Universul, iulie 1932 (Anul 49, nr. 178-208)
1932-07-01 / nr. 178
2 cupon figurarea „Franco-Română1930 1-25 București, Grivitei 25, Fondată 1920 . 1930 (M. O. 182/1920) 25 cupoane la rând dau drept la noua asigurare A.M. „Universul" de lei 20.000 sau 50.000, cu restituirea costului ziarului pe 4 ani — lei 3.200 — participarea la tragerile lunare de lei 20.000 şi 50.000, la nouile premii de 10.000 şi 5.000 lei, la primirea ceasornicului-puşculiţă, la primirea în numerar la sfârşitul asigurării a sumei de lei 23.200, respectiv 53.200, la continuarea participării gratuite la trageri, realizând încasări totale de 43.200, respectiv 103.200 lei, precum şi la primirea capitalului asigurat în caz de deces, conform condiţiunilor generale de asigurare. Ratele acestei asigurări simt:: Pentru o asigurare de lei 20.000, lei 140 lunar in primii 4 ani şi lei 123 în cei 11 ani urmări, iar Pentru o asigurare de lei 50.000, lei 295 în primii 4 ani şi lei 278 in cei 11 ani următori. Toate aceste rate se reduc cu lei 25 la eşirea unui premiu de 5.000 lei şi cu lei 50 la eşirea unui premiu de 10.000 lei, astfel că un asigurat cu lei 20.000 ajunge să plătească numai lei 48 lunar şi un asigurat cu lei 50.000 ajunge să plătească numa lei 53 lunar. Deosebit de participarea la tragerile lunare de lei 20.000 şi 50.000 asiguraţii vor participa şi la tragerea premiilor de 10.000 lei şi 5.000 lei şi anume : Poliţele de 20.000 lei cu 1 2 numere de participare la premii de 5.000 lei şi un număr de participare la premii de 10.000 lei. Poliţele de lei 50.000 cu 6 numere de 5.000 lei şi 2 numere a 10.000 lei. Asiguraţii a lei 20.000 primesc gratuit, după 6 luni de plată a ratelor de asigurare, un ceasornic de precizie, masiv, de biurou, cu puşculiţă. Asiguraţii a lei 50.000, idem după 3 luni. Când plata ratelor se face cu anticipaţie pe 6, respectiv 3 luni, ceasornicul se va preda de îndată. ABONAŢI SUNT SCUTIŢI DE TRIMITEREA CUPOANELOR. TOŢI CITITORII CARI SE VOR ABONA LA „UNIVERSUL“ pe 1 Iulie 1932, trimiţând Societăţii ratele de mai sus, vor primi poliţele dimpreună cu anexele de premii şi restituire şi vor lua parte la tragerea din Sâmbătă 9 Iulie 1932 Băile Balţăteşti M-Neamţ Sezonul 1 Iunie —15 Septembrie Vindecă Boli de Femei. Reumatism, Gută, Anemie, Limfatism. Astma, Emizem pulmonar. Băi de sare. Iod. Fer, etc. Inhalaţie Hydrotherapie, Electrotherapie. Camere confortabile. Restaurant cu mâncăruri alese. Diferite distracţii. Preţuri extrem de reduse după ritmul vremii. Pensiune complectă cu băi şi asistenţă medicală. Lei 4.500 lunar de persoană, F. 2 persoane Lei 8.500. Sare de Bălţăteşti pentru băi în cutii a 2 Kgr. pentru spălături vaginale în cutii speciale şi sare purgativă similară cu cea de Karlsbad, la toate drogeriile şi farmaciile din ţară, reprezentanţa Bucureşti ROTKOPF, Str. Câmpineanu No. 46. BĂILE CONTRA REUMATISM P I S T Y A N pentru orice informaţiuni a se adresa la reprezentanţa C. SEIF Bucureşti, Str. Speranţei 44 ___________________Telefon No. 212 160 1775 Memento CALENDAR JOI, 30 IUNIE Ortodox: Sinodul apostolilor. Catolic: Sinodul apostolilor. Protestant: Sinodul apostolilor. Evreesc: 26 Styar 5692. Mahomedan: 25 Safar 1351. * Răsăritul soarelui soarelui 21,3, 5,35. Apusul RADIO JOI, 30 IUNIE 394 m. BUCUREȘTI 16 kw. 13 . Muzică vocală (plăci de gramofon) . 13.45: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 14: Muzică uşoară (plăci de gramofon). 18 : Orchestra Grigoraş Dinicu Muzică uşoară şi românească. 19: Informaţiuni, iteorul , semnal orar. 19.10: Orchestra Grigoraş Dinicu: Continuarea concertului. 20 : D. Ion Manolescu: La noi la Breaza. 20.20 : D. George M. Cantacuzino: Meşterul de altădată. 20.40: D. prof. dr. I. Cantacuzino Criza şi tuberculoza (în locul plăcilor) . 21 : Ora exactă. D. G. Ştefanovici, tenor de la Opera Română. Severac : Păpuşi mea dragă; Donizetti: Arie dii „Puritanii“; Massenet: Arie dii „Werther"; Mascagni: Sicilian din „Cavaleria rusticană“; Două arii româneşti. 21.30 : Concert simfonic dirija de d-nii Carlo Brunetti, Simonii Nottara şi G. Simonis : Preludii (prima audiţie); V. Ijac: Rapsodii română; C. C. Nottara : Polyeuci tablouri simfonice. 22 : O. Al. Obedenaru: Un due umoristic. 22.15 : Continuarea concertului simfonic : Marx Bruch : Concer pentru violină şi orchestră In sc minor (solistă d-na A. Pollerman) Saint Saens : Fhacton, poem simfonic. 22.45 . Informaţiuni şi ştiri sportive.* Heilsberg, 75 kw. 276.5 m. —17,31 Concert distractiv; 21. Serat Wagner; 22. Audiţie. Londra, 70 kw. 355.8 m. — 2 Concert de orchestră; 22,15. Orchestra tango. Mühlacker (Stuttgart), 75 kw 360.6 m. — 19,50. Indieni ca petre rişti milionari; 20,30. Concert 22,45. Serenadă. Katowice, 16 kw. 408.7 m. — 1 Concert; 18,30. Concert; 19,2 Muzică de dans ; 21. Concert și ral; 23,05. Muzică ușoară ; 23,5 Muzică de dans. Roma, 75 kw. 441.2 m. — 2 Gramofon; 21,45. Concert mixt Langenberg, 75 kw. 472.4 m. 18. Concert; 21. Muzică serală 72.15. Audiţie; 23.30. Muzică , cameră ; 0.30. Jazz. Praga, 120 kw. 488.6 m. — 2 Teatru de marionette; 21. Concert de violoncel; 21,20. Cântece soldaţilor ruşi; 22. Orchestra ridio; 23,20. Concert de orgă. Viena, 20 kw. 517.2 m. — 16,2 Ora concertelor; 16,55. Ora copilor; 17,35. Concert de orchestră 19,10. Conferinţă; 20,35. Conce de pian; 21. Comedie ţărăneasă In 3 acte ; 23,05. Muzică de dar Budapesta, 23 kw. 550.5 m. 18,30. Muzică uşoară; 21,30. E verse; 22,45. Sonate pentru pil şi vioară. La urmă orchestră - ţigani. Varşovia, 158 kw. 1411 m. — 1 Concert; 19. Vilna ; 19,20. Muzi ușoară ; 21. Concert seral; 23. Maică de dans. Berlin (Koenigswusterhausen), kw. 1635 m. — 17,30. Concert . Berlin; 18,30. Istoria culturală I Danzigului; 19. Oglinda muzică I a vremii; 21. Transmisiunea ui I opere din Berlin. La urmă muzi I de dans. I VINERI, 1 IULIE I 394 m. BUCUREȘTI 16 kw. I 13: Muzică variată (plăci I gramofon). I 13.45 : Inform-bun!, bursa cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării și semnal orar. 14: Muzică de orchestră (plăci de gramofon). 18: Muzica militară a reg. 1 vânători de gardă nr. 2 „R. E.“ sub conducerea d-lui căpitan Bongard. General Economu : Eroul Patriei; Rossini: Wilhelm Tell, uvertură; Verdi; Traviata, fantezie; Bon,gard ; Arlette, vals ; Offenbach , Pericola, potpuri. I 19 : Informaţiuni, meteorul şi I semnal orar. I 19.10 : Muzica militară reg. I , vânători. Bizet: Intermezzo şi dans Espagnole din L’Arlesienne; Lincke : Frau Luna, uvertură. Serrenadă japoneză. Strauss : Rosen I aus dem Süden, wals ; Porumbiţa, potpuri naţional. 20 : D. C. Narly, conf. univ.: I Analiza gândurilor, 20.20 : Pagini alese din Titu I Maiorescu (lectură făcută de pr. : Nae Popescu). I 20,40 : „Bohema" operă in 4 acte de Puccini (plăci de gramofon). Intre actul I şi II ora exactă. Intre acte informaţiuni şi ştiri sportive.* Heilsberg. 75 kw. 276,5 m.: 18,35: Audiţie. 19,50: Cântece. 20,20: Mandoline şi ghitare. 21. Audiţie mu- J zicală. 22.40: Coruri. Londra, 70 kw. 355,8 m.: 21: Audiţie muzicală. 22: Orchestră. 23.35: Muzică de dans. Mühlacker (Stuttgart) 75 kw 360,6 m.: 18: Concert din München. 20.30: Ora veselă. 21.30: Concert de orchestră. 23: Improvizaţiuni cu plăci de gramofon. 23.45: Gramofon. Katowice, 16 kw. 408,7 m.: 18 : Concert. 19,20: Muzică de dans. 21: Concert simfonic. 22,10: Concert. 23,05: Muzică de dans. Roma, 75 kw. 441,2 m.: 20.50 Gramofon. 23,40: Muzică mixtă. Langenberg, 75 kw. 472,4 m.: 18: Concert. 21: Curiozități gramofonice. 21,30: Muzică serală. 22,35: Transmisiune din Londra: orchestră cu solişti. 23,50: Muzică de dans. Praga, 120 kw. 488,6 m. 20: Cântecele vagabonzilor. 21,30: Cântece. 22: Concert din compoziţiile orbii lor intelectuali. 23,20: Gramofon. Viena, 20 kw. 517,2 m. 17,15 : Ora tineretului. 17,35: După Închiderea redacţiei. 17,50: Ora con- 1 certelor. 19,05: Conferinţă. 20,20: Muzică din opereta „Fratele Straubhigher". 2050: Muzică bisericească de Haydn. 22,35: Concert. 23,30: Muzică de dans. Budapesta, 23 kw. 550,5 m. 18,30: Concert-radio. 19,15: Orchestră de salon. 21,15: Piesă teatrală. 23,10: Orchestră de ţigani. Varşovia, 158 kw. 1411 m.: 18: Concert de mandoline. 19,20: Muzică de dans. 20,45: Vilna. 21: Concert simfonic. 22: Continuarea concertului. 23: Muzică de dans. Berlin (Koenigswusterhausen) 751 kw. 1635 m.: 17,30: Concert din Lipsea. 19: Sonate biblice. 21: . Concert simfonic. 22,35: Concert , militar din Londra La urmă muzică de dans. Ii r 1 x— Tribunalele militare ! PROCESUL UNUI ADMINIS- I TRATOR LOCOTENENT Eri, a început la consiliul de război al corpului II de armată, în procesul administratorului local. ’• ' Dumitrescu Emil, acuzat de ne credință în serviciu, j j Consiliul de judecată a fost e , alcătuit din d-nii: col. Filiti, ma- I iori Dumitrescu D-tru și Manu I. Petre, căp. Căpitanu Vasile și ^ căp. Popescu C. ’ j Ministerul public era reprezen- 5 ; tat prin d. comisar regal locot.ncol- Pruteanu Radu. a i Din ordonanţa definitivă reescă că ad.Iocot. Dumitrescu Emil 5 I pe când îndeplinea funcţia de I contabil la depozitul de materiale aeronautic, ar fi sustras o cantitate de metale, în valoare de 30.000 lei. S’a audiat o serie de martori procesul rămânând în continuare re pentru Joi ciao. AGRICULTORII Cumpăraţi SfS9F9 18 MODIIi! albă STANDARD 330 metri la Kiligram Produsul Fabricei „Năvodul“ Calitate superioară. Furnizăm franco orice staţie C. F. R. Deasemenea saci pantru Cereala şi fărni, saci industriali şi pânză de iută. Pentru comenzi şi inforraaţiuni a se adresa: S. GHINSTERQ, Bucuresti Str. Doamnei 12 bis - Telefon 349 67 DEPOZIT LA BUCURESTI UNIVERSUL" Scrisori din Londra Urmări din pag. I Berlinul il poate folosi spre a grăbi Anschluss-ul cu Austria. Totuș, aceste două cazuri nu sunt asemănătoare. Belgia și Olanda sunt gata să admită pe oricare alt stat să participe la acordul lor. Ideea Anschluss- ului exclude pe toate celelalte țări de la o participare la avantagiile pe care Reich-ul şi Austria şi le-ar oferi reciproc. In ce ne priveşte, vedem, dimpotrivă, posibilitatea de a adapta uniunea proectată pentru statele danubiene la principiile aranjamentului de curând încheiat. Să urăm deci, belgienilor şi olandezilor să ducă la bun sfârşit proectul lor, atât de bine început. Cu privire la acesta, nu ne putem abţine de a vedea un obstacol în calea lor. După cum se ştie, tratatele de comerţ, încheiate între statele europene, conţin aproape în mod invariabil o clauză, zisă „a naţiunii celei mai favorizate". Ceea ce înseamnă, că avantagiile vamale acordate altui stat de către unul din semnatari, trebue să fie făcute în mod automat tuturor părţilor contractante. Belgia şi Olanda, prin noul lor aranjament işi acordă reciproc, asupra tarifului vamal, rabaturi cari trebuesc să meargă sporind în fiecare an. Celelalte ţări, care au tratate comerciale cu Belgia şi Olanda, pot spera că vor profita de aceleaşi avantagii. Punctul e discutabil. Belgia şi Olanda pot spune că aranjamentul lor, neexaluzănd pe nimeni, nu e contrar clauzei naţiunii celei mai favorizate. E de asemenea adevărat, că, la Geneva, in discuţiile de ordin economic, s'a emis destul de clar dorinţa realizări unor organizaţii regionale în Europa. Totuş, dreptul e drept şi se prea poate ca să se ridice proteste împotriva unui regim excepţional ca acela care se va stabili, dacă noul aranjament va fi ratificat. Totuş, în acelaş timp când toată lumea strigă împotriva plăgii tarifelor exorbitante e moralmente dificil să te ţii întocmai de un contract mai vechi. Totuşi admitem că în această privinţă, înainte ca chestiunea să fie terminată, va trebui să se ceară un aviz consultativ Tribunalului internaţional de la Baga. „MARI ŞI MICI“ Iniţiativa belgo-olandeză, o repetăm, poate avea repercusiuni importante, nu numai în afacerile Europei ,ci şi la Liga Naţiunilor de la Geneva. Căci ea afirmă dreptul puterilor zise mici de a se gândi singure şi de a lucra fără a mai aştepta permisia benevolă a puterilor, care-şi iau titlul de „mari". Această distincţie, pur imaginară intre „mari" şi „mici“ puteri a pricinuit şi pricinueşte încă mult rău In relaţiile internaţionale şi mai ales falsifică ideea de egalitate, care e esenţa pactului Ligii Naţiunilor. Evident greutatea constă în atribuirea locurilor în consiliu, în care puterile care fizic „mari“ sunt stabilite şi permanenţă. Dar această situaţie e absolut falsă pentru motivul că un loc permanent în consiliu stabileşte un drept fără a spori cu nimic drepturile deţinătorului. Marilor puteri, care se bucură de un privilegiu, ce le scuteşte de riscul de a se prezenta la Adunarea anuală spre a fi realese, nu li se impune nici o nouă îndatorire drept compensaţie pentru acest avantaj. Aceasta e contrar principiului adevăratei democraţii, care cere ca suma drepturilor să fie menţinută în echilibru printr-o răspundere proporţională. Apoi, în mod inevitabil, va veni momentul, când un stat, în mersul său ascendent, va deveni egal, sau superior chiar unui stat, care posedă mai de mult un loc permanent. Ce se va întâmpla atunci ? O naţiune e mare sau mică după împrejurările momentului şi după propriul său sentiment şi, dacă e adevărat că renunţarea la război, exprimată prin pactul Kellog, contează ceva, nu prin forţa fizică va putea pretinde Me stat dreptul prescriptiv de a avea un loc permanent in consiliu, fără a se supune alegerilor. Avem impresia, că problema atribuirei locurilor, într’un viitor foarte apropiat va deveni poate piatra de încercare pentru noua ordine in Europa. Dacă va fi o nouă ordine... Trebue să mărturisim că unele evenimente din Germania seamănă mai curând cu o reîntoarcere la timpurile dinainte de război decât cu un mers spre progres. Dar, oricum, trebuie să fim optimiști. AUGUR POARTA (Urmare din pagina la) tunele , îţi lesă iarăşi înainte, mai alb de spume, aiurea ca de mercur, cu stropii aninilor negri în lung şi cu şoseaua ce-i ţine tovărăşie, jos, urmărindu-i cotiturile. Dacă n’ar fi decât peisajul acesta de frământare între apă şi stâncă, goana râului lovind în poala munţilor cu păduri pe vârf, cu stânci desgolite la temelie şi încă drumul ar merita să fie făcut. E rar să mai întâlneşti din tren asemenea peisaj vioi şi frumos. Râul apoi se domoleşte, se resfiră pe pat de prundiş. La Armenis însă satul te ţine atent. Casele de zid, îngrămădite în jurul bisericei, vin până la margenea priporoasă a malului de stâncă. E o vedenie din ţări stâncoase ; un sat din Spania, vechiu, mutat pe meleagurile noastre. Zidul caselor, nare crescut din piatra malului. Ca şi când n’a fost îndeajunse sceneriile naturale străbătute ceasuri întregi, într’un rând, mi se pare astă toamnă, natura s’a întrecut în mijloacele ei variate de a subjuga. Ardea muntele. Feeria neîntrecută a durat o clipă. Zăpada proaspăt căzută, acoperea nodul munţilor Cernei, cu imaculatul alb al iernei timpuriu vestită. Jocul norilor de deasupra făcea să strălucească vârfurile ca acoperite cu coifuri de ghiaţă, şi deodată, la o cotitură, zăpada devine ca un jar imens, o pâlpâitură de flacara întinsă peste culmi. Soarele îşi lua rămas bun de la munţi. Ceaţa serii repede să iasă pe valea largă a Timişului, de par chiparoşi plopii de la Sadova, in ceaţă, in fumul ce anunţă I cina de sară. Pe retină joacă ’ncă pâlpăitura de flacără, măcar că muntele s’a îmbrăcat cu sale de oţel albăstrui. D. general M. Ionescu, directorul C. F. R. are dreptate să ndemne lumea a folosi trenul. Drumul deschis, ce merită să fie văzut pentru îndelunga şi Tainica placere procurată, nu poate fi văzut de cât din tren. Cu automobilele fugi într’una os, lângă apă. Şi apoi.... grija aţelei, a coturilor dese, nu-ţi fă tihna necesară pentru a privi frumuseţile nebănuite ce e străbaţi. Printre proectele anunţate, d. director general va putea avea în vedere şi acest arcuit interesant, care trece printre cele trei Porţi din Carnaţi. Un tren de plăcere, cu popasuri mai îndelungi, care să ducă prin Tn. Severin până la Caransebeş, iar de aice prin Poarta-de-Fer, pe la Sarmisegetuza, Haţeg, Simeria, Sibiu, Valea Oltului, ar trece prin locuri atât de atractive incât ar mulţumi şi pe cel mai sceptic asupra frumoaselor locuri din mândra noastră ţară, care ar merita o soartă mai bună şi o cătare mai plină de dragoste sinceră. Altfel păcat de toate câte le avem. L SIMIONESCU * „VESELIA 1 *.«. €€ de Joi 30 Iunie Cuprinde: Toţi vor să îndrepte ţara, toţi vor Puterea. — Discursurile la Radio ale d-lor Vaida şi Mironescu, Lugoşanu, D. R. Ioaniţescu, Potârcă, Voicu Niţescu, Guşti, Craiova, cetatea Banilor şi banilor... falşi.—Drama din Joiţa (R.Sărat).—Sfântului Petrică.— Cum se scrie un manifest.— Cererea în căsătorie. — Semne multe (ale candidaţilor la alegeri) semne rele. — Inseparabilii. — Alte discursuri la Radio (Halippa, Haţiegan, Tille, Rudolf Brandsch, Călinescu, Coltor, Crişan, Ghelmegeanu. — Interview cu şefii de partide. — Anecdote din viața oaraenilor mari. — Glume, hazuri, desene numeroase. — 5 ist» 16 paglszS 3 iei — îmbătrânirea timpurie şi tratarea sa O nouă invenţie medicală ştiinţifică în domeniul regenerărei şi a întinerirei a făcut obiectul comunicării cunoscutului medic francez Doctorul Dataller la Societatea de Medicină din Paris. Comunicarea a avut un ecou puternic. Este vorba de aparatul „PELITHE“ care bazat pe două principii pur ştiinţifice „Electricitate şi Radium“ se obţine o regenerare a sistemului glandular la bărbaţi fiind indicat oricăruia pentru redarea forţelor fizice şi intelectuale. Cereţi broşura explicativă la Farmacia Bruss-Straja, cal. Victoriei, No. 36 sau la ,,PELITHE", pasagiul Român 20, anexând mărci pentru răspuns (Lei 10). 1575 Islazurile din Dolj distruse de torse! Craiova, 20 Iunie Doljul unul dintre ceie mei bogate judeţe ale ţării, a fost bântuit anul acesta de toate relele. După inundaţii, ceri au făcut mari ravagii la sudul judeţului, a venit piatra care a distrus zeci de mii hectare semănături, vie şi pomi fructiferi. Sunt unele regiuni unde in urma pietrii oamenii au cret din nou locurile pe cari se afla grâu, deoarece piatra 11 culcase cu totul la pământ şi nu mai era nici speranţă de Îndreptare. Pomii deasemeni in foarte multe părţi au rămas ca un leul iernei, lipsiţi complecte mente de frunze. Acum, după ce recolta de cereale, vii şi pomi roditori a fost compromisă o nouă plagă a cuprins judeţul, distrugând in mod îngrozitor lucernierele de pe islazurile comunale şi particulare, cum şi alte plante cultivate, torseiul. Având în vedere modul în care se înmulţeşte torseiul, dacă nu se vor lua toate măsurile pentru stârpirea lui, în câţiva ani ar însemna să infecteze intreg judeţul nemai lăsând nici o posibilitate pentru distrugerea lui. Măsurile trebuesc luate char acum, pentru că altfel, după ce torseiul işi va scutura sămânţa şansele de stârpită vor fi mult mai micşorate. Mijloacele ce se pot întrebuinţa pentru distrugerea tonseiului sunt următoarele: a) locurile cu plante sau ver. Heaţă infectate, se vor distruge cosindu-se zonele cu torsei plus o zonă de un metru în jurul lor. Cositura se va arde pe loc, apoi se va săpa porţiunea de teren cosită, se va răspândi pa ea pee şi se va arde din nou. b) Dacă lucerna, trifoiştea sau uite plante sunt prea infectate, atune aceste culturi vor fi cu totul (intruse prin arături adânci şi o cultură de prăşitoare. -x n x- Un sfat pe zi Laptele e tipul alimentului complet. -------—»„O-a -------- De la concursul internaţional de muzică din Viena Printre românii premiaţi la concursul internaţional de muzică de la Viena, a fost şi d-na Antonnetta Trandafirescu Eremie, absolventă a conservatorului, clasa maestrului Aurel Eliade şi a drei Elena Drăgulinescu Stinghe. D-sa a obţinut diploma cu mențiune şi medalia concursului. -v r* *----- La durerile ite can, ameţeli, vâjâeli, insomnie, indispoziţii, iritaţii, luaţi imediat renumita apă naturală purgativă „FRANZ-JOSEF“. 1791 ---------cy n—------ O revistă engleză despre situaţia din Ardeal „Contemporary Review“, publică un articol : ,.Transilvania de astăzi“, semnat de Henry Baerlein, care scoate în evidenţă deosebirea între sprijinul larg ce-i dă statul, şcolilor minoritare, faţă de tratamentul la care erau sumise şcolile româneşti sub regimul maghiar. , Oriunde merge cineva, poate să constate că românii sunt departe de a se răzbuna de secolele de apăsare. Ei observă cu scrupulozitate legea şi nu caută să profite de avantajul că au puterea. Autorul citează mai multe exemple de modul echitabil cum sunt tratate minorităţile. Astfel, citează între altele cazul dintr'un sat cu 600 locuitori de ambele naţionalităţi, unguri şi români. Ungurii au pretins că şcoala aparţine bisericii protestante, deşi ea fusese clădită înainte de război cu ajutorul sătenilor unguri şi români. Cum însă românii au o fire paşnică, ei le-au cedat şcoala şi şi-au închiriat altă casă pentru şcoală, iar acum românii îşi clădesc şcoala proprie pentru că, întrebând dacă copiii lor pot frecventa vechea şcoală după amiază, ungurii nu le-au îngăduit. D. Baerlein mai arată că încă pe la jumătatea secolului trecut, orice locuitor, de orice naţionalităte, putea să se mute dintr’un oraş într'altul din Transilvania, numai românilor nu le era îngă-,.iit ac°st d’¥jpt Anul XLIX Nr. 178 Vineri 1 . Curier judic Episod in afacerea fraudelor de la c.f .r. Se ştie că împotriva primelor jurnale pronunţate de instanţa de confirmare asupra mandatelor de arestare lansate contra autorilor fraudei cu restituirile de taxe de transporturi pe c. f. r.—Max Wurmbrandt, ing. Ioanid, Moscopol ş. c. l. — s’a produs decizii răsunătoare ale Camerei de punere sub acuzare a Curţii de apel din Bucureşti. Astfel, primul jurnal, prin care mandatele erau confirmate, a fost reformat de Cameră, iar mandatele in chestiune anulate, pur şi simplu, pe temeiul că au fost supuse confirmării peste termenul strict de trei zile dela emiterea lor. Iar al doilea jurnal, prin care mandatele noi (lansate de îndată in înlocuirea celor infirmate) au fost confirmate, fu întărit şi de Cameră, pe temeiu că se pot lansa ori câte mandate atunci când fapte şi circumstanţe Intre timp descoperite impun anchetei judiciare luarea unei astfel de măsuri. împotriva acestor decizii ale Camerii s’au făcut recursuri în casate atât de parchetul general al Curţii de apel cât şi de preveniţi. Parchetul general a atacat cu recurs decizia de reformare a jurnalului de confirmare iniţială spre a susţine că în această materie, termenul nu este calculabil pe zile simple (3) ci pe zile libere (5) şi că deci rău au fost anulate mandatele din prima serie. Iar preveniţii au atacat cu recurs decizia de confirmare a seriei a doua de mandate. „ Ambele recursuri, conexate, urmau să se desbată deunăzi. înainte de a se păși in fond însă, reprezentantul ministerului public a ridicat incidentul de respingere — de plano — a recursurilor, ca fără interes. S’a obiectat anume că din moment ce s’au dat mandate noi în cauză, pentru fapte noi, cu totul altele decât cele cari făceau obiectul mandatelor iniţiale, discuţia asupra regularităţii sau neregularitâţii aducerii la confirmare a seriei nr. (de arestări) nu mai poate prezintă vre-un interes. înalta Curte, după deliberare, s’a pronunţat ori în cauză— admiţând incidentul — și respingând ca fără interes toate recursurile. I Procesul Iorga — Cernăianu înalta Curte de casaţie s. II — sub preşedinţia d-lui Const. G. Rătescu — a judecat ori recursul făcut de d. prof. Niculae Iorga contra deciziei Curţii de apel s. II din Bucureşti prin care, in complet de diverginţă, şi-a declinat competinţa (in favoarea juriului) de a judeca acţiunea directă de calomnie întreprinsă de recurent contra publicistului Nic. Cernăianu şi a broşurii acestuia, D. N. Iorga — idolul neamului. Recurentul a susţinut că rău instanţa de fond şi-a declinat competenţa. Deoarece faptele şi aserţiunile incriminate priveau şi ii lezau atât de exclusiv şi direct viaţa privată (iar nu pe cea publică), încât numai prin exces de putere, s’a putut distinge că ar fi existat şi pasagii referitoare la viaţa-i publică, de natură să „aducă“ procesul sub competenţa juraţilor. Reprezentantul ministerului public — de acord cu concluziile intimatului, puse de d-nii av. M. Mora şi N. Graur — a cerut respingerea recursului. înalta Curte, după foarte scurtă deliberare, a respins recursul ca nefundat. * S’a confirmat astfel jurnalul iniţial al trib. Ilfov s. IV prin care — din capul locului — acțiunea d-lui prof. Iorga a fost îndrumată în judecata Curții cu jurați. Acţiune in daune Trib. Ilfov s. III urma să păşească ori in desbaterea acţiunei in daune intentată de ministerele finanţelor şi comunicaţiilor (Casa autonomă a drumurilor) contra foştilor administratori ai instituţiei cari au angajat statul in convenţia de refacere a şoselelor. Precum am scris la vreme, cei chemaţi în judecată — d-nii ing. N. Hoisescu, Nicolau ş. a. sunt făcuţi vinovaţi şi responsabili de daunele cauzate statului prin lipsa lor de diligenţâ. Şi 11 se cere ca urmare repararea prejudiciului cauzat avuţiei publice. Procedura a fost insă ori necompletă. Din această cauză nu s’a putut intra în proces. Iar desbaterea a fost amânată la 18 Octombrie. încă un senator de drept Colegiul preşedinţilor înaltei Curţi de casaţie şi justiţie, întrunit ori în şedinţa specială a examinat cererea făcută de d. Grigore Constantinescu, avocat din T -Severin, de a i se recunoaşte şi conferi calitatea de senator de drept pe temeiul că a făcut parte din zece legislaturi. înalta Curte — sub preşedinţia d-lui prim preşedinte Dim. Volanschi — a admis Cererea petiţionarului şi cf. art. 73. din legea electorală şi art. 73 Constituţie, i-a recunoscut calitatea de senator de drept. Dosarul s-a trimis Senatului spre cale legale. Comuniştii au fost predaţi parchetului Am scris la timp despre descoperirea făcută de Siguranţa generală a Statului, asupra agitaţiilor organizate de partidul comunist. Se ştie astfel, că după îndelungate investigaţii, s’a dat de urmele unei vaste conspiraţii teroriste cu ramificaţii puternice în toată ţara. Deosebită surprindere a stârnit faptul că în fruntea conspiratorilor a fost dovedit avocatul L. Patraşcanu, care a şi fost încarcerat, din primul ceas. S’a dovedit deasemenea că printre cei arestaţi se găsesc şi autorii manifestului incendiar. In fine, s’a verificat că anchetaţii au primit, pentru finanţarea întreprinderii lor îndreptată contra statului român — numai dela Soviete, suma de neste un milion jum. lei. Cercetările preliminare,făcute la Siguranţa generală a Statului, încheindu-se ori, dosarul afacerii a fost predat Parchetului local pentru desăvârşirea anchetei judiciare. Osândit Trib. Ilfov s. II a osândit ori, pentru escrocherie şi fals, I la trei ani închisoare corectională şi la 264 mii lei, pe fostul exploatator de păduri Teo- Idor Torna din şos. Basarab I nr. 35. Numitori e învinuit că, pe I când îşi făcea serviciul militar la comandamentul corpului 2 , armată, şi-a însuşit un stoc de 40 de foi de drum, în alb, utilizate obişnuit pentru transporturile militare pe c. f. r. După ce fu liberat, Thoma a completat foile, cu menţiuni şi semnături false, şi le-a folosit pentru nevoile negoţului lui personal. Astfel a păgubit ministerul Fraudatori osândiţi Trib. Ilfov s. II. — format cu d-nii judecători Armand Constantinescu, Zanne şi procuror Alevra — a judecat ori procesul fraudei comise de N. Dumitraşcu zis Obreja, Mihail Anghel, Dimitrie Popescu şi Gheorghe Tobescu, în dauna Casei de credit a corpului didactic şi a magazinelor Laffayette. Inculpaţii sunt Învinuiţi că sustrăgând bonuri de mărfuri de alp, Casei de credit, pe baza cărora funcţionarii şi pensionarii, membri, se puteau aproviziona de la „Laffayette“, le-au completat cu menţiuni şi semnături false, reuşind astfel să ridice de la magazinul în chestiune stocuri importante de mărfuri, în valoare de 236 mii lei. Tribunalul a osândit la doi ani închisoare corecţională pe N. Dumitraşcu, capul bandei, la câte 14 luni închisoare pe Mihail Anghel şi D. Popescu, şi la un an pe Gh. Tolescu. Culpabilii au fost judecaţi în stare de arest. Incendiator D. jude Instructor Mihail Papadopol a arestat eri şi l-a depus la Văcăreşti pe locuitorul înstărit Nicolae Negrea din corn. Fierbinţi (Ilfov). Prevenitul e învinuit de crimă de punere de foc. I se impută anume că, spre a se răzbuna pe fratele său — Petru Negrea, din aceeaș comună — pentru oarecari mizerii de familie ce pretindea că acesta i le făcuse — i-a pus foc casei, aducându-l în sapă de lemn. Mandatul de arestare va fi supus astăzi spre confirmare tribunalului. Procesul asasinului Pilbozian Toteri, înalta Curte de casaţie s. NI, urma să desbată recursul făcut de Şimon Pilibozian, contra deciziei Curţii cu juraţi de Ilfov prin care a fost osândit la 20 de ani muncă silnică pentru crimă de dublu asasinat. Precum se ştie, Pilibozian este autorul înfiorătorului omor comis în împrejurări arhicunoscute asupra comanditarilor şi binefăcătorilor săi, fraţii Mitran şi Ştefan Timpurian din str. Lipscani. Judecata s’a amânat la 5 Iulie a. c. Graţierea Trib. Ilfov s. rezolvarea dive reabilitare prot timp —a si hormă. .A hotărît am dianţii fanţi blima condamnaţiaţi, nu benefi prevederile art pentru lichidări datoriilor coTOer Spre a da act instanța pe dep nut argumentul tului art. 22, cai bilitarea numai n’au suferit coni tru bancrută sim.loasă — iar pe a avut în vedere amnistia stinge d dela origine, că î nu-i desfiinţează tele delictului, cor rămânând. In consecinţă respins cererea de unui falit, bancr condamnat la om şi apoi graţiat. Cazul Dr înalta Curte de urma să judece făcut de Alexandre cu zis Dralex, propt „Cronica Politică şi ţară“ contra decizie apel din Bucureşti care a fost condam fere 3 luni închisoi şantajul (art. 334 al. organizat pe calea său, cu cheie, intuu şi Puişorii“. Judecata s’a amâni lie a. c. Fraudele dela , blana” Se ştie că Stelian F rul îndrăzneţei lovitură în fondurile soc. , na“, fabrică de zahăr condamnat pentru is (calificată drept abu, credere și fals) la cine chisoare. Contra acestei hotăr cut apel atât inculpat ministerul public. Ambele apeluri g.u fc respinse — Curtea direști s. IV confirmân direa culpabilului la ci Stelian Filip a făcut contra acesta să se j In instai țat să-și m le de casari act că înţel cursul spre ţiere. înalta Cu Astfel că Filip intră dei. I Trib. Ufat procesul pe comis-voiaji din str. Pai El este ii verse mano, ma de pesti casase dela săi, propriei ma“ (maga, dete). Tribunalul un an inch Trib. Ufoeri la trei litru abuz di ferul Petre Filofteia Popcă a luat său, d. Stef, garaj, fără i-a ruinat-o grement. Acelaș tril eri, tot pendere și tot soare, pe lor Luncii 3, pei suma de 20 — ca funct municipiului unui mandat Fusese tri penală penti bunalul a si ficarea în s nedovedind vre-o calitate D. jude in mit eri o co psihiatri — d-ni prof. Paulian, I. Cialoglu și Vamina starea domna Dani deunăzi din al responsabi unele fapte cari fac obiei în curs. A fost arest kelstein, din pentru escroc am scris la t De la Camera de acuzare Camera de punere sub acuzare a Curţii de apel din Bucureşti, a decis ori următoarele : 1) A admis opoziţia parchetului contra jurnalului trib. Ilfov s. I comerţ prin care se infirmase mandatul de arestare a comunistului instigator Leiner Grünberg şi reformând jurnalul atacat, a confirmat arestarea; şi 2) A respins opoziţia făcută de d. Mihai Popovici, contra ordonanţei de neurmărire dată de d. jude in str. Răznovanu al cap. 4 cu privire la faptul de fals impicit agentului de portărei C. Sâulea, şi a confirmat concluziiie ordonanţei opozate. Agentul in chestiune era învinuit că deși nu predase efectiv servitorilor oponentului o procedură adresată acestuia, întocmise totuși proces verbal in acest sens. Camera a constatat că faptul nu întruneşte condiţiunile legii penale spre a fi imputat reclamatului. CAZUL Bl Cări, O femeie d cându-se zilei« tirul din ac când trecea ] fetei lui Ştefa murit acum , că aude ţipeti neau din acel zită, a dat fug sătenilor cele mulţime imen bărbaţi s’a du a se convinge Nimeni însă ! Tatăl moarti mulţi consăter nităţilor autor huma cadavru torităţile corni parchetului , ție, care nu s’ ind motive sei huma cadavru. Vineri dim., s’a dus la cimi oameni, a des pe care l-a găs nn la irrmortTlí