Universul, martie 1931 (Anul 49, nr. 56-86)

1931-03-01 / nr. 56

Anul XLIX Nr. 56 Duminica 1 Martie 1931 IN FIECARE ZI Corpul didactic Situaţia corpului didactic de toate gradele e din nou la ordi­nea zilei. Conducătorii Federaţiei s-au văzut siliţi să convoace pen­tru 8 Martie, comitetele asociaţi­ilor judeţene şi pe preşedinţii a­­sociaţiilor profesorilor universi­tari. Chestiunile, care se pot discuta în congresul restrâns al conducă­torilor asociaţiilor dăscăleşti, sunt de cea mai acută actualitate, dar şi de­ o importanţă covârşitoare. In însăşi formularea convocării, e cuprinsă programa discuţiilor : RISIPA şi SIN­ECU­RILE SFI­DEAZĂ MIZERIA ŢARII. Dar pe lângă această bleste­mată sfidare, sunt chestiuni dee ordin profesional şi altele de di­rectă şi implacabilă necesitate de viaţă,­­ căci, membrilor corpului didactic nu li se plătesc cu lunile salariile. Şi oamenii n'au cu ce trăi. N'au de unde să se împru­mute. Sunt puşi în situaţii şi de profundă umilire şi de incapaci­tate fizică, fiindcă n au cum să-şi încropească traiul zilnic. Au cerut, au stăruit, au protes­tat. Nu li sa arătat nici o atenţie, nu li s'a răspuns cu nicio bună­­voinţă. In faţa acestei atitudini provo­cată de despoţii sfidării, Federa­ţia corpului didactic e chemată să-şi spună cuvântul, căci e cu totul bizar, ca risipa şi sinecurile să se resfeţe, iar slujitorii şcoalei să naiba ce mânca. Dar congresul e convocat şi pentru alte chestiuni, asupra că­rora membrii corpului didactic s’au ridicat şi au arătat că e in interesul şcoalei să li se pună ca­păt Şi anume : definitivarea ne­meritată a unor elemente de con­trol şi impunerea manualelor di­dactice prin personalul de con­trol. La congresele din urma, s’a a­­rătat ce nefastă e această sistemă de a se introduce in controlul în­văţământului, agentura meschină electorală. S'a făgăduit, că se vor fixa norme de selectarea persona­lului de control şi totuş... tot ne­vrednici slujitori ai şcoalei, dar mer­oşi agitatori politii dobân­desc titluri de definitivi in con­trolul şi îndrumarea şcoalei. Noi am scris aci despre o serie de revizori, pe cari autorita­tea şcolară era datoare să-i tri­mită la şcoala de adulţi, nu să-i lase in posturile în care i-a lăsat. Iar chestiunea manualelor di­­dact­ce are o repercusiune sinis­tră asupra, sufletelor copiilor. Chiar in cursul săptămânii aces­teia, la Cercul profesorilor secun­dari din Bucureşti, d-ra Ghiacio­u a relevat unele inadvertenţe ale metodei de a se alcătui manualele. De aceea, aşteptăm ca Federaţia corpului didactic să examineze amplu problemele şi să-şi spună cuvântul de răspundere, căci din toate părţile se afirmă : învăţă­mântul lunecă spre prăpastie. b. c. 1000 litere pe minut! Miss Eleanor Mitchell, care patru ani de a rândul a eşit cea dintâi la concursurile internaţio­nale de dacfilografie, câştigând titlul de campioana europeană, poate face 1008 bătăi pe minut ! In mai puțin de un minut a fost în stare să facă o copie per­fectă a unui articol de fond din „Daily Express“ în timp ce con­versa, în franţuzeşte, cu un re­dactor al acestui ziar, despre Paris, Mistinguett, absint şi lan­gustă cu sos !... „Dă-mi ceva greu de silabisit“, a spus ea apoi redactorului în­mărmurit Şi în vre-o două secunde a scris după dictat vre-o cinci cu­vinte în genul acestuia: anti­interdenominationalisational. Ceva mai mult, miss Mitchell poate scri la mașină direct în franțuzește, după un dictat în englezește. Bine­înțeles, scriind cu această vertiginoasă repezi­ciune, ea nu are nevoie să ste­­nografieze. Să ţinem minte Adevăratul om politic este a­­cela care­­toacă bine şi câştigă ca timpul; omul politic rău este acela care nu ştie decât să fileze cartea şi care e recunoscut mai curând sau mai târziu. Pasărea albastră 99 Automobilul cu care căpita­nul Malcolm Campbell a recordul mondial de viteză, bătut ­ MOŞTENIRE Tânărul Toni Di­nes­cu are o­­ mulţime de calităţi: mare ama- j tor de sporturi, perfect dansa- j tor şi fiu de milionar. Are în­­ viaţă o singură ocupaţie, care­­ însă ii răpeşte cea mai mare j pane din zi şi aproape toată­­ noaptea : aceea de a-şi pierde­­ timpul. Venit în Capitală pen­tru studiile universitare, studia­ză cu asiduitate şi pricepere dansurile şi jocurile de noroc, şi cultivă cu mare atenţie rela­ţiile mondene pe care şi le-a­­ creat, datorită calităţilor sale p­­­roprii şi numelui şi averii ta­tălui său. Acesta, pe vremuri mare ama­tor de petreceri, trăeşte acum retras la una din moşiile sale, unde se ocupă cu cercetări agri­cole fără rezultat, şi de unde trimite fiului său fel de fel de sfaturi şi bani. Sfaturile fiul său le primeşte­­ cu indiferenţă, iar banii cu bu- i curie. In acelaş timp Insă nu­­ ştie ce să mai inventeze pentru a face pe tatăl său să mărească suma pe care i-o trimite lunar, de­oarece felul de viaţă pe ca­re-l duce l-a silit să facă o mul­ţime de datorii. Creditorii săi sunt foarte ne­răbdători şi în fiecare diminea­ţă se prezintă în apartamentul tânărului student, care-i tratea­ză cu prietenie şi-i potoleşte cu această promisiune : — Mai aşteptaţi puţin, dragii mei ! Tatăl meu e bătrân şi bol­nav, iar paralele nu i le-a pu­tut număra nimeni până acum! Ciocnesc apoi câte un pahar de vin şi se despart destul de mulţumiţi. Profeţiile lui Toni s'au împli­nit, şi lucrul l-a afectat grozav,­­ de­oarece în fond e un fiu bun .­­ Intr’o bună dimineaţă a primit­­ ştirea că tatăl său a decedat în urma unui atac de cord, şi că deci trebue să se ocupe de for­malităţi pentru a intra în pose­siunea averii. Primul său gând a fost să-şi plătească creditorii, cari­­ au a­­ratat atâta’ timp indulgenţă şi prietenie. Dar pentru că nu pu­tea vinde, după dispoziţiile tes­tamentului, nici un imobil, s’a gândit să transforme în bani o s serie de tablouri de mare valoa­re pe care şi tatăl său le moşte­­nise dela părinţi şi de care tot­deauna se arătase foarte mân­dru.­­ Pentru aceasta, am chemat la f­el un negustor de picturi, pe ca­­re-1 văzuse dese­ori la tatăl său, și-i spuse ca prietenia pe care o­­ arăta tuturor: — Uite, dragă, de ce te-am chemat, am nevoe de o mică sumă de bani și cum, deocam­dată, nu mi-o pot procura, aș vrea să vând aceste tablouri. Te rog să te însărcinezi cu această vânzare, şi în acelaş timp să-mi comanzi nişte copii exacte, de­oarece n’aş vrea să se ştie că le-am vândut. Ia bea un pahar din acest liqueur şi spune-mi cura va fi negustoria ? Negustorul sorbi pe îndelete paharul apoi spuse, rar şi mâh­nit : —­ îmi pare foarte rău, tână­rul meu domn, că mi te pot servi. — De ce ? întrebă Toni brusc și subit întristat. — Nu pot, şi-mi pare rău, de­oarece te cunosc de mic copil, şi aş avea toată dragostea să-ţi fiu de folos! — Bine, dar de ce nu poţi ? răcni Toni nervos, mângâind suspect gâtul sticlei golite. — Pentru că acum, 25 de ani, tatăl dumitale, Dumnezeu să-l ierte, mi-a cerut acelaș serviciu, și cum țineam foarte mult să-i fiu pe plac l-am servit pe el. Keops Pentru evitarea ciocnirilor Pentru evitarea ciocnirilor cu automobilele, tramvaele ger­le au început a fi vopsite cu dungi roșii și albe. S­a consta­­că sunt mai vizibile. ------. Cauze mici, efecte mari Un picior de lemn va procura poate un conflict internaţional, dacă părţile adverse, implicate hstr’un proces ce se judecă acum la Viena, nu se vor împăca. Piciorul a aparţinut unui bă­trân polonez, anume Noah Gold­berg, originar din New-York, care a murit intriun hotel vie­­nez. Lucrurile sale împreună cu piciorul de lemn, au fost trimise consulatului polonez din Viena. Aci servitorul Heinrich Wider examinând piciorul, al cărui me­canism îl interesa, căci din ne­fericire avea și el un picior ar­tificial i- a găsit într-o ascunză­toare frumoasa sumă de 17.600 lire sterline. Autorităţile au dat aceşti bani unei tinere perechi, — soţul şi soţia, — care mureau aproape de foame pe străzile Vienei şi care s-au dovedit a fi cele mai apro­piate rude ale defunctului iar descoperitorul com­oarei cere şi el 10 la sută din moştenire, căci, după cum pretinde el, numai mulţumită lui s'au găsit acei bani. Moştenitorii, cari şi-au luat un avocat, au refuzat la început să recunoască pretenţiile lui Widler, dar au cerut apoi să se mai gândească. Ce e mai nostim e însă faptul că, după cum a spus judecătorul, piciorul, din momentul ce a fost transportat la consulat a căpătat un caracter extra-teritorial şi ca atare cearta în jurul lui, ar pu­tea deveni o chestie internaţio­nală. Descreşterea popu­laţiei Berlinului După «tetele oficiului de sta­tistică.,­te Berlin au fost Înre­gistrate la Ianuarie 3820 naş­teri şi 5745 decese. In . aceeaş lună erau mutat la Berlin 16.600 persoane, numărul celor cari s'au mutat din Berlin fiind de 17.583 persoane. Populaţia, care este de 4 mii. S29,S29, a scăzut deci cu aproa­pe 3000 suflete. Praga şi sănătatea copiilor Secţiunea socială a primăriei din Praga a hotărât: ca de vară să fie trimişi la ţară pe cheltu­iala comunei pentru recreaţie 5000 copii. Printre aceştia vor fi 400 în vârstă până la 6 aai, 2500 în vârstă de 6—14 ani, 200 copii infirmi, cari au nevoe de o îngrijire specială, 100 studenţi şi studante, etc. Afară de aceştia, 300 copii vor fî trimişi zilnic pe timp de 50 zile in împrejurimile Pragei, tot pentru reconfortară. Comuna va mai trimite, pentru o vacanţă la 14 afla, 400 naestai «L «amic*. I UNIVERSAE Salariile clerului Anodeţia generală a claru­lui ortodox român a intervenit stăruitor pentru a se accelera ordomanţarea salariilor clerului pe lunile anului la cura. Ea in­formează preoţimea că întârzie­rile sunt pricinute de lipsa din ţară a d-lui ministru de finan­ţe. Prezenţa d­e zile e necesară, spre a definitiva asigurările da­ta, ca preoţimea să nu fie de două ori diminuată la salariu,­ odată prin reducerile de 12 la sută, apărute la buget, și apoi prin curba generală de sacrifi­ciu. TOATA LUMEA S'ACONVINS CA SUNTEM CEL MAI EFTIN MAGAZIN TAFTALE mătase pură culori LSÎ 135 MĂTĂSURI p. dubliuri pardesiuri ,f 78 BRQQHE de mătase p. pijamale „ 198 185 115 595 CALEA VICTORIEI 47 *« MURI REDUCERI DE PRETURI CREPE DE CHINE mătase pură Lei SALUTI de mătase si DUSEZ de mătase superior p.plăpămi Cum se poate uşura criza agricola — Conferinţa «lui Const. I. C. Brătianu — D. Const. I. C. Brătianu şi-a desvoltat joi seară, îa Academia de înalte studii comerciale, — sub auspiciile societăţii inginerilor a­­gronomi*,— conferinţa : „Cum se poate uşura criza agricolă". Conferenţiarul a arătat de la început, că toate crizele, ca şi epidemiile, sunt trecătoare. Criza agricolă ce bântue lumea întreagă este o consecinţă a ex­cesului de producţie în raport cu consumaţia. Ea nu se poate vin­deca decât atunci când echili­brul se va restabili între aceşti doi factori. Afară de criza mondială, asu­pra căreia nu putem avea o in­fluenţă directă cu micul nostru export, mai avem şi o criză in­ternă, provenind din preţul prea mare de producţie relativ cu pre­ţul de vânzare, sarcini prea mari asupra agricultorilor, ca impozi­te şi dobânzi, cultura neraţiona­­lizată şi producţia inferioară cali­tativ şi cantitativ şi proastă or­ganizaţie comercială, D. Brătianu a arătat, că dela unire şi împroprietărire s’a răs­turnat exportul grâului relativ cu al porumbului. De unde până la război se exporta o valoare de grâu de aproape odată şi jumă­tate mai mare ca aceia de po­rumb, azi, se exportă o valoare de porumb de cinci ori mai mare decât cea de grâu. Nu trebue însă ca acest deze­chilibru să meargă prea departe, pentru că spunc, am fi siliţi să importăm grâu în anii cu recol­te slabe; nu am putea avea a­­solam­ente agricole raţionale şi n’am mai putea în viitor exporta grâu, când condiţiile pieţei mon­diale ar fi favorabile CUM PUTEM AJUNGE LA SPO­RIREA PREŢULUI GRÂULUI? Conferenţiarul a relevat, că grâul se miacină intr'un număr restrâns de mori sistematice, pâi­nea se fabrică intr'un număr de­terminat de brutării. Prin urma­re, este uşor de controlat consu­maţia internă a acestei cereale, din care 3/4 se consumă în ţară. Stabilind un organ interme­diar, care să plătească, cu un preţ remunerator stabilit dinain­te, grâul pe care agricultorii il predau morarilor, se poate asi­gura că cei dintâi nu vor mai fi puşi la­­discreţia celorlalţi. Pentru celelalte cereale se pot obţine prin consorţii comerciale avantagii de export, fie sub for­mă de grajj fie transformate în produse animale. Trecând la sarcinile ce grevea­ză agricultura, d. Brătianu a a­­rătat că dobânzie şi taxele sta­tului sunt aşa de ridicate, încât agricultorii sunt în neputinţă de a le plăti. Soluţiile de convertire a dato­riilor pe termen scurt, în datorii pe termen lung cu do­bân­zi mică, cer timp, pentru că plasarea mai multor miliarde de obligaţiuni şi luarea a zeci de mii de ipoteci, impun câţiva ani pentru realiza­rea împrumuturilor. Până atunci se impune să se facă o politică practică de scăde­re a dobânzilor. Banca Naţiona­lă şi statul pot contribui la acea­sta prin scăderea scontului prea ridicat al Băncii Naţionale, de la 9 la 4 sau cel mult 5 la sută, şi prin contribuţia statului la plata dobânzilor Prin echilibrarea bugetului şi crearea unui disponibil bugetar de câteva sute de milioane în fo­losul agriculturii, se poate ajun­ge la rezultatul ca agricultorii să nu plătească dobânzi mai mari, ca 5 la sută la 7 la sută. Cu scăderea dobânzii Băncii Naţionale la 5 la sută şi cu o do­bândă a băncilor de 12 la sută, cu a Creditului funciar de 7 luni şi cu o subvenţie a statului de 880 milioane anual, agricultorii ar plăti o dobândă la Credit de 5 la sută, la Casele de credit ale agricultorilor de 6 la sută şi la băncile particulare de 7 la sută pentru un capital împrumutat de 18 milioane lei. Portofoliul agri­col al tuturor instituţiilor de cre­dit ar fi asanat, iar Banca Naţio­nală ar scăpa de ameninţarea u­­nei preţuiri, care ar urmă dezas­trului agricol al României. COMERCIALIZAREA CEREA­LELOR Vorbind de comercializarea ce­realelor — fără să examineze îm­bunătăţirile ce se pot aduce la cultură — distinsul conferenţiar susţine, că standardizarea ar fi un îndemn la ameliorarea calită­ţilor, ar permite lupta pe pieţele comerciale străine, cu cereale standardizate, ar creea o mare e­­conomie de transporturi în inte­riorul ţării şi ar înlesni creditul agricultorilor. D.­ Brătianu a arătat apoi, că nu s’a obţinut nimic, prin diferi­tele convenţii vamale pentru pro­dusele noastre agricole, deşi s’a acordat tariful minimal de im­port ţărilor industriale, fără com­pensaţii de care agricultura pu­tea să profite. Trebuiau neapărat revizuite ta­rifele vamale. Azi costul producţiunii este prea mare în raport cu preţul de desfacere al cerealelor. Porta­­mente se va stabili un echilibru între aceşti doi factori şi atunci agricultura poate redeveni ren­tabilă. Ţara noastră nu posedă un e­­chilibru între factorii de produc­ţie, pentru că piaţa interioară nu consumă destul din producţia a­­gricolă, fie ca alimente, fie ca ma­terii prime. Conferenţiarul a încheiat cu statul, să îndestulăm pe cât mai mult trebuinţele noastre prin mij­loace proprii ; vom avea astfel o stare mai durabilă prosperă, o forţă economică şi financiară mai mare şi o putere de apărare în contra duşmanilor din afară, ceea ce le va impune respect şi ne va asigura o perioadă lungă de pace şi progres. Conferenţiarul a fost viu a­­plaudat de numeroasa asistenţă. Săptămâna viitoare va vorbi — tot sub auspiciile „Societăţii in­ginerilor agronomi“ — d. M. Ma­no­lescu, ministrul industriei, des­pre „Criza agricolă în cadrul in­ternaţional" Cazul „Peretz” — Comisia nu şi-a dat încă avizul — Joi seară, s-a întrunit la Univer­sitatea din Capitală, comisia com­pusă din d-nii : prof. Em. Anto­­nescu, Şt. Longinescu, N. Baziles­­cu şi C. Rarincescu, desemnată de consiliul profesoral al facul­tăţii de drept, spre a cerceta a­­cuzaţiiile aduse d-lui prof. L Pe­­retz de către un ziar studenţesc. Comisia a ascultat, timp de două ore, un martor, afară de cei propuşi de studentul Ciobanu. S’a refuzat reprezentanţilor presei să se dea numele acestei persoane, cât şi declaraţiile fă­cute. De Luni 2 Martie comisia va asculta martorii­ propuşi de stu­dentul Ciobanu, cum şi elite per­soane, cari ar putea da relaţii în legătură cu acuzaţiile ce s’au adus d-lui prof. I. Peretz. Comisia a ridicat şedinţa la ora 8 şi un sfert. Escrocul Nestor Ştefanatos a fost arestat BuxSu, IS Febr. Despre numeroasele excroche­­rii comise de faimosul Nestor ştefanatos, supus grec, pripăşit nu de multă vreme prin Buzău, ziarul nostru s’a ocupat la ne­numărate rânduri, ceeace ne face să nu le maî reamintim cd- Etoriîor. Fapt cert însă este că numă­rul victimelor făcute da acest excroc este prea mare în raport cu micile condamnări se i s’au aplicat. Acum câtva timp a fost con­damnat de tribunalul local la un an închisoare pentru mai multe escrocherii și bancrută frauduloasă. De multe condamnări 8, «scă­pat prin amnistiere, iar pentru altele este urmărit şi astăzi A­­seadro însă a fost arestat pe ba­za unui mandat emis de par­chetul Curţii de apel Constanţa pentru o condamnare de 7 luni. Azi, parchetul local a­ primit spre executare alt mandat de a­­restare emis tot de parchetul general al Curții de apel Cons-­­a aat& Mati, pantru o condamnare de doi ani pentru exprocherie plus 5000 iei amen­ ,­dă şi peste 150.000 lei despăgu­­ț­­iri civile. -raQ­ O bancă­ internaţională da credit industrial Paris, 26 (Ullstein). După propunerea d-lui Montagu Norman, guverna­torul Băncii Angliei, se va înfiinţa, sub auspiciile Băn­cii Internaţionale a repa­raţiilor de la Basel, o bancă internaţională de credit industrial. Banca aceasta, care va fi subvenționată de banca de la Basel va acorda credite industriilor din diverse ţări. — dsS — I O nou născut! vă simţiţi, dacă luaţi regulat după masă 1—2 tableta de Magnesium­­ Perhydrol Este timpul ca să scăpaţi în sfârşit de arsurile, durerile de stomac şi lenevia intes­tinală de cari suferiţi Cereţi tabletele de­­ Magnesium Perhydrol In ambalaj original se găsesc la orice farmacii şi droguenL Magnesium Perhydrol Merck este produsul fabrice! ger­mane mondiale. E. MERCK, DARMSTADT Refuzaţi contrafaceri lei TRANSMISIUNI AsorHmsm­ i compiect s\­f inpermanen|’î fi la Depozihil 'Iii Fabricat BUCUREȘTI. V. Sh: v {fy Domnia Florfca t wj! Telefon ivfv/ 375/56 MINISTERUL MUNCII, SĂNĂ­TĂȚII ŞI OCROTIRILOR SO­CIALE. DIRECŢIA MUNCII SE­R­VICIUL INVATAM­ANTULUI MUNCITORESC SI AL ORGA­NIZĂRII ŞTIINŢIFICE A MUNCII PUBLICAŢIE In ziua de 14 Martie 1931, ora 5 a. ia. se va ţine la serviciul învăţământului muncitoresc în Bucureşti, stradela G-ral Laho­­vary No. 4, camera No. 5, licita­­ţie publică pentru darea in în­treprindere a lucrărilor de in­stalaţii de „încălzire centrală“ la căminul de ucenici şi cantina muncitorească din Braşov, strada Dârste. Se admit ofertanţi cu firme în­scrise la Tribunal, pentru a­­ceastă specialitate şi cari au executat instalaţii similare in bune condiţiuni. Interpuşii sunt excluşi. Termenul de execuţie a lu­crărilor este de 2 luni de la data când se va comunica adjudeca­rea definitivă. Licitaţia se ţine la conformi­tate cu Legea asupra Contabili­tăţii Publice şi Regulamentul de funcţionare a Oficiului Central de Licitaţii, de care concurenţi sunt obligaţi să ia cunoştinţă, în ziua şi ora licitaţiei se vor depune oferte scrise, închise şi sigilate, personal de ofertant sau de procurişti cu procură au­tentificată, împreună cu o copie certificată care va rămâne la dosar. Ofertele trimise prin poş­tă se primesc numai dacă sosesc înainte de deschiderea şedinţei Comisiei de licitaţie. Ofertele vor fi întocmite în condiţiile Legii asupra Contabi­lităţii publice şi Regulamentului de funcţionare a Oficiului Cen­tral de Licitaţii şi în conformi­tate cu cadtul de sarcini, condi­ţiile speciale, devizul şi planurile stabilit­­e. Supra-oferte şi oferte condiţio­nate nu se primesc. Garanţia provizorie de 5 % (cinci la sută) asupra valorii lu­crărilor, in numerar sau efecte garantate de Stat, se va depune mai dinainte la Casa de Depu­neri şi Consemn­a­ţi­u­ni sau la o Administraţie financiară din ţa­ră, iar la licitaţie se va depune mima’ recipisa emisă pentru ga­ranţie. Devizul, cadtul de sarcini, con­diţiile speciale şi planurile pot fi consultate la biurouil tehnic din Serviciul învăţământului muncitoresc şi al Organizării Şti­inţifice a Muncii, la Bucureşti, stradela G-ral Lahovary No. 4, camera No. A Intre orele 11— 13 jum., in fiecare ai de lucra, p. Ministru, (ss) St. Cunescu Dir. G-ral, (ss) D. Mihăilescu 7041 din 25 Febr. 1931 9041 GRATIS trimit catalogul meu de Viţe al vie cu­ oiţe şi Pomi care cuprinde preţurile cele mai eftine şi sfaturi inapreciabile pentru fiecare viticultor. In pro­priul dv. interes nu procuraţi viţe de vie sau viţe altoite, până când nu cetiţi călăuză mea de viticultură. Adresa J. SZUCS peptelerie no. 1# Ja&arfa, Sfeees §4 ! SE BNGfRIJESE! 1 SE COT^S BATE toate manadiil? CĂILOR. RESPIRATOARE PRIN întrebuinţarea PASTILELOR ANTISEPTICE V­ALDA PAC-SIMt ecou» AL CUTIEI -4» pe vAnzam tX to*t* FARMAC­IU| i[TA*UM?«ÎIC4 MSTIV^ ÎNLOCUIȚI CURELELE Dv, prin renumita marea „HA1HB0W‘‘ D. S. A. Hew-York i existenţă maximă atât la căldură cât şi la nmeseala BENZI de TRANSPORT găsiţi permanent in depozit la BUHLER FRERESaaa Bucureşti, Str. Coifs 1­27 330s REGIMENTUL 7 CALARASI PUBLICATIUNE Se aduce la cunoştinţa publi­că, că, în ziua de 11 Martie 1931, ora 9 a m., va avea loc in obo­rul de vite a! oraşului Botoşani, vinderea, prin licitaţie publică, a 2 cai şi un mânz de reformă din acest corp. Doritorii se vor prezenta, fi fata si ora mai sus arătată, In obor pentru a lua parte la licitaţie. Comandantul Rez. 7 Călăraşi, Colonel (ss) Indescifrabil. Şeful Bir. Mobilizări!. (ss) Lt. Florescu 10131 Vinh­igmnismei Vinde adiţia viilor General lor Macridescu Str. General lahovari 1 23 Staţie ti ana vai 16, 1 / Vin superior es masa 18 lei litra i „ special riesling 24 „ „ „ „ tămâios 28 „ „ Sa ezeenta comenzi şi la domic* Un SAAAA.VWW aaA/VWWVV iFUBIHIfIaNi Divizia I Cavalerie, Arad Ce­tate, ţine licitaţie publică in ziua de 20 Martie a. c., ora 10, pentru aprovizionarea colonialelor şi materialelor de întreţinere, nece­sare corpurilor garnizoana A­­rad. Licitaţia se va ţine conform art. 88—110, Legea Contabilităţii Publice şi art. 31 —53, Regula­mentul Oficiului Central de Li­citaţii. Ofertele, însoţite de garanţia de 5% din valoarea furniturii, depusă la Casa de Depuneri. Cadtul de sarcini, cu toate de­taliile, se păşeşte la Comanda­ment, in orice zi de lucru. No. 2129 din 24 Februarie 1931. 10130 ATELIER de VULEAMIEARE caută lucrător bun şi harnic Adresaţi garajele Nord Basarab Bulev, Basarab No. 177 colţ calea Griviţei Telefon, 354004 RSMUMITHI VEPINIEN­­O­S MEDIAS’tRANSIIVANIA VITE ALTOITE SI PORt AITOI AMIRIC. : ^^vCtRFri CATAIOC , PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CERNĂUŢI întreprinderile Uzinelor Elec­­trice ţin hei­taţi« publică in lo­calul său din strada Regele Ca­rol. In ziua de 16 Martie 1931, om 12 dimineaţa, pentru aprovi­zionarea cu cărbuni de ierna» şi cocs. Licitaţi» M va tin* ta coatenulUt» ca articolele respectiv» dia Lese» Contabilităţii Public*. Concurenţii, pentru a fI admişi b licitaţie, vor depune o reran­tie de S U sută din valoarea furniturii în re­cipisa Case! de Depuneri sau Ad-tte! Financiare. Cartele de sarcini şi informa­­ţiuni se pot lua, zilnic, la Uzi­nele Electrice în orele de birou. No. 724/31/D. ţ» Ferea«te sm,­­ mm PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CERNĂUŢI Întreprinder­iile Uzinelor­­ şî Tramvaielor Electrice ţin licita­ţie publică la localul său din streita Regele Carol, la ziua de 18 Martie 1931 ora 11 dimineaţa, pentru aprovizionarea cu pânză­­rie. Licitaţia se va ţine în confor­mitate cu articolele respective din Legea Contabilităţii Publice. Concurenţii pentru a fi admişi la li­citaţie, vor depune o garanţie de 5 la sută din valoarea furniturii, in recipi­sa Casei de Depuneri sau Aditiei Fi­nanciare. Cartele de streini si orice informa­tion­, se pot lua zilnic. In Uzinele E­­lectrice, in orele de birou. 19 februarie 1931. * 10133 PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CERNĂUȚI întreprinderile Uzinelor și Tramvaielor Electrice din licita­ţie publică în localul său din strada Regele Carol, în ziua de 14/3, ora 10, pentru aproviziona­rea cu diferite materiale de fe­­rărie. Licitaţia se va tine in conformitate cu articolele respective din Legea Contabilităţii Publice. Concurenţii pentru a fi admişi la li­citaţie, vor depune o garanţie de 5 la sută din valoarea furniturii, în recipi­­sa Casei de Depuneri sau Ad­ttei Fi­nanciare. Cartele de sarcini si orice informa­­tiuni. sti pot lua zilnic, la Uzinele E­­lectrice. In orele de birou. Cernăuţi, la 17/11/951. 10134 PRIMARIA MUNICIPIULUI CERNĂUŢI întreprinderile Uzinelor şi Tramvaielor Electrice din licita­­ţie publică, în localul său din strada Regele Carol, în ziua de 18 Martie 1951, ora 10 dimineaţa, pentru aprovizionarea doi cârpe de şters. Licitaţia se va tine in conformitate cu articolele respective din Legea Contabilităţii Publice. Concurenţii, pentru a fi admişi la Rcita­ţie, vor depune o garanţie provi­zorie de 5 la sută din valoarea furni­turii, în recipisa Casei de Depuneri sau Ad­tiei Financiare. Cartele de sarcini si orice in­forma­ţiuni se pot lua, zilnic, la Uzinele E­­lectrice in orele de birou, 19 Februarie 1951. 10133 PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CERNĂUŢI întreprinderile Uzinelor şi Tramvaielor Electrice din licita­ţie publică in localul său din strada Regele Carol, în ziua de 14 Martie 1931, ora îl dimineaţa pentru aprovizionarea cu roţi, cu osii şi bandaje pentru vagoanele de tramvai. Licitaţia se va ţine în conformitate cu articolele respective din Legea Contabilităţii Publice. Concurenţii pentru a fi admişi la li­citaţie, vor depune o garanţie de 1 la sută din va­loarea furniturii. In recipi­sa Casei de Depuneri sau Ad-trei Fi­nanciare. Caetele de terenui şi orice Informa­­tîuni. te pot Ine silnic. la Uzinele E­­lectrice, I n orele de Mroa. 19 Februári® 1931. 10136 Publicaţiune Primăria Sect IV Verde având trebuinţă de a închiria un local dela 23 Aprilie a. c. pentru şcoa­la primară de fete No. 3 în Ca­lea Griviţei între străzile C. A. Rosetti şi Mureş, roagă pe d-nii amatori de a înainta urgent di­ferte acestei Primării. Primar, Indescifrabil Şeful Serv, Şcoalelor Indesk­t. 2039.

Next