Universul, martie 1933 (Anul 50, nr. 57-87)
1933-03-01 / nr. 57
ASIGURASEA „FUNHCO-ROMANA“ Bucureşti, Griviţei 23. — Fondată 1920 (M.C.182-1920) La tragerea din 28 refer. 1933 vor lua parte: 1) Asiguraţii A. M. Universul la curent cu plata ratelor. 2) Toţi abonaţii şi cititorii cari vor trimite lei 140 pentru o asigurare nouă de 20.000 lei sau lei 295 pentru o asigurare nouă de lei 50.000. 3) Școlarii cari vor trimite lei 103 pentru o asigurare nouă de lei 20.000 sau lei 258 pentru o asigurare nouă de lei 50.000. Cronica Sporturilor Box LUCIAN POPESCUvis IA BRUXELLES Bruxelles, 26 (Ullstein). — In faţa unui număr de peste zece mii spectatori a fost eri matchul de box dintre Lucian Popescu şi Petit Riquet (Belgia). Matchul s’a terminat cu victoria la puncte a campionului belgian. In primele 7 reprize Lucian Popescu n’a putut să-și desfășoare toată tehnica. In ultimele trei reprize a dominat insă, dar n’a putut să egaleze avantagiile câștigate de adversarul său, astfel că a fost declarat învins la puncte. Pavelescu a învins din nou pe Marinescu ‘ La Barascheum a fost ori după amiază, o reuniune mixtă de box, in cursul căruia s’au disputat patru matchuri de aviatori şi trei de profesionişti. Am remarcat cu acest prilej, forma neaşteptat de bună In care şi-a prezentat Constantin Nour elevii, precum şi frumosul match făcut de profesioniştii Aurel Climan şi Marin Stănescu. La amatori s’au obţinut următoarele rezultate : S. Abramovici (M.), a întrecut la puncte pe Petre Dumitrescu (H.). Constantin Lungu (M), a sfârşit la egalitate matchul său cu Toma Dragomir (H), căruia îi dădea câteva bune kilograme. Prin abandonare în pruna repriză, Traian Georgescu (M), a învins pe Nicole Nichita (R) . ■ Traian Mihăilescu (M) şi Aurel Angheluţă (CFR), au luptat nedecis. PROFESIONIŞTII In primul match de profesionişti, hotărit pentru 10 reprize a 2 minute, Aurel Climan a terminat, după părerea juriului, la egalitate cu Marin , Stanescu. Matchul a fost de factură superioară, dar Ciiman a avut suficient avantaj pen- tru a merita victoria. Cel de al doilea match profe-sionist a opus lui Vasile Stoian, pe Oscar venu. Deşi handicapat din punctul de vedere al greutăţei, ultimul s’a comportat bine dar, a trebuit să abandoneze lupta în repriza opta, din cauză că adversarul îi închisese ochiul stâng, iar cel drept nu putea să-l servească îndeajuns. Până în momentul întreruperei ostilităţilor, Stoian conducea cu autoritate. Ultimul match a pus in prezenţă, pentru a treia oară, pe foştii campioni naţionali la toate categoriile, Jean Marinescu şi Dumitru Pavelescu. Matchul angajat pentru 10 reprize a 3 minute, a durat mai puţin decât una singură, Marinescu abandonând lupta, pe urma luxărei mânii drepte. Credem că, și în alte condțiuni, victoria nu ar fi scăpat lui Pavelescu. e. d. Învingătorii de la schreiberchan s-au reîntors Eri după amază, la ora 17 , jumătate, a descins in gara de Nord, venind de la Schreiberhan, locotenentul Alexandru Papană, marele învingător al campionatului mondial de bobsleingh (2 persoane), disputat la Schreiberhan. Ne-am ocupat la timp de admirabil performanţă reuşită de excelentul sportiv Papană, în tovărăşia amicului său, capitan , Hubert, cuceritori împreună, ai , unuia dintre cele mai invidiate titluri. . .. I învingătorul de la Schreiberhau a sosit cu trenul din direcţia Grigore Ghica Vodă şi a fost întâmpinat în gară de o seamă de sportivi şi admiratori. Intr’un entuziasm de nedescris, d-l Savu i-a urat bun venit, din partea Oficiului naţional de educaţie fizică, iar d. doctor C. Deculescu a vorbit in numele ministerului sănătăţei. De faţă a fost şi d. general Papană, părintele excelentului sportiv şi scena mnbraţişărei dintre tată şi fiu a impresionat întreaga asistenţă. Hockey pe ghiaţă — România câştiga „Cupa de consolaţie — Praga, 25. — Penultima zi a campionatului mondial de hockey pe ghiaţă, ce se dispută aci, a dat rezultatele prevăzute. Matchul Canada-Cehoslovacia, disputat astăzi după amiază s-a terminat, după cum era de aşteptat, cu victoria canadienilor, cari au învins cu 4 — 0. Seara, America a dispus cu acelaş scor de reprezentativa Austriei. România a jucat contra reprezentativei Letoniei, finala pentru cupa de consolaţie. Românii au reuşit prima victorie în cadrul campionatului, învingând cu 1—0. Punctul victorios, a fost marcat de Cantacuzin, în urma unei şarje la poarta adversă. Reprezentanţii noştri, au demarcat primele două reprize, dar au fost nevoiţi să cedeze către sfârşitul ultimei reprize. Ultimele cinci minute, letonezii au bombardat poarta apărată de Raţiu, care a respins însă cu un calm şi o precizie excepţională. Astăzi se dispută finala între Canada şi America. POLITEHNICA—INF. DACIA Pe patinoarul Oteteleşanu, se dispută astă seară, un match amical între teamul Politehnica şi Viforul Dacia. Volleyball „Ap. Patriei“ învinge Sp. Studenţesc cu 3-15; 15-7; 15-4 . In faţa unui public extrem de numeros, „Ap. Patriei“ a învins ori după amiază, teamul „Sp. Studenţesc“. Se ştie că în turul campionatului, universitarii au învins — in mod indiscutabil — pe Apărători, cu un scor destul de concludent. Echipa d-lui Duţescu şi-a luat ori o revanşă binemeritată A învins la „7“ şi la „4“, cedând în primul set la „3“. Primul set se scurge tot timpul in favoarea studenţilor, fără a întâmpina opoziţie din partea adversarilor decât către sfârşit, când marchează cale^3 puncte. In setul următor. Apărătorii iau conducerea chiar de la mrîma minge. Grunstein serveşte şi Nedelceanu dîn centrul echipei studenţeşti respinge „în bombă“. Bălţeanu apără şi trece lui Singer care trece lui Mănciulescu şi care la rândul său, trece fulgerător înj terenul advers, înscriind primul punct. Următoarele 7 puncte sunt obţinute de învingători, în acelaş mod, ajuns and la lui moment dat în situaţia de 80 0. Către sfârşit, univers'tarii îşi revin, însă fără folos. Ultima repriză, cu toată rezistenţa dârză a Sportului, decurge tot in avantajul Ap. Patriei. "treia învingători, s’au relevat Bălteanu, Singer, Mănciulescu, Grunstein şi Alexandrescu, preoţim şi Sturdza care a făcut o partidă frumoasă. -îaviagii, au avut cel mai bun om in Cohen, care s’a dovedit a fi de o mobilitate excepţiona- i lă. Pentru prima oară, univer- sitarii au jucat ori nervos, ceeace este poate şi una din cauzele înfrângerii. Dintre celelalte matchuri trebue menţionată întâlnirea între Juventus şi Macabi, care s’a soldat cu o victorie de justeţă a primilor. De asemenea merită a fi subliniata performanta Viforului Dacia care a rezistat cât se poate de onorabil în faţa puternicei formaţii y. M. C. A. I REZULTATE TEHNICE I Av. Sportiv — B. C. R. 15—2; 15—10 Y. M. C. A.—Vif. Dacia 15—11; 15— 8. Juventus — Macabi 15—14 ; 16— 14. Ap. Patriei — Sp. Studenţesc 3—15; 15—7; 15—4. -xox- Scufundarea unui vapor Constanţa, 26 Febr. Am anunţat că vaporul „Abdekader“ sub pavilion turc, încărcat cu cereale româneşti de la Dunăre, a eşuat pe un banc de nisip in faţa portului Alexandrette. încercările de eraare au eşuat. Apa pătrunzând in magazii, vasul s’a scufundat. Cerealele și echipajul am fost salvate ■ ....'' UNIVERSULAnul al 50-lea Nr. 57 Miercuri 1 Martie 1953 Lucrările Uniunii oraşelor :Oî — Ziua II-a — Duminică dim. au continuat la primăria municipiului lucrările Uniunii oraşelor din ţară. A prezidat d. Boţioc, primarul oraşului Arad, asistat de d-nii Iulian Peter, inspector general administrativ, dr. Cornel Voicu, primarul Braşovului, şi L Baban, secretarul general al Uniunii. D. BOŢIOC deschizând şedinţa citeşte raportul de deschidere a gestiunii pe anii 1831—32 şi propune alegerea comitetului Uniunii pe un nou period de trei ani. Propune, deasemeni, ca membri pe lângă preşedinte să fie reprezentanţii aceloraşi oraşe ce au figurat şi în trecut: Iaşi, Chişinău, Cernăuţi, Timişoara, Cluj şi Craiova, vicepreşedinţi; membri în comitet: Arad, Braşov, Botoşani, Constanţa, Galaţi, Făgăraş Lugoj, Ploeşti, Oradia, Sibiu, Tecuci, Tg. Mureş, Rădăuţi, Vălenii de munte şi Zalău; supleanţi: Buzău, Ismail, Moineşti, R. Sărat, Satu mare şi Tg. Jiu. Ca persoane de specialitate cari se interesează de gospodăr. Dr. D. I. NICULESCU, primul ajutor de primar al Capitalei, privitor la problema finanţelor comunale, a spus: De la o vreme încoace, politica statului faţă de finanţele comunale a tins la acaparare mereu crescândă a veniturilor oraşelor chiar şi celor cari proveneau din impozite şi taxe cu caracter pur local şi ceva mai mult, chiar la impuneri de noui , sarcini. Astfel, fondul comunal, care din 1903 a înlocuit vechile accize şi care în acel an figura la veniturile Capitalei cu suma de lei aur 6.214.873 la un buget de lei aur 13.018.550, deci cu 47,76 la sută, a ajuns în 1932 la 1,55 la sută. Şi chiar la această ridicolă cotă, la care a fost redus fondul comunal, veniturile n’au fost achitate oraşelor. Taxa pe spectacole a fost, deasemeni, trecută statului la 1921, acordându-se oraşelor numai o cotă fixă, care din 1926 a fost fixată la 25 la sută din totalul încasărilor. La fel a fost cu impozitul asupra clădirilor şi locurilor virane, taxa pentru drumuri şi acum în urmă taxele comunale pe automobile. SARCINI NOUI Odată cu sequestrarea acestor venituri ale comunelor, Statul a pus noui sarcini cari îi incumbau lui — pe spinarea oraşelor : localurile pentru percepţiile fiscale, subvenţii pentru Camerele agricole, localurile pentru judecătoriile de ocol in oraşele reşedinţe, subvenţiile pentru birourile de plasare, localurile pentru şcolile primare şi comerciale etc. BUGETE DE MIZERIE Din aceste pricini, bugetele oraşelor au fost mereu reduse, că nu mai pot satisface nici necesităţile stricte. Bugetul oraşului Lausanne (Elveţia) are la venituri 460 de 76 mii. Şi in 1931 s’a soldat cu un deficit; oraşul Lyon (Franţa) cu o populaţie puţin mai mică decât Bucureştii, are un buget de aproape 2 miliarde. DEZIDERATELE ORAŞELOR Iată de ce este necesară o organizare a finanţelor comunale, pornind pe principiile : Percepere dirită, cotele adiţionale să nu se mai facă de agenţii fiscali, ci de agenţii comunelor, iar fixarea cotelor să o facă anual consiliile comunale cari să mai poată percepe şi suplimente, până la acoperirea cheltuelilor, când nu pot fi acoperite de impozite şi taxe; Restituirea impozitelor comunale , impozitele şi taxele comunale să revie în întregime comunelor; întreg impozitul asupra clădirilor şi locurilor virane, căci veniturile lor sunt în funcţie de îmbunătăţiri edilitare. La fel, adiţionalele pentru drumuri, taxa pe spectacole. Fondul comunal stabilit pe bazele legii actuale să fie direct vărsat comunelor şi să nu se mai prevadă in bugetul ministerului de fiinţe cifrăria oraşelor, propune să fie declaraţi membri onorifici ai Uniunii pe d-nii preşedinţi şi membri ai comitetelor central de revizuire şi local de revizuire, precum şi pe cei 7 inspectori generali administrativi regionali. “ Au mai fost propuşi d-nii I. Nicolau şi C. Caloianu, directori generali şi I. Rădulescu, director in ministerul de interne. PENTRU PROGRESUL AVIAŢIEI D. GENERAL RUJINEI a arătat membrilor Uniunii oraşelor că aviaţia noastră face progrese pe zi ce trece, graţie muncii ce se depune de la o vreme pe acest tărîm. Reprezentanţii oraşelor din ţară, adunaţi in adunare generală, au prilejul să ajute la progresul aviaţiei, punând la dispoziţie, in fiecare oraş, teren pentru aerodromuri. Propunerea d-lui general Rujinski a fost primită de adunarea generală, forfetară. Deasemeni, statul trebue sa renunţe la treimea din taxa pentru iluminatul cu electricitate, asupra căreia n’are nici un drept. MIJLOACE FINANCIARE NOUI Acţiunea noastră trebue îndreptată în scopul de a găsi nouă resurse pentru alimentarea bugetelor. S’ar putea, de pildă, creia o taxă de plus valută, căpătată de proprietatea clădită sau neclădită, de pe urma lucrărilor edilitare şi o taxă de habitaţiune. Gratificaţiile, diurnele, jetoanele de prezenţă şi alte venituri de acest gen trebue impuse în favoarea comunelor. Dar ceea ce se poate impune cu mai multă uşurinţă sunt localurile de noapte. Taxa ad valorem rezultând din legea maximului trebue generalizată. Şi în sfârşit, legea organizării finanţelor va trebui să aibă în vedere să nu admită ca nici o cheltuială să se pună în sarcina comunii, fără asentimentul consiliului comunal — și-a încheiat d. dr. D. I. Niculescu bogata expunere. CUVÂNTAREA DELEGATULUI MINISTERULUI DE INTERNE D. NICOLAU, dir. general în minsterul de interne, a salutat pe membrii Uniunii şi a spus că pentru viitor vor avea un şi mai mare sprijin din partea ministerului. Se va face un fond special al comunelor şi judeţelor şi se va vărsa la Banca Naţională. Pe anul viitor cotele reale se vor ridica la un miliard jumi. faţă de 400 milioane cât a fost până aci. Foarte multe taxe încasate pentru comună şi judeţ, autorităţile financiare sunt datoare să le verse direct, fără să mai treacă prin ministerul finanţelor, ca acreditive. Ministerul a obţinut multe îmbunătăţiri. S’a modificat organizarea taxelor comunale şi s’au dat posibilităţi comunelor să-şi administreze cum vor crede mai bine cassa. S’au admis mai multe taxe: advalorem, plus valută pentru localurielă- dite şi locuri virane. In ce priveşte sumele pe cari vi le datorează statul, va, trebui să se facă compensaţie cu sumele imense dela cassa pensiilor. D. MIHAIU VAGAMNESCU, primarul oraşului Bacău, a spus : Viaţa administrativă trebue să primeze vieţii de stat. Mai de mult, autoritatea comunală era lăsată să-şi facă treburile cum credea. Trebue să întărim viaţa comunală urbană. Această o putem face mai lesne în Parlament, unde, dacă se găsesc câţiva înţelegători ai intereselor oraşelor, se poate schimba viaţa atât de mult grevată de stat, a comunelor. Autoritatea comunală nu trebue dispreţuită şi nici lăsată la cheremul statului. Ministerele Încurajează instituţiile lor, în detrimentul oraşelor. Din utilajul nostru, din veniturile noastre, Camera de agricultură, serviciul zootehnic şi altele câştigă fără drept şi fără să întrebe de vorbă comuna. Noi avem de primit bani de la autorităţile militare din ţinuturile noastre şi alte instituţii de stat, dar nu putem să ne certăm cu reprezentanţii lor , iar statul nu ne bagă in seamă când ii cerem. Trebue să provocăm o conferinţă cu delegaţii ministerului de interne şi finanţe ca să putem lucra ceva Împreună pentru oraşe. Dar mai înainte de toate, trebue să avem în grijă, ca orice legiuire va veni, pentru orașe, să nu o lăsăm să treacă prin Parlament, până ce un grup de parlamentari dintre noi, nu o va studia. Propun să avem o exponență centrală, aci, in Capitală, care să ne poată reprezenta in legăturile cu statul. La crearea le, gii ad-tive noui, să se aibă in vedere a se pune, ca în orice consiliu comunal va veni, să poată intra de drept şi doi-trei consilieri din vechiul consiliu, spre a se putea asigura o continuitate în serviciul comunelor. D. BOŢIOC, primarul oraşului Arad, a spus: Socot de prisos să mai citesc in şedinţa de azi memoriul făcut în numele municipiului Arad, fiindcă nu avem alt de spus decât ceea ce au spus reprezentanţii oraşelor: Bucureşti, Braşov, Chişinău, Suceava. Subliniez însă: primăria Arad are 2 cinematografe comunale beneficiind de 50 la sută reducere la taxa de spectacole. Se pregăteşte o lege care să surprime această reducere. Rugăm să interveniţi la forurile în drept ca să se facă înlesniri oraşelor şi să se ajute întreprinderile lor. Cinematografele noastre de la graniţă fac , propagandă culturală. Ministerul sănătăţii impune primăriei Arad întreţinerea a 4 instituţii sanitare ale statu- I lui, cu o cheltuială de 4 mili- I oane în plus, fără ca ministerul să se îngrijească să dea oraşului cele 3 la sută din veniturile legii timbrului. Ministerul armatei nu plăte- Işte niei un bon pentru apa consumată de unităţile militare din Arad, nu plăteşte chiriile cazărmilor, nu ni se dă cotele din fondul de spectacole, din fondul comunal, cu un cuvânt statul nu dă nici o atenţie datoriilor ce are; în schimb pune imediat sechestru pe cotele adiţionale când e vorba de vreo datorie acomunei. In astfel de împrejurări, când veniturile comunii se scot cu câta greutate, când negustorii dau faliment pe capete, să nu ne mirăm că şi oraşele vor da în curând faliment. Au mai făcut apoi comunicări şi au depus memorii în numele oraşelor reprezentante, d-nii: I. Pele (Oradea), Sibirsky (Chişinău) şi Andriescu (Botoşani) şi Schaffer (Bucureşti). Şedinţa s’a ridicat la ora 8 juni. Cea viitoare azi, Luni, ora 10 dim. — n. gr. — Discuţii in jurul chestiei finanţelor comunale — Expunerea d-lui dr. D. I. Niculescu — Av. ANDREESCU-Botoşani -xox Controlul averii lui Romulus Boilă Cluj, 25 Febr. Sâmbătă dim. urma să se ţină la Curtea de apel din Cluj prima dezbatere în faţa comisiunii pentru controlul averilor, urmând a controla originea averii lui Romulus Boilă. Comisiumea a fost presă dată de d. con- Jilier Davidescu. Martorii şi cei chemaţi în faţa comisiunii spre a declara dacă mai susţin afirmaţiile lor făcute în presă asupra originii averii lui R. Bilă, nu s’au pre zentat în instanţă, fiind citaţi in preziua desbaterior. In felul acesta desbaterea nu s’a putut ţine. Şediinţa s’a amânat la o dată ce se va anunța la timp. -xox- Noul comitet al soc. sportive „Universitatea” din Cluj Cluj, 25 Febr. Societatea sportivă „Universitatea“ din Cluj, una din cele mai puternice din ţară, şi-a aes următorul nou comitet de conducere: preşedinţi de onare d-na Vaida Voevod. V. Tilea, prof. ştefănescu Goaagă, prof. Emil Haţieganuu, prof. Iuliu Haţieganu, general Predanu, prof. Iacobovici. Preşedinte activ d, prof. Silviu Dragomir. Vicepreşedinţi d-nii Sîmion Haţieganuu, dr. Aurel Buteanu, căp. Meţianu. Preşedintele secţiei de fapt, bal d. maior Băleanu. Membrii secţiei d-nii dr. Huza, doctor Hirsch, dr. Lazăr, dr. Tătare, dr. Dabici, E. Ghilezsan, secretar general al societăţii d. Al. Boitor. Casier d. Puiu Ştefănescu, director sportiv, d. dr. Eugen Haţieganu. Preşedintele secţiei de tennis d. căpitan Mefianu. Preşedintele secţiei de hokkey , dr. Ghilesanu. Secretar d. David. Preşedintele secţiei de box d. dr. Bum. Preşedintele secţiei de patinaj d. dr. Hirsch Preşedintele secţiei de gimnastică d. dr.. Bliaşiu. Preşedintele secţiei de sky d. dr. Bădeanui. Preşedintele secţiei de atletică d. căp. dr. Nemeş. Preşedintele secţiei de înnot d. Ghiţă Giurgiu. Preşedintele secţiei de propagandă d. dr. Buteanu. Membri d-nii Virgil Dalea, Al. I Urs.ştiu, Im. Samău, G. Giurgiu. Preşedintele secţiei sanitare d. : dr. Stoan Şi d dr. Daniil.. Secţ. juridică d. dr. Hirsch O sărbătoare marinărească la Constanţa — Urmare din pag. I — lor misiune. Cine ar fi crezut că un popor de plugari, va da cel mai bun contingent de marinari ! Este o axiomă : nu poţi avea 0 flotă comercială bună, fără un corp de ■ marinari de elită. Sufletul navigaţiunii este marinarul. El este factorul psihologic , elementul viabil, care dă impuls navigaţiunii. El în- | frentă toate primejdiile cu băr- | băţie şi e totdeauna la postul | său de onoare, conştient de răspunderile care, când în atâtea alte ramuri de activitate de la noi, nu există niciun fel de simţ al răspunderei. De aceia, ziarul „Universul“, pe care am onoarea să-l reprezint in mijlocul Dvs., ca şi in trecut, tot aşa şi de acum înainte, va fi amicul marinarilor şi va lupta cu acea convingere ce o insuflă cauzele mari şi drepte, pentru dezvoltarea şi întărirea flotei noastre naţionale de comerţ şi pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale întregului corp marinăresc. Fie, ca acest drapaj binecuvântat in acest sfânt locaş de P. S. S. Sa episcopul Gherontie, să fie un indemn puternic pentru fapte bune şi muncă constructivă. CUVÂNTAREA D-LUI BURLAN PREŞEDINTELE SINDICATULUI „MAREA“ fi susţinuţi de naşul drapelului lor însă cu condiţia ca ei să rămână oameni curaţi, cinstiţi D. ION NEICU, din partea Sindicatului presei constănţene intr’o vibrantă alocuţiune, a arătat sentimentele de dragoste cu cari gazetarii constănţeni vin intre marinari. D-sa a schiţat întreaga, politică maritimă a statului românesc, arătând apoi că presa constanţeană işi face o datorie de onoare din apărarea tuturor revendicărilor marinăreşti. Din partea demobilizaţilor a vorbit de capt. NIC. ŞTEFAN, care a făcut elogiul celor cari pe câmpul larg al mărilor sunt ambasadorii românismului, ai ideii de stat românesc. D. AL. DEMETRIAC, ziarist, a schiţat personalitatea d-lui Romulus Seşariu şi a exprimat omagiul său de admiraţie directorului „Universului“ şi tuturor colaboratorilor acestui mare ziar, apărătorul intereselor româneşti. Au luat apoi cuvântul reprezentanţii celorlalte societăţi şi sindicate cari cu toţii au salutat noul sindicat al marinarilor, asigurâmdu-i de tot sprijinul lor frăţesc. D. ROMULUS SEIŞANU, a mulţumit pentru bunele cuvinte cari s’au adresat ziarului „Universul“, d-lui Stelian Popescu şi a asigurat pe marinari ,că sărbătorim astăzi un fapt de deosebită importanţă in viaţa marinăriei româneşti. Prima organizaţie profesională a marinarilor români din portul Constanţa primeşte sfinţit de biserica neamului, simbolul in jurul căruia au a se strânge toţi cei cari luptând pe vastul câmp de război al mărilor, înfruntând zi cu zi şi ceas cu ceas, furtunile apelor şi primejdia morţii, poartă in lumea largă numele României şi faima darurilor binecuvântatului ei pământ. Drapelul acesta, simbol al ţării şi al neamului, il primim noi astăzi, jurând să nu uităm niciodată că ne-am strâns în jurul lui pentru a fi credincioşi luptători pentru aspiraţiunile maritime ale neamului nostru, care de la Mircea cel Bătrân şi sub Ştefan cel Mare şi Sfânt a sângerat pentru a stăpâni ţara dela munte până la Marea cea mare. Credincioşi acestor aspiraţiuni naţionale, conştienţi de scopurile statului nostru la mare, marinarii din portul Con- stanţa s’au consituit în SindicatulMarea" pentru ca astfel, luptând pentru satisfacerea revendicărilor marinăreşti, să a-jungă cât mai curând a determina pe răbojul vieţii statului românesc, un pas cât mai însemnat pe drumul care duce la puterea maritimă a României. Scopurile ce le urmăreşte acest sindicat sunt : îmbunătăţirea situaţiei personalului vaselor româneşti; condiţiuni de salarizare şi hrană, cari să permită marinarilor noştri să-şi îndeplinească mai bine greaua lor misiune; ameliorarea problemei şomajului marinarilor. Ne mândrim de a fi putut plasa un mare număr de marinari şonieri, fie îmbarcându-i pe vase, fie găsindu-le altceva de lucru prin port, astfel că astăzi nu avem decât vreo 200 marinari şomeri din peste 600 câţi erauacum câteva luni. D-sa a mulţumit în numele marinarilor d-lor ing. Victor Fiacerea ,fost i primar, care a dat primul suma de lei două mii pentru drapel, precum şi d-lui Gh. S. Popescu, actualul primar, care s’a dovedit un bun apărător al nostru, Cotovu, directorul construcţiei portului, comandor C-tinescu, inspector al S. M. R. Constaninescu, directorul soc. Steaua Română, d-lor comandori Borş şi Ştefan Popescu, căpitani ai portului, ca şi tutiuor comandanţilor vaselor româneşti pentru sprijinul pe care l-au dat acestei asociaţii marinăreşti. Sindicatul acesta va construi un cămin marinăresc, în preajma portului. D. Stelian Popescu, directorul ziarului „Universul“, ne-a făcut marea cinste de a primi să fie naşul drapelului nostru şi pentru aceasta îi exprimăm călduroasele noastre mulţumiri. D-sa, care a patronat atâtea lăudabile iniţiative ajungând la frumoasele realizări, va fi, apărătorul nostru şi al revendicărilor noastre. Alături de noi, va lupta pentru idealurile maritime ale neamului nostru adăugând la meritele domniei sale pe tărâmul cultural şi naţional încă un merit şi nu dintre cele mai puţin importante. Activitatea d-sale pe tărâmul naţional este o chezăşie că va fi pentru noi un bun apărător şi un sfătuitor preţios cu care vom putea să ne mândrim. Ivi. S. Regele Carol al n-lea, este de pe acum protectorul cel mai călduros al dreptelor noastre revindecări. M. Sa a binevoit a ne asculta, cu interes şi a ne asigura de înaltul Majestăţii Sale sprijin. La eşirea din biserică, s’a format un impozant cortegiu care cu drapelele şi cu muzica în frunte a parcurs orașul până la sediul sindicatului. BANCHETUL DE LA „LUZANA“ La ora 1 d. a. a avut loc în sala restaurantului „Luzana“ un sare banchet la care au participt peste 600 de persoane. Primul a toastat de comandor NEGRU care a făcut un interesant istoric al marinăriei româneşti, arătând lupta grea pe care a dat-o marina românească spre a ajunge astăzi aci, la situaţia in care se află acum. D-sa a adus elogii d-lui Stelian Popescu, naşul drapelului, subliniind activitatea pe care d-sa o desfăşură pe tiranul cultural şi naţional spre binele ţării şi al neamului românesc. D. Stelian Popescu şi-a exprimat c csedj»*« Duminică dimineaţa au plecat din Capitală cu un vagon special ataşat rapidului de Cernăuţi d-nii: ministru D. R. Ioaniţescu; prof. dr. G. Angelescu, fost ministre; prof. dr. Bălăcescu; dr. Const. Deculescu, secretar general; prof. dr. Cantacuzino și Mezincescu, eforii spitalelor civile din București; prof. dr. Danielopolu; conf. dr. P. Tomescu; conf. dr. I. Jianu, Băbeanu, director general al Eforiei; d-na Caragea; d-nii Victor Gomoiu, Burileanu; State Drăgănescu; Crăciunescu, dr. Puşcariu, directorul general al sănătăţii; Al. Verussi, dr. Gr. Ressim, şeful serviciului spitalelor; Marius Georgescu, V. Sâveanu; Lăzeanu; Pandeleseu, cel dr. Vasilescu, etc., precum şi reprezentanţii presei invitaţi să ia parte la solemnitatea redeschiderii spitalului Boldescu din Ploeşti. Oaspeţii au fost primiţi în gara Ploeşti de către notabilităţile judeţului şi oraşului in frunte cu parlamentarii şi d-nii Ştefan Stroe Petrescu, prefectul judeţului; d. Brezeanu, primarul municipiului; general Partenie, comandantul diviziei 13; d. col. Dimitriu, comandantul brigăzii; d. inspector Porumboiu, chestorul municipiului; Stelorian Zamfirescu şi Fetrică Pavelescu, ajutori de primari; avocat Gh. Chirică; dr. D. Popescu medicul primar al judeţului; precum şi de d-nii doctori M. Bottez, medicul primar al spitalului Boldescu; Negruţi; Ruban, medicul şef al corporaţiilor; Racoveanu; Vasiliu Const, decanul corpului medical; Cristescu; Petrescu; V. Vasiliu, medicul legist al Judeţului; d-nii Mangu, Dinescu, Ionescu, Burcuş, medici secundari ai spitalului Boldescu, Atanasiu, Friedmann, Băiatu, medicul spitalului de copii, Lampadaxide, Phitnem, etc. VIZITAREA PALATULUI DE JUSTIŢIE întreaga asistenţă a fost invitată să viziteze noul palat de justiţie de curând inaugurat. SERVICIUL DIVIN In biserica Boldescu s’a oficiat serviciul religios de către un sobor de preoţi în frunte cu protoereul Costică Petre şi s’a făcut pomenirea tuturor fondatorilor şi donatorilor acestui spital. CUVÂNTĂRILE Preotul GH. IOANIŢESCU, parohul bisericii, a arătat că ctitoria localului a cărui renovare şi înzestrare se inaugurează, este isvorâtă din mila creştină care in trecut a stat la baza tuturor operilor mari. ___ D. dr. M. BOTTEZ, după ce face istoricul spitalului construit de clucerul Boldescu în anul 1831 şi modificărilor suferite între timp, subliniază că Eforia spitalelor civile, cu toată criza prin care trecem, a mărit considerabil spitalul, investind aproape 3 milioane lei, prevăzându-l cu utilajul modern pentruspitalizarea a 85 de bolnavi. Inchee aducând mulţumiri Eforiei, ministerului sănătăţii, prefectului şi primarului oraşului care au prevăzut în bugete sume importante pentru întreţinerea şi funcţionarea spitalului. D. dr. POPESCU, medicul primar al judeţului, işi exprimă mulţumirea pentru opera înfăptuită. D. dr. COSMA, fost medic primar al spitalului Boldescu, timp de 34 ani, spune că: actul filantropic ce se înfăptueşte prin redeschiderea porţilor spitalului mărit, pentru cei ce aşteaptă înfriguraţi ajutorul medical şi uşurarea suferinţelor este un act de înaltă moralitate şi de malt spirit altruist şi filantropic. D. BREZEANU, primarul oraşului, subliniază sforţările făcute ca municipiul să aibe o asistenţă medicală corespunzătoare timpurilor.D. efor prof. dr. MEZINCESCU: In ciuda vremurilor şi greutăţilor ce ne-au stat în cale, spitalele Eforiei sunt în fruntea instituţiunilor de acest fel din tot cuprinsul ţării şi mulţumită ştiinţei şi vrednicii mediclor noşti, îngrjirea bolnavilor se face în condiţiuni excelente. Spitalul Boldescu îşi redeschide din nou sălile sale, cu un număr de 85 paturi, renovat şi utilat in aşa fel ca să poată fi în măsură de a asigura în cele mai bune condiţiuni îngrijirea bolnavilor săi, încredinţez spitalul, d-lui medic primar şi personalului său ajutător, cu gândul că toţi cei care vor bate la poarta lui vor fi Îngrijiţi cu dragoste, cu desinteresare, indeplinindu-se dorinţele fondatorilor şi donatorilor acestui aşezământ. " D. ŞTEFAN STROE PETRESCU, prefectul judeţului, preţuieşte jertfele făcute de Eforie cu restaurarea spitalului şi mulţumeşte pentru modul desăvârşit cum s’a refăcut şi spitalul din Sinaia. D. ministru D. R. IOANIŢESCU, spune: Eforia spitalelor civile care dăinueşte de 200 ani, a mai continuat cu operile de ajutorare până la răsboi când necesitatea socială şi naţională a exproprierilor i-a redus activitatea. Exproprierea pe lângă multiplele rezultate bune, a avut unul dureros.Despierea Eforiilor de bunurile lor din care cauză nu s'a putut da* aproape nimic pentru cel ziarul „Universul" nu fi întotdeauna alături cu ei, pentru sprijinirea dreptelor lor revendicări. D. V. BURLAN, preşedintele sindicatului, a mulţumit tuturor celor ce şi-au manifestat interesul pentru marinari. D-sa a citit telegramele: Majestăţii Sale Regelui Bucureşti „Marinarii civili din portul Constanţa cu prilejul botezului drapelului lor, Vă urează domnie lungă şi glorioasă, exprimându-vă profundul lor devotament.Preşedinte, V. Burlan Şi D-lui Stelian Popescu Ziarul „Universul“ Bucureşti Sindicatul „Marea” al marinarilor civili din portul Constanţa vă transmite cu prilejul botezului drapelului său, expresia celor mai călduroase sentimente". După ce banchetul a luat sfârşit de Romulus Seisan împreună cu reprezentanţii presei şi alţi notabili ai oraşului au făcut o plimbare prin port şi cu un remorcher al construcţiei portului au făcut o excursie in largul mării, mulţi şi nevoiaşi, lucru ce a înfrânat oarecum spiritul de denie al ctitorilor. Ne-au rămas clădirile, insă au sburat sufletele Face un apel la cei ce se îngrijesc de viitorul naţiei să facă să renască spiritul de jertfă şi mila din trecut. După ce d-sa arată greutăţile ce le are Eforia şi veniturile reduse ■ ce li stau la dispoziţie, aduce laudă administraţiei judeţene şi comunale cari au alocat câte 25 la sută din venituri pentru operile de a-sistenţă medicală şi socială. VIZITAREA SPITALULUI Acest spital mixt care ajunsese cu totul insuficient pentru ca să facă faţă multiplelor cerinţi ale suferinzilor din municipiu şi din intreaga regiune petroliferă şi industrială din judeţul Prahova, a fost închis in luna August 1932 în vederea renovării sale complete. In acest scop s’au creat 4 saloane mari pentru serviciul de chirurgie şi medicină internă, fiecare prevăzut cu băile respective. O nouă sală de operaţie înzestrată cu tot utilajul tehnic modern. S’a clădit un pavilion nou pentru ambulatoriul care se găseşte un laborator pentru analize microscopice şi chimice, o sală de radiologie, apoi săli speciale pentru consultaţiunile de chirurgie, medicină internă, boaie de ochi, dentistică şi farmacia spitalului. Modernizarea a fost executată de d-na arhitect Jibory Delavrancea asistată de inginerii Grigoriu şi Gali. După vizitarea spitalului de ministru Ioaniţescu a decorat cu meritul sanitar pe supraveghetoarea Natalia Laslo pentru activitatea ei de 25 ani în serviciul celor suferinzi ce s’au perindat în acest spital. BANCHETUL In onoarea oaspeţilor, primăria municipiului Ploeşti, a oferit la ora, 13 un dejun In sala restaurantului Berbec. La urmă s-a hotărât trimiterea unei telegrame M. A. Regelui. Dr. M. Rottraam Redeschiderea splaiului „Boldescu“ din Ploeşti -XOX Şedinţa societăţii naturaliştilor Societatea naturaliştilor din România a ţinut Duminică obişnuita şedinţă săptămânală din amfiteatrul Negreanu din palatul facultăţii de ştiinţe. D. C. I. Manolache, asistent la staţiunea entomologică de sub direcţiunea d-lui W. Knechter, a făcut o comunicare despre biologia coleopterei lemă melanopus, o insectă, vătămătoare atât ca larvă cât şi ca adult, până acum puţin cunoscută din punct de vedere biologic. D-sa a pus la punct o serie de observaţii făcute atât in laborator, cât şi pe câmpul de cercetări. Răspândită în climatul continental această insectă atacă mult cerealele noastre; de aceea, trebue să se ia măsuri de combatere. Comunicarea a fost însoţită de planşe şi proecţiuni. D. dr. Th. Buşniţă a făcut o comunicare asupra biologiei Nistrului şi a bălţilor sale, împărţind fluviul în 3 regiuni hidro-biologice, cu caracterul lor faunistic și floristic. -xox- Nu se vor restitui salariile primite INTERVENŢIA d-lui deputat MODREANU LA MINISTERUL DE FINANŢE Coreii Mari, 24 Febr. Faptul, că unele administraţii financiare şi percepţii au somat pe funcţionari, profesori, magistraţi, etc., să restitue salariile primite pe lunile Februarie, Martie sam Aprilie anul 1932, a produs o vie agitaţie în rândul tuturor funcţionarilor din Ardeal Ei se mirau, că deşi au restanţe de mai multe luni, totuşi pentru câ au primit leafa pe una din lunile de mai sus, li se cer banii înapoi, deşi au predat statele şi ordonanţele de plată. Suntem informaţi, că d. deputat Modreanu a făcut o intervenţie la ministerul de finanţe şi că de acolo i sî& răspuns, că se va da un ordin dr* cui ar admin'sfcraţiiîor financî* are, prin care sa va cere să revină asupra somaţiilor de * stituîrea salariilor. “