Universul, ianuarie 1933 (Anul 50, nr. 1-360)
1933-01-01 / nr. 360
Anul XLIX Nr. 360 Duminică 1 Ianuarie 1933 IN FIECARE ZI Ameninţarea pomilor nerorftori Intre multe dafini din ajunul anului nou ,una dintre cele mai poetice deşi 71 “ prea des pomenite de ameninţarea pomilor nerorftori, Pe care o fac copii roweni din Munţii apuseni. Se adună cârd, cu clopote în mâră şi cu securi pe umeri, apoi pleacă prin grădini. Copiii înconjurănd pomul neroditor, sură aprig din falancă — iar ce mai tânăr se opreşte şi vorbeşte arborelui — îl ameninţă cu securea, că îl va tăia pentru că e leneş, nefăcând poame, nedând rodul aşteptat. Atunci alt copil îi răspunde — nu-l tăia că mă bag eu chiezaş, la anul va face poame. E un gir pe care îl dau copiii inspirăndu-se poate dintr-o parabolă — dar jocul lor păstrat în şcoli, ar avea loc în cărţile de cetire pentru copiii plugarilor. Ar trebui numai ca şi bietul pomişor să poată răspunde şi să ceară curăţirea de omizi, tăierea rămurelelor de prisos, ba chiar să roage să fie altoit trunchiul şi îngrăşat pământul din care îşi va lua putere. Datinile închideau puţinul cât îl cunoştea omenirea vechie păstrând o învăţătură nescrisă. Datini noi, sau mai bine zis — întregite, ar ajuta mult acelui progres pe care îl dorim pe toate tărâmurile, pentru o însufleţire nouă. Şi cred că o asemenea chemare ar fi în căderea poeziei ce de prea multe ori îşi rătăceşte noutatea. Dacă scriitorii ar izbuti în înfrăţire cu cei ce muncesc priceput, să împletească în cuvinte versurile de care omenirea are nevoie, atunci în loc de cărţi cu amanţi şi crime, am avea cântări pentru copaci, grâne, albine şi vite. E o literatură cerută de un neam plugăresc. E o literatură utilă de care suntem încă foarte departe. încercări de a zugrăvi din viaţa ţărănească patimi şi beteşuguri au mai fost, uneori chiar prea multe — dar ne-a lipsit o pornire mai departe a acelor frumuseţi pozitive din care ţăranul a păstrat frumuseţi scumpe ameninţate de uitare. Ameninţarea copiilor făgăduită copacilor neroditori, priveşte şi literatura noastră. Ea încă nu şi-a dat toate roadele deși nu omizile, o stârpeau. Adrian Maniu Ajutoare din partea eschimoşilor Eschimoşii din partea de nord a Alaskii au început s’audâ vorbindu-se de depresiune. La urechile lor a ajuns ştirea, că sute de oameni albi, cari trăesc la o depărtare de 2000 mile în sudul Alaskei n’au ce mânca şi atunci fraţii eskimoşi s’au gândit să vâneze mai mulţi reni ca să poată trimite carne celor fără hrană. Guvernatorul Alaskei a raportat guvernului american că în nordul ţării carnea şi blănurile se găsesc în cantitate mai mare decât au nevoie locuitorii indigeni. Note medicale TORTURA CONŞTIENŢII Nu de ieri se caută a se învinge tăcerea inculpatului şi Tortura medievală a dispărut însă din moravurile noastre. Dacă metodele barbare nu trebue să mai fie aplicate, se recurge la alte mijloace ştiinţifice în acest scop. Acum câţiva ani s’a crezut, că scopolamina, substanţă extrasă din solanee, ce se prezintă sub formă de mici cristale incolore, foarte solubile în apă, dând o soluţie foarte amară, are acţiune paralizantă asupra centrilor nervoşi şi făcea pe criminali să-şi mărturisească faptele. Acest procedeu a fost întrebuinţat în America, dar nu s’a răspândit în alte continente. S’a căutat a se etheriza indivizii suspectaţi, fără a aştepta narcoza completă. Obţinând această beţie etherică, în care automatismul profund rămâne intact, mecanismul controlului este anihilat şi individul poate povesti faptele săvârşite; această metodă însă este grea şi nesigură. Sunt semne fiziologice, ce arată că individul simulează, are reticenţe, nu spune adevărul : 1) Pulsul se accelerează şi respiraţia se încetineşte ; 2) Inspiraţia se prelungeşte în raport cu expiraţia, din cauza excitaţiei sistemului nervos; 3) Tensiunea arterială se măreşte, din cauza emoţiei. La acestea se mai adaugă Ph urinar, adică măsura acidităţii urinii. Individul, ce nu este prevenit, că va fi interogat, este pus să golească băşica într’un pahar. Imediat după aceasta începe interogatorul repede, precis, referindu-se la toate circumstanţele actului săvârşit şi al vieţii anterioare a inculpatului. In 20 minute după ce s-a spus totul, bănuitul este pus să urineze în alt pahar; dacă refuză, va fi ameninţat cu sondarea. El va emite 10-30 cc. urină. Se determină Ph al acestor urini în laborator de chimie. Dacă diferă cu 1,5 şi mai mult, se deduce existenţa tulburării nervoase a ind’Viduhr. Această metodă ar permite mai sigur decât altele să se pună în evidenţă reticenţa, simularea, să se dozeze responsabilitatea, pătrunzând în conștiința inculpatului. (Actualité medicale) Dr. P. 7 In ţara jucăriilor La Neustadt, un mic orăşel ’ Crăciunului până şi semnalele din Germania, care e însă, un traficului iau aspecte, care amare centru al fabricaţiei de amintesc trecătorilor marele evejucării, în preajma sărbătorilor nimeni. v /-V O idilă princiară Un tânăr prinţ a refuzat să se însoare cu o prinţesă regală, şi să împartă cu ea, in calitate de prinţ consort, toate prerogativele tronului, devenind în acelaş timp unul din cei mai bogaţi oameni din lume. Şi a renunţat la toate astea ca să se însoare cu o umilă fată, pe care o iubea. S’ar crede că e vorba de o poveste şi totuş faptul e real. Tânărul prinţ se numeşte Wolff Heinrich Stolberg şi posedă în plus nenumărate titluri, printre care acela de conte şi de lord. El s’a logodit cu d-ra Irina Erfert, o frumoasă şi blondă fată cu ochi albaştri, care nu numără decât douăzeci şi două de primăveri şi pe care a cunoscut-o pe când era fată în casă la primarul oraşului Stolberg, din munţii Hartz-ului. In cercurile sociale germane toată lumea se aştepta ca prinţul, care are douăzeci şi nouă de ani, e foarte frumos şi prin naştere şi rang destinat să ia o soţie de familie regală, să ia de nevastă pe prinţesa Juliana moştenitoarea tronului Olandei. Logodna sa cu d-ra Erfert a fost o adevărată bombă pentru rudele sale, care au rămas încremenite. „E o ştire grozavă pentru mine, a spus prinţul Stolberg- Wermogerode. Voi face tot posibilul să opresc această căsătorie“. Prinţesa Juliana şi tânărul prinţ sunt veri, familiile lor au trăit în strânse legături de mai multe generaţii. Prinţul şi prinţesa s-au cunoscut din copilărie. Rudele prinţului au făcut tot posibilul ca să favoreze o logodnă între cei doi tineri. Regina Wilhelmina a Olandei nu era contra unei căsătorii, căci ea ar fi readus în familia regală olandeză nobilul și istoricul sânge al familiei Stolberg și Orange. Intr’adevăr, cea mai faimoasă strâmoaşă a prințesei Juliana a fost Juliana von Stolberg, o fiică a contelui Stolberg, care, născută acum 400 de ani, a fost mama lui Wilhelm Taci- I turnul şi conducătorul revoluţiei olandeze împotriva spanioiilor. Dacă prinţesa Juliana s’ar mărita cu prinţul Heinrich von Stolberg ea ar fi devenit o nouă Iuliana von Stolberg. Vara trecută, regina Wilhelmina a făcut împreună cu fiica sa o vizită la frumoasa reşedinţă a Stolberg-ilor din Schiercke, unde tânărul prinţ a venit adesea, dar n’a vrut cu nici un preţ să renunţe la dragostea pe care o nutrea de cinci ani pentru umila fată, căreia azi vrea să-i dea numele. PRINŢESA IULIAN A ALB $ NEGRU La o cununie în lumea mare din catifea neagră cu garnitură londoneză, aceste patru domni de erminetă albă, soare de onoare purtau toalete ! Activitatea tribunalelor de excepţie in Germania Berlin, 29 (Bador). — Tribunalele de excepţie, care au fost create în Germania la 8 August 1932, spre a reprima actele de teroare politică şi care au fost desfiinţate de curând, au judecat în total 421 procese. Din 1803 persoane, date in judecata acestor tribunale, din care 5 naţional-socialişti şi un comunist, au fost condamnate la moarte. Ceilalţi au fost condamnaţi la pedepse, formând un total de 1232 ani Închisoare sau muncă silnică. Printre cei condamnaţi se aflau şi 22 femei. Cei cinci naţional-socialişti şi comunistul care au fost osândiţi la moarte, şi-au văzut pedepsele comutate în muncă silnică. Cei mai mulţi dintre ceilalţi condamnaţi au fost eliberaţi în urma amnistiei votate de curând de către Reichstag. Asigurarea obligatorie a călătorilor pe c. f. r. — Se înfiinţează un nou impozit, de care vor beneficia câţiva favoriţi — Imtrtima dim şedinţele consiliului de administraţie al regiei autonome c. f. r., ce se vor ţine in cursul acestei săptămâni, — poate chiar în şedinţa de azi — se va discuta, intre altele, proectul de asigurarea călătorilor şi personalului c. f. r., împotriva accidentelor, proect întocmit de d. Ed. Mirto, ministrul comunicaţiilor şi anunţat înainte de sărbătorile Crăciunului. „Se va discuta", e o forma de a spune, pentru că nu ne îndoim că proectul va fi aprobat, fără discuţie, cunoscând că şedinţa va fi prezidată de d. ministru Mirto, iar membrii consiliului de administraţie s-au obişnuit să se supună imperativului ministrului comunicaţiilor. Noul proect, ce va urma să treacă şi prin Corpurile legiuitoare, asigură accidentaţilor o despăgubire, după gravitatea invalidităţii, precum şi un caz de moarte, după o curbă, care stabileşte precis cota de despăgubire în toate cazurile. Această despăgubire se va acorda pe baza asigurării obligatorii a tuturor călătorilor, o asigurare ce se va plăti automat, odată cu eliberarea certificatului de călătorie. Asigurarea obligatorie va fi aşadar un nou bir pus pe capul contribuabilului Preţul biletului de călătorie se va spori deci simţitor prin introducerea acestui nou impozit, aşa că reducerea tarifului de călători, atât de neînsemnată, va fi în unele împrejurări anulată cu desăvârşire sau de o valoare insensibilă. Rezultatul va fi că publicul călător va continua să populeze autobuzele, iar calea ferată îşi va spori deficitele pe care nu ştie cum să le înlăture. Aceasta în ce priveşte innsăşi instituţia. * Dar, mai este o latură de ordin moral. Chestiunea asigurării obligatorii a călătorilor a fost ventilate la ministerul comunicaţiilor şi sub alte guverne. Ideia a fost însă părăsite pe un temei de ordin moral. S’a obiectat că nu se poate impune călătorilor un bir nou, in vreme ce drumul de fer, instituţie de cărăuşie publică, este dator să răspundă direct de viaţa călătorilor şi de valoarea bunurilor transportate. S’a admis însă asigurarea benevolă a călătorilor şi transporturilor de bagaje şi mărfuri. Se mai emisese atunci ideea, că dacă e vorba să se asigure obligator viaţa cetăţenilor, asigurarea să o facă însăşi calea ferate, prin Înfiinţarea unei secţii de asigurare. Primele de asigurare ar fi constituit un fond public şi nu ar fi sporit averea societăţilor particulare de asigurare, cum se va întâmpla in cazul de faţă. Este ştiut că la noi, din fericire, cazurile de accidente în rândurile călătorilor sunt rare. O primă de asigurare, oricât de modeste, ar fi creat aşa dar fonduri însemnate, din cari s’ar fi putut despăgubi uşor şi per- . sonalul ceferist accidentat, fă./A ră ca acesta să fi contribuit cu nimic. Aşa cum se prezinte însă proectul d-lui ministru Mirto, Înseamnă un bir nou pentru milioanele de călători, bir ce va spori imens avuţiile societăţilor de asigurare interesate, care singure vor folosi de pe urrme tarifului de călători, redus în bugetul căilor ferate, dar sporiţi în beneficiul societăţilor de a-1sigurare. 4 De aceea atragem atenţiunea tuturor, a opoziţiei şi a celor ce mai sunt in stare să vadă, că orice creaţiuni noul sunt surse noul de îmbogăţire pentru anumiţi prieteni şi să reacţioneze ca să pue capăt tuturor acestor căpătuiri pe spinarea secătuitului lor buget. Milionarii au sărăcit Depresiunea mondială a dat o cruntă lovitură milionarilor Statelor Unite. In momentul de faţă nu mai sunt decât 75 de contribuabili, cari au venituri de 200.000 lire ; in 1929 numărul lor era de 513. Dintre aceşti 75 numai patru au venituri de 1.000.000 lire. Ministerul de finanţe nu publică nici un nume, dar probabil că în acest grup se numără Henry Ford şi cei doi Rockfelleri. Azi, în multe case de milionari au început să se facă economii la care nimeni nu s’ar fi gândit vreodată. Mulţi au redus personalul de serviciu la jumătate şi se citează cazuri în care vechii servitori au rămas să servească numai pentru casă şi masă. Unul din servitorii de această categorie spunea : „Stăpânul a fost foarte generos când avea bani, vreau şi eu să-l ajut acum când e încurcat în afaceri“. Familiile a căror avere e în industria automobilelor, a căilor ferate, a petrolului sau a oţelului au suferit pierderi colosale. Mulţi milionari, cari au ferme renumite pentru fructe şi lăptărie concurează cu fermierii locali pe pieţele oraşelor. Alţii îşi oferă vitele de casă de rassă pentru cresătorii. Marile şi micile venituri au scăzut aproape la jumătate. In 1931 profiturile realizate de acei cari speculau asupra titlurilor, acţiunilor şi proprietăţilor se urcau la 60.000. 000 lire sterline, faţă de câştigurile de 448.000.000 lire din timpurile când speculatorii aruncau banii la cele patru vânturi. Cam sunt cei mai bogaţi oameni din Statele Unite ? Toţi au suferit de pe urma depresiunii. Fraţii Mellon, Andrew Richard şi James au o avere totală de 100.000.000 lire. Averea lui Henry Ford n’a fost niciodată relevată publicului, dar printre miliardarii New-Yorkului cei mai bogaţi sunt următorii zece a căror avere variază între 170.000.000 şi 14.000. 000 lire: John Rockefeller junior 170 milioane ; George Baker 40 milioane ; Charles Schwab, 25 milioane ; Sidney Mitchell, 25 milioane ; Edward Harkness 20 milioane; Vincent Astor, 17 milioane ; d-na Edward Harriman, 16 milioane; J. P. Morgan, 15 milioane ; Arthur Curtis James, 14 milioane şi Payne Whitney, 14 milioane. Un total deci, de 356.000.000 lire sterline. Şi totuşi aceşti oameni sunt azi „mai săraci“. UNIVERSUL" Armatorul Athanasulis achitat de juraţii din Atena — El a împuşcat cu focuri de revolver pe cumnatul avocatul Franghiscato — sau, Galaţi, 29 Decembrie Cititorii îşi reamintesc din „Universul“ de moartea miliardarului Panaghi Athanasulis din Galaţi, unul dintre cei mai mari armatori din Grecia şi România şi a cărui avere a dat mult de lucru organelor fiscale. Dar, moartea lui Athanasulis are un trist epilog. La împărţirea moştenirei s’au ivit certuri între rude. Astfel, avocatul Lambru Ghreasim Franghiscator din Athena, cumnat cu Athanasulis, a cerut să fie pus repede în posesia averei ce i se cuvine. Deoarece fratele lui Panaghi, armatorul Gavril Athanasulis, a opus oarecari piedici, avocatul a cerut şi a obţinut sechestrarea moştenire din Grecia şi România. Sechestrul pus a provocat o duşmănie de moarte între Gavril Athanasulis şi cumnatul său, avocatul Franghiscato. S-au intentat procese cari au ajuns la Curtea de apel din Athena. Gavril Athanasulis, care multă vreme a condus biroul său de export de cereale şi agenţie de vapoare din Galaţi, str. Portului, a plecat în Grecia să-şi susţină procesul. Eşind dela Curtea de apel , pe sala paşilor pierduţi, a avut o discuţie violentă cu cumnatul său. Avocatul Lambru Franghiscato a căutat să părăsească cât mai repede sala Curţii dar Athanasulis a făcut uz de revolver trăgând primul glonte. S-a produs alarmă şi avocatul a fost urmărit cu alte focuri cari i-au fost fatale. Armatorul Athanasulis a fost imediat arestat şi trimis în faţa juraţilor din Athena. Cum era şi natural, procesul a tras o lume imensă. După desbateri cari au durat câteva zile, juraţii au achitat pe armatorul Athanasulis. O telegramă din Athena sosită la Galați vestea achitarea armatorului gălățean. ■Ü Azi a apărut Goeleta fatală Cei fascicola No. 13 din Trei C ercetaşi Acest număr conţine începutul unor noui aventuri, pe care cei trei cercetaşi Ie întâmpină în oceanul indian. De vânzare la toţi chioşcarii şi vânzătorii de ziare şi la librăria ziarului Universul de unde se pot procura şi celelalte numere apărute. 'O.0 iV/^Nonira tusei, gripei, - guturaiului şi influenţei luaţi pastilele GERAUDEL cari conţin gudron de Norvegia purificat şi constitue un antiseptic admirabil al căilor respiratorii. Doza zilnică: 6 — 10 pastile Se suge câte o pastilă înghiţind saliva. MSTUliS «iRAHDEL ! De vânzare la Drotrierii şi Farmacii Repr. Gen.: J. DILLAN — Pitar Moşu, 4 VINURILE podgorenilor se gustă şi se vând la „VITICOLA“ Societate Anonimă Română pentru VIN şi FRUCTE Str. D.A. Sturdza No. 14 (faţă staţie tramvai) — Sala de gustare la dispoziţia amatorilor de adevărate vinuri naturale şi alese, sosite direct din podgorii. Vinul vechi în sticle înfundate direct de producător Vinurile noi se vând în sticle şi damigene direct din butoaele sosite din podgorii. PRETURI CONVENABILE Se execută comenzi la domiciliu. Telefon 2.01.21 Mulţumesc, iar ţigareta asta este intr o stare...» E uscată şi aproape goală. Ci cât de folosit ai fi dacă te-ai hotărî să-ţi cumperi regulat o CUTIE ÎNTREAGA! • Este şi mai elegant când vrei să oferi o ţigaretă din cutia ei şi mai ai şi avantajul de a avea întotdeauna ţigarete curate, proaspete şi aromate. • Ascultă-mi sfatul şi sunt sigur că n’o să-ţi pară rău. Cumpăraţi imediat o CUTIE ÎNTREAGĂ de ţigarete SPECIALITATEA S GAGEI Cereţi numai ■ ■ . ' . • *■ .TA»,' SARDELELE ROBERT îngrijit preparate cu untdelemn curat de măsline, sunt cunoscute consumatorilor din ţară de zeci de ani de zile, încercaţi şi vă veţi convinge! Feriți-vă de imitaţiuni! SARDELELE ROBERT se găsesc de vânzare la toate magazinele bune de coloniale MARE EXPOZIŢIE DE PIJAMALE şi CĂMĂŞI RAE, cu PREŢURI EFTIJVE IN VITRINA MAGAZINULUI NOUA CASA DE LINGERIE porex ^ ' JACOB PRESSER Bucureşti, — Str. Colfei 7 Rivalizăm în preţ şi calitate cu cele mai bune magazine din Capitală FRANZELE PÂINE Previne Higienic Bolile LUMEŞTI omoară microbi infecţioşi înainte de a pătrunde un corp întrebuinţat pentru 15 lei cutia higiena zilnică asi la Farmacii gură sănătatea per- simanentă Droguerii. DEPOZITUL SERGENT Brăila Citiţi „Universul copiilor şi al tineretului“ OJIOPOL LA HIER IE 4 * mo DAl i ARTA /PLEflDIDE OBIICÎT ; ^ PIEHTRU CADOU EflCRO/ EH DETAIL BUCURE/TI /TR./ELARI.20 ;; TELEFOn CIu I Illustratiunea română I