Universul, martie 1931 (Anul 49, nr. 56-86)
1931-03-01 / nr. 56
Anul XLIX Nr. 56 Duminica 1 Martie 1931 IN FIECARE ZI Corpul didactic Situaţia corpului didactic de toate gradele e din nou la ordinea zilei. Conducătorii Federaţiei s-au văzut siliţi să convoace pentru 8 Martie, comitetele asociaţiilor judeţene şi pe preşedinţii asociaţiilor profesorilor universitari. Chestiunile, care se pot discuta în congresul restrâns al conducătorilor asociaţiilor dăscăleşti, sunt de cea mai acută actualitate, dar şi de o importanţă covârşitoare. In însăşi formularea convocării, e cuprinsă programa discuţiilor : RISIPA şi SINECURILE SFIDEAZĂ MIZERIA ŢARII. Dar pe lângă această blestemată sfidare, sunt chestiuni dee ordin profesional şi altele de directă şi implacabilă necesitate de viaţă, căci, membrilor corpului didactic nu li se plătesc cu lunile salariile. Şi oamenii n'au cu ce trăi. N'au de unde să se împrumute. Sunt puşi în situaţii şi de profundă umilire şi de incapacitate fizică, fiindcă n au cum să-şi încropească traiul zilnic. Au cerut, au stăruit, au protestat. Nu li sa arătat nici o atenţie, nu li s'a răspuns cu nicio bunăvoinţă. In faţa acestei atitudini provocată de despoţii sfidării, Federaţia corpului didactic e chemată să-şi spună cuvântul, căci e cu totul bizar, ca risipa şi sinecurile să se resfeţe, iar slujitorii şcoalei să naiba ce mânca. Dar congresul e convocat şi pentru alte chestiuni, asupra cărora membrii corpului didactic s’au ridicat şi au arătat că e in interesul şcoalei să li se pună capăt Şi anume : definitivarea nemeritată a unor elemente de control şi impunerea manualelor didactice prin personalul de control. La congresele din urma, s’a arătat ce nefastă e această sistemă de a se introduce in controlul învăţământului, agentura meschină electorală. S'a făgăduit, că se vor fixa norme de selectarea personalului de control şi totuş... tot nevrednici slujitori ai şcoalei, dar meroşi agitatori politii dobândesc titluri de definitivi in controlul şi îndrumarea şcoalei. Noi am scris aci despre o serie de revizori, pe cari autoritatea şcolară era datoare să-i trimită la şcoala de adulţi, nu să-i lase in posturile în care i-a lăsat. Iar chestiunea manualelor didactce are o repercusiune sinistră asupra, sufletelor copiilor. Chiar in cursul săptămânii acesteia, la Cercul profesorilor secundari din Bucureşti, d-ra Ghiaciou a relevat unele inadvertenţe ale metodei de a se alcătui manualele. De aceea, aşteptăm ca Federaţia corpului didactic să examineze amplu problemele şi să-şi spună cuvântul de răspundere, căci din toate părţile se afirmă : învăţământul lunecă spre prăpastie. b. c. 1000 litere pe minut! Miss Eleanor Mitchell, care patru ani de a rândul a eşit cea dintâi la concursurile internaţionale de dacfilografie, câştigând titlul de campioana europeană, poate face 1008 bătăi pe minut ! In mai puțin de un minut a fost în stare să facă o copie perfectă a unui articol de fond din „Daily Express“ în timp ce conversa, în franţuzeşte, cu un redactor al acestui ziar, despre Paris, Mistinguett, absint şi langustă cu sos !... „Dă-mi ceva greu de silabisit“, a spus ea apoi redactorului înmărmurit Şi în vre-o două secunde a scris după dictat vre-o cinci cuvinte în genul acestuia: antiinterdenominationalisational. Ceva mai mult, miss Mitchell poate scri la mașină direct în franțuzește, după un dictat în englezește. Bineînțeles, scriind cu această vertiginoasă repeziciune, ea nu are nevoie să stenografieze. Să ţinem minte Adevăratul om politic este acela caretoacă bine şi câştigă ca timpul; omul politic rău este acela care nu ştie decât să fileze cartea şi care e recunoscut mai curând sau mai târziu. Pasărea albastră 99 Automobilul cu care căpitanul Malcolm Campbell a recordul mondial de viteză, bătut MOŞTENIRE Tânărul Toni Dinescu are o mulţime de calităţi: mare ama- j tor de sporturi, perfect dansa- j tor şi fiu de milionar. Are în viaţă o singură ocupaţie, care însă ii răpeşte cea mai mare j pane din zi şi aproape toată noaptea : aceea de a-şi pierde timpul. Venit în Capitală pentru studiile universitare, studiază cu asiduitate şi pricepere dansurile şi jocurile de noroc, şi cultivă cu mare atenţie relaţiile mondene pe care şi le-a creat, datorită calităţilor sale proprii şi numelui şi averii tatălui său. Acesta, pe vremuri mare amator de petreceri, trăeşte acum retras la una din moşiile sale, unde se ocupă cu cercetări agricole fără rezultat, şi de unde trimite fiului său fel de fel de sfaturi şi bani. Sfaturile fiul său le primeşte cu indiferenţă, iar banii cu bu- i curie. In acelaş timp Insă nu ştie ce să mai inventeze pentru a face pe tatăl său să mărească suma pe care i-o trimite lunar, deoarece felul de viaţă pe care-l duce l-a silit să facă o mulţime de datorii. Creditorii săi sunt foarte nerăbdători şi în fiecare dimineaţă se prezintă în apartamentul tânărului student, care-i tratează cu prietenie şi-i potoleşte cu această promisiune : — Mai aşteptaţi puţin, dragii mei ! Tatăl meu e bătrân şi bolnav, iar paralele nu i le-a putut număra nimeni până acum! Ciocnesc apoi câte un pahar de vin şi se despart destul de mulţumiţi. Profeţiile lui Toni s'au împlinit, şi lucrul l-a afectat grozav, deoarece în fond e un fiu bun . Intr’o bună dimineaţă a primit ştirea că tatăl său a decedat în urma unui atac de cord, şi că deci trebue să se ocupe de formalităţi pentru a intra în posesiunea averii. Primul său gând a fost să-şi plătească creditorii, cari au aratat atâta’ timp indulgenţă şi prietenie. Dar pentru că nu putea vinde, după dispoziţiile testamentului, nici un imobil, s’a gândit să transforme în bani o s serie de tablouri de mare valoare pe care şi tatăl său le moştenise dela părinţi şi de care totdeauna se arătase foarte mândru. Pentru aceasta, am chemat la fel un negustor de picturi, pe care-1 văzuse deseori la tatăl său, și-i spuse ca prietenia pe care o arăta tuturor: — Uite, dragă, de ce te-am chemat, am nevoe de o mică sumă de bani și cum, deocamdată, nu mi-o pot procura, aș vrea să vând aceste tablouri. Te rog să te însărcinezi cu această vânzare, şi în acelaş timp să-mi comanzi nişte copii exacte, deoarece n’aş vrea să se ştie că le-am vândut. Ia bea un pahar din acest liqueur şi spune-mi cura va fi negustoria ? Negustorul sorbi pe îndelete paharul apoi spuse, rar şi mâhnit : — îmi pare foarte rău, tânărul meu domn, că mi te pot servi. — De ce ? întrebă Toni brusc și subit întristat. — Nu pot, şi-mi pare rău, deoarece te cunosc de mic copil, şi aş avea toată dragostea să-ţi fiu de folos! — Bine, dar de ce nu poţi ? răcni Toni nervos, mângâind suspect gâtul sticlei golite. — Pentru că acum, 25 de ani, tatăl dumitale, Dumnezeu să-l ierte, mi-a cerut acelaș serviciu, și cum țineam foarte mult să-i fiu pe plac l-am servit pe el. Keops Pentru evitarea ciocnirilor Pentru evitarea ciocnirilor cu automobilele, tramvaele gerle au început a fi vopsite cu dungi roșii și albe. Sa constacă sunt mai vizibile. ------. Cauze mici, efecte mari Un picior de lemn va procura poate un conflict internaţional, dacă părţile adverse, implicate hstr’un proces ce se judecă acum la Viena, nu se vor împăca. Piciorul a aparţinut unui bătrân polonez, anume Noah Goldberg, originar din New-York, care a murit intriun hotel vienez. Lucrurile sale împreună cu piciorul de lemn, au fost trimise consulatului polonez din Viena. Aci servitorul Heinrich Wider examinând piciorul, al cărui mecanism îl interesa, căci din nefericire avea și el un picior artificial i- a găsit într-o ascunzătoare frumoasa sumă de 17.600 lire sterline. Autorităţile au dat aceşti bani unei tinere perechi, — soţul şi soţia, — care mureau aproape de foame pe străzile Vienei şi care s-au dovedit a fi cele mai apropiate rude ale defunctului iar descoperitorul comoarei cere şi el 10 la sută din moştenire, căci, după cum pretinde el, numai mulţumită lui s'au găsit acei bani. Moştenitorii, cari şi-au luat un avocat, au refuzat la început să recunoască pretenţiile lui Widler, dar au cerut apoi să se mai gândească. Ce e mai nostim e însă faptul că, după cum a spus judecătorul, piciorul, din momentul ce a fost transportat la consulat a căpătat un caracter extra-teritorial şi ca atare cearta în jurul lui, ar putea deveni o chestie internaţională. Descreşterea populaţiei Berlinului După «tetele oficiului de statistică.,te Berlin au fost Înregistrate la Ianuarie 3820 naşteri şi 5745 decese. In . aceeaş lună erau mutat la Berlin 16.600 persoane, numărul celor cari s'au mutat din Berlin fiind de 17.583 persoane. Populaţia, care este de 4 mii. S29,S29, a scăzut deci cu aproape 3000 suflete. Praga şi sănătatea copiilor Secţiunea socială a primăriei din Praga a hotărât: ca de vară să fie trimişi la ţară pe cheltuiala comunei pentru recreaţie 5000 copii. Printre aceştia vor fi 400 în vârstă până la 6 aai, 2500 în vârstă de 6—14 ani, 200 copii infirmi, cari au nevoe de o îngrijire specială, 100 studenţi şi studante, etc. Afară de aceştia, 300 copii vor fî trimişi zilnic pe timp de 50 zile in împrejurimile Pragei, tot pentru reconfortară. Comuna va mai trimite, pentru o vacanţă la 14 afla, 400 naestai «L «amic*. I UNIVERSAE Salariile clerului Anodeţia generală a clarului ortodox român a intervenit stăruitor pentru a se accelera ordomanţarea salariilor clerului pe lunile anului la cura. Ea informează preoţimea că întârzierile sunt pricinute de lipsa din ţară a d-lui ministru de finanţe. Prezenţa de zile e necesară, spre a definitiva asigurările data, ca preoţimea să nu fie de două ori diminuată la salariu, odată prin reducerile de 12 la sută, apărute la buget, și apoi prin curba generală de sacrificiu. TOATA LUMEA S'ACONVINS CA SUNTEM CEL MAI EFTIN MAGAZIN TAFTALE mătase pură culori LSÎ 135 MĂTĂSURI p. dubliuri pardesiuri ,f 78 BRQQHE de mătase p. pijamale „ 198 185 115 595 CALEA VICTORIEI 47 *« MURI REDUCERI DE PRETURI CREPE DE CHINE mătase pură Lei SALUTI de mătase si DUSEZ de mătase superior p.plăpămi Cum se poate uşura criza agricola — Conferinţa «lui Const. I. C. Brătianu — D. Const. I. C. Brătianu şi-a desvoltat joi seară, îa Academia de înalte studii comerciale, — sub auspiciile societăţii inginerilor agronomi*,— conferinţa : „Cum se poate uşura criza agricolă". Conferenţiarul a arătat de la început, că toate crizele, ca şi epidemiile, sunt trecătoare. Criza agricolă ce bântue lumea întreagă este o consecinţă a excesului de producţie în raport cu consumaţia. Ea nu se poate vindeca decât atunci când echilibrul se va restabili între aceşti doi factori. Afară de criza mondială, asupra căreia nu putem avea o influenţă directă cu micul nostru export, mai avem şi o criză internă, provenind din preţul prea mare de producţie relativ cu preţul de vânzare, sarcini prea mari asupra agricultorilor, ca impozite şi dobânzi, cultura neraţionalizată şi producţia inferioară calitativ şi cantitativ şi proastă organizaţie comercială, D. Brătianu a arătat, că dela unire şi împroprietărire s’a răsturnat exportul grâului relativ cu al porumbului. De unde până la război se exporta o valoare de grâu de aproape odată şi jumătate mai mare ca aceia de porumb, azi, se exportă o valoare de porumb de cinci ori mai mare decât cea de grâu. Nu trebue însă ca acest dezechilibru să meargă prea departe, pentru că spunc, am fi siliţi să importăm grâu în anii cu recolte slabe; nu am putea avea asolamente agricole raţionale şi n’am mai putea în viitor exporta grâu, când condiţiile pieţei mondiale ar fi favorabile CUM PUTEM AJUNGE LA SPORIREA PREŢULUI GRÂULUI? Conferenţiarul a relevat, că grâul se miacină intr'un număr restrâns de mori sistematice, pâinea se fabrică intr'un număr determinat de brutării. Prin urmare, este uşor de controlat consumaţia internă a acestei cereale, din care 3/4 se consumă în ţară. Stabilind un organ intermediar, care să plătească, cu un preţ remunerator stabilit dinainte, grâul pe care agricultorii il predau morarilor, se poate asigura că cei dintâi nu vor mai fi puşi ladiscreţia celorlalţi. Pentru celelalte cereale se pot obţine prin consorţii comerciale avantagii de export, fie sub formă de grajj fie transformate în produse animale. Trecând la sarcinile ce grevează agricultura, d. Brătianu a arătat că dobânzie şi taxele statului sunt aşa de ridicate, încât agricultorii sunt în neputinţă de a le plăti. Soluţiile de convertire a datoriilor pe termen scurt, în datorii pe termen lung cu dobânzi mică, cer timp, pentru că plasarea mai multor miliarde de obligaţiuni şi luarea a zeci de mii de ipoteci, impun câţiva ani pentru realizarea împrumuturilor. Până atunci se impune să se facă o politică practică de scădere a dobânzilor. Banca Naţională şi statul pot contribui la aceasta prin scăderea scontului prea ridicat al Băncii Naţionale, de la 9 la 4 sau cel mult 5 la sută, şi prin contribuţia statului la plata dobânzilor Prin echilibrarea bugetului şi crearea unui disponibil bugetar de câteva sute de milioane în folosul agriculturii, se poate ajunge la rezultatul ca agricultorii să nu plătească dobânzi mai mari, ca 5 la sută la 7 la sută. Cu scăderea dobânzii Băncii Naţionale la 5 la sută şi cu o dobândă a băncilor de 12 la sută, cu a Creditului funciar de 7 luni şi cu o subvenţie a statului de 880 milioane anual, agricultorii ar plăti o dobândă la Credit de 5 la sută, la Casele de credit ale agricultorilor de 6 la sută şi la băncile particulare de 7 la sută pentru un capital împrumutat de 18 milioane lei. Portofoliul agricol al tuturor instituţiilor de credit ar fi asanat, iar Banca Naţională ar scăpa de ameninţarea unei preţuiri, care ar urmă dezastrului agricol al României. COMERCIALIZAREA CEREALELOR Vorbind de comercializarea cerealelor — fără să examineze îmbunătăţirile ce se pot aduce la cultură — distinsul conferenţiar susţine, că standardizarea ar fi un îndemn la ameliorarea calităţilor, ar permite lupta pe pieţele comerciale străine, cu cereale standardizate, ar creea o mare economie de transporturi în interiorul ţării şi ar înlesni creditul agricultorilor. D. Brătianu a arătat apoi, că nu s’a obţinut nimic, prin diferitele convenţii vamale pentru produsele noastre agricole, deşi s’a acordat tariful minimal de import ţărilor industriale, fără compensaţii de care agricultura putea să profite. Trebuiau neapărat revizuite tarifele vamale. Azi costul producţiunii este prea mare în raport cu preţul de desfacere al cerealelor. Portamente se va stabili un echilibru între aceşti doi factori şi atunci agricultura poate redeveni rentabilă. Ţara noastră nu posedă un echilibru între factorii de producţie, pentru că piaţa interioară nu consumă destul din producţia agricolă, fie ca alimente, fie ca materii prime. Conferenţiarul a încheiat cu statul, să îndestulăm pe cât mai mult trebuinţele noastre prin mijloace proprii ; vom avea astfel o stare mai durabilă prosperă, o forţă economică şi financiară mai mare şi o putere de apărare în contra duşmanilor din afară, ceea ce le va impune respect şi ne va asigura o perioadă lungă de pace şi progres. Conferenţiarul a fost viu aplaudat de numeroasa asistenţă. Săptămâna viitoare va vorbi — tot sub auspiciile „Societăţii inginerilor agronomi“ — d. M. Manolescu, ministrul industriei, despre „Criza agricolă în cadrul internaţional" Cazul „Peretz” — Comisia nu şi-a dat încă avizul — Joi seară, s-a întrunit la Universitatea din Capitală, comisia compusă din d-nii : prof. Em. Antonescu, Şt. Longinescu, N. Bazilescu şi C. Rarincescu, desemnată de consiliul profesoral al facultăţii de drept, spre a cerceta acuzaţiiile aduse d-lui prof. L Peretz de către un ziar studenţesc. Comisia a ascultat, timp de două ore, un martor, afară de cei propuşi de studentul Ciobanu. S’a refuzat reprezentanţilor presei să se dea numele acestei persoane, cât şi declaraţiile făcute. De Luni 2 Martie comisia va asculta martorii propuşi de studentul Ciobanu, cum şi elite persoane, cari ar putea da relaţii în legătură cu acuzaţiile ce s’au adus d-lui prof. I. Peretz. Comisia a ridicat şedinţa la ora 8 şi un sfert. Escrocul Nestor Ştefanatos a fost arestat BuxSu, IS Febr. Despre numeroasele excrocherii comise de faimosul Nestor ştefanatos, supus grec, pripăşit nu de multă vreme prin Buzău, ziarul nostru s’a ocupat la nenumărate rânduri, ceeace ne face să nu le maî reamintim cd- Etoriîor. Fapt cert însă este că numărul victimelor făcute da acest excroc este prea mare în raport cu micile condamnări se i s’au aplicat. Acum câtva timp a fost condamnat de tribunalul local la un an închisoare pentru mai multe escrocherii și bancrută frauduloasă. De multe condamnări 8, «scăpat prin amnistiere, iar pentru altele este urmărit şi astăzi Aseadro însă a fost arestat pe baza unui mandat emis de parchetul Curţii de apel Constanţa pentru o condamnare de 7 luni. Azi, parchetul local a primit spre executare alt mandat de arestare emis tot de parchetul general al Curții de apel Cons-a aat& Mati, pantru o condamnare de doi ani pentru exprocherie plus 5000 iei amen ,dă şi peste 150.000 lei despăguțiri civile. -raQ O bancă internaţională da credit industrial Paris, 26 (Ullstein). După propunerea d-lui Montagu Norman, guvernatorul Băncii Angliei, se va înfiinţa, sub auspiciile Băncii Internaţionale a reparaţiilor de la Basel, o bancă internaţională de credit industrial. Banca aceasta, care va fi subvenționată de banca de la Basel va acorda credite industriilor din diverse ţări. — dsS — I O nou născut! vă simţiţi, dacă luaţi regulat după masă 1—2 tableta de Magnesium Perhydrol Este timpul ca să scăpaţi în sfârşit de arsurile, durerile de stomac şi lenevia intestinală de cari suferiţi Cereţi tabletele de Magnesium Perhydrol In ambalaj original se găsesc la orice farmacii şi droguenL Magnesium Perhydrol Merck este produsul fabrice! germane mondiale. E. MERCK, DARMSTADT Refuzaţi contrafaceri lei TRANSMISIUNI AsorHmsm i compiect s\f inpermanen|’î fi la Depozihil 'Iii Fabricat BUCUREȘTI. V. Sh: v {fy Domnia Florfca t wj! Telefon ivfv/ 375/56 MINISTERUL MUNCII, SĂNĂTĂȚII ŞI OCROTIRILOR SOCIALE. DIRECŢIA MUNCII SERVICIUL INVATAMANTULUI MUNCITORESC SI AL ORGANIZĂRII ŞTIINŢIFICE A MUNCII PUBLICAŢIE In ziua de 14 Martie 1931, ora 5 a. ia. se va ţine la serviciul învăţământului muncitoresc în Bucureşti, stradela G-ral Lahovary No. 4, camera No. 5, licitaţie publică pentru darea in întreprindere a lucrărilor de instalaţii de „încălzire centrală“ la căminul de ucenici şi cantina muncitorească din Braşov, strada Dârste. Se admit ofertanţi cu firme înscrise la Tribunal, pentru această specialitate şi cari au executat instalaţii similare in bune condiţiuni. Interpuşii sunt excluşi. Termenul de execuţie a lucrărilor este de 2 luni de la data când se va comunica adjudecarea definitivă. Licitaţia se ţine la conformitate cu Legea asupra Contabilităţii Publice şi Regulamentul de funcţionare a Oficiului Central de Licitaţii, de care concurenţi sunt obligaţi să ia cunoştinţă, în ziua şi ora licitaţiei se vor depune oferte scrise, închise şi sigilate, personal de ofertant sau de procurişti cu procură autentificată, împreună cu o copie certificată care va rămâne la dosar. Ofertele trimise prin poştă se primesc numai dacă sosesc înainte de deschiderea şedinţei Comisiei de licitaţie. Ofertele vor fi întocmite în condiţiile Legii asupra Contabilităţii publice şi Regulamentului de funcţionare a Oficiului Central de Licitaţii şi în conformitate cu cadtul de sarcini, condiţiile speciale, devizul şi planurile stabilite. Supra-oferte şi oferte condiţionate nu se primesc. Garanţia provizorie de 5 % (cinci la sută) asupra valorii lucrărilor, in numerar sau efecte garantate de Stat, se va depune mai dinainte la Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni sau la o Administraţie financiară din ţară, iar la licitaţie se va depune mima’ recipisa emisă pentru garanţie. Devizul, cadtul de sarcini, condiţiile speciale şi planurile pot fi consultate la biurouil tehnic din Serviciul învăţământului muncitoresc şi al Organizării Ştiinţifice a Muncii, la Bucureşti, stradela G-ral Lahovary No. 4, camera No. A Intre orele 11— 13 jum., in fiecare ai de lucra, p. Ministru, (ss) St. Cunescu Dir. G-ral, (ss) D. Mihăilescu 7041 din 25 Febr. 1931 9041 GRATIS trimit catalogul meu de Viţe al vie cu oiţe şi Pomi care cuprinde preţurile cele mai eftine şi sfaturi inapreciabile pentru fiecare viticultor. In propriul dv. interes nu procuraţi viţe de vie sau viţe altoite, până când nu cetiţi călăuză mea de viticultură. Adresa J. SZUCS peptelerie no. 1# Ja&arfa, Sfeees §4 ! SE BNGfRIJESE! 1 SE COT^S BATE toate manadiil? CĂILOR. RESPIRATOARE PRIN întrebuinţarea PASTILELOR ANTISEPTICE VALDA PAC-SIMt ecou» AL CUTIEI -4» pe vAnzam tX to*t* FARMACIU| i[TA*UM?«ÎIC4 MSTIV^ ÎNLOCUIȚI CURELELE Dv, prin renumita marea „HA1HB0W‘‘ D. S. A. Hew-York i existenţă maximă atât la căldură cât şi la nmeseala BENZI de TRANSPORT găsiţi permanent in depozit la BUHLER FRERESaaa Bucureşti, Str. Coifs 127 330s REGIMENTUL 7 CALARASI PUBLICATIUNE Se aduce la cunoştinţa publică, că, în ziua de 11 Martie 1931, ora 9 a m., va avea loc in oborul de vite a! oraşului Botoşani, vinderea, prin licitaţie publică, a 2 cai şi un mânz de reformă din acest corp. Doritorii se vor prezenta, fi fata si ora mai sus arătată, In obor pentru a lua parte la licitaţie. Comandantul Rez. 7 Călăraşi, Colonel (ss) Indescifrabil. Şeful Bir. Mobilizări!. (ss) Lt. Florescu 10131 Vinhigmnismei Vinde adiţia viilor General lor Macridescu Str. General lahovari 1 23 Staţie ti ana vai 16, 1 / Vin superior es masa 18 lei litra i „ special riesling 24 „ „ „ „ tămâios 28 „ „ Sa ezeenta comenzi şi la domic* Un SAAAA.VWW aaA/VWWVV iFUBIHIfIaNi Divizia I Cavalerie, Arad Cetate, ţine licitaţie publică in ziua de 20 Martie a. c., ora 10, pentru aprovizionarea colonialelor şi materialelor de întreţinere, necesare corpurilor garnizoana Arad. Licitaţia se va ţine conform art. 88—110, Legea Contabilităţii Publice şi art. 31 —53, Regulamentul Oficiului Central de Licitaţii. Ofertele, însoţite de garanţia de 5% din valoarea furniturii, depusă la Casa de Depuneri. Cadtul de sarcini, cu toate detaliile, se păşeşte la Comandament, in orice zi de lucru. No. 2129 din 24 Februarie 1931. 10130 ATELIER de VULEAMIEARE caută lucrător bun şi harnic Adresaţi garajele Nord Basarab Bulev, Basarab No. 177 colţ calea Griviţei Telefon, 354004 RSMUMITHI VEPINIENOS MEDIAS’tRANSIIVANIA VITE ALTOITE SI PORt AITOI AMIRIC. : ^^vCtRFri CATAIOC , PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CERNĂUŢI întreprinderile Uzinelor Electrice ţin heitaţi« publică in localul său din strada Regele Carol. In ziua de 16 Martie 1931, om 12 dimineaţa, pentru aprovizionarea cu cărbuni de ierna» şi cocs. Licitaţi» M va tin* ta coatenulUt» ca articolele respectiv» dia Lese» Contabilităţii Public*. Concurenţii, pentru a fI admişi b licitaţie, vor depune o rerantie de S U sută din valoarea furniturii în recipisa Case! de Depuneri sau Ad-tte! Financiare. Cartele de sarcini şi informaţiuni se pot lua, zilnic, la Uzinele Electrice în orele de birou. No. 724/31/D. ţ» Ferea«te sm, mm PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CERNĂUŢI Întreprinderiile Uzinelor şî Tramvaielor Electrice ţin licitaţie publică la localul său din streita Regele Carol, la ziua de 18 Martie 1931 ora 11 dimineaţa, pentru aprovizionarea cu pânzărie. Licitaţia se va ţine în conformitate cu articolele respective din Legea Contabilităţii Publice. Concurenţii pentru a fi admişi la licitaţie, vor depune o garanţie de 5 la sută din valoarea furniturii, in recipisa Casei de Depuneri sau Aditiei Financiare. Cartele de streini si orice information, se pot lua zilnic. In Uzinele Electrice, in orele de birou. 19 februarie 1931. * 10133 PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CERNĂUȚI întreprinderile Uzinelor și Tramvaielor Electrice din licitaţie publică în localul său din strada Regele Carol, în ziua de 14/3, ora 10, pentru aprovizionarea cu diferite materiale de ferărie. Licitaţia se va tine in conformitate cu articolele respective din Legea Contabilităţii Publice. Concurenţii pentru a fi admişi la licitaţie, vor depune o garanţie de 5 la sută din valoarea furniturii, în recipisa Casei de Depuneri sau Adttei Financiare. Cartele de sarcini si orice informatiuni. sti pot lua zilnic, la Uzinele Electrice. In orele de birou. Cernăuţi, la 17/11/951. 10134 PRIMARIA MUNICIPIULUI CERNĂUŢI întreprinderile Uzinelor şi Tramvaielor Electrice din licitaţie publică, în localul său din strada Regele Carol, în ziua de 18 Martie 1951, ora 10 dimineaţa, pentru aprovizionarea doi cârpe de şters. Licitaţia se va tine in conformitate cu articolele respective din Legea Contabilităţii Publice. Concurenţii, pentru a fi admişi la Rcitaţie, vor depune o garanţie provizorie de 5 la sută din valoarea furniturii, în recipisa Casei de Depuneri sau Adtiei Financiare. Cartele de sarcini si orice informaţiuni se pot lua, zilnic, la Uzinele Electrice in orele de birou, 19 Februarie 1951. 10133 PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CERNĂUŢI întreprinderile Uzinelor şi Tramvaielor Electrice din licitaţie publică in localul său din strada Regele Carol, în ziua de 14 Martie 1931, ora îl dimineaţa pentru aprovizionarea cu roţi, cu osii şi bandaje pentru vagoanele de tramvai. Licitaţia se va ţine în conformitate cu articolele respective din Legea Contabilităţii Publice. Concurenţii pentru a fi admişi la licitaţie, vor depune o garanţie de 1 la sută din valoarea furniturii. In recipisa Casei de Depuneri sau Ad-trei Financiare. Caetele de terenui şi orice Informatîuni. te pot Ine silnic. la Uzinele Electrice, I n orele de Mroa. 19 Februári® 1931. 10136 Publicaţiune Primăria Sect IV Verde având trebuinţă de a închiria un local dela 23 Aprilie a. c. pentru şcoala primară de fete No. 3 în Calea Griviţei între străzile C. A. Rosetti şi Mureş, roagă pe d-nii amatori de a înainta urgent diferte acestei Primării. Primar, Indescifrabil Şeful Serv, Şcoalelor Indeskt. 2039.