Universul, august 1930 (Anul 48, nr. 178-208)
1930-08-01 / nr. 178
t SERIA iiiCUPON N-rul 33 Cititorii ziarului „Universul“ cari vor strânge şi trimite Administraţiei ziarului nostru seria Ill-a de 50 cupoane, vor primi gratuit o poliţă de asigurare în valoare de 20.000 lei a soc. „Franco-Românnă" de asigurări, Buc. Griviţei 23. Ei vor participa la tragerea de amortizare a lei 20.000 care se va face la începutul lunii Septembrie a. c. Mişcare in armată Pe ziua de 1 August, se fac următoarele mutări de ofiţeri generali, în interesul serviciului: General de brigadă Todirescu Mihail, comandantul diviziei 3-a, în marele stat major; General Marţian Dumitru, de la comandamentul corpului 2 armată la comanda diviziei 3-a. Următorii farmacişti sublocotenenţi, obţinând titlul academic de licenţă în farmacie, se înalţă la gradul de farmacist locotenent, pe ziua de 1 August : David Ladislau, de la depozitul sanitar al corpului 4 armată, acelaş depozit ; Kobori Ladislau, de la spitalul militar Iaşi la acelaş spital ; Drăgoi Iordan, de la spitalul militar Iaşi, la spitalul militar Chişinău ; Birea Aurel de la spitalul militar „Regina Maria“. Ofiţerii inferiori, mai jos notaţi confirmaţi de consiliul superior al armatei ca ofiţeri guarzi de artilerie şi geniu, se trec definitiv din arma de origină în corpul ofiţerilor guarzi, după cum urmează : IN CORPUL OFIŢERILOR GUARZI, DE ARTILERIE Infanterie Căpitan Nicolae Nicolau, dela corpul 2 armată ; căpitan Berlescu Gheorghe, dela dep. central de muniţii ; locot. Firţulescu Tancu, dela dep. central de muniţii. Artilerie Căpitan Ionescu C. Ioan dela dep. muniţii Vinţul de jos ; cătr. Ştefănescu Ştefan, dela dep. central de muniţii; locot. Petrini Constantin, dela dep. muniţii al C. 6 A.; locot. Boţianu Septimiu, dela dep. muniţii al C. 7 A. Administraţie Căpitan Irimescu St. Scorlat, dela pirotechinia armatei ; cap. Ionescu G. loan, dela dep. nuniţii al C. 1 A.; căp. Atanasiu loan, dela dep. numiţii Fântânele ; locot. Ancuţa Nicolae de la arsenalul armatei. IN CORPUL OFIŢERILOR GUARZI DE GENIU Administraţie Căpitan Nicolau Alexandru, dela C. 5 A. serv. domenii militare ; căp. Munteanu Gh. dela C. 7 A. serv domenii militare. Următorii ofiţeri de rezervă au fost şterşi din controalele armatei, ca unii ce au pierdut calitatea de cetăţean român, devenind supuşi ai statului ungar : Sublo cot. de rezervă Szakacs Gh., din reg. Calafat 51 ; sublocat. de rezervă .Muzna Iosef, din reg. Dolj ; sublocat. de rezervă Szakoly Victor, din reg. I infanterie. isi sirii in vistiuii aerian de la Braşov Asupra condiţiunilor în care s-a desfăşurat meetingul aerian din Braşov, Duminica trecută, „Universul“ a publicat o dare de seamă obiectivă, spre deosebire de alte ziare, care au inventat accidente catastrofale. Asociaţia română pentru propaganda aviaţiei (A. R. P. A.) ne trimite asupra acestei chestiuni următorul comunicat: „Comitetul de direcţie al Asociaţiei române pentru propaganda aviaţiei (A. R. P. A.), prin secretarul său general d. Ştefan Tătărescu, fost deputat, are onoare a informa opinia publică în ceea ce priveşte pretinsele accidente dela meetingul de aviaţie dela Braşov . 1) . Din eroare s’a publicat că Sborul A. S. Regale Principele Nicolae s'a produs în condiţiuni extrem de periculoase. A. S. R. a sosit la Braşov lu uri avion Ioţez, sburând la o altitudine de circa 2700 m. Atât shorn cât şi aterismrea s’au făcut în condiţiuni normale 2) . întreaga desfăşurare a roertingului, la care au participat numeroase avioane militare şi civile, a avut loc în cele mai bune fundiţiuni. Atât aparatele cât şi piloţii, au corespuns în întregime aşteptărilor. M. S. Regele a felicitat personal pe toţi aviatorii. 3) . In decursul meetingului nu s’a înregistrat pe aerodrom decât un singur accident de proporţie extrem de redusă şi, anume, este vorba de capotarea unui avion Gourdon din cauza unui defect de aterisaj. Atât pilotul cât şi avionul n’au avut nimic de suferit 4) Acrobaţiile aeriene cari au avut loc : loopinguri, trapez aerian, carusel aerian, dublu salt de paraşută, etc., au pus încă odată în valoare soliditatea materialuluişi dibăcia piloţilor noştri. 5) . M. S. Regele a subliniat cu satisfacţiune constatarea celor de mai sus. 6) . Pretinsele avioate rătăcite pe drum s'a constatat că nici n’au plecat spre a participa la meeting. 7) . Aterizările forţate ale avionetelor particulare „Klemm- Daimler" privesc, exclusiv pe iniţiatorii acestor ■ zboruri. Aceste, avionete nu aparţin aviaţiei militare, nici aviaţiei civile şi nici A. R. P. A.“ snail mis li Iasi (Grena) O operă lăudabilă După 46 ani de la infiinţarea sa, gimnaziul român din oraşul lanina (Grecia), a intrat într’o fază de dezvoltare remarcabilă. Cumpărarea unui local de şcoală în lanina, fapt azi îndeplinit, unde tinerele vlăstare să poată primi atât cultura necesară, cât şi locuinţa la şcoală, în momentele acestea de criză financiară, dovedeşte nu numai bunăvoinţă în opera de înfăptuit dar şi un gest, demn de laudă, din partea acelora cari văd problema şcoalei de peste hotare sub adevăratul ei aspect. Acum, când localul gimnaziului a fost cumpărat şi când se aşteaptă numai acordarea sumelor necesare reparaţiilor, ceea ce cred că nu va întârzia a se produce ţin, ca în numele întregului corp didactic al acestui gimnaziu, care încălzit de flacăra misiunii şi lăsând toate preocupările streine, nu urmăreşte decât ridicarea acestui Sanctuar de lumină, precum şi în numele românilor din lanina şi împrejurimi, să aduc pe această cale, cele mai vii mulţumiri ministerului instrucţiunii publice care a acordat suma necesară pentru cumpărarea acestui local, arătând prin aceasta că, departe ca problema şcolilor de peste hotare să intre într’o fază de decadenţă, caută s’o desvolte. Dealtfel, rezultatele se văd în mod evident, prin ceeace s’a înfăptuit cu gimnaziul românesc din lanina centrul Epirului, unde elevi şi eleve din Epir, din Thesalia şi Macedonia, vin să primească adevărata cultură românească. Ca adevăraţi şi buni români, dornici de muncă persistentă şi constructivă, d. Langa Răşcanu, ministrul României la Atena şi c. C. Burticanu consulul general al ţării la lanina, prin nenumărate şi repetate demersuri au demonstrat celor în drept, utilitatea şi importanţa acestui local la lanina. Munca d-lor în această direcţie, unită cu interesul ce poarta totdeauna cauzei şcolare sunt pe deplin evidenţiate. Ţin deci ca în numele aceluiaşi corp didactic şi a bunilor români, să le aduc vii mulţumiri pe această cale, fiind convinşi că nu mele d-lor s’au legat în chip indistructibil de opera ce s’a înfăptuit. Toţi cei cari, — profesori şi elevi, — se vor adăposti în acest local de cultură românească, vor purta recunoştinţa bine meritată, pentru fapta lăudabilă şi exemplară atât acelor cari conduc problema şcolară cât şi acelor cari se ocupă de bunul mers şi progresul ei. Gh. Dadami direct, gimnaz. român din lanina . Drepturile Casei corpului didactic DESTITUIREA UNUI DIRECTOR DE ŞCOALA ABUZIV Ministerul instrucţiunii, în urma reclamaţiei făcută de Casa corpului didactic, a destituit telefonic pe d. Dumitru Savin, din postul de director al şcoalei de meserii „Principele Carol“ din Cluj, care s-a făcut vinovat de următorul fapt : D. Dumitru Savin n’a trimis reţinerile făcute din salariile profesorilor şi datorate Casei corpului didactic, reţinându-le timp de 6 luni, şi dând astfel o altă întrebuinţare decât cea legală sumelor reţiute de el, din salariile profesorilor, în calitate de director al şcoalei. Această procedare a fost socotită de autoritatea şcolară superioară ca un abuz şi ca o probare cu atât mai blamabilă cu cât loveşte o instituţie didactică, care are nevoe de solidaritate şi ajutorul tuturor membrilor corpului didactic. De la „Uniunea intelectuali română** In audienţa acordată in fina de 22 c„ delegaţiei „Uniunii intelectuale române" compusă din d-nii prof. C. Rădulescu-Monu şi Emil Riegler-Diii, Suveranul a binevoit a primi următoarea adresă omagială : ..SIRE, Fericitul eveninent al prclamării Majjestăţi-Voastre ca Rege al Românie!, dă ,Uniunii intelectuale” prilejul de a-şi ridica ochii spre Tron cu credinţă reî nnoită în propăşirea culturală a ţării. E în tradiţia ctitorilor glorioşii Regi Carol I şi Ferdinand I, ca Dinastia românească a ilustrei stirpe de Hohenzollern, să fie supremul sprijin al aşezămintelor şi societăţilor culturale Majestatea Voastră aţi pornit ca Principe de Coroană in spiritul acelei tradiţii, o activitate intensă pentru ridicarea morală, fizică şi intelectuală a tinerii generaţii, contimporană Majestăţii Voastre. Legiunea cercetaţilor Institutul de educaţie fizică precum şi fundaţia Marelui Voevod Mihali s’au înfăptuit datorită iniţiativei şi exemplului Majestăţii Voastre. Nepierzând niciodată din ochi mişcarea culturală din România, aţi luat parte in străinătate la importante manifestări intelectuale, internaţionale. Generaţia României de azi Vă consideră simbolul spiritului de muncă pentru ridicarea prestigiului cultural românesc. „Uniunea intelectuală română“ înfiinţată în toamna anului 1926, sub preşedinţia de onoare a Maiestăţii Sale Regina Maria, se face interpreta dorinţei unanime a membrilor Săi şi Vă roagă Sire, să binevoiţi a accepta, alături de Augusta Majestăţii Voastre Mame, suprema presidenţie de Onoare a Societăţii. Cu profund respect Sire, suntem ai Majestăţii Voastre prea plecaţi şi supuşi servitori". Semnează membrii : C. Basarab-Brâncoveanu, I. Brătescu- Voineşti, E. Bucnţă, C. Beldie, Ecaterina Cerchez, Demetru Dobrescu, Octavian Goga, Dimitrie Gusti, Eugen Filotti Dragomir Hurmuzescu, Ioan Lugoşanu, G. Marinescu, Sturion Mehedinţi, George Mironescu, P. Negulescu, loan Pillat C. Rădulescu-Motru, E. Riegler-Dinu, I. Steriade, etc. etc. xCx- Protestul ziariştilor ploeşteni Ploeşti, 29 Iulie Am arătat mişelescul atentat săvârşit de trei derbedei asupra d-lui Eugen Ionescu, ziarist, din Ploeşti. Ziariştii ploeşteni s-au întrunit, astăzi, şi au redactat următorul protest prin care înfierează atacul şi cer prinderea autorilor: „Faţă de atacul banditesc, săvârşit în seara zilei de 26 ort., contra colegului nostru avocatul Eugen Ionescu, directorul ziarului „Ploeştii“, atac, care prin sălbăticia sa a indignat întreaga opinie publică ploeşteană, ţinem să aducem viul nostru protest şi indignare, contra unor asemenea procedee, cari dezonorează o societate civilizată. Cerem d-lor miniştrii de justiţie şi interne să dispue de urgenţă cercetări pentru prinderea autorilor” UNIVERSUL’ La Vama, şomajul ia proporţii Vama, un târguşor cu o populaţie de vreo 5.600 locuitori, aşezat. In valea Moldaviţei, in poalele munţilor, e renumit prin industria forestieră, reprezentată prin cele şase fabrici de cherestea. Locuitorii satelor din imprejururi lucrau, in număr considerabil, fie in fabrici, fie la transportul lemnelor cu pluta sau cu carele, fie la tăiatul lemnelor, in pădure. Industria lemnului in regiunea de munte a Bucovinei, se folosit de mâna de lucru a țăranior, cari câştigau intre 80—120 lei pe n. Cei cari făceau cărăuşia câştigau Intre 800—1.000 lei pe *1. Astăzi, echiv Reţea fabricilor, din cauza crizei financiare, stagnează, cărăuşie nu se mai tare şi în pădure lemnul rămâne netăiat. Criza industriei forestiere a adus după sine şomajul în rândurile unei numeroase populaţii rurale, care s’a pomenit deodată pradă mizeriei, fără nici o perspectivă de a găsi de lucru. Numai în Vama sunt vre-o 500 de şomeri, cari lucrau ca braţe ie, râţiigrinde-şi zilnic existenţa. Nu mai pomenim de cei cari făreau cărăuşie. Ca două perechi de hol, un gospodar câştiga zilnic între 1500— 2000 lei. Ca stagnarea industriei lemnului, mulţi neputând să-şi mai întreţină vitele, le-au vândut. Deşi preţul lemnului in pădure a scăzut considerabil, dela 400— 500 lei metru cub la 100—200 lei, nefiind cereri, nu se mai exploatează. Şomajul în aceste regiuni însemnează foamete şi mizerie cumplită, căci ţăranii nu pot găsi de lucru. Au încercat anii să se întoarcă la creşterea vitelor, dar acestea neavând preţ bun, bilanţul se încheie cu pagube incalculabile. Îmi spuneau ţăranii, că acum in tirpul verii, mai au câte uin petec de iarbă pe care pot să-şi scoată o pâine, dar se gândesc cu groază, că vine toamna şi vor intra,în iarnă,, ameninţaţi de cea ■mai neagră mizerie. Lipitorile şatelor Dacă singurul neajuns ar fi lipsa de lucru! S’ar putea găsi an remediu, un mijloc de ameliorare. Dar şi în regiunea de munte ţăranii sunt înglodaţi în datorii. Băncile le iau dobânzi până la 35%, iar cămătarii ---- şi evrei şi români — chiar peste 50%—60%. E o greşală să se creadă, că ţăranii fac antisemitism. Ei sunt porniţi cu aceeaş revoltă împotriva cămătarilor fie evrei, fie români. Nu-i interesează naţionalitatea cămătarului sau confesiunea celor cari conduc băncile. Cămătarul, de orice naţie ar fi, în ochii ţăranului e una şi aceeaş lipitoare, care-i suge agoniseala muncii lui trudnice, când e prins la ananghie. Care este explicaţia datoriilor în care s-au înglodat ţăranii ? GOSPODARI RUINAŢI DIN CAUZA PĂMÂNTULUI Pământul în aceste regiuni e foarte scump. Se vindea acum câţiva ani cu un preţ extraordinar de ridicat : 300 mii lei T'iarrvyj -V-arx v~, —r-nj-r 71*—*»«« - • —CW lir-» ■gl«ICCWS»«SSMl. t-J.W.U.'U’l Stâlpul lui Vodă Ștefan, ridicat in amintirea unei lupte, pe dealul din marginea Vămii Anul XLVIII Nr. 178 Vineri 1 August 1930 Prin regiunile de munte ale Bucovinei (Urmare din pagina l-a hectarul. S'au împrumutat şi au cumpărat pământ, care n‘a produs, nici să-şi scoată dobânzile uzurate, necum să mai plătească din capete. Pământul azi a‘a devalorizat, căci nu se găsesc cumpărători. In afară de preţul exagerat al pământului, unii gospodari au încercat să se ocupe cu industria lemnului. Criza acestui fel de industrie şi camăta i-au ruinat. Un gospodar, din Vama, cu avere imobiliară de 3 milioane, a cumpărat acum 4-5 ani un teren cu 300 mii lei împrumutaţi, spre a-şi instala un ferăstrău, întreprinderea mergând prost, nu și-a putut plăti datoria de 300 mii lei a cărei dobândă s‘a ridicat la 1 milion jum. I s‘a vândut întreaga avere de bănci cu 600 mii lei, rămânând dator incă 900 mii lei. Alt gospodar cu avere de 2 milioane a împrumutat 300 mii lei, azi capitalul cu dobânzile uzurate ridicându-se la 700- 800 mii lei, iar valoarea proprietăţii lui scăzând la un milion. Cazurile acestea de ruină a gospodarilor fruntaşi, din cauza carneţei, se pot înmulţi. Se întâmplă, că ruina unui gospodar atrage şi pe a altor 2—3 cari şi-au dat girul, pierzându-şi şi ei averile. Starea de spirit e mult mai îngrijitoare în satele dela munte, decât in cele dela şes. Ţăranii din Vama mi s'au plâns, că unele ziare caută să-i prezinte intr'o lumină foarte urătă, — ca duşmani neîmpăcaţi ai populaţiei evreeşti. Acei ziarişti sau parlamentari evrei, fie că nu cunosc stările de fapt şi de spirit din această parte, fie că sunt de rea credinţă. In Vama e şi populaţie germană, şi românii trăesc in bune relaţii cu ea. N'au nici un motiv de vrajbă. Dar dacă în sat sunt cămătari evrei, cari terorizează populaţia şi pe cari anchetatorii ocazionali îi trec cu vederea, nu-i vina ţăranilor, că nu pot suferi pe aceşti paraziţi ai satelor. Am însemnat aceste reflexii pornite din gîndul curat al unei populaţii rurale, urmaşă demnă a arcaşilor lui Ştefan Vodă, — reflexii din care se desprind nobleţea sufletească ce-i stăpâneşte, dar şi îngrijorarea ce-i consumă în faţa urgiei cămătarilor, cari le adâncesc ruina... * Pe mâine, în capitala judeţului Câmpulung, amaneta recoltele, aşa cum au făcut in unele regiuni, vor vinde mai puţin, cu nădejdea că va spart preţul cerealelor, vor găsi in fine, dacii se vor lua măsuri de infrdnirea cămilei care sugrumă viaţa satelor, uit mijloc de a străbate criia. In regionea de munte Insă a Bucovinei, situaţia devine şi ipai îngrijorătoare. Ţăranul în acele părţi e legat de Industria forestiera, care trece printr’o criză înspăimântătoare, din lipsă de capitel. Vom desprinde câteva aspecte din valea Moldaviţei, unde era odinioară în floare industria forestieră, oprindu-mă la Vama. Curier judiciar Avort mortal Marţi s’a încheiat instrucţia judiciară — la cabinetul 2 — cu privire la causa şi împrejurările în cari s’a produs moartea femeei Chiriachiţa Damian, în urma tratamentului de avort şi radagiului administrat de d-na dr. Constanţa Ciochină, din str. Burghele 7. S’a stabilit şi raportul medico-legal de autopsie constată, în mod decisiv, că mijloacele medicale utilizate şi condiţiunile în cari s’au utilizat, angajează răspunderea penală a doctoriţei. Cercetările au mai stabilit de asemenea, că victima a fost asistată — cu prilejul operaţiei din cabinetul d-nei Ciochină — şi de o altă medicinistă d-na dr. Elena Soin, colaboratoare ocazională a celei dintâi. Dosarul a fost predat parchetului spre a aviza dacă este locul la urmărire penală în cauză. D. procuror Stăncescu, în temeiul actelor și mărturiilor din dosar — precum și pe baza concluziunilor medicului legist— a găsit că e locul a fi puse sub urmărire penală ambele făptuitoare ale avortului. In consecință, a deschis ori acţiune publică conf. art. 246 al. 1, 3 și 4 c. p. în contra d-nei dr. Ciochină — ori concluzii formale de arestare — și conf. art. 246 al. 1, 3 și 4 și 49 c. p. împotriva asistentei, dispunând astfel trimiterea ambelor în judecată corecţională pentru crimă de provocare de avort mortal. Cercetările continuă. Beza e student In continuarea cercetărilor, în afacerea atentatului de la interne, magistratul instructor a intrat ori în posesiunea unui document ,de o semnificativă importanţă, cu privire la situaţia inculpatului Beza. Precum se ştie, primele cercetări nu dovedise temeinică afirmaţiunea că tânărul atentator e macedonean şi nici că e student Or, ancheta judiciară, a primit arestarea — însuşi a unuia dintre profesori lui. d. T. Papahagi — în sensul că Beza e originar din Macedonia, şi încă din comuna Avdela, care e un centru de fervent românism, şi că e student la litere, şi încă dintre cei activi, distingându-se chiar cu o lucrare de seminar. Cercetările continuă. Fait fraudulos D. procuror Stăncescu a deschis acţiune publică pentru o bancrută, simplă și frauduloasă împotriva comerciantului falit Jean Segall din str. Câmpineanu 46. Segall e învinuit că după ce a aduiratj pe credit mărfuri de o considerabilă valoare — înşelând bunăcredinţa creditorilor săi — a transformat, într’o bună zi, totul, în numerar pe care şi l-a însuşit şi a dispărut, abandonând un pasiv neacoperit de peste un milion lei. Falitul a fost pus sub urmărire încă o tentativă... Fraţii Max şi Isidor Kalmanovici comercianţi faliţi, componenţi ai firmei cu acelaş nume din str. 10 Mese, fiind trimişi — în stare de arest — în judecata tribunalului corecţional III pentru bancrută simplă şi frauduloasă, au făcut ori o nouă încercare de liberare. De astădată, cererea de liberare s’a bizuit şi pe un argument de drept. Au susţinut anume că, fiind asociaţi în nume colectiv — deci într’o alcătuire comercială în care vina şi răspunderea penală nu e personală prin urmare nu e identificată — n’ar fi pasibili de prevederile legii penale referitoare la bancrută simplă. Parchetul a susţinut că teza nu e fondată, textele nefăcând vre-o disincţie şi apoi, în speţă, nici nu e aplicabilă fiindcă chiar delictul de bancrută simplă e supus unei penalităţi ce permite legalmente mandate de arestare. Tribunalul, după foarte scurtă deliberare, a respins cererea. Sechestru judiciar pe cale de verere Comerciantul G. Ciobanu din Bucureşti ceruse deunăzi —printr’o acţiune principală — disolvarea unei societăţi comerciale intervenită între d-sa şi nepotul d-sale, d. M. Cioboată. Procesul e pendinte, judecându-se cu urgenţă. Intre timp, în vedere de a se evita riscurile ce ar ameninţa fondul comun şi până la deplina soluţionare a procesului, d. Ciobanu a cerut tribunalului comercial Ilfov s. II pe cale de refereu, înfiinţarea unui sequestru judiicar. Tribunalul a admis, dând în acest sens o ordonanţă presidenţial conf. art. 66 bis procedura civilă, împotriva acestei măsuri — şi susţinând că art. 66 bis nu e aplicabil în materie și deci că nu pe cale de refereu se pot stabili asemenea măsuri conservatorii— ci Cioboată a făcut apel, ce s’a judecat tot la trib. Ilfov s. II comercială. Apelul a fost Insă respins ca nefondat, — iar ordonanța confirmată. Diverse D. judecător I. Stambulescu din trib. Ilfov s. II a fost delegat să gereze lucrările cabinetului , instrucţie pe tot timpul cât titularul, d. judecător Stărescu desăvârşeşte ancheta judiciară în afacerile: bornelor, crimei din calea Călăraşilor, atentatului de la interne şi a d-lui Corneliu Zelea Codreanu. ------ OXO ■■■ -C.---------------ȘOLDAN -------s0x Fabricile de cherestea de pe valea Moldoviţei, a căror activitate stagnează azi Adunarea generală a Uniunei funcţionarilor particulari Uniunea funcţionarilor din comerţ, industrie, bănci şi birouri şi-a ţinut, în sala sediului ei din str. Blănari 14, adunarea generală anuală. A prezidat d. Ioan Eftimescu, care face o interesantă incursiune în domeniul luptelor duse de Uniune în privinţa revendicărilor clasei funcţionarilor particulari. Relevă meritul Uniunii în câştigarea diferitelor deziderate funcţionăreşti şi ameliorarea diferitelor deriziuni luate pripit de ministerul muncii. D. Marcel Mellison, secretarul general al Uniunei, face o largă expunere a activităţii Uniunei în cursul anului expirat. Acţiunea desfăşurată de Uniunea generală şi secţiunile ei din întreaga ţară nu a rămas în nici o direcţie fără folos. Multe din dezideratele susţinute de Uniune au fost în parte satisfăcute.. Vorbind de situaţia şomerilor constată starea de mizerie în care se află şi lipsa de solicitudine din partea organelor de stat în ajutorarea lor. Uniunea şi-a făcut suficient datoria în privinţa ajutorărei şomerilor acordând ajutoare în limita posibilităţiilor ei. D. M. Allandary expune în mod larg programul de revendicări pe care Uniunea îşi propune pe viitor a-l susţine şi a continua lupta până la completa lor înfăptuire. Prin noua organizare dată Comitetului munca membrilor a fost divizată şi roadele acestei descentralizări vor fi cunoscute curând. Cere tuturora muncă şi solidaritate pentru a se ajunge cât mai curând la completa emancipare a funcţionarului. D. A. Schmartz laudă activitatea desfăşurată a Uniunei. D. Jacob face un detailat raport asupra activităţei culturale desfăşurate de Uniune. D-nii Dandovici şi Zaidmann dau citire raportului material întocmit de censori, care este aprobat. D. Filip Stopler aduce salutul secţiunilor din ţară, care aprobă în întregime acţiunea Uniunei. La urmă se procedează la alegerea noului comitet . Este aleasă lista în frunte cu d. Ioan Eftimescu președinte, Marcel Meliescu, secretar general, ete. ---------|[i--------- Luptele din Maroc Paris, 29. (telegr. part.)—Trupele franceze din Maroc au ocupat oaza Uhled Zorah și-și continuă înaintarea. ------ OXO -.ui- Campanie împotriva tratatului de comerţ greco-francez Atena, 29 (Rador). — La un congres al producătorilor de stafide, ţinut la Gyrges, s a votat o rezoluţie prin care se cere guvernului să denunţe tratatul de comerţ greco-francez. D. Michalacopulot, ministrul afacerilor străine, a telegrafiet biroului congresului, că guvernul nu va tolera intervenţii de acest fel. 22 D-na H. Wood Tainele labirintului Era vorba de văduva Jinks, care nu se gătise pentru a-1 primi pe pastor. Ar trebui să-i spună să se simtă, zise una din doamne. Ce înţepată pare! D-ra Blake mai aşeză ceva flori şi apoi se puseră să aştepte. Aşteptară cam mult şi nu veni nimeni. In sfârşit d-ra Blake plecă acasă, unde găsi pe baronul şi lady Andimian. Toate erau pe dos. Voise să primească şi pe unul, şi pe altul şi îi scăpase pe amândoi. Lucy îi sări veselă înainte. — Doamne sfinte! strigă d-ra Blake, dar când aţi venit ? — Vai! Teresa, ce frumos e totul şi toate! Iţi mulţumesc, că ştiu că tu ai rânduit totul. Am venit cu trenul de 4 și am sburat acasă. Karl, a venit Tereza. Karl coborî spre ea. D-na Blake îl întâmpină cu răceală. — Bună ziua ! zise, întinzând mâna. El nu arăta tot așa de bine ca Lucy, ci era slab, tras şi parcă bolnav. Intrară în casă şi Lucy spuse că o găsește foarte plăcută pentru locuit. — Cel mai mult îmi place odaia aceasta, zise d-ra Blake, ducându-i la odăița în care luase cafeaua cu d-na Cleeve. — Atunci să-i zicem a ta, Teresa — Imi pare că era odaia răposatei lady Andimian, zise Karl. Avea o terasă ce cobora în grădină. Lucy fugi jos într’acolo. Karl rămase singur cu d-ra Blake. — Mai e o odaie întocmai, în cealaltă parte a casei, zise d-ra Blake. Camera de lucru a baronului Hosef Hewitt spune că acolo fumezi dumneata seara. — Prea puțin. Nu sunt fumător pasionat. — Eu am văzut-o Karl ? întrebă Lucy. — Nu dragă, dar nu-i nimic de capul ei. — Dar dacă e a ta! Și mână în mână se duseră să o vadă. D-ra Blake îi urma, muşcându-și buzele. El nu părea deloc fericit și mai ales i s’a părut că nu prea s’a bucurat revăzându-o. Odaia avea o înfăţişare serioasă. Hărţi şi bibliotecă plină de cărţi ocupau pereții. — Acesta va fi scaunul tău și acesta va fi al meu, zise Lucy. Căci aci mă vei lăsa să vin oricând! — Cât mai des, draga mea. Deschise ușa și coborî în grădină. Această odaie era în totul asemenea cu cealaltă. Se întoarse cu un trandafir, pe care-l dădu Lucy ei. Nu ziseră nici un cuvânt, dar privirile erau de-ajuns, ca s’o înebunească pe d-ra Blake. — Să vă arăt odăile de culcare ? întrebă pe Lucy. — Mulțumesc, i le voi arăta eu însumi, zise baronul Karl. Odăile de culcare erau spre terasa din față. Patru odăi mari, care dădeau una într’alta, cu uși mari, încât te puteai vedea de la un capăt la altul. Odaia de culcare avea alte două odăi de bae și încă una de culcare, alături. — Dar la ce ne trebue încă o odaie de culcare ? întrebă Lucy. Karl întârzie să-i răspundă, căci în această odaie îi făcuse mama sa destăinuirea care îi stricase toată fericirea. — Lucy a rămas cum era. Eu n’am dat nici o dispoziție nouă. Mama stătea aci și avea alături un mic salonaș, unde dormea o servitoare. Putem schimba acum. Vrei să ai aci o odaie de lectură ? — Nu-i nevoie, Karl. De citit voi citi cu tine jos. Lasă să rămână așa. Acolo e Foxwood ? întrebă arătând la acoperișurile ce se vedeau în zare. — Da. — Și dincoace ? se văd niște coșuri printre pomi. — Acolo era labirintul. — Drept să-ți spun, Lucy, zise Karl râzând silit, sunt tot atât de străin aci ca și tine. S’o chem pe Aglae să te ajute ? Vrei poate să te speli puțin ? — Aglae e aci. Mă duc eu la ea. Mulţumesc, Karl, pentru o casă aşa de frumoasă, zise, sărindu-i de gât. Cât de fericiţi vom fi în ea! — Să dea Domnul! zise cu glas dureros. Şi pe când o strângea la piept, i se umplea inima de jale. — Cât mă iubeşte! zise Lucy, care credea că toată emoţia era numai din iubire. Nu ştiu dacă mai poate fi aşa iubire. Aglae, dă-mi o rochie albă. Veni jos îmbrăcată în alb şi cu flori de liliac la ureche. Era ca o mireasă. Biata fată, cât era de dulce așa ! Sărmana ! La masă, numai Lucy vorbi. D-ra Blake era furioasă, căci nu se gătise pentru masă, crezând că nici Lucy şi Karl nu se vor îmbrăca. Văzându-i, se făcuse foc. Karl era tăcut, ca totdeauna, în ultima vreme. Lucy îşi da seama, că trebue să fie din cauza celor ce-i spusese în noaptea nunţii, sau din cauza sfârşitului nenorocit al fratelui său şi de aceea se făcea că nu bagă nimic de seamă. In sfârşit d-ra Blake începu să vorbească despre noua biserică şi felul ei. Karl se întunecă. Era credincios, dar nu înţelegea credinţă cu atâta fast şi tabiet. — St. Jerome e pe moşia mea, par’că aşa ai spus ? — Da, dar în arenda fermierului Truefit. El trebuia să-şi dea învoirea, și a dat-o. — Nădăjduesc că vei ști să te oprești la vreme dela vreo greșală. D-ra Blake ceru, mânioasă, pâine, iar Lucy se uită la Karl. După cum o cunoștea pe Teresa, aceasta nu prea se oprea la vreme. — Când m’a rugat d-na Vleeve să vin aci, ca să-i ajut să aranjeze casa și să mai rămân și în urmă să o ajut pe Lucy, n’aș fi crezut că aci nu este biserică cu slujbă zilnică. Fără aceasta eu nu pot trăi, d-le Andinian. fe-te ce frumoasă era slujba de dimineață la Winchester! zise Karl, ironic. — A! da, era prea frumos. Despre aceasta să n’ai nici o grijă. (Va urma) !