lumea, care e salutată cu aplauze — şi căreia îi dă cuvântul. CUVÂNTAREA D-NEI ALEX. CANTACUZINO Nu cred să fi fost armata care să fi făcut mai mari sacrificii şi să dea mai mari jertfe pentru un ideal. Acum 10 ani, pe un timp ca şi acesta, şi poate la această oră, gândul întregei omeniri se îndrepta spre cei care încheiau pacea. Printre eroii cei mai mari, ucenicul între ucenici este marele Rege Ferdinand. Nu uităm pe marele bărbat de stat Ion I. C. Brătianu, apoi pe marii generali Dragalina, Praporgescu, Grigorescu, Christescu şi atâţia alţi. Gândul nostru se îndreaptă spre ei. In a 2 linie spre marii noştri aliaţi şi aci în primul rând spre Franţa mult încercată, care în zilele trecute a pierdut pe unill dintre mai mari şi mai hotărîţi fii, pe Clemenceau. CUVÂNTAREA D-LUI GENERAL MOŞOIU D. general TR. MOŞOIU face istoricul Fidacului, care este cea mai mare asociaţie pe care o cunoaşte istoria. Pe timpul romanilor, când serviciul militar dura 16 ani, sub arme, acei care se eliberau, formau asociaţii aşa zise de veterani. Aceştia erau împroprietăriţi sau la frontiere pentru apărarea imperiului, sau în jurul reşedinţelor legiunilor în care serviseră. Astfel la Ardeal, între Someş şi Crişul repede, romanii aveau o legiune instalată la Bucium, un sat din Sălaj. In acel ţinut se păstrează până azi tipul roman. Societăţile de veterani erau larg sprijinite de stat. In evul mediu, feudalismul a făcut ca asociaţiile de luptători să nu mai existe. După revoluţia franceză, dar mai ales după războaele napoleoniene, societăţile de foşti luptatori au luat din nou fiinţă. Societăţile de foşti luptători s’au Înmulţit mai ales după răsboaele din 1859 şi 1870. In special in Germania în 1912 erau 31.000 societăţi, cu 2 jum. milioane de membri. Azi. In Germania numărul acestor asociaţii a crescut şi mai mult. Dintre toate asociaţiile, care au fost, nici una însă n’a întrecut asociaţia foştilor luptători din cele 10 state aliate, care se numeşte „Fidac". ■ Ea reprezintă o forţă, prin numărul de 8 juni. milioane câţi şi cu experienţă ; ea reprezintă o voinţă, căci membrii Fidacului sunt oameni Încercaţi şi cu experienţă. Ea reprezintă o garanţie pentru cele 10 state, căci tratatele de pace şi hotarele care s-au fixat sunt şi rămân definitive. Să ne unim şi să muncim pentru ele. D. general LIVEZEANU aduce salutul societăţei „Apărătorii Patriei", asigurând că va lupta pentru menţinerea păcii şi asigurarea hotarelor fixate, de tratate. D. Gh. DUMITRESCU preşed. cercului subofiţerilor de rezervă, aduce salutul şi asigurarea sprijinului asociaţiei subofiţerilor de rezervă. D. I. SIMIONESCU, preşedintele soc. „Mărăşeşti“, aduce Fidacului salutul acestei societăţi. Aminteşte faptele marilor noştri Regi Carol şi Ferdinand, şi în memoria lor propune un moment de reculegere, la care toată sala se scoală în picioare şi e un moment solemn. Mulţumeşte d-nei Cantacuzino pentru sprijinul dat la ridica- rea bisericei Neamului de la Mărășești. liliom itató F. I. D. i l-ii ...........- o — ■ CUVÂNTĂRILE D-na ALEXANDRINA CANTACUZINO la îndoita calitate de pirezidentă a secţiei auxiliare femenine a Fidacului şi prezidentă a grupului român, evocă clipele de entuziasm când foştii rupători ai tuturor ţărilor aliate s’au legat printr’o puterică federalizare să păstreze şi consolideze pacea obţinută şi drepturile popoarelor desrobite. Trecând la acţiunea poporului român, d-aia Cantacuzino aduce închinare marelui Rege Ferdinand şi prea măritei sale Doamne, Regina Maria care au stimulat şi desăvârşit sforţările poporului şi ale conducătorilor săi poliţei şi militari determinând victoria şi întregirea neamului. Aduce salutul foştilor luptători români către marii noştri aliaţi din vremea războiului şi din timp de pace, care luptă prin toate mijloacele să cosolideze pacea şi să asigure omenirii însângerată de război, binefacerile vieţii de muncă şi progres. Termină dorind M. S. Regelui Mihai să fie un rege atât de mare ca şi bunicul sau. D. dr. VIRGIL SERDARU, vice-preşedintele comitetului central al F. I. D. A. C.-ului, face istoricul înfiinţării Fidacului la Paris, instituţie care şi-a propus şi a izbutit sa lupte pentru respectarea integrală a tratatelor de pace cimentate prin jertfa de sânge a opt milioane şi jumătate de morţi glorioşi. Arată că idealul Fidacului este menţinerea păcii între popoare, dar a păcii rezultate dintr’o dreapta orânduire a hotarelor şi o liberă respectare a drepturilor la viaţă a tuturor naţionalităţilor, încheie aducând omagii Familiei Regale sinteza aspiraţiilor noastre naţionale şi reprezentanţilor prezenţi ai naţiunilor aliate. D. amiral N. NEGRESCU, din partea „Uniunii foştilor luptători” arată cum aliaţii prin sprijinirea unităţii româneşti au adus la rândul lor cel mai frumos omagiu eroismului românesc. Q. G. LUNGULESCU, din partea mutilaţilor războiului, arată rolul providenţial al Dinastiei în înfăptuirea unităţii naţionale şi în aclamaţiile entuziaste ale întregei asistenţe, asigură pe M. Sa Regina Maria şi Augustul Său Fiu şi Regent, că supravieţuitorii războiului consideră că prima lor datorie este să-şi întărească victoria prin întărirea Dinastiei naţionale. PARTEA ARTISTICA Mea Mf MM ftttaSfiSSX Serbarea comemorativă a împlinirii unui deceniu de la întemeierea Fidacului (Federaţia interaliată a foştilor luptători) a început joi în Capitală printr’un pios omagiu de recunoştinţă, pentru „Eroul necunoscut" român. Timpul ploios n’a împiedicat pe foştii luptători români şi pe vrednicile femei care au participat la opera războiului, să asiste la număr mare, alături de reprezentanţii oficialităţii şi ataşaţii militari ai naţiunilor aliate. Armata a fost reprezentată prin d. general Ionescu şi un distins corp de ofiţeri, fiecare regiment din garnizoană trimiţându-şi delegaţii. Primăria prin d. N. Virgil Serdaru, vicepreşedintele Fidac-ului, secţiunea auxiliară feminină a Fidac-ului printr’un numeros grup de doamne la frunte cu d-nele g-ral Anastasiu, general Stângaciu, Victoria Voiculescu, etc. Onorurile au fost date de o companie de onoare cu muzică. S-au depus jerbe şi coroane. D. Virgil Serdaru după ce a depus coroana Fidacului, a arătat că la acea clipă toţi supravieţuitorii războiului aduc omagiul lor celor opt milioane şi jumătate de morţi pentru libertatea tzpoarelor asuprite şi pregătirea unei veţi mai fericite, omenirii. O Invocaţie a eroului necunoscut a făcut d. arhitect I. Ştefănescu. Solemnitatea dela fundaţia Carol I . Au participat M. S. Regina Maria şi A. S. R. Principele Regent Nicolae. Cu aceeaşi rară însufleţire s’a desfăşurat şi joi seară, la fundaţia Carol, serbarea aniversărel unui deceniu dela întemeierea F. I. D. A. C.-ului (Federaţiei interaliate a foştilor luptători). Serbarea a fost onorată prin prezenţa M. Sale Regina Maria, A. S. Regală Principele Regant Nicolae însoţiţi de d-na de onoare Lahovary şi d. col. Zwide. nek ajutant regal Asistau toţi miniştrii statelor aliate, aflători în Capitală, d-na Alexandrina Cantacuzino prezidenta sectunii auxiliare femenine a Fidacului, cu un grup de distinse doamne din conitet Intre care danele general Anastasiu, Stângaciu, Victoria Voiculescu, Marcela col. Radovici, Tanti Budişteanu, etc., d-nii Gr. I.. Trancu-Iaşi, fost ministru, generali Al. Anastasiu, amiral Negrescu, col. Ionescu-frunte aghiotant regal, maior Angelescu, primarul sect. IV (Verde), d-na și d. Glogoveanu, colonel Balini, colonel invalid Tănăsescu, Dincescu senator precum și un public extrem de numeros. ! Delegaţia economică a guvernului Joi seară, s’a întrunit la ministerul industriei şi comerţului, delegaţia economică a guvernului. Au lipsit d-nii miniştri I. Mihalache şi I. Răducanu. Delegaţia a examinat — în general — după cum ni s’a comunicat, problema încheierii convenţiilor de comerţ. Discuţiunea asupra acestei probleme a rămas să fie continuată. Deasemeni, delegaţia a dat aviz favorabil pentru repunerea în vigoare a tarifului excepţional de export prin refacţie pentru cherestea prin portul Constanţa, fără obligaţia depunerii taxelor. In vederea protejării expor- tului nostru în străinătate s’a luat în examinare regimul articolelor prohibite la export sau exportabile numai cu autorizaţia specială a guvernului pentru a se vedea dacă nu este cazul întrucât va fi posibil să suprime prohibiţiunile şi să micşoreze numărul articolelor pentru care se cere autorizație specială. D. A. După cuvântări a urmat o interesantă şi foarte reuşită producţie artistică cu concursul quartetului de coarde „Teodorescu”. Impresionante au fost recitările venerabilului maestru C. Nottara şi a d-nei Sorana Ţopa talentata societara a teatrului Naţional. După ce a rulat Un film al foştilor luptători şi a recitat cu o rară artă d. I. Manu, orchestra municipiului, sub conducerea d-lui Nottara a încheiat producţia prin Imnul Regal, ascultat cu religiozitate şi încheiat cu freneticile ovaţii ale asistenţii, adresate Suveranei şi Augustului Său Fiu. Uniunea ofiţerilor de rezervăiin retragere Ziua aniversării Fidacului a fost sărbătorită de „Uniunea ofiţerilor de rezervă”, afiliată la Fidac, printr’un serviciu divin la biserica Mihai Vodă, în memoria celor căzuţi pe câmpurile de luptă şi în semn de recunoştinţă către acei cari au suferit pentru cauza comună. La ora 12, membrii comitetului de direcţie şi ai Uniunii au depus o jerbă de flori pe mormântul Eroului necunoscut şi au păstrat un minut de profundă reculegere. S’a trimis telegramă de felicitare Fidacului. La Paris Paris, 28. (Rador). — Cu ocaziunea celei de a zecea aniversări de la înfiinţarea Federaţiei interaliate a foştilor luptători, preşedintele federaţiei , a aprins flacăra nestinsă de la mormântul Soldatului necunoscut, în prezenţa delegaţiilor foştilor combatanţi din America, Belgia, Polonia, Anglia, Italia, Portugalia, România, Serbia şi Cehoslovacia. D. Iteraud, subsecretar de Stat la preşedinţia consiliului, in calitate de fost preşedinte al federaţiei, a asistat la această pioasă ceremonie. ■X □ X- -------xox—Sondă distrusă de incendiu Gâmpina, 28 Noemb. Un violent incendiu a izbucnit, în schela Teiș, la sonda nr. 21, a soc. „Geonafta", sondă care se alia în sapă. Mercuri, pe la ora 11 noaptea, a erupt cu o violenţă neobişnuită. Scânteile produse au aprins gazele. Detunătura a fost foarte puternică, auzindu-se până în Câmpina- Sonda a fost distrusă complet. Pagubele trec de un milion. Victime omenești n’au fost. -------xOx------- Tragerea loteriei sinistraţilor ZIUA IV Joi, a continuat, in sala primăriei din str. Sf-ta Vineri, tragerea loterie sinistraţilor. Au eşit următoarele câştiguri: 10.000 lei: N-rul 33.667; 10.000 lei: N-rul 66.582, m6 lei: N-rele 88.748; 195.535; 217.602; 270.979; 413.802 ; 819 462. 1000 lei; N-rele 9.542; 12.773; 79.930; 82.556 ; 82.806 ; 83.193; 94.898; 117.808; 127.941; 146.096; 190.744; 217.753; 231.117; 288.438; 348.873; 349.793; 494.652; 497.778. Cote ÎOO lei: N-rele 302.112;235.036 ; 504.428 ; 401.736; 451.216; 401.858; 497.410; 151.604 ; 46.815; 3516144; 370.660; 172.860; 158.919; 126.965; 127.431; 342.611; 299.521; 394.124; 428.939; 159.253; 217.202; 343.399 ; 226.265; 160.174; 038.580; 313.144; 224.443; 389.238 ; 512.754; 430.524; 161.882; 597.070; 350.444; 087.127 ; 055.987; 282.434; 394.110; 129.506; 197.784; 325.401; 259.789; 397.993; 357.676 ; 301.561; 223.956; 589.949; 177.499; 033.251; 027.380; 316.423; 202.681; 114.010; 280.073; 135.047; 309.540; 467.703; 176.328; 278.918; 089.405; 167.432; 182.908; 031.275; 369.987; 485.349; 079.352; 051.695; 377.470; 499.596; 275.079; 359.618; 326.052; 240.386; 311.719; 329.798; 108.547; 001.104; 379.772; 515.029 ; 063.731; 316.984; 331.089; 263.874; 063.484; 203.288 ; 279.526; 060.213; 170.616; 268.796; 091.786; 249.745; 639.716; 238.270 ; 051.168; 264.120; 321.288; 407.176 ; 068.212; 207.466; 060.912; 035.398 ; 211.778; 007.219; 357.582 ; 046.823; 343.668; 026.048; 171.370 ; 301.259; 192.726; 357.584; 193.951; 342.604; 395.436; 229.887; 086.896; 173.852; 097.643; 005.505 ; 598.876; 209.548; 641.801; 415.766; 158.302; 294.944; 145.628; 096.070; 314.851; 344.223; 325.461; 587.633; 505.363 ; 056.336 ; 511.933; 325.029; 092.330 216.071; 389.553; 271.943; 157.696; 431.986; 075.017; 091.783; 279.251; 508.433; 142.410; 290.365; 416.255; 344.163; 141.592; 126.517; 325.820; 136.254 ; 514.897; 016.879; 163.905; 371.429; 357.065; 269.787; 845.203; 360.384; 159.949; 042.496 ; 293.828; 445.793; 266.368; 008.795; 135.617; 137.880; 400.228; 077.205 ; 847.924; 638.308 ; 320.551; 596.795; 131.696; 508.796; 117.107; 215.209 ; 005.178; 426.703; 328.536; 490.546; 102.829; 147.759; 209.322; 332.776; 400.531; 208.453 ; 303.604; 126.683 ; 034.453; 112.730; 211.925; 080.296 ; 269.423; 034.162; 094.073; 216.739; 147.580; 032.314; 241.097; 049.898; 180.641; 366.964; 350.753; 481.662; 233.709; 057.244; 336.831; 137.500; 197.260 ; 589.169; 648.744; 064.266 ; 647.639; 512.220; 045.029; 391.702; 332.448; 413.602; 321.141; 183.394; 582.021; 228.554. Tragerea va continua la ora 4 jum. d. a. Luni. Anul XLVII Nr. 279 Duminică 1 Decembrie 1929 Artistice-Culturale Innistim I Iltim - Conferinţă ţinută de d. D. V. Toni la Asociaţia Corpului didactic primar din Bucureşti — Starea de civilizaţie superioară la care a ajuns Danemarca, prosperitatea sa econimică, patriotismul cald ce Însufleţeşte toate acţiunile desfăşurate pe pământul ei, se datoresc organizaţiei pe care a ştiut să o dea şcoalei şi în deosebi şcoalei populare. Şcoala primară din Danemarca a început să se desvolte odată cu emanciparea ţărănimii daneze în 1788 şi cu întronarea democraţiei. Contele Iohan Reventlov şi şambelanul llenigs au fost între cei dintâi întemeetori şi organizatori de şcoli pentru popor. In 1789 a luat fiinţă marea comisie şcolară a cărei activitate s'a încoronat cu obţinerea legii şcolare din 1814.— un lung şir de ani după aceia şcoala daneză a fost stăpânită de metoda învăţământului reciproc a lui Lancaster. In 1838 Grundvig începe acţiunea sa pentru introducerea unui spirit nou în şcoală, pentru crearea unui sistem de educaţie al cărui scop să fie realizarea unei vieţi simple, vesele şi active pe pământ pentru fiecare om. De atunci până astăzi şcoala daneză este influenţată de ideile lui Grundvig. Statul danez face imense sacrificii pentru şcoala populară. La o populaţie de 3 juni. milioane locuitori sunt aproape 16.000 învăţători, 14.200 şcoale primare elementare şi 320 şcoale medii 20 şcoale normale, o şcoală normală pentru cursuri complimentare, sacrificii pentru şcoala )com Statul şi comunele cheltuesc împreună aproape 5 miliarde lei pentru învăţământul popular. In privinţa organizării şcoalelor domneşte deplină libertate. Cursurile şcoalelor elementare durează 4 sau 5 ani, ale şcoalelor medii 5 ani. La sfârşitul şcoalelor medii elevii dau un examen pentru obţinerea brevetului de capacitate. Absolvenţii şcoalei medii urmează cursurile unei şcoli practice. Cursurile complimentare foarte frecventate completează cultura absolvenţilor şcoalelor primare. Localurile de scoli bune încăpătoare, higienice, frumos şi artistic ornamentate. In oraşe ele sunt adevărate palate. Fiecare şcoală primară are o sală de gimnastică şi mai toate si o sala de lectura In predarea obiectelor de studii învăţătorii au toată libertatea şi pot să-si afirme personaliatea lor didactică. Se dă o deosebită însemnătate istoriei, poeziei şi desemnului , de asemenea educaţiei fizice. In afară de şcoale primare obişnuite sunt numeroase şcoli pentru înapoiaţi, pentru cei slabi de Vedere sau de auz,, pentru tuberculos şi cursuri de desemn, de lucrări manuale etc. învăţătorii primesc la începutul carierii între 10 şi 11.000 lei salar lunar, iar la sfârşitul carierii peste îndoitul acestei sume. Şcola căreia i se datoreşte în cea mai mare măsură spiritul sănătos care stăpâneşte astăzi poporul danez este şcoala populară superioară Preconizată de Grundtvig şi organizată de Kristian ■ Kold şcoala populară superioară este şcoala menită sa dea cunostinti numai superioare şi să formeze sufletul tinerilor ţărani. Sunt în Danemarca cam 80 şcoli de acestea. Gursurile tin 5 luni. — în timpul iernei pentru tinerii ţărani între 18 şi 25 ani şi 3 luni în timpul verii pentru tinerile ţărance. Cursurile sunt libere mai mult conferinţe şi discuţii. Toţi elevii stau în şcoală şi duc viaţă frumoasă în comun - profesori şi elevi. Toţi cari au trecut printr-o şcoală populară superioara rămân legaţi fiind organizaţi într'o asociaţie, care îşi tine anual reuniunile. Rezultatele date de aceste şcoli sunt admirabile. File au pregătit ţărănimea daneză pentru cooperaţia organizată în Danemarca a sa de minunat şi i-a format conştinta civila. Felul cum statul danez a înţeles să organizeze învăţământul, dându-i o însemnătate primordială, ne poate servi şi nouă o mare pildă. Expoziţii la Mozart ■— D-na Elena Bednarik — P. Piskareov D-na Bednarik, despre ale cărei manifestări de artă am mai făcut aprecieri altădată, cu prilejul altor expoziţii, se prezintă acum mai stăpână pe aquarela pe care a deprins s’o mânuiască cu vădită îndemânare. De predilecţie artista cultivă floarea ce aproape In întregime ocupă expoziţia aceasta, floare ce, sub înrâurirea meşterului penel al exposantei, respiră, câştigă viaţă. Aşa se prezintă garoafele pe carte, garoafele cu zorele, garoafele în alcea, floare ce de bună seamă o îndrăgeşte de vreme ce îi reuşeşte totdeauna ; aşa se prezintă crizantemele în vreo trei exemplare, din cari cele la un loc cu măceşii sunt cu deosebire atrăgatorie; foarte reuşiţi apar bujorii roşii, trandafirii şi margaretele mauve, o fericită armonie în violet, cârciumăresele, lalelele, gladiolele, irişii albaştri şi galbeni, gălbenelele cu dispozitivul lor estetic. Ceiace însă reiese elocvent intre toate lucrările fexpuse, sunt, cinereum, un număr excepţional, ce împreună cu florile de munte şi cu dăliile roşii, consacră pe autoarea lor. Specială menţiune pentru: „păpuşica Beatricei”, ceapa cu cojile de pâine, călţunii cu coacăzele, un reuşit joc în creme şi vermilion şi câteva naturi moarte. Piskarepo, un pictor basarabean, care pentru prima oară expune la noi şi care, incontestabil, are multă dispoziţie pentru cap, in care reuşeşte mai sigur decât în celelalte genuri. Dovadă: autoportretul, expresia capetelor de copil, capul lui Crist repetat în câteva numere cu altă înfăţişare, Maica Domnului într’o expresivă factură veche ce convine genului, Ioan Botezătorul bine exprimat în aceeaş şcoală veche. Restul icoanelor păcătuesc printr’un exces de verii ce te împiedica să le înţelegi, aşa precum păcătuesc unele peisaje prin excesive violenţe de tonuri, fiindcă, netăgăduit, efectul de noapte minunat compus şi facturat, ca şi „la sfat”, ca şi nudul, ca şi florile de nalbă nu stau în cumpănă cu celelalte numere ce nu sunt la Înălţimea acestora. Intre composiţii, cea mai reuşită ni s-a părut „cruzimile lui Lapuşneanu”. • In sala de jos d. Urziceniu, prezintă o expoziţie de traforaje şi arte utile cu numere intere,sânte ,cu motive executate la diferite esenţe de lemn: altar de catedrală, rame, etajere, piedestale, candelabre, călimări, pendule, mese, scaune de fantezie, etc. Originalitatea lucrărilor merită o vizită a acestei expoziţii. V. B. Inchiderea saionuul toial Duminică, 1 Decembrie, se va închide salonul oficial de desen şi gravuri, organizat de fostul minister al artelor. Artiştii expozanţi sunt rugaţi ca în termen de 5 zile de la această dată să-şi ridice lucrările expuse». CĂRŢI NOU1 O lucrare care obţine unul din cele mai frumoase şi mai meritate succese de librărie, este EUROPA VĂZUTĂ IN ZBOR, IN 60 DE ORE. RAIDUL CONTINENTAL AL AVIONULUI „ROMANIA SFANTA MARIA“, lucrare datorită vechiului călător ai apreciatului scriitor MIHAIL NEGRU, organizatorul raidului. Cartea scrisă la bordul avionului, un zbor, cuprinde un material pe cât de senzaţional, pe atât ţi de autentic ,plus numeroase vederi aeriene, din cursul zborului. „EUROPA ÎNTREAGA, VĂZUTĂ DIN AVION" este considerată ca cea mai bună lucrare literară a anului acesta. Ea e de găsit în toate librăriile bune ţi la administraţia ziarului „Universul 50 lei exemplarul JANE EYRE Singură pe lume de CURRER BELL In românește de LCT. Ei,Jane Eyre, eşti dumneata un copil cuminte ? Nu puteam răspunde afirmativ, căci toți din jurul meu ziceau contrariul. D-na Reed răspunse pentru mine, scuturând din cap cu convingere : — Cred că cu cât vom vorbi mai puțin de aceasta chestie, cu atât va fi mai bine, domnule Brockelhurst. — Imi pare rău de ce aud. Trebuie să vorbesc puţin cu ea, — şi se aşeză pe un scaun în faţa d-nei Reed şi mă pofti lângă el. M-am apropiat. Ce mutră avea acum când i-o vedeam de la aceeaş înălţime ! Ce nas mare, ce gură nesfârşită şi ce colţi ascuţiţi ! — Nimic nu-i mai supărător la vedere decât un copil rău şi mai ales o fată răutăcioasă, începu el. Ştii dumneata unde se duc cei răi după moarte ? — Se duc în iad, răspunsei îndată. — Şi ce-i iadul, ştii să-mi spui ? •—Un puţ plin cu foc. — ■Şî'ţi-ar place să căzi îhir'ăşa un puţ şi sa stai acolo până la judecata de apoi ? Nu. — Ce trebuie să faci ca să te păzeşti ? Cugetai puţin. Răspunsul, când veni, nu era lipsit de interes . — Trebuie să-mi îngrijesc sănătatea ca să nu mor. — Cum poți să rămâi sănătoasă ? Sunt copii mai tineri ca dumneata cari mor zilnic. Chiar eri am îngropat un băeţel de şase ani, un băeţel drăguţ care e în cer acum. Tare mi-e teamă că nu aş putea zice acelaş lucru de dumneata. Neavând nimic de zis contra, aplecai ochii pe picioarele ce se aflau pe covor, dorind să fiu departe de această odaie şi suspinai. — Nădăjduesc că acest suspin vine din inimă şi că-ţi pare rău că ai fost motiv de supărare pentru distinsa dumitale binefăcătoare. „Binefăcătoare ! Binefăcătoare ! Toţi o numesc aşa, deci o binefăcătoare e ceva cu totul respingător, mă gândii eu. — Iţi faci rugăciunea seara şi dimineaţa ? urmă examinatorul meu. — Da. — Citeşti Biblia ? — Câteodată. — Cu plăcere ? — îmi place Apocalipsul, cartea lui Daniel, Crearea, Samuel şi o parte din patimi, o parte a regilor şi cronicilor. Iov şi Iacob. — Și Psalmi, nădăjduesc că-ţi plac ! — Nu. ... ............ — Nu ? Asta e supărător. Am un băeţel mai mic decât dumneata şi ştie şase Psalmi pe dinafară, iar când îl întrebi ce-i place mai bine , o prăjitură sau un psalm, răspunde : „Doamne, versurile Psalmilor ! şi adaugă : „aş vrea să fiu un mic înger pe pământ !“ şi atunci i se dau două prăjituri drept răsplată pentru credința sa copilărească. — Psalmii sunt lipsiți de interes, spusei. — Aceasta înseamnă că ai inimă rea și deci trebuie să te rogi lui Dumnezeu să ţi-o schimbe, să-ţi dea una nouă și curată ; în loc de piatră să fie de carne. Eram gata să întreb în ce fel s’ar putea face această schimbare, când d-na Reed, poruncindu-mi să mă așez, urmă ea convorbirea : — Domnule Brockelhurst, cred că v-am spus în scrisoarea mea de acum trei săptămâni că acest copil nu are deloc caracter frumos. De va fi primită în școala dumneavoastră de la Lowood, aş dori ca profesoarele și directoarea, să o urmărească de aproape, înștiințate fiind că cel mai mare defect al ei este o înclinare către minciună. Spun aceasta în fața dumitale, Jane, ca să nu încerci să-l induci în eroare pe d. Brockelhurst. Intr’adevăr aveam de ce să nu pot suferi pe d-na Reed, căci știa să mă lovească dureros. Niciodată nu eram fericită în faţa ei şi oricât încercam să-i fiu pe plac, totdeauna eram răsplătită cu astfel de cuvinte. Această învinovăţire, spusă în faţa unui străin, îmi străpunse inima, căci îmi luă orice nădejde de o viaţă nouă mai bună. Mă vedeai, înfăţişată ochilor d-lui Breckelhurst, ca un copil prefăcut şî răutăcios ; și cum puteam oare îndrepta'aceasta ? „In nici un fel”, mă gândii luptând să mi opresc lacrimile. — Prefăcătoria este cel mai urît defect la un copili, iar umilinţa şi smerenia este un har creştin în deosebi bine văzut la Lowood ; de aceea mi-am dat multă osteneală în privinţa aceasta. De curând am văzut că nu m’am ostenit în zadar. Fata mea Augusta s’a dus cu mama ei să vadă şcoala şi la întoarcere mi-a spus : „Cât de liniştite şi simple sunt elevele dela Lowood ! cu părul după urechi, cu şorţurile lungi şi rochii cu buzunare mari ca adevăraţi copii de săraci ; şi, mai adaugă ea, se uitau la rochia mea şi a mamei par’că nu ar fi văzut niciodată mătase. — Iată ceva ce-mi convine de minune, zise d-na Reed ; și să fi căutat toată Anglia, nu cred să fi putut găsi ceva mai potrivit pentru caracterul lui Jane Eyre. Să ne înţelegem, iubite domnule Brockelhurst, să ne înţelegem mai ales în chestia umilinţii. — Aceasta este prima datorie a creştinului, doamna mea, şi şcoala din Lowood este o pildă hotărîtoare : hrana, îmbrăcămintea, ca şi obiceiurile sunt ca şi rustice. — Aveţi dreptate, domnul meu. Pot fi deci sigură, că acest copil va fi primit la Lowood şi că va primi o educaţie potrivită clasei ei ? — Puteţi, doarma mea , va fi aşezată în această seră de plante alese şi nădăjduesc că va fi recunoscătoare de marea onoare ce i se face. — O voi trimite deci cât mai repede, domnule Prockelhurst, căci drept să vă spun, abia aștept să mă scap de o răaspundere care începe să mă apese așa de greu. ^ Va urma I .