Universul, iulie 1932 (Anul 49, nr. 178-208)

1932-07-01 / nr. 178

2 cupon figurarea „Franco-Română19­30 1-25 București, Grivitei 25, Fondată 1920 . 1930 (M. O. 182/1920) 25 cupoane la rând dau drept la noua asigurare A.M. „Universul" de lei 20.000 sau 50.000, cu restituirea costului ziarului pe 4 ani — lei 3.200 — participarea la tragerile lunare de lei 20.000 şi 50.000, la nouile premii de 10.000 şi 5.000 lei, la primirea ceasornicului-puş­­culiţă, la primirea în numerar la sfârşitul asigurării a sumei de lei 23.200, respectiv 53.200, la continuarea participării gratuite la trageri, realizând încasări totale de 43.200, respectiv 103.200 lei, precum şi la primirea capitalului asigurat în caz de deces, conform condiţiu­­nilor generale de asigurare. Ratele acestei asigurări simt:: Pentru o asigurare de lei 20.000, lei 140 lunar in primii 4 ani şi lei 123 în cei 11 ani urmări, iar Pentru o asigurare de lei 50.000, lei 295 în primii 4 ani şi lei 278 in cei 11 ani următori. Toate aceste rate se reduc cu lei 25 la eşirea unui premiu de 5.000 lei şi cu lei 50 la eşirea unui premiu de 10.000 lei, astfel că un asigurat cu lei 20.000 ajunge să plătească numai lei 48 lunar şi un asigurat cu lei 50.000 ajunge să plătească numa lei 53 lunar. Deosebit de participarea la tragerile lunare de lei 20.000 şi 50.000 asiguraţii vor participa şi la tragerea premiilor de 10.000 lei şi 5.000 lei şi anume : Poliţele de 20.000 lei cu 1 2 nu­mere de participare la premii de 5.000 lei şi un număr de participare la premii de 10.000 lei. Poliţele de lei 50.000 cu 6 numere de 5.000 lei şi 2 numere a 10.000 lei. Asiguraţii a lei 20.000 primesc gratuit, după 6 luni de plată a ra­telor de asigurare, un ceasornic de precizie, masiv, de biurou, cu puşculiţă. Asiguraţii a lei 50.000, idem după 3 luni. Când plata ratelor se face cu anticipaţie pe 6, respectiv 3 luni, cea­sornicul se va preda de îndată. ABONAŢI SUNT SCUTIŢI DE TRIMITEREA CUPOANELOR. TOŢI CITITORII CARI SE VOR ABONA LA „UNIVERSUL“ pe 1 Iulie 1932, trimiţând Societăţii ratele de mai sus, vor primi poliţele dimpreună cu anexele de premii şi restituire şi vor lua parte la tragerea din Sâmbătă 9 Iulie 1932 Băile Balţăteşti M-Neamţ Sezonul 1 Iunie —15 Septembrie Vindecă Boli de Femei. Reumatism, Gută, Anemie, Limfatism. Astma, Em­izem pulmonar. Băi de sare. Iod. Fer, etc. Inhalaţie Hydrotherapie, Electrothe­­rapie. Camere confortabile. Restaurant cu mâncă­ruri alese. Diferite distracţii. Preţuri extrem de reduse după ritmul vremii. Pensiune complectă cu băi şi asistenţă medicală. Lei 4.500 lunar de per­soană, F. 2 persoane Lei 8.500. Sare de Bălţă­­teşti pentru băi în cutii a 2 Kgr. pentru spălături vaginale în cutii speciale şi sare purgativă similară cu cea de Karlsbad, la toate drog­eriile şi farmaciile din ţară, reprezentanţa Bucureşti ROTKOPF, Str. Câmpineanu No. 46. BĂILE CONTRA REUMATISM P I S T Y A N pentru orice informaţiuni a se adresa la reprezentanţa C. SEIF Bucureşti, Str. Speranţei 44 ___________________Telefon No. 212 160 1775 Memento CALENDAR JOI, 30 IUNIE Ortodox: Sinodul apostolilor. Catolic: Sinodul apostolilor. Protestant: Sinodul apostolilor. Evreesc: 26 Styar 5692. Mahomedan: 25 Safar 1351. * Răsăritul soarelui soarelui 21,3, 5,35. Apusul RADIO JOI, 30 IUNIE 394 m. BUCUREȘTI 16 kw. 13 . Muzică vocală (plăci de gra­mofon) . 13.45: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota ape­­lor Dunării şi semnal orar. 14: Muzică uşoară (plăci de gramofon). 18 : Orchestra Grigoraş Dinicu Muzică uşoară şi românească. 19: Informaţiuni, iteorul , semnal orar. 19.10: Orchestra Grigoraş Di­nicu: Continuarea concertului. 20 : D. Ion Manolescu: La noi la Breaza. 20.20 : D. George M. Cantacu­zino: Meşterul de altădată. 20.40: D. prof. dr. I. Cantacuzino Criza şi tuberculoza (în locul plă­cilor) . 21 : Ora exactă. D. G. Ştefanovici, tenor de la Opera Română. Severac : Păpuşi mea dragă; Donizetti: Arie dii „Puritanii“; Massenet: Arie dii „Werther"; Mascagni: Sicilian­ din „Cavaleria rusticană“; Două arii româneşti. 21.30 : Concert simfonic dirija de d-nii Carlo Brunetti, Simonii Nottara şi G. Simonis : Preludii (prima audiţie); V. Ijac: Rapsodii română; C. C. Nottara : Polyeuci tablouri simfonice. 22 : O. Al. Obedenaru: Un due umoristic. 22.15 : Continuarea concertului simfonic : Marx Bruch : Concer pentru violină şi orchestră In sc minor (solistă d-na A. Pollerman) Saint Saens : Fhacton, poem sim­fonic.­­ 22.45 . Informaţiuni şi ştiri spor­tive.* Heilsberg, 75 kw. 276.5 m. —17,31 Concert distractiv; 21. Serat Wagner; 22. Audiţie. Londra, 70 kw. 355.8 m. — 2 Concert de orchestră; 22,15. Or­chestra tango. Mühlacker (Stuttgart), 75 kw 360.6 m. — 19,50. Indieni ca petre rişti milionari; 20,30. Concert 22,45. Serenadă. Katowice, 16 kw. 408.7 m. — 1 Concert; 18,30. Concert; 19,2 Muzică de dans ; 21. Concert și ral; 23,05. Muzică ușoară ; 23,5 Muzică de dans. Roma, 75 kw. 441.2 m. — 2 Gramofon; 21,45. Concert mixt Langenberg, 75 kw. 472.4 m.­­ 18. Concert; 21. Muzică serală 72.15. Audiţie; 23.30. Muzică , cameră ; 0.30. Jazz. Praga, 120 kw. 488.6 m. — 2 Teatru de marionette; 21. Con­cert de violoncel; 21,20. Cântece soldaţilor ruşi; 22. Orchestra ri­dio; 23,20. Concert de orgă. Viena, 20 kw. 517.2 m. — 16,2 Ora concertelor; 16,55. Ora copi­lor; 17,35. Concert de orchestră 19,10. Conferinţă; 20,35. Conce de pian; 21. Comedie ţărăneasă In 3 acte ; 23,05. Muzică de dar Budapesta, 23 kw. 550.5 m. 18,30. Muzică uşoară; 21,30. E verse; 22,45. Sonate pentru pil şi vioară. La urmă orchestră - ţigani. Varşovia, 158 kw. 1411 m. — 1 Concert; 19. Vilna ; 19,20. Muzi ușoară ; 21. Concert seral; 23. M­aică de dans. Berlin (Koenigswusterhausen), kw. 1635 m. — 17,30. Concert . Berlin; 18,30. Istoria culturală I Danzigului; 19. Oglinda muzică I a vremii; 21. Transmisiunea ui I opere din Berlin. La urmă muzi I de dans. I VINERI, 1 IULIE I 394 m. BUCUREȘTI 16 kw. I 13: Muzică variată (plăci I gramofon). I 13.45 : Inform­-bun!, bursa cereale, bursa de efecte, cota a­­pelor Dunării și semnal orar. 14: Muzică de orchestră (plăci de gramofon). 18: Muzica militară a reg. 1 vâ­nători de gardă nr. 2 „R. E.“ sub conducerea d-lui căpitan Bongard. General Economu : Eroul Patriei; Rossini: Wilhelm Tell, uvertură; Verdi; Traviata, fantezie; Bon­,­gard ; Arlette, vals ; Offenbach­­ , Pericola, potpuri. I 19 : Informaţiuni, meteorul şi I semnal orar. I 19.10 : Muzica militară reg. I , vânători. Bizet: Intermezzo şi dans Espagnole din L’Arlesienne; Lincke : Frau Luna, uvertură. Se­­r­renadă japoneză. Strauss : Rosen I aus dem Süden, wals ; Porumbiţa,­­ potpuri naţional. 20 : D. C. Narly, conf. univ.: I Analiza gândurilor,­­ 20.20 : Pagini alese din Titu I Maiorescu (lectură făcută de pr. : Nae Popescu). I 20,40 : „Bohema" operă in 4 acte de Puccini (plăci de gramofon). Intre actul I şi II ora exactă. Intre acte informaţiuni şi ştiri sportive.* Heilsberg. 75 kw. 276,5 m.: 18,35: Audiţie. 19,50: Cântece. 20,20: Man­­doline şi ghitare. 21. Audiţie mu- J zicală. 22.40: Coruri. Londra, 70 kw. 355,8 m.: 21: Au­­­­diţie muzicală. 22: Orchestră. 23.35:­­ Muzică de dans. Mühlacker (Stuttgart) 75 kw 360,6 m.: 18: Concert din Mün­chen. 20.30: Ora veselă. 21.30: Con­cert de orchestră. 23: Improviza­­ţiuni cu plăci de gramofon. 23.45: Gramofon. Katowice, 16 kw. 408,7 m.: 18 : Concert. 19,20: Muzică de dans. 21: Concert simfonic. 22,10: Con­cert. 23,05: Muzică de dans. Roma, 75 kw. 441,2 m.: 20.50 Gramofon. 23,40: Muzică mixtă. Langenberg, 75 kw. 472,4 m.: 18: Concert. 21: Curiozități gramofoni­­ce. 21,30: Muzică serală. 22,35: Transmisiune din Londra: or­chestră cu solişti. 23,50: Muzică de dans. Praga, 120 kw. 488,6 m. 20: Cân­tecele vagabonzilor. 21,30: Cântece. 22: Concert din compoziţiile orbi­­i lor intelectuali. 23,20: Gramofon.­­ Viena, 20 kw. 517,2 m.­ 17,15 :­­ Ora tineretului. 17,35: După În­chiderea redacţiei. 17,50: Ora con- 1 certelor. 19,05: Conferinţă. 20,20: Muzică din opereta „Fratele Strau­­bhigher". 2050: Muzică bisericeas­că de Haydn. 22,35: Concert. 23,30: Muzică de dans. Budapesta, 23 kw. 550,5 m.­ 18,30: Concert-radio. 19,15: Orchestră de salon. 21,15: Piesă teatrală. 23,10: Orchestră de ţigani. Varşovia, 158 kw. 1411 m.: 18: Concert de mandoline. 19,20: Mu­zică de dans. 20,45: Vilna. 21:­­ Concert simfonic. 22: Continuarea concertului. 23: Muzică de dans. Berlin (Koenigswusterhausen) 75­1 kw. 1635 m.: 17,30: Concert din Lipsea. 19: Sonate biblice. 21: . Concert simfonic. 22,35: Concert­­ , militar din Londra La urmă mu­­­­­­zică de dans. I­­i r 1 x— Tribunalele militare ! PROCESUL UNUI ADMINIS- I­­ TRATOR LOCOTENENT Eri, a început la consiliul de­­ război al corpului II de armată, î­n procesul administratorului local. ’• ' Dumitrescu Emil, acuzat de ne­­­ credință în serviciu, j j Consiliul de judecată a fost e , alcătuit din d-nii: col. Filiti, ma- I iori Dumitrescu D-tru și Manu I. Petre, căp. Căpitanu Vasile și ^ căp. Popescu C. ’ j Ministerul public era reprezen- 5 ; tat prin d. comisar regal locot.­­n­­­col- Pruteanu Radu. a i Din ordonanţa definitivă reesc­ă­­ că ad.­Iocot. Dumitrescu Emil 5 I pe când îndeplinea funcţia de I contabil la depozitul de materia­le aeronautic, ar fi sustras o can­titate de metale, în valoare de 30.000 lei. S’a audiat o serie de martori procesul rămânând în continua­re re­ pentru Joi ciao. AGRICULTORI­I Cumpăraţi SfS9F9 18 MODIIi! albă STANDARD 330 metri la Kiligram Produsul Fabricei „Năvodul“ Calitate superioară. Furnizăm franco orice staţie C. F. R. Deasemenea saci pantru Cereala şi fărni, saci industriali şi pânză de iută. Pentru comenzi şi inforraaţiuni a se adresa: S. GHINSTERQ, Bucuresti Str. Doamnei 12 bis - Telefon 349­ 67 DEPOZIT LA BUCURESTI UNIVERSUL" Scrisori din Londra Urmări din pag. I Berlinul il poate folosi spre a grăbi Anschluss-ul cu Austria. Totuș, aceste două cazuri nu sunt asemănătoare. Belgia și Olanda sunt gata să admită pe ori­care alt stat să participe la acordul lor. Ideea Anschluss- ului exclude pe toate celelalte țări de la o participare la avan­­tagiile pe care Reich-ul şi Aus­tria şi le-ar oferi reciproc. In ce ne priveşte, vedem, dimpo­trivă, posibilitatea de a adapta uniunea proectată pentru sta­tele danubiene la principiile a­­ranjamentului de curând în­cheiat. Să urăm deci, belgieni­lor şi olandezilor să ducă la bun sfârşit proectul lor, atât de bine început. Cu privire la acesta, nu ne putem abţine de a vedea un obstacol în calea lor. După cum se ştie, tratatele de comerţ, încheiate între sta­tele europene, conţin aproape în mod invariabil o clauză, zi­să „a naţiunii celei mai favo­rizate". Ceea ce înseamnă, că avantagiile vamale acordate altui stat de către unul din semnatari, trebue să fie făcu­te în mod automat tuturor păr­ţilor contractante. Belgia şi Olanda, prin noul lor aranja­ment işi acordă reciproc, asu­pra tarifului vamal, rabaturi cari trebue­sc să meargă spo­rind în fiecare an. Celelalte ţări, care au tratate comercia­le cu Belgia şi Olanda, pot spe­ra că vor profita de aceleaşi avantagii. Punctul e discutabil. Belgia şi Olanda pot spune că aranjamentul lor, neexaluzănd pe nimeni, nu e contrar clauzei naţiunii celei mai favorizate. E de asemenea adevărat, că, la Geneva, in discuţiile de ordin economic, s'a emis destul de clar dorinţa realizări unor or­ganizaţii regionale în Europa. Totuş, dreptul e drept şi se prea poate ca să se ridice pro­teste împotriva unui regim ex­cepţional ca acela care se va stabili, dacă noul aranjament va fi ratificat. Totuş, în acelaş timp când toată lumea strigă împotriva plăgii tarifelor exor­bitante e moralmente dificil să te ţii întocmai de un contract mai vechi. Totuşi admitem că în această privinţă, înainte ca chestiunea să fie terminată, va trebui să se ceară un aviz con­sultativ Tribunalului interna­ţional de la Baga. „MARI ŞI MICI“ Iniţiativa belgo-olandeză, o repetăm, poate avea repercu­siuni importante, nu numai în afacerile Europei ,ci şi la Liga Naţiunilor de la Geneva. Căci ea afirmă dreptul puterilor zi­se mici de a se gândi singure şi de a lucra fără a mai aştep­ta permisia benevolă a puteri­lor, care-şi iau titlul de „mari". Această distincţie, pur imagi­nară intre „mari" şi „mici“ puteri a pricinuit şi pricinueşte încă mult rău In relaţiile inter­naţionale şi mai ales falsifică ideea de egalitate, care e esenţa pactului Ligii Naţiunilor. Evi­dent greutatea constă în atribui­rea locurilor în consiliu, în ca­re puterile care­ fi­zic „mari“ sunt stabilite şi permanenţă. Dar această situaţie e absolut falsă pentru motivul că un loc permanent în consiliu stabi­leşte un drept fără a spori cu nimic drepturile deţinătorului. Marilor puteri, care se bucură de un privilegiu, ce le scuteşte de riscul de a se prezenta la Adunarea anuală spre a fi re­alese, nu li se impune nici o nouă îndatorire drept compen­saţie pentru acest avantaj. A­­ceasta e contrar principiului adevăratei democraţii, care ce­re ca suma drepturilor să fie menţinută în echilibru printr-o răspundere proporţională. Apoi, în mod inevitabil, va veni mo­mentul, când un stat, în mer­sul său ascendent, va deveni e­­gal, sau superior chiar unui stat, care posedă mai de mult un loc permanent. Ce se va în­tâmpla atunci ? O naţiune e mare sau mică după împreju­rările momentului şi după pro­priul său sentiment şi, dacă e adevărat că renunţarea la răz­boi, exprimată prin pactul Kel­­log, contează ceva, nu prin forţa fizică va putea pretinde Me stat dreptul prescriptiv de a avea un loc permanent in consiliu, fără a se supune ale­gerilor. Avem impresia, că problema atribuirei locurilor, într’un vii­tor foarte apropiat va deveni poate piatra de încercare pen­tru noua ordine in Europa. Dacă va fi o nouă ordine... Trebue să mărturisim că unele evenimente din Germania sea­mănă mai curând cu o reîn­toarcere la timpurile dinainte de război decât cu un mers spre progres. Dar, ori­cum, tre­buie să fim optimiști. AUGUR POARTA (Urmare din pagina l­a) tunele , îţi lesă iarăşi înainte, mai alb de spume, aiurea ca de mercur, cu stropii aninilor negri în lung şi cu şoseaua ce-i ţine tovărăşie, jos, urmărindu-i cotiturile. Dacă n’ar fi de­cât peisajul acesta de frământare între apă şi stâncă, goana râu­lui lovind în poala munţilor cu păduri pe vârf, cu stânci des­­golite la temelie şi încă drumul ar merita să fie făcut. E rar să mai întâlneşti din tren aseme­nea peisaj vioi şi frumos. Râul apoi se domoleşte, se resfiră pe pat de prundiş. La Armenis însă satul te ţine a­­tent. Casele de zid, îngrămă­dite în jurul bisericei, vin până la margenea priporoasă a ma­lului de stâncă. E o vedenie din ţări stâncoase ; un sat din Spania, vechiu, mutat pe me­leagurile noastre. Zidul caselor, nare crescut din piatra ma­lului. Ca şi când n’a fost îndeaj­un­se sceneriile naturale străbă­tute ceasuri întregi, într’un rând, mi se pare astă toamnă, natura s’a întrecut în mijloa­cele ei variate de a subjuga. Ardea muntele. Feeria neîntre­cută a durat o clipă. Zăpada proaspăt căzută, acoperea no­dul munţilor Cernei, cu ima­culatul alb al iernei timpuriu vestită. Jocul norilor de dea­supra făcea să strălucească vâr­furile ca acoperite cu coifuri de ghiaţă, şi deodată, la o co­titură, zăpada devine ca un jar imens, o pâlpâitură de flacara întinsă peste culmi. Soarele îşi lua rămas bun de la munţi. Ceaţa serii repede să iasă pe valea largă a Timişului, de par chiparoşi plopii de la Sadova, in ceaţă, in fumul ce anunţă I cina de sară. Pe retină joacă ’ncă pâlpăitura de flacără, mă­­car că muntele s’a îmbrăcat cu sale de oţel albăstrui. D. general M. Ionescu, direc­torul C. F. R. are dreptate să ndemne lumea a folosi trenul. Drumul deschis, ce merită să fie văzut pentru îndelunga şi Tainica placere procurată, nu poate fi văzut de cât din tren. Cu automobilele fugi într’una os, lângă apă. Şi apoi.... grija aţelei, a coturilor dese, nu-ţi fă tihna necesară pentru a privi frumuseţile nebănuite ce e străbaţi. Printre proectele a­­nunţate, d. director general va putea avea în vedere şi acest arcuit interesant, care trece printre cele trei Porţi din Car­naţi. Un tren de plăcere, cu popasuri mai îndelungi, care să ducă prin Tn. Severin până la Caransebeş, iar de aice prin Poarta-de-Fer, pe la Sarmise­­getuza, Haţeg, Simeria, Sibiu, Valea Oltului, ar trece prin lo­curi atât de atractive in­cât ar mulţumi şi pe cel mai scep­tic asupra frumoaselor locuri din mândra noastră ţară, care ar merita o soartă mai bună şi o cătare mai plină de dragoste sinceră. Altfel păcat de toate câte le avem. L SIMIONESCU * „VESELIA­­ 1 *.«. €€ de Joi 30 Iunie Cuprinde: Toţi vor să îndrepte ţara, toţi vor Puterea. — Discur­surile la Radio ale d-lor Vaida şi Mironescu, Lugo­­şanu, D. R. Ioaniţescu, Potârcă, Voicu Niţescu, Guşti, Craiova, cetatea Banilor şi banilor... falşi.—Drama din Joiţa (R.­Sărat).—Sfântului Petrică.— Cum se scrie un manifest.— Cererea în căsătorie. — Semne multe (ale candidaţilor la alegeri) semne rele. — Inseparabilii. — Alte discursuri la Radio (Halippa, Haţiegan, Tille, Ru­dolf Brandsch, Călinescu, Coltor, Crişan, Ghelmegeanu. — Interview cu şefii de partide. — Anecdote din viața oaraenilor mari. — Glume, hazuri, desene numeroase.­­ — 5 ist» 16 paglszS 3 iei — îmbătrânirea timpurie şi tratarea sa O nouă invenţie medicală şti­inţifică în domeniul regeneră­­rei şi a întinerirei a făcut o­­biectul comunicării cunoscutu­lui medic francez Doctorul Dataller la Societatea de Me­dicină din Paris. Comunicarea a avut un ecou puternic. Este vorba de apara­tul „PELITHE“ care bazat pe două principii pur ştiinţifice „Electricitate şi Radium“ se ob­ţine o regenerare a sistemului glandular la bărbaţi fiind in­dicat oricăruia pentru redarea forţelor fizice şi intelectuale. Cereţi broşura explicativă la Farmacia Bruss-Straja, cal. Victoriei, No. 36 sau la ,,PELI­THE", pasagiul Român 20, a­­nexând mărci pentru răspuns (Lei 10). 1575 Islazurile din Dolj distruse de torse! Craiova, 20 Iunie Dol­jul unul dintre ce­ie mei bo­gate judeţe ale ţării, a fost bân­tuit anul acesta de toate relele. După inundaţii, ceri au făcut mari ravagii la sudul judeţului, a venit piatra care a distrus zeci de mii hectare semănături, vie şi pomi fructiferi. Sunt unele regiuni unde in ur­ma pietrii oamenii au cret din nou locurile pe cari se afla grâu, deoarece piatra 11 culcase cu to­tul la pământ şi nu mai era nici speranţă de Îndreptare. Pomii deasemeni in foarte multe părţi au rămas ca un le­ul iernei, lipsiţi complecte men­te de frunze. Acum, după ce recolta de cere­ale, vii şi pomi roditori a fost compromisă o nouă plagă a cu­prins judeţul, distrugând in mod îngrozitor lucernierele de pe isla­zurile comunale şi particulare, cum şi alte plante cultivate, tor­seiul. Având în vedere modul în care se înmulţeşte torseiul, dacă nu se vor lua toate măsurile pentru stârpirea lui, în câţiva ani ar în­semna să infecteze intreg judeţul nemai lăsând nici o posibilitate pentru distrugerea lui. Măsurile trebuesc luate ch­ar acu­m, pentru că altfel, după ce torseiul işi va scutura sămânţa şansele de stârpită vor fi mult mai micşorate. Mijloacele ce se pot întrebuinţa pentru distrugerea tonseiului sunt următoarele: a) locurile cu plante sau ver. Heaţă infectate, se vor distruge cosindu­-se zonele cu torsei plus o zonă de un metru în jurul lor. Cositura se va arde pe loc, apoi se va săpa porţiunea de teren cosită, se va răspândi pa ea pee şi se va arde din nou. b) Dacă lucerna, trifoiştea sau uite plante sunt prea infectate, a­­tune aceste culturi vor fi cu totul (intruse prin arături adânci şi o cultură de prăşitoare. -x n x- Un sfat pe zi Laptele e tipul alimentului complet. -------—»„O-a --------­ De la concursul internaţional de muzică din Viena Printre românii premiaţi la concursul internaţional de muzi­că de la Viena, a fost şi d-na An­­tonnetta Trandafirescu Eremie, absolventă a conservatorului, clasa maestrului Aurel Eliade şi a drei Elena Drăgulinescu Stin­­gh­e. D-sa a obţinut diploma cu mențiune şi medalia concursu­lui. -v r* *-----­ La durerile ite can, ameţeli, vâjâeli, insomnie, in­dispoziţii, iritaţii, luaţi imediat renumita apă naturală purgati­vă „FRANZ-JOSEF“. 1791 ---------cy n—------­ O revistă engleză despre situaţia din Ardeal „Contemporary Review“, pu­blică un articol : ,.Transilvania de astăzi“, semnat de Henry Ba­­erlein, care scoate în evidenţă deosebirea între sprijinul larg ce-i dă statul, şcolilor minorita­re, faţă de tratamentul la care erau sumise şcolile româneşti sub regimul maghiar. , Ori­unde merge cineva, poate să constate că românii sunt departe de a se răzbuna de secolele de apăsare. Ei observă cu scrupulozitate le­gea şi nu caută să profite de a­­vantajul că au puterea. Autorul citează mai multe e­­xemple de modul echitabil cum sunt tratate minorităţile. Astfel, citează între altele cazul dintr'un sat cu 600 locuitori de ambele naţionalităţi, unguri şi români. Ungurii au pretins că şcoala a­­parţine bisericii protestante, deşi ea fusese clădită înainte de răz­boi cu ajutorul sătenilor unguri şi români. Cum însă românii au o fire paşnică, ei le-au cedat şcoala şi şi-au închiriat altă casă pentru şcoală, iar acum românii îşi clă­desc şcoala proprie pentru că, în­trebând dacă copiii lor pot frec­venta vechea şcoală după amia­ză, ungurii nu le-au îngăduit. D. Baerlein mai arată că încă pe la jumătatea secolului trecut, orice locuitor, de orice naţiona­­lităte, putea să se mute dintr’un oraş într'altul din Transilvania, numai românilor nu le era îngă­­-,.iit ac°st d’¥jpt­ Anul XLIX Nr. 178 Vineri 1 . Curier judic Episod in afacerea fraudelor de la c.f .r. Se ştie că împotriva prime­lor jurnale pronunţate de ins­tanţa de confirmare asupra mandatelor de arestare lansate contra autorilor fraudei cu restituirile de taxe de trans­porturi pe c. f. r.—Max Wurm­brandt, ing. Ioanid, Moscopol ş. c. l. — s’a produs decizii ră­sunătoare ale Camerei de pu­nere sub acuzare a Curţii de apel din Bucureşti. Astfel, primul jurnal, prin care mandatele erau confir­mate, a fost reformat de Ca­meră, iar mandatele in ches­tiune anulate, pur şi simplu, pe temeiul că au fost supuse confirmării peste termenul strict de trei zile dela emiterea lor. Iar al doilea jurnal, prin ca­re mandatele noi (lansate de îndată in înlocuirea celor in­firmate) au fost confirmate, fu întărit şi de Cameră, pe te­­meiu că se pot lansa ori câte mandate atunci când fapte şi circumstanţe Intre timp desco­perite impun anchetei judicia­re luarea unei astfel de mă­suri. împotriva acestor decizii ale Camerii s’au făcut recursuri în casate atât de parchetul gene­ral al Curţii de apel cât şi de preveniţi. Parchetul general a atacat cu recurs decizia de reforma­re a jurnalului de confirmare i­­niţial­ă spre a susţine că în această materie, termenul nu este calculabil pe zile simple (3) ci pe zile libere (5) şi că deci rău au fost anulate man­datele din prima serie. Iar preveniţii au atacat cu recurs decizia de confirmare a seriei a doua de mandate. „ Ambele recursuri, conexate, urmau să se desbată deunăzi. înainte de a se păși in fond însă, reprezentantul ministeru­lui public a ridicat incidentul de respingere — de plano — a recursurilor, ca fără interes. S’a obiectat anume că din moment ce s’au dat mandate noi în cauză, pentru fapte noi, cu totul altele decât cele cari făceau obiectul mandatelor i­­niţiale, discuţia asupra regula­rităţii sau neregularitâţii adu­cerii la confirmare a­ seriei nr. (de arestări) nu mai poate prezintă vre-un interes. înalta Curte, după delibera­re, s’a pronunţat ori în cauză— admiţând incidentul — și res­pingând ca fără interes toate recursurile. I Procesul Iorga — Cernăianu înalta Curte de casaţie s. II — sub preşedinţia d-lui Const. G. Rătescu — a judecat ori re­cursul făcut de d. prof. Niculae Iorga contra deciziei Curţii de apel s. II din Bucureşti prin care, in complet de divergin­­ţă, şi-a declinat competinţa (in favoarea juriului) de a ju­deca acţiunea directă de ca­lomnie întreprinsă de recurent contra publicistului Nic. Cer­năianu şi a broşurii acestuia, D. N. Iorga — idolul neamului. Recurentul a susţinut că rău instanţa de fond şi-a declinat competenţa. De­oarece faptele şi aserţiunile incriminate pri­veau şi ii lezau atât de exclu­siv şi direct viaţa privată (iar nu pe cea publică), în­cât nu­mai prin exces de putere, s’a putut distinge că ar fi existat şi pasagii referitoare la viaţa-i publică, de natură să „aducă“ procesul sub competenţa jura­ţilor. Reprezentantul ministerului public — de acord cu conclu­ziile intimatului, puse de d-nii av. M. Mora şi N. Graur — a cerut respingerea recursului. înalta Curte, după foarte scurtă deliberare, a respins re­cursul ca nefundat. * S’a confirmat astfel jurnalul iniţial al trib. Ilfov s. IV prin care — din capul locului — ac­­țiunea d-lui prof. Iorga a fost îndrumată în judecata Curții cu jurați. Acţiune in daune Trib. Ilfov s. III urma să pă­şească ori in desbaterea acţi­­unei in daune intentată de mi­nisterele finanţelor şi comuni­caţiilor (Casa autonomă a dru­murilor) contra foştilor admi­nistratori ai instituţiei cari au angajat statul in convenţia de refacere a şoselelor. Precum am scris la vreme, cei chemaţi în judecată — d-nii ing. N. Hoisescu, Nicolau ş. a. sunt făcuţi vinovaţi şi responsabili de daunele cau­zate statului prin lipsa lor de diligenţâ. Şi 11 se cere ca ur­mare repararea prejudiciului cauzat avuţiei publice. Procedura a fost insă ori ne­completă. Din această cauză nu s’a pu­tut intra în proces. Iar desbaterea a fost amâ­nată la 18 Octombrie. încă un senator de drept Colegiul preşedinţilor înaltei Curţi de casaţie şi justiţie, în­trunit ori în şedinţa specială a examinat cererea făcută de d. Grigore Constantinescu, a­­vocat din T -Severin, de a i­ se recunoaşte şi conferi calitatea de senator de drept pe temeiul că a făcut parte din zece le­gislaturi. înalta Curte — sub preşe­dinţia d-lui prim preşedinte Dim. Volanschi — a a­dmis Ce­rerea petiţionarului şi cf. art. 7­3. din legea electorală şi art. 73 Constituţie, i-a recunoscut calitatea de senator de drept. Dosarul s-a trimis Senatului spre cale legale. Comuniştii au fost pre­daţi parchetului Am scris la timp despre des­coperirea făcută de Siguranţa generală a Statului, asupra agitaţiilor organizate de par­tidul comunist. Se ştie astfel, că după în­delungate investigaţii, s’a da­t de urmele unei vaste conspi­raţii teroriste cu ramificaţii puternice în toată ţara. Deosebită surprindere a stâr­nit faptul că în fruntea cons­piratorilor a fost dovedit avo­catul L. Patraşcanu, care a şi fost încarcerat, din primul ceas. S’a dovedit deasemenea că printre cei arestaţi se găsesc şi autorii manifestului incen­diar. In fine, s’a verificat că an­chetaţii au primit, pentru fi­nanţarea întreprinderii lor în­dreptată contra statului ro­mân — numai dela Soviete, suma de neste un milion jum. lei. Cercetările preliminare,­­fă­cute la Siguranţa generală a Statului, încheindu-se ori, do­sarul afacerii a fost predat Parchetului local pentru de­săvârşirea anchetei judiciare. Osândit Trib. Ilfov s. II a osândit ori, pentru escrocherie şi fals, I la trei ani închisoare corec­­t­­ională şi la 264 mii lei, pe fos­­­­tul exploatator de păduri Teo- I­dor Torna din şos. Basarab I nr. 35.­­ Numitori e învinuit că, pe I când îşi făcea serviciul militar la comandamentul corpului 2 , armată, şi-a însuşit un stoc de­­ 40 de foi de drum, în alb, uti­lizate obişnuit pentru trans­porturile militare pe c. f. r. După ce fu liberat, Thoma a completat foile, cu menţiuni şi semnături false, şi le-a folo­sit pentru nevoile negoţului lui personal. Astfel a păgubit ministerul Fraudatori osândiţi Trib. Ilfov s. II. — format cu d-nii judecători Armand Constantinescu, Zanne şi pro­curor Alevra — a judecat ori procesul fraudei comise de N. Dumitraşcu zis Obreja, Mihail Anghel, Dimitrie Popescu şi Gheorghe Tobescu, în dauna Casei de credit a corpului di­dactic şi a magazinelor Laffa­­yette. Inculpaţii sunt Învinuiţi că sustrăgând bonuri de mărfuri de alp, Casei de credit, pe ba­za cărora funcţionarii şi­ pen­sionarii, membri, se puteau a­­proviziona de la „Laffayette“, le-au completat cu menţiuni şi semnături false, reuşind ast­fel să ridice de la magazinul în chestiune stocuri importante de mărfuri, în valoare de 236 mii lei. Tribunalul a osândit la doi ani închisoare corecţională pe N. Dumitraşcu, capul bandei, la câte 14 luni închisoare pe Mihail Anghel şi D. Popescu, şi la un an pe Gh. Tolescu. Culpabilii au fost judecaţi în stare de arest. Incendiator D. jude Instructor Mihail Papadopol a arestat eri şi l-a depus la Văcăreşti pe locuito­rul înstărit Nicolae Negrea din corn. Fierbinţi (Ilfov). Prevenitul e învinuit de cri­mă de punere de foc. I se impută anume că, spre a se răzbuna pe fratele său — Petru Negrea, din aceeaș co­mună — pentru oarecari mi­zerii de familie ce pretindea că acesta i le făcuse — i-a pus foc casei, aducându-l în sapă de lemn. Mandatul de arestare va fi supus astăzi spre confirmare tribunalului. Procesul asasinului Pilbozian Tot­eri, înalta Curte de casaţie s. NI, urma să desbată recursul făcut de Şimon Pili­­bozian, contra deciziei Curţii cu juraţi de Ilfov prin care a fost osândit la 20 de ani mun­că silnică pentru crimă de dublu asasinat. Precum se ştie, Pilibozian este autorul înfiorătorului o­­mor comis în împrejurări ar­hicunoscute asupra comandi­tarilor şi binefăcătorilor săi, fraţii Mitran şi Ştefan Timpu­­rian din str. Lipscani. Judecata s’a amânat la 5 Iu­lie a. c. Graţierea­­ Trib. Ilfov s. rezolvarea dive reabilitare prot timp —­a si hormă. .A hotărît am dianţii fanţi b­­lima condamna­ţiaţi, nu benefi prevederile art pentru lichidări datoriilor coTOer Spre a da act instanța pe dep nut argumentul tului art. 22, cai bilitarea numai n’au suferit coni tru bancrută sim.­loasă — iar pe a avut în vedere amnistia stinge d dela origine, că î nu-i desfiinţează tele delictului, cor rămânând. In consecinţă respins cererea de unui falit, bancr condamnat la om şi apoi graţiat. Cazul Dr înalta Curte de urma să judece­­ făcut de Alexandre cu zis Dralex, propt „Cronica Politică şi ţară“ contra decizie apel din Bucureşti care a fost condam­ fere 3 luni închisoi şantajul (art. 334 al. organizat pe calea său, cu cheie, intuu­ şi Puişorii“.­­ Judecata s’a amâni lie a. c. Fraudele dela , blana” Se ştie că Stelian F rul îndrăzneţei lovitu­ră în fondurile soc. , na“, fabrică de zahăr condamnat pentru is (calificată drept abu, credere și fals) la cine chisoare. Contra acestei hotăr cut apel atât inculpat ministerul public. Ambele apeluri g.u fc respinse — Curtea di­­rești s. IV confirmân direa culpabilului la ci Stelian Filip­ a făcut contra aces­ta să se j In instai țat să-și m le de casari act că înţel cursul spre ţiere. înalta Cu Astfel că Filip intră dei. I Trib. Ufat procesul pe comis-voiaji din str. Pai El este ii verse mano, ma de pesti casase dela săi, propriei m­a“ (maga, d­ete). Tribunalul un an inch Trib. Ufo­­eri la trei li­tru abuz di ferul Petre Filofteia Pop­că a luat său, d. Stef, garaj, fără i-a ruinat-o grement. Acelaș tril eri, tot pen­dere și tot soare, pe lor Luncii 3, pei suma de 20 — ca funct municipiului unui mandat Fusese tri penală penti bunalul a si ficarea în s nedovedind­­ vre-o calitate D. jude in mit eri o co psihiatri — d-ni prof. Paulian, I. C­ialoglu și Va­­mina starea dom­na Dani deunăzi din al responsabi unele fapte­­ cari fac obiei în curs. A fost arest kelstein, din pentru escroc am scris la t De la Camera de acuzare Camera de punere sub acu­zare a Curţii de apel din Bu­cureşti, a decis ori următoa­rele : 1) A admis opoziţia parche­tului contra jurnalului trib. Ilfov s. I comerţ prin care se infirmase mandatul de aresta­re a comunistului instigator Leiner Grünberg­­ şi refor­mând jurnalul atacat, a con­firmat arestarea; şi 2) A respins opoziţia făcută de d. Mihai Popovici, contra ordonanţei de neurmărire dată de d. jude in str. Răznovanu al cap. 4 cu privire la faptul de fals impicit agentului de por­tărei C. Sâulea, şi a confirmat concluziiie ordonanţei opozate. Agentul in chestiune era în­vinuit că deși nu predase e­­fectiv servitorilor oponentului o procedură adresată acestuia, întocmise totuși proces verbal in acest sens. Camera a constatat că fap­tul nu întruneşte condiţiunile legii penale spre a fi imputat reclamatului. CAZUL Bl Cări, O femeie d cându-se zilei« tirul din ac când trecea ] fetei lui Ştefa murit acum , că aude ţipeti neau din acel zită, a dat fug sătenilor cele mulţime imen bărbaţi s’a du a se convinge Nimeni însă ! Tatăl moarti mulţi consăter nităţilor autor huma cadavru torităţile corni parchetului , ție, care nu s’ ind motive sei huma cadavru. Vineri dim., s’a dus la cimi oameni, a des pe care l-a găs nn la irrmortTlí

Next