Universul, decembrie 1929 (Anul 47, nr. 279-301)

1929-12-01 / nr. 279

MOTOARE DIESEL W JUNKERS de la S­IOOO HP, cu pistoane duble opuse fără compresor, ventile și cap de cilindru Motoare de 8­ 175 HP, permanent în depozit reprezentanta OsneraU pentru România Uniun­ei Tech­nica iilunală București I, Str. C­onisie 28 Telefon 224 136 162 A­NNA KRAUSE” Dreeden­ A. Sunbellallee 21 Cel mai distins pensionat pentru fete tinere. Institut de limbi străine, cea mai modernă educaţie. Referinţe de primul rang. Prospecte 1939 Colonii ceferiste Un sat la Băneasa Opera de împroprietărire Indi­viduală, începută, de direcţia Casei Muncii c. f. r. prin crea­rea parcului din faţa gării de Nord, pe un loc ce avea altă des­tinaţie, s’a oprit şi desigur a provocat o serie de nemulţumiri în lumea ceferistă.. S’au construit la schimb ca­­zărmi destule, unele la bune condiţii, altele nu, provocând indignarea fostului director ge­neral d. N. Teodorescu, când a inspectat locuinţele casei mun­ci.­­ Fostul director general d. N. Teodorescu, a oprit orice opera­ţii de acest fel, la două scopuri: fondurile disponibile să fie în­trebuinţate la complet, fi­r­ea şi re­pararea construcţiilor ridicate şi să se revizuiască sistemul îm­prumuturilor individuale, spre a se găsi o soluţie cât mai favora­bilă, la special personalului in­ferior. După schimbarea dela condu­cerea direcţiei generale, la urma stăruitoarelor intenţii­ ale unui grup de ceferişti membrii ai soc. „Locomotiva" şi „Expresul“ s’a ajuns la următoarea­ concluzie: . COLONII CEFERISTE Direcţia generală şi direcţia Căiei Muncii 8ă Înfiinţeze colo­nii­ ceferiste cât mai aproape de centrele mari, — colonii ce vor fi legate de punctul principal de activitate ceferistă prin linie, fe­rată. Coloniile vor fi serii de locu­inţe individuale, —­ proprietate a ceferiştilor — şi vor fi întoc­mite după normele unui sat model. Primul sat de acest fel se va face la primăvară la marginea Bucureştilor, la 800 metri de ga­ra Mogoşoaia, alături de Bă­neasa. Se vor construi locuinţe pen­tru 600 familii. Vor fi Împroprietăriţi lucră­tori din ateliere, funcţionari de la mişcare, tracţiune şi Întreţi­nere,­­ aşa ne apune de ins­pe­c­tor general Scutaru. MODALITĂŢI DE PLATA La luarea la primire a locului şi Înainte de începerea construc­ţiei, ceferistul va trebui să de­pună 30.000 lei. Restul de 90.000 lei­­ va plăti lunar din leafă, în termen de 8—10 ani, rata să fie cam o mie lei lunar. Dacă acest început se va rea­liza în condiţii mulţumitoare, calea ferată va spori numărul coloniilor, acolo unde va găsi şi teren la condiţii avantagioase. Cos­tin Fulga ■Aa* Galaţi, 28 Noembrie In legătură cu marele incen­diu ivit In noaptea de Luni spre Marţi, la cartierul comer­cial din strada Braşoveni, cer­cetările parchetului au dus la concluzia că focul a fost pus. Azi dimineaţă,­­ d. procuror Paraschivescu a luat un lung interogatoriu comerciantului A­­lex. Sterian, proprietarul ma­gazinului de rame şi oglinzi, în care a început focul. S’a stabilit că la primele cer­cetări Alex. Sterian a indus la eroare pe anchetatori, susţi­nând că poliţele de asigurare n’ar fi în regulă. Sa găsit că el era asigurat la 2 societăţi pentru 450.000 lei. Dar în magazin nu se aflau mărfuri decât în valoare de câteva zeci de mii de lei. Surpriza a venit, Insă, când d.­­ procuror Paraschivescu a dispus chemarea la cabinetul d-sale a comerciantului Iancu Goldenberg, proprietarul tipo­­grafei „Arta grafică", care, de asemenea, a fost distrusă de foc. Şeful parchetului are indicii că focul a survenit, deodată, la ambele magazine. Actele au fost înaintate cabi­netului I de Instrucţie şi prin rechizitoriu introductiv, el a ce­rut arestarea celor doi incul­paţi. Comercianţii Alex. Sterian şi I Goldenberg au fost supuşi unei confruntări de d. jude­­instructor Ilarion Manoliu. La ora 6 seara, d. jude-Ins­­tructor al cab. I a lansat man­date de arestare împotriva In­cendiatorilor. Ei au şi fost depuşi la închi­soarea centrală din strada Tra­­ian. Mâine, mandatele vor veni spre confirmare la fața trib. corecțional. O veste plăcută pentru copii. a apărut $ ALMANACHUL „UNIVERSUL COPIILOR“ pe anul 1930 Cea mai frumoasă, cea mai bogată și instructivă carte pentru copii. E cel mai bun dar de sărbători pentru copilaşi. UNIVERSUM Serbarea organizată de Legiunea română Legiunea română, compusă din asociaţia tuturor societăţilor de foşti luptători, care sunt persoa­­ne juridice, a ţinut de a sa da­torie­ să comemoreze 10 ani de la înfiinţarea Fidac­ului. Preşedintele Legiunii române, d. general Traian Moşoiu, însoţit de o numeroasă delegaţie a socie­tăţilor de foşti luptători, au de­pus o splendidă jerbă de crizan-'­teme albe,­ în numele Fidacului, pe mormântul Eroului necunos­cut. La solemnitate au asistat nu­meroşi foşti luptători şi un mare număr de ofiţeri activi din gar­nizoană în frunte cu d. general Ionescu Fotache, comandantul pieţii Bucurşti. O­ companie cu drapel şi mu­zică a dat onorurile militare. După depunerea coroanei, a fost un minut de reculegere. Apoi d. general Traian Moşoiu a arătat însemnătatea Fidacului şi legătura între această instituţie şi eroul necunoscut al României, care reprezintă simbolul sacrifi­ciului făcut de 800 mii viteji, pentru întregirea României şi u­­nirea fraţilor pentru vecie.­­ Fidacul care numără 8 ş1 mi­lioane de foşti luptători oţeliţi, este o garanţie a menţinerei tra­tatelor şi a hotarelor naţionale, trase cu sabia de armele aliate. La Cercul Militar La ora 6 după amiază, d. gene­ral Traian Moşoiu, luptătorul de la Tisa, a ţinut în sala festivă a cercului militar şi în faţa asis­tenţei numeroase de foşti luptă­tori şi ofiţeri, o interesantă con­ferinţă despre Fidac, înfiinţarea lui şi scopul pe care-l urmăreşte. D. general salută apoi pe d-na Alex. Cantacuzino, preşedinta fi­dacului femenin din toată lumea, care e salutată cu aplauze — şi căreia îi dă cuvântul. CUVÂNTAREA D-NEI ALEX. CANTACUZINO Nu cred să fi fost armata care să fi făcut mai mari sacrificii şi să dea mai mari jertfe pentru un ideal. Acum 10 ani, pe un timp ca şi acesta, şi poate la această oră, gândul întregei omeniri se îndrepta spre cei care încheiau pacea. Printre eroii cei mai mari, uce­nicul între ucenici este marele Rege Ferdinand. Nu uităm pe marele bărbat de stat Ion I. C. Brătianu, apoi pe marii generali Dragalina, Praporgescu, Grigo­­rescu, Christescu şi atâţia alţi. Gândul nostru se îndreaptă spre ei. In a 2 linie spre marii noştri aliaţi şi aci în primul rând spre Franţa mult încercată, care în zilele trecute a pierdut pe unill dintre mai mari şi mai hotărîţi fii, pe Clemenceau. CUVÂNTAREA D-LUI GENE­RAL MOŞOIU D. general TR. MOŞOIU face istoricul Fidacului, care este cea mai mare asociaţie pe care o cunoaşte istoria. Pe timpul romanilor, când serviciul militar dura 16 ani, sub arme, acei care se eliberau, formau asociaţii aşa zise de ve­terani. Aceştia erau împroprie­tăriţi sau la frontiere pentru apărarea imperiului, sau în ju­rul reşedinţelor legiunilor în care serviseră. Astfel la Ardeal, între Someş şi Crişul repede, romanii aveau o legiune instalată la Bucium, un sat din Sălaj. In acel ţinut se păstrează până azi tipul ro­man. Societăţile de veterani erau larg sprijinite de stat. In evul mediu, feudalismul a făcut ca asociaţiile de luptători să nu mai existe. După revoluţia franceză, dar mai ales după războaele napo­leoniene, societăţile de foşti lup­­tatori au luat din nou fiinţă. Societăţile de foşti luptători s’au Înmulţit mai ales după răsboaele din 1859 şi 1870. In special in Germania în 1912 e­­rau 31.000 societăţi, cu 2 jum. milioane de membri. Azi. In Germania numărul acestor a­­sociaţii a crescut şi mai mult. Dintre toate asociaţiile, care au fost, nici una însă n’a între­cut asociaţia foştilor luptători din cele 10 state aliate, care se numeşte „Fidac". ■ Ea reprezintă o forţă, prin numărul de 8 juni. milioane câţi şi cu experienţă ; ea repre­zintă o voinţă, căci membrii Fidacului sunt oameni Încer­caţi şi cu experienţă. Ea repre­zintă o garanţie pentru cele 10 state, căci tratatele de pace şi ho­tarele care s-au fixat sunt şi rămân definitive. Să ne unim şi să muncim pentru ele. D. general LIVEZEANU aduce salutul societăţei „Apărătorii Patriei", asigurând că va lupta pentru menţinerea păcii şi a­­sigurarea hotarelor fixate, de tratate. D. Gh. DUMITRESCU pre­­şed. cercului subofiţerilor de rezervă, aduce salutul şi asigu­rarea sprijinului asociaţiei sub­ofiţerilor de rezervă. D. I. SIMIONESCU, preşedin­tele soc. „Mărăşeşti“, aduce Fi­dacului salutul acestei societăţi. Aminteşte faptele marilor no­ştri Regi Carol şi Ferdinand, şi în memoria lor propune un moment de reculegere, la care toată sala se scoală în picioare şi e un moment solemn. Mulţumeşte d-nei Cantacuzino pentru sprijinul dat la ridica-­ rea bisericei Neamului de la Mă­rășești. liliom itató F. I. D. i l-ii ...........- o — ■ CUVÂNTĂRILE D-na ALEXANDRINA CAN­TACUZINO la îndoita calitate de pirezidentă a secţiei auxi­liare femenine a Fidacului şi prezidentă a grupului român, evocă clipele de entuziasm când foştii rupători ai tuturor ţări­lor aliate s’au legat printr’o puteri­că federalizare să păstre­ze şi consolideze pacea obţinută şi drepturile popoarelor desro­­bite. Trecând la acţiunea poporu­lui român, d-aia Cantacuzino a­­duce închinare marelui Rege Ferdinand şi prea măritei sale Doamne, Regina Maria care au stimulat şi desăvârşit sforţările poporului şi ale conducătorilor săi poliţ­ei şi militari determi­nând victoria şi întregirea nea­mului. Aduce salutul foştilor luptători români către marii noştri aliaţi din vremea războiului şi din timp de pace, care luptă prin toate mijloacele să cosolideze pacea şi să asigure omenirii în­sângerată de război, binefacerile vieţii de muncă şi progres. Ter­mină dorind M. S. Regelui Mi­­hai să fie un rege atât de mare ca şi bunicul sau. D. dr. VIRGIL SERDARU, vi­­ce-preşedintele comitetului cen­tral al F. I. D. A. C.-ului, face istoricul înfiinţării Fidac­ului la Paris, instituţie care şi-a propus şi a izbutit sa lupte pentru res­pectarea integrală a tratatelor de pace cimentate prin jertfa de sânge a opt milioane şi jumătate de­ morţi glorioşi. Arată că idea­lul Fidacului este menţinerea păcii între popoare, dar a păcii rezultate dintr’o dreapta orân­duire a hotarelor şi o liberă res­pectare a drepturilor la viaţă a tuturor naţionalităţilor, încheie aducând omagii Fami­liei Regale sinteza aspiraţiilor noastre naţionale şi reprezentan­ţilor prezenţi ai naţiunilor aliate. D. amiral N. NEGRESCU, din partea „Uniunii foştilor luptă­tori” arată cum aliaţii prin spri­jinirea unităţii româneşti au a­­dus la rândul lor cel mai frumos omagiu eroismului românesc. Q. G. LUNGULESCU, din par­tea mutilaţilor războiului, arată rolul providenţial al Dinastiei în înfăptuirea unităţii naţionale şi în aclamaţiile entuziaste ale în­tregei asistenţe, asigură pe M. Sa Regina Maria şi Augustul Său Fiu şi Regent, că supravieţuitorii războiului consideră că prima lor datorie este să-şi întărească vic­toria prin întărirea Dinastiei na­ţionale. PARTEA ARTISTICA Mea Mf MM ftttaSfiSSX Serbarea comemorativă a îm­plinirii unui deceniu de la înte­­meierea Fidac­ului (Federaţia interaliată a foştilor luptători) a început joi în Capitală prin­­tr’un pios omagiu de recunoş­tinţă, pentru „Eroul necunos­cut" român. Timpul ploios n’a împiedicat pe foştii luptători români şi pe vrednicile femei care au parti­cipat la opera războiului, să a­­siste la număr mare, alături de reprezentanţii oficialităţii şi ataşaţii militari ai naţiunilor aliate. Armata a fost reprezen­tată prin d. general Ionescu şi un distins corp de ofiţeri, fie­care regiment din garnizoană trimiţându-şi delegaţii. Primă­ria prin d. N. Virgil Serdaru, vicepreşedintele Fidac-ului, sec­ţiunea auxiliară feminină a Fi­dac-ului printr’un numeros grup de doamne la frunte cu d-nele g-ral Anastasiu, general Stân­­gaciu, Victoria Voiculescu, etc. Onorurile au fost date de o companie de onoare cu muzică. S-au depus jerbe şi coroane. D. Virgil Ser­daru după ce a depus coroana Fidac­ului, a ară­tat că la acea clipă toţi supra­vieţuitorii războiului aduc oma­giul lor celor opt milioane şi jumătate de morţi pentru liber­tatea tz­poarelor asuprite şi pre­gătirea unei v­eţi mai fericite, omenirii. O Invocaţie a eroului necu­noscut a făcut d. arhitect I. Ştefănescu. Solemnitatea dela fundaţia Carol I . Au participat M. S. Regina Maria şi A. S. R. Principele Regent Nicolae.­­ Cu aceeaşi rară însufleţire s’a desfăşurat şi joi seară, la funda­ţia Carol, serbarea aniversărel­­ unui deceniu dela întemeierea F. I. D. A. C.-ului (Federaţiei interaliate a foştilor luptători). Serbarea a fost onorată prin prezenţa M. Sale Regina Maria, A. S. Regală Principele Regant Nicolae însoţiţi de d-na de o­­noare Lahovary şi d. col. Zwide. nek ajutant regal Asistau toţi miniştrii statelor aliate, aflători în Capitală, d-na Alexandrina Cantacuzino prezi­denta sect­unii auxiliare fem­e­nine a Fidacului, cu un grup de distinse doamne din co­nitet Intre care danele general Anas­tasiu, Stângaciu, Victoria Voi­­culescu, Marcela col. Rado­vici, Tanti Budişteanu, etc., d-nii Gr. I.. Trancu-Iaşi, fost ministru, generali Al. Anastasiu, amiral Negrescu, col. Ionescu-frunte a­­ghiotant regal, maior Angelescu, primarul sect. IV (Verde), d-na și d. Glogoveanu, colonel Bal­­ini, colonel invalid Tănăsescu, Dincescu senator precum și un public­ extrem de numeros. ! Delegaţia economică a guvernului Joi seară, s’a întrunit la mi­nisterul industriei şi comerţu­lui, delegaţia economică a gu­vernului. Au lipsit d-nii miniştri I. Mi­halache şi I. Răducanu. Delegaţia a examinat — în general — după cum ni s’a co­municat, problema încheierii convenţiilor de comerţ. Discu­ţi­unea asupra acestei probleme a rămas să fie continuată. Deasemeni, delegaţia a dat aviz favorabil pentru repune­rea în vigoare a tarifului ex­cepţional de export prin refac­­ţie pentru cherestea prin por­tul Constanţa, fără obligaţia depunerii taxelor. In vederea protejării expor-­­ tului nostru în străinătate s’a luat în examinare regimul ar­ticolelor­ prohibite la export sau exportabile numai cu au­torizaţia specială a guvernului pentru a se vedea dacă nu este cazul întrucât va fi posibil să suprime prohibiţiunile şi să micşoreze numărul articolelor pentru care se cere autorizație specială. D. A. După cuvântări a urmat o in­teresantă şi foarte reuşită pro­ducţie artistică cu concursul quartetului de coarde „Teodores­cu”. Impresionante au fost reci­tările venerabilului maestru C. Nottara şi a d-nei Sorana Ţopa talentata societara a teatrului Naţional. După ce a rulat Un film al foştilor luptători şi a recitat cu o rară artă d. I. Manu, orchestra municipiului, sub conducerea d-lui Nottara a încheiat produc­ţia prin Imnul Regal, ascultat cu religiozitate şi încheiat cu frene­­ticile ovaţii ale asistenţii, adre­sate Suveranei şi Augustului Său Fiu. Uniunea ofiţerilor de rezervă­­i­in retragere Ziua aniversării Fidacului a fost sărbătorită de „Uniunea ofiţerilor de rezervă”, afiliată la Fidac, printr’un serviciu divin la biserica Mihai Vodă, în me­moria celor căzuţi pe câmpu­rile de luptă şi în semn de re­cunoştinţă către acei cari au suferit pentru cauza comună. La ora 12, membrii comitetu­lui de direcţie şi ai Uniunii au depus o jerbă de flori pe mor­mântul Eroului necunoscut şi au păstrat un minut de pro­fundă reculegere. S’a trimis telegramă de felici­tare Fidacului. La Paris Paris, 28. (Rador). — Cu ocaziu­­nea celei de a zecea aniversări de la înfiinţarea Federaţiei in­teraliate a foştilor luptători, pre­şedintele federaţiei , a aprins fla­căra nestinsă de la mormântul Sol­datului necunoscut, în prezenţa delegaţiilor foştilor combatanţi din America, Belgia, Polonia, An­glia, Italia, Portugalia, România, Serbia şi Cehoslovacia. D. Iteraud, subsecretar de Stat la preşedinţia consiliului, in ca­litate de fost preşedinte al federa­­ţiei, a asistat la această pioasă ceremonie. ■X □ X- -------xox—­Sondă distrusă de incendiu Gâmpina, 28 Noemb. Un violent incendiu a izbuc­­nit, în schela Teiș, la sonda nr. 21, a soc. „Geonafta", sondă ca­re se alia în sapă. Mercuri, pe la ora 11 noaptea, a erupt cu o violenţă neobiş­nuită. Scânteile produse au a­­prins gazele. Detunătura a fost foarte puternică, auzindu-se până în Câmpina- Sonda a fost distrusă com­plet. Pagubele trec de un mi­lion. Victime omenești n’au fost. -------xOx-------­ Tragerea loteriei sinistraţilor ZIUA IV Joi, a continuat, in sala pri­măriei din str. Sf-ta Vineri, tra­gerea loterie sinistraţilor. Au eşit următoarele câştiguri: 10.000 lei: N-rul 33.667; 10.000 lei: N-ru­l 66.582, m6 lei: N-rele 88.748; 195.535; 217.602; 270.979; 413.802 ; 819 462. 1000 lei; N-rele 9.542; 12.773; 79.930; 82.556 ; 82.806 ; 83.193; 94.898; 117.808; 127.941; 146.096; 190.744; 217.753; 231.117; 288.438; 348.873; 349.793; 494.652; 497.778. Cote ÎOO lei: N-rele 302.112;­­235.036 ; 504.428 ; 401.736; 451.216; 401.858; 497.410; 151.604 ; 46.815; 3516144; 370.660; 172.860; 158.919; 126.965; 127.431; 342.611; 299.521; 394.124; 428.939; 159.253; 217.202; 343.399 ; 226.265; 160.174; 038.580; 313.144; 224.443; 389.238 ; 512.754; 430.524; 161.882; 597.070; 350.444; 087.127 ; 055.987; 282.434; 394.110; 129.506; 197.784; 325.401; 259.789; 397.993; 357.676 ; 301.561; 223.956; 589.949; 177.499; 033.251; 027.380; 316.423; 202.681; 114.010; 280.073; 135.047; 309.540; 467.703; 176.328; 278.918; 089.405; 167.432; 182.908; 031.275; 369.987; 485.349; 079.352; 051.695; 377.470; 499.596; 275.079; 359.618; 326.052; 240.386; 3­11.719; 329.798; 108.547; 001.104; 379.772; 515.029 ; 063.731; 316.984; 331.089; 263.874; 063.484; 203.288 ; 279.526; 060.213; 170.616; 268.796; 091.786; 249.745; 639.716; 238.270 ; 051.168; 264.120; 321.288; 407.176 ; 068.212; 207.466; 060.912; 035.398 ; 211.778; 007.219; 357.582 ; 046.823; 343.668; 026.048; 171.370 ; 301.259; 192.726; 357.584; 193.951; 342.604; 395.436; 229.887; 086.896; 173.852; 097.643; 005.505 ; 598.876; 209.548; 641.801; 415.766; 158.302; 294.944; 145.628; 096.070; 314.851; 344.223; 325.461; 587.633; 505.363 ; 056.336 ; 511.933; 325.029; 092.330 216.071; 389.553; 271.943; 157.696; 431.986; 075.017; 091.783; 279.251; 508.433; 142.410; 290.365; 416.255; 344.163; 141.592; 126.517; 325.820; 136.254 ; 514.897; 016.879; 163.905; 371.429; 357.065; 269.787; 845.203; 360.384; 159.949; 042.496 ; 293.828; 445.793; 266.368; 008.795; 135.617; 137.880; 400.228; 077.205 ; 847.924; 638.308 ; 320.551; 596.795; 131.696; 508.796; 117.107; 215.209 ; 005.178; 426.703; 328.536; 490.546; 102.829; 147.759; 209.322; 332.776; 400.531; 208.453 ; 303.60­4; 126.683 ; 034.453; 112.730; 211.925; 080.296 ; 269.423; 034.162; 094.073; 216.739; 147.580; 032.314; 241.097; 049.898; 180.641; 366.964; 350.753; 481.662; 233.709; 057.244; 336.831; 137.500; 197.260 ; 589.169; 648.744; 064.266 ; 647.639; 512.220; 045.029; 391.702; 332.448; 413.602; 321.141; 183.394; 582.021; 228.554. Tragerea va continua la ora 4 jum. d. a. Luni. Anul XLVII Nr. 279 Duminică 1 Decembrie 1929 Artistice-Culturale Innis­tim I Iltim - Conferinţă ţinută de d. D. V. Toni la Asocia­ţia Corpului didactic primar din Bucureşti — Starea de civilizaţie supe­rioară la care a ajuns Dane­marca, prosperitatea sa eco­­nimică, patriotismul cald ce Însufleţeşte toate acţiunile desfăşurate pe pământul ei, se datoresc organizaţiei pe care a ştiut să o dea şcoalei şi în deosebi şcoalei populare. Şcoala primară din Dane­marca a început să se desvol­­te odată cu emanciparea ţă­rănimii daneze în 1788 şi cu întronarea democraţiei. Contele Iohan Reventlov şi şambelanul llenigs au fost în­tre cei dintâi întemeetori şi organizatori de şcoli pentru popor. In 1789 a luat fiinţă marea comisie şcolară a cărei acti­vitate s'a încoronat cu obţi­nerea legii şcolare din 1814.— un lung şir de ani după aceia şcoala daneză a fost stăpâni­tă de metoda învăţământu­lui reciproc a lui Lancaster. In 1838 Grundvig începe acţiunea sa pentru introduce­rea unui spirit nou în şcoa­lă, pentru crearea unui sistem de educaţie al cărui scop să fie realizarea unei vieţi sim­ple, vesele şi active pe pă­mânt pentru fiecare om. De atunci până astăzi şcoa­la daneză este influenţată de ideile lui Grundvig. Statul danez face imense sacrificii pentru şcoala popu­lară. La o populaţie de 3 juni. milioane locuitori sunt aproa­pe 16.000 învăţători, 1­4.200 şcoale primare elementare şi 320 şcoale medii 20 şcoale normale, o şcoală normală pentru cursuri complimen­tare, sacrificii pentru şcoala )com Statul şi comunele cheltu­­esc împreună aproape 5 mili­arde lei pentru învăţământul popular. In privinţa organi­zării şcoalelor domneşte de­plină libertate. Cursurile şcoalelor elementare durează 4 sau 5 ani, ale şcoalelor me­dii 5 ani. La sfârşitul şcoale­lor medii elevii dau un exa­men pentru obţinerea breve­tului de capacitate. Absol­venţii şcoalei medii urmează cursurile unei şcoli practice. Cursurile complimentare foarte frecventate completea­ză cultura absolvenţilor şcoa­lelor primare. Localurile de scoli bune încăpătoare, higienice, frumos şi artistic ornamentate. In oraşe ele sunt adevărate palate. Fiecare şcoală prima­ră are o sală de gimnastică şi­­ mai toate si o sala de lectura­ In predarea obiectelor de studii învăţătorii au toată li­bertatea şi pot să-si afirme personaliatea lor didactică. Se dă o deosebită însemnă­tate istoriei, poeziei şi desem­­nului , de asemenea educaţiei fizice. In afară de şcoale primare obişnuite sunt numeroase şcoli pentru înapoiaţi, pentru cei slabi de Vedere sau de auz,, pentru tuberculos­ şi cursuri de desemn, de lucrări manuale etc. învăţătorii primesc la în­ceputul carierii între 10­ şi 11.000 lei salar lunar, iar la sfârşitul carierii peste îndoi­tul acestei sume. Şcola­ căreia i se datoreşte în cea mai mare măsură spi­ritul sănătos care stăpâneşte astăzi poporul danez este şcoala populară superioară­ Preconizată de Grundtvig şi organizată de Kristian ■ Kold şcoala populară superi­oară este­­ şcoala menită sa dea cunostinti numai superi­oare şi să formeze sufletul ti­nerilor ţărani. Sunt în Danemarca cam 80 şcoli de acestea. Gursurile tin 5 luni. — în timpul ier­­nei pentru tinerii ţărani între 18 şi 25 ani şi 3 luni în tim­pul verii pentru tinerile ţă­rance. Cursurile sunt libere mai mult conferinţe şi dis­cuţii. Toţi elevii stau în şcoa­lă şi duc viaţă frumoasă în comun -­ profesori şi elevi. Toţi cari au trecut printr-o şcoală populară superioara rămân legaţi fiind organizaţi într'o asociaţie, care îşi tine anual reuniunile. Rezultatele date de aceste şcoli sunt admirabile. File au pregătit ţărănimea daneză pentru cooperaţia organizată în Danemarca a sa de minunat şi i-a format conştinta civila. Felul cum statul danez a în­ţeles să organizeze învăţă­mântul, dându-i o însemnăta­te primordială, ne poate servi şi nouă o mare pildă. Expoziţii la Mozart ■— D-na Elena Bednarik — P. Piskareov D-na Bednarik, despre ale că­rei manifestări de artă am mai făcut aprecieri altădată, cu prile­jul altor expoziţii, se prezintă a­­cum mai stăpână pe aquarela pe care a deprins s’o mânuiască cu vădită îndemânare. De predilec­ţie artista cultivă floarea ce a­­proape In întregime ocupă expo­ziţia aceasta, floare ce, sub în­râurirea meşterului penel al ex­­posantei, respiră, câştigă viaţă. Aşa se prezintă garoafele pe carte, garoafele cu zorele, garoa­fele în alcea, floare ce de bună seamă o îndrăgeşte de vreme ce îi reuşeşte totdeauna ; aşa se pre­zintă crizantemele în vre­o trei exemplare, din cari cele la un loc cu măceşii sunt cu deosebire a­­trăgatorie; foarte reuşiţi apar bu­jorii roşii, trandafirii şi marga­retele mauve, o fericită armonie în violet, cârciumăresele, lalelele, gladiolele, irişii albaştri şi gal­beni, gălbenelele cu dispozitivul lor estetic. Ceiace însă reiese eloc­vent intre toate lucrările fexpuse, sunt, cinereum, un număr excep­ţional, ce împreună cu florile de munte şi cu dăliile roşii, consacră pe autoarea lor. Specială menţi­une pentru: „păpuşica Beatri­cei”, ceapa cu cojile de pâine, călţunii cu coacăzele, un reuşit joc în creme şi vermilion şi câte­va naturi moarte. Piskarepo, un pictor basara­bean, care pentru prima oară expune la noi şi care, incontes­tabil, are multă dispoziţie pentru cap, in care reuşeşte mai sigur decât în celelalte genuri. Dovadă: autoportretul, expresia capetelor de copil, capul lui Crist repetat în câteva numere cu altă înfăţi­şare, Maica Domnului într’o ex­presivă factură veche ce convine genului, Ioan Botezătorul bine exprimat în aceeaş şcoală veche. Restul icoanelor păcătuesc prin­­tr’un exces de verii ce te îm­piedica să le înţelegi, aşa precum păcătuesc unele peisaje prin ex­cesive violenţe de tonuri, fiindcă, netăgăduit, efectul de noapte mi­nunat compus şi facturat, ca şi „la sfat”, ca şi nudul, ca şi florile de nalbă nu stau în cumpănă cu celelalte numere ce nu sunt la Înălţimea acestora. Intre compo­­siţii, cea mai reuşită ni s-a părut „cruzimile lui Lapuşneanu”. • In sala de jos d. Urzic­eniu, prezintă o expoziţie de traforaje şi arte utile cu numere intere­,­sânte ,cu motive executate la di­ferite esenţe de lemn: altar de catedrală, rame, etajere, piedes­tale, candelabre, călimări, pen­dule, mese, scaune de fantezie, etc. Originalitatea lucrărilor me­rită o vizită a acestei expoziţii. V. B. Inchiderea saionuul toial Duminică, 1 Decembrie, se va închide salonul oficial de desen şi gravuri, organizat de fostul minister al artelor. Artiştii expozanţi sunt rugaţi ca în termen de 5 zile de la a­­ceastă dată să-şi ridice­ lucrările expuse». CĂRŢI NOU1 O lucrare care obţine unul din cele mai frumoase şi mai merita­te succese de librărie, este EURO­­PA VĂZUTĂ IN ZBOR, IN 60 DE ORE. RAIDUL CONTINEN­TAL AL AVIONULUI „ROMA­NIA SFANT­A MARIA“, lucrare datorită vechiului călător ai apre­ciatului scriitor MIHAIL NEGRU, organizatorul raidului. Cartea scrisă la bordul avionu­lui, un zbor, cuprinde un material pe cât de senzaţional, pe atât ţi de autentic ,plus numeroase ve­deri aeriene, din cursul zborului. „EUROPA ÎNTREAGA, VĂZU­TĂ DIN AVION" este conside­rată ca cea mai bună lucrare li­terară a anului acesta. Ea e de găsit în toate librăriile bune ţi la administraţia ziarului „Universul 50 lei exemplarul JANE EYRE Singură pe lume de CURRER BELL In românește de LCT. Ei,­Jane Eyre, eşti dumneata un copil cuminte ? Nu puteam răspunde afirmativ, căci toți din jurul meu ziceau contrariul. D-na Reed răspunse pentru mine, scutu­rând din cap cu convingere : — Cred că cu cât vom vorbi mai puțin de aceasta chestie, cu atât va fi mai bine, domnule Brockelhurst. — Imi pare rău de ce aud. Trebuie să vorbesc puţin cu ea, — şi se aşeză pe un scaun în faţa d-nei Reed şi mă pofti lângă el. M-am apropiat. Ce mutră avea acum când i-o vedeam de la aceeaş înălţime ! Ce nas mare, ce gură nesfârşită şi ce colţi ascuţiţi ! — Nimic nu-i mai supărător la vedere decât un copil rău şi mai ales o fată răutăcioasă, începu el. Ştii dumneata unde se duc cei răi după moarte ? — Se duc în iad, răspunsei îndată. — Şi ce-i iadul, ştii să-mi spui ? •—Un puţ plin cu foc. — ■Şî'ţi-ar place să căzi îhir'ăşa un puţ şi sa stai acolo până la judecata de apoi ? Nu. — Ce trebuie să faci ca să te păzeşti ? Cugetai puţin. Răspunsul, când veni, nu era lipsit de interes . — Trebuie să-mi îngrijesc sănătatea ca să nu mor. — Cum poți să rămâi sănătoasă ? Sunt copii mai tineri ca dumneata cari mor zilnic. Chiar eri am îngropat un băeţel de şase ani, un băeţel drăguţ care e în cer acum. Tare mi-e teamă că nu aş putea zice acelaş lucru de dumneata. Ne­având nimic de zis contra, aplecai ochii pe picioarele ce se­­ aflau pe covor, dorind să fiu departe de această odaie şi sus­pinai. — Nădăjduesc că acest suspin vine din inimă şi că-ţi pare rău că ai fost motiv de supărare pentru distinsa dumi­­tale binefăcătoare. „Binefăcătoare ! Binefăcătoare ! Toţi o numesc aşa, deci o binefăcătoare e ceva cu totul respingător, mă gândii eu. — Iţi faci rugăciunea seara şi dimineaţa ? urmă exami­natorul meu. — Da. — Citeşti Biblia ? — Câteodată. — Cu plăcere ? — îmi place Apocalipsul, cartea lui Daniel, Crearea, Samuel şi o parte din patimi, o parte a regilor şi cronicilor. Iov şi Iacob. — Și Psalmi, nădăjduesc că-ţi plac ! — Nu. ... ............ — Nu ? Asta e supărător. Am un băeţel mai mic decât­­ dumneata şi ştie şase Psalmi pe dinafară, iar când îl într­ebi ce-i place mai bine , o prăjitură sau un psalm, răspunde : „Doamne, versurile Psalmilor ! şi adaugă : „aş vrea să fiu un mic înger pe pământ !“ şi atunci i se dau două prăjituri drept răsplată pentru credința sa copilărească. — Psalmii sunt lipsiți de interes, spusei. — Aceasta înseamnă că ai inimă rea și deci trebuie să te rogi lui Dumnezeu să ţi-o schimbe, să-ţi dea una nouă și curată ; în loc de piatră să fie de carne. Eram gata să întreb în ce fel s’ar putea face această schimbare, când d-na Reed, poruncindu-mi să mă așez, urmă ea convorbirea : — Domnule Brockelhurst, cred că v-am spus în scrisoa­rea mea de acum trei săptămâni că acest copil nu are deloc caracter frumos. De va fi primită în școala dumneavoastră de la Lowood, aş dori ca profesoarele și directoarea, să o urmă­rească de aproape, înștiințate fiind că cel mai mare defect al ei este o înclinare către minciună. Spun aceasta în fața dumi­­tale, Jane, ca să nu încerci să-l induci în eroare pe d. Brockel­­hurst. Intr’adevăr aveam de ce să nu pot suferi pe d-na Reed, căci știa să mă lovească dureros. Niciodată nu eram fericită în faţa ei şi ori­cât încercam să-i fiu pe plac, totdeauna eram răsplătită cu astfel de cuvinte. Această învinovăţire, spusă în faţa unui străin, îmi străpunse inima, căci îmi luă orice nădejde de o viaţă nouă mai bună. Mă vedeai, înfăţişată ochi­lor d-lui Breckelhurst,­ ca un copil prefăcut şî răutăcios ; și cu­m puteam oare îndrepta'aceasta ? „In nici un­ fel”, mă gân­dii luptând să mi opresc lacrimile. — Prefăcătoria este cel mai urît defect la un copili, iar umilinţa şi smerenia este un har creştin în deosebi bine văzut la Lowood ; de aceea mi-am dat multă osteneală în privinţa aceasta. De curând am văzut că nu m’am ostenit în zadar. Fata mea Augusta s’a dus cu mama ei să vadă şcoala şi la întoar­cere mi-a spus : „Cât de liniştite şi simple sunt elevele dela Lowood ! cu părul după urechi, cu şorţurile lungi şi rochii cu buzunare mari­­ ca adevăraţi copii de săraci ; şi, mai adaugă ea, se uitau la rochia mea şi a mamei par’că nu ar fi văzut niciodată mătase. — Iată ceva ce-mi convine de minune, zise d-na Reed ; și să fi căutat toată Anglia, nu cred să fi putut găsi ceva mai potrivit pentru caracterul lui Jane Eyre. Să ne înţelegem, iubite domnule Brockelhurst, să ne înţelegem mai ales în chestia umilinţii. — Aceasta este prima datorie a creştinului, doamna mea, şi şcoala din Lowood este o pildă hotărîtoare : hrana, îmbră­cămintea, ca şi obiceiurile sunt ca şi rustice. — Aveţi dreptate, domnul meu. Pot fi deci sigură, că acest copil va fi primit la Lowood şi că va primi o educaţie potrivită clasei ei ? — Puteţi, doa­rma mea , va fi aşezată în această seră de plante alese şi nădăjduesc că va fi recunoscătoare de marea onoare ce i se face. — O voi trimite deci cât mai repede, domnule Prockel­hurst, căci drept să vă spun, abia aștept să mă scap de o răas­pundere care începe să mă apese așa de greu. ^ Va urma I .

Next