Universul, iunie 1933 (Anul 50, nr. 146-160)
1933-06-10 / nr. 155
Assisi ai 504ea 'M FONDATO Al LUIGI CAZZAVILLAN Pagini EXEMPLARUL £ Ut «Pagini Mr. 155 S&mtoale IO Iunie ma * Taxa petals plătită în numerar conform aprobarfi Du, u fe P. C. T. No. 120228/952. UNIVERSUL CELE DIN URNA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE fl TELEFONICE REDACŢIA $1 ADMINISTRAŢIA: BUCUREȘTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI K* Mimării* 3-1370, 3-1371, 3-1372, 3-1373, 3-1374, 3-3643. Legiferarea unei stări de fapt Deprinsă să-şi vadă pretenţiile satisfăcute cel puţin în parte, Germania continuă sportul diplomatic început a doua zi după război. In aceste momente, ea lupta din răsputeri să obţină egalitatea armării, şi crede că Pactul de Patru ar putea să i-o admită. Chestiunea dacă sorții păcii ar spori sau ar scădea prin realizarea acestui deziderat temerar, nu se discută. Numai cine a uitat ce-a însemnat o Germanie prea înarmată în 1914 ar putea să mai stea la îndoială. Ceea ce interesează este altceva. Pretinzând egalizarea armată, Germania nu cere ceva nou, ci numai legalizarea unei stări actuale. Este o glumă sinistră afirmarea sa că-i lipsesc mijloacele ca să-şi apere ordinea interioară şi că numai în scopul acesta vrea să aibă armată impunătoare. In realitate, o are, grafie pasivităţii întâmpinate de violarea clauzelor de interzicere din tratatul de pace. Astăzi se ştie precis — printre altele, ,,Weltbahn“, din Praga, şi „Rempart“, din Franţa, au afirmat recent, fără desmintiri autorizate, — că Germania dispune de următoarele formaţiuni militare sau militarizate: 100.000 armată activa. 13.000 marină. 150.000 supo (polifie). 35.000 polifie auxiliară. 400.000 hitleriști (în parte nu încă complet instruifi). 50.000 hitlerişti, complet instruifi. 150.000 căşti de oţel (instruiţi). 200.000 formatiuni de câmp. 60.000 rezervişti din Reichswehr. In total, 1.160.000. Deci, chestiunea nu este dacă Germania poate sau nu să-și facă armata voită. Ea este alta, și anume, dacă se poate îngădui Germaniei armata ce are în disprețul tratatelor și al păcii. Iată ce ar trebui să se pună la ordinea zilei în areopagul de la Geneva, unde confirmarea autentică a acestei situațiuni ar recuza implicit pretențiunile agitate cu atâta cinism. Explozii la un centru de aviaţie japonez *— Morţi şi răniţi Tokio, r (Rador). — La centrul de aviaţie din localitatea Hamamatsu, au fost astăzi trei explozii in magaziile de pulbere. Din primele cercetări reiese r.& numărul morţilor si răniţilor ar fi de zece Deoarece însă exploziile au dărâmat mai multe clădiri care n’au putut fi încă cercetate cu amănutul, se crede că numărul victimelor ar fi mai mare. Cum se falsifică istoria la Budapesta... Ziarul „Pester Lloyd" din Budapesta publică un articol sub titlul: „Un cuvânt sincer asupra revizuirii“, în care spune următoarele: In timpul când s’au fixat definitiv frontierele, Ungaria s’a aflat încă sub stăpânirea comunistă. Țara noastră nedispunănd pe-atunci, de o reprezentantă exterioară şi nefiind obstacole, s’a mers atât de departe cu nedreptăţile, în cât a devenit imposibilă o colaborare în adevăr pacinicâ a popoarelor din această parte a Europei". Cu alte cuvinte, Ungaria a fost nedreptafita și sacrificată la conferinţa păcii din cauza... regimului comunist şi a absenţei unei reprezentaţiuni exterioare capabilă să apere interesele maghiare ! Cum e posibil să se falsifice in mod atât de grosolan istoria contimporană ? Regimul comunist al lui Bela Kun a fost desfiinţat în August 1919, în urma ocupaţiunii teritoriului Ungariei şi a Budapestei de către armata noastră. Tratatul dela Trianon, prin care s’au fixat noile frontiere ale acestui stat, s’a încheiat în ziua de 20 Iunie 1920, — aşa dar, după aproape un an de la prăbuşirea regimului comunist. In timpul negocierilor de pace, delegaţia maghiară, foarte numeroasă, a fost prezidată de contele Apponyi, care a desfăşurat o întinsă activitate. Această delegaţie a prezintat preşedintelui conferinţei păcii, un număr considerabil de memorii, note, observaţiuni, critici, propuneri, date statistice, expuneri de ordin istoric, geografic, etnografic, economic, financiar, politic, etc. relative la toate problemele interesând noua situaţie din Europa centrală şi în special asupra frontierelor actuale ale Ungariei. Acest imens material a fost publicat de ministerul afacerilor străine din Budapesta, în trei volume format mare, în limbile franceză, engleză, italiană şi angară, fiecare volum cuprinzând aproape 1000 de pagini. In prefaţa volumului I se spune, că această colosală publicaţiune prin numărul memoriilor, actelor diplomatice, studiilor istorice, etnografice etc. şi al tabelelor statistice, constitue cea mai im- j pozantă operă „standard" ce s’a făcut pentru apărarea cauzei Ungariei în faţa unui for inter- naţional ca şi a lumii întregi. In asemenea condiţii, cum pot pretinde astăzi vecinii noştri de peste Tisa, în presa lor, că Ungaria n’a avut reprezentanţă exterioară în timpul negocierilor păcii, fiind atunci sub stăpânirea comuniştilor şi frontierele actuale s’ar fi fixat în deplină necunoştinţă a situaţiei, de oarece interesele şi drepturilor maghiarilor, n'au avut cine să Ie susţină şi să le apere ? Dacă nu pentru respectul adevăului istoric, cel puţin pentru respectul memoriei lui Apponyi, ungurii ar trebui să renunţe la asemenea grosolane falsificări. R. SEIŞANU parafarea După şedinţa Senatului, ambasadorii Franţei, Angliei şi Germaniei s'au dus la palatul Venezia, unde împreună cu d. Mussolini au parafat pactul celor patru puteri. Parafarea s’a făcut la ora 19 şi 30 minute în biroul particular al Ducelui. O mulţime imensă, care Intre timp se adunase in fața palatului, a aclamat îndelung pe cei trei ambasadori și pe Duce. Pactul celor patru Puteri a fost parafat la Roma — Discursul d-lui Mussolini la Senat — Paris, 7 (Rador).—Agenţia „Havas” anunţă din Roma: Germania a notificat că acceptă să semneze textul pactului în patru, retrăgând cererea de a se mai admite vre-o modificare în textul proectului. Ambasadorul german a comunicat această hotărîre la ora 18. « Roma, 7 (Rador). — îndată ce hotărîrea guvernului german de a parafa pactul celor patru a fost cunoscută la Roma, d. Mussolini a hotărit să vorbească la Senat despre pact. Un public imens ocupa tribunele. In tribuna diplomatică au luat loc ambasadorii Statelor Unite, Poloniei şi Belgiei, apoi miniştrii Cehoslovaciei, Austriei, Letoniei, Cubei, Elveţiei, etc. La ora 18 şi 5 minute şi-a făcut apariţia d. de Jouvenel, ambasadorul Franţei la Roma. D. Mussolini a fost primit cu ovaţii călduroase. D-sa şi-a început discursul, rezumând geneza ideii sale personale asupra unui pact în patru, care i-a fost sugerata în special de complicaţiile politicei europene. A declarat apoi, că pactul în patru se leagă cu acordurile de la Locarno şi vrea să fie o continuare şi o desvoltare a acestor acorduri In decursul anilor viitori. Ducele a amintit discuţiunile duse în jurul proiectului primitiv al pactului, care nu era decât o schemă. Opoziţia ce s’a făcut pactului a fost, după părerea sa, izvorîtă mai mult din consideraţii de ordin sentimental decât dintr’o examinare rece a realităţii „Nu este vorba— declară d. Mussolini — să se consacre prin pact o ierarhie între state; pentru cele patru mari puteri ale Europei occidentale această ierarhie este de mult stabilită; ea a fost recunoscută chiar prin pactul Societăţii Naţiunilor, care se acordă câte un loc permanent în Consiliu. Aceste state, adaugă Ducele, au o răspundere mai directă, mai constantă şi mai mare faţă de ele înseşi şi faţă de lumea întreagă. Desvoltarea pacifică a celorlalte state depinde de gradul de cordialitate al relaţiunilor dintre cele patru. Totuşi, continuă d. Mussolini, ierarhie nu înseamnă supremaţie şi nici nu înseamnă un directorat care să-şi impună voinţa şi celorlalţi“. REVIZUIREA Mai departe, şeful guvernului italian a arătat că articolele politice ale pactului sunt în număr de trei: primul priveşte colaborarea dintre cele patru puteri; al doilea este in legătură cu art. 19 al pactului Societăţii Naţiunilor; al treilea este privitor la desarmare. In ceea ce priveşte revizuirea, pactul celor patru ţine seamă de art. 19 din pactul Societăţii Naţiunilor şi de ceea ce au stabilit în această faaterie pactele ce au mai urmat. PARITATEA DE DREPTURI PENTRU GERMANIA D. Mussolini crede că adaptarea la dispoziţiile tratatelor s’ar face cu mai mare uşurinţă dacă ar exista in lume o atmosferă de largă comprehensiune. Pactul celor patru tinde să creeze această atmosferă. Tot pentru asigurarea acestei atmosfere, declaraţia asupra parităţii de drepturi pentru Germania ------------------------------------ 1 trebuie să capete o valoare efectivă. Germania, declară d. Mussolini, nu poate fi constrânsă să rămână mereu desarită în mijlocul unei Europe înarmate. RAPORTURILE FRANCCO-ITALIENE I.« sfârşit, d. Mussolini a adus omagii guvernelor care au colaborat cu d-sa la elaborarea pactului și în special guvernului Daladier, a cărui atitudine loială și curagioasă a lăudat-o. Ducele a încheiat asigurând Adunarea că norii, cari se adunaseră pe cerul relaţiilor franco-italiene, s’au împrăştiat. Ultimele cuvinte ale Ducelui au deslănţuit o adevărată furtună de ovaţii entuziaste. Kie HR lîngf van Imvunstf Cuprinsul pactului Paris, 7 (Rador). — Agentia „Havas” publica un rezumat al pactului în patru. Pactul este compus dîntr’un preambul şi 6 articole. PREAMBULUL declara că scopul principal al pactului este de a face mai eficace metodele de procedură stabilite de pactul Societăţii Naţiunilor, fără ca hotărîrile celor patru puteri să poată vătăma drepturile vre-unui alt stat, de care ele n’ar putea să dispună fără asentimentul acestuia. Art. 1. prevede că Anglia, Franţa, Italia şi Germania s’au înţeles pentru a practica o politică efectivă de colaborare. Alt 2 stipulează că se vor face schimburi de vederi mai cu seamă în vederea aplicării dispoziţiilor pactului Societăţii Naţiunilor şi în special a prevederilor art. 10, relative la menţinerea actualului statut teritorial, ale art. 16, relative la sancţiuni în caz de conflict şi ale art. 19, relative la revizuirea tratatelor. Art. 3 prevede că în cazul unui eşec al conferinţei dezarmării, cele patru puteri se vor înţelege pentru a găsi soluţiuni la problemele rămase încă insolubile. Art. 4 precizează că Marile Puteri pot de asemenea să examineze împreună chestiunile economice care prezintă pentru ele un interes comun în Europa. Art. 3 fixează durata pactului la 10 ani şi prevede prelungirea lui automată pe o perioadă egală dacă nu se produce un preaviz în anul al optulea. Art. 6 stabileşte că orice contestaţie cu privire la înţelesul pactului va fi tranşată de textul francez. (Amănunte la Ultima Oră). Cuvântul României Acum câând pactul celor patru a fost parafat şi o mare îngrijorare s’a ridicat de pe pieptul popoarelor, nu trebue să uităm faptele ce au precedat deznodământul. Cine şi-ar fi închipuit atunci când, înainte de marele război, România era o ţară mică, glasul ei ar fi putut fi auzit, ascultat, şi chiar în parte hotărîtor, pentru deslegarea marilor probleme internaţionale ! Atunci ţările cele mici erau mimai satelite cu importanţă mărginită; ele stăteau umile la uşa congreselor celor mari, — precum s’a întâmplat la 1878, la congresul din Berlin. România cea cu 7 jumătate milioane locuitori n’avea pe atunci glas la Capitol. Dar lumea a mers înainte. Un mare război se încinge, iar după încheerea lui, România răsare Stat cu peste 18 milioane populaţie şi cu întindere teritorială peste îndoit. Deodată România este alta. Ultimele două luni au fost vreme de mare frământare în politica internaţională. S’au dezbătut chestiuni de mare înălţime vitală pentru unele popoare, s’au prevăzut izbucniri violente şi parcă reînceperea sinei noiii tragedii la fel cu aceea încheiată la 1918, dacă, nu una încă şi mai primejdioasă. Pe linia întâia a acţiunii, am întâlnit pe acei diplomaţi şi oameni de stat cari conduc destinele omenirii şi, ■— fapt demn de păstrat în mintea şi inima noastră, — printre aceştia a fost de rândul acesta, — pentru întâia oară în istoria României, — şi reprezentantul ţării noastre. România a stat pe planul întâia. România n'a mai stat la portiţa de din dos a măreţului palat unde cei mari hotărau de soarta celor mici. România a fost la egalitate şi a apărat interesele de la egal la egal şi nu numai atât, dar a luat parte la desbaterea cea mare care privea interesele întregii omeniri. Acesta este un fapt istoric ! El trebue însemnat fiindcă este pentru România, începutul unui nou capitol în Istoria sa. Fireşte, la acest fapt, istoric de aci înainte, a contribuit şi valoarea recunoscută a noului însărcinat să apere cauza ţării noastre, dar ce-ar fi putut face omul cel mai genial dacă ar fi trebuit să fie purtătorul de cuvânt al unei Românii mici, cu 7 jumătate milioane locuitori ? Glasul României s’a ridicat de astă dată cu îndrăzneală şi a ta»m băgat de seamă, fiindcă este glasul unei ţări care reprezintă în lume o putere. Dacă în ochii noştri nu pare această ţară nouă a ceea ce este, evenimentele din urmă ar trebui să ne spună că ne-am înălţat în lume până acolo încât stăm de vorbă cu cei mai mari pe acelaş picior, drepturile noastre nu mai sunt ameninţate de călcâile celor puternici. Puterea este, ca şi bogăţia, apărătoarea demnităţii omeneşti. Precum cel sărac este umil prin sărăcia lui, tot la fel cel slab poartă capul plecat fiindcă-i lipseşte mijlocul de a-şi susţine dreptatea. E bine să avem încredere în spiritul de dreptate şi înaltele simţiri ale omenirii, dar ceea ce este mai bine încă, este să ai puterea care dă totdeauna independenţa. Să luăm aminte la tot ceea ce se petrece in Istoria omenirii. România este o ţară destinată să înainteze, aşa că, de azi până peste un secol să poată îi vecina apropiată a marilor puteri. Puterile ei de viaţă, bogăţia, întinderea teritorială, bărbăţia prolifică a românului vor impune înălţarea care dă de gândit celor cari luptă spre a ne revizui graniţele. De aceea avem o mare datorie să ne încordăm toate puterile spre a menţine România în cuprinsul ei de astăzi, pentru ca să zboare neîncetat către culmile care-i sunt ursite de istorie. La desnodământul marilor controverse politice, care s-au desbătut şi se desbat încă, România a participat cu stăruinţă şi cu sârguinţă, reprezentantul ei, îndeobşte apreciat, şi-a îndeplinit datoria pe de o parte fiindcă dreptatea era cu noi, pe de alta, fiindcă la spatele acestei dreptăţi ştia că are o forţă. România Mare nu este numai o vorbă goală. Dar această situaţie a creiat îndatoriri mari şi mai tuturor acelor români cari, fie în orice fel, au misiunea de a sta pe linia întâia a cârmuirii româniei. Această mare datorie revine şi presei şi tuturor celor cari sunt însărcinaţi să exercite înrâuriri asupra sufletului , şi a cugetării românilor. Căci nimic nu face pe om mai tare decât credinţa că este tare. Să înrădăcinăm această credinţă mai ales în generaţiile care încep să vie, şi România va fi in curând o mare putere. CONSTANTIN HACALRAŞA 8 MAI 1866—6 IUNIE 1930 La 8 Mai 1868,' fniemeidtomî dinastiei române, Principele Carol de Hohensollern, a pus pentru prima oară piciorul pe pământul românesc, debarcând la ora 4 la Turnu Severin. La ora 8 punct prințul se urcă iar'o trăsură deschisă, înhămată cu opt cai mici şi „trăsura pomi prin noapte str- o iuţeală turbată". După două zile, la 10 Mai 1866, principele Carol îşi face intrarea triumfală în Bucureşti, iar în după amiaza aceleiaşi zile, depune jurământul de credinţă către ţară. După 64 de ani, la 6 Iunie 1930, coboară din văzduhuri la Vadut Cuşuhii, principéte Carol., Exact după două zile, intocmai ca si marele său ■predecesor, in după amiaza zilei de 1 Iunie 1930, principele Carol ‘de a-' pune jurământul de credinţă către ţară şi este proclamat Regele tuturor Românilor. Cum a Intrat in ţară Domnitorul Carol Avionul cu care a sosit in ţară M. S. Regele, defileului Ciucea (Cluj) sburând deasupra Raidul aviatorului Mattem Nem-York, ? (Rador). — O telegrama dinNovosibirsk anunta ca aviatorul Mattem a fost văzut azi dimineaţă la 10, după ora locală, eburând în direcţiunea oraşului Tolta, cu o viteză de aproximativ 300 km., pe oră. —— XOX— AVIATORUL MATTERN Pedeapsa cerută pentru Gereke Berlin, 7 (Radar). — In procesul intentat fostului comisar al Reichului, Gereke,ministerul public a cerut o pedeapsă de șase ani închisoare, 100.000 mărci amendă și ridicarea drepturilor civile pentru inculpat. Gereke este inculpat de deturnări de fonduri în prejudiciul fondului de propagandă al statului afectat realegerii președintelui Hindenburg în demnitatea pe care o ocupă. Deasemeni, i se mai impută deturnări de fonduri, în defa- Iuarea asociațiunilor comunale rurale germane. Rasturnarea unui autocamion cu excursionişti Berlin, 7 (Rador). — Un accident de automobil cu urmări grave s’a petrecut astăzi, între localităţile Ohlau şi Gruentanne (Silezia). Un mare autocamion care transporta optzeci de membrii ai organizaţiei tineretului din Scharnhorst, revenind dela o întrunire, s’a răsturnat de pe un pod In vid. , mama acestei nenorociri, se înregistrează un mort, şi 47 de răniţi, dintre cari mai mulţi i gr»*. înfrânaţi snecula! Economiştii noştri cari conduc destinele ţării sunt preocupaţi de înaltele teorii internaţionale pentru rezolvirea crizei mondiale, dezinteresându-se insă de micile lucruri ce sunt în imediata lor apropiere şi în măsură de a le soluţiona. Ziarul economic „Argus“ publică tabela preţurilor generală pe luna trecută, tabelă din care c reese că cele mai urcate cifre sunt ale mărfurilor — produse româneşti — cari se găsesc în cea mai mare abundenţă pe piaţă. Preţurile medii ale tuturor mărfurilor ar fi cam de 37 de ori mai mare decât în 1916. Socotiţi, că la 1916 viaţa începuse a se scumpi la noi din cauza răsboiului care dura de doi ani pe alte fronturi Ei bine, în ţara grâului şî a porumbului; in ţara cu hambarele pline, în ţara petrolului « mii de sonde în plină producţie; în ţara în care Marea, Dunărea, lacurile şi râurile pot hrăni milioane de oameni, — mălaiul e de 40 de ori mai scump ca în 1916, sarea de 41 de ori, pâinea de 40 de ori, cartofii de 66 de ori, brânza de 51 de ori, peştele de 50 de ori, gazul de 50 de ori, jimbla de 64 de ori. Ne aflăm, fără discuţie, în faţa unui sistem condamnabil de speculă ce înfloreşte sub ochii închişi ai autorităţilor. Am înţelege să câştige producătorii, căci pe ei apasă greutatea impozitelor, dar speculanţii de ce? Mulţimea asuprită de atâtea nevoi pretinde guvernului şi Camerei de comerţ să intervină fără întârziere spre a pune capăt jafului inadmisibil al speculatorilor. Perioada de timp rece şi ploios care a caracterizat luna Mai anul acesta, continuă să se menţie, deşi au trecut aproape secesile şi din iunie, şi unele regiuni de munte încă se mai semnalează ninsoare, în altele focul mai pâlpâie în sobe şi pretutindeni frigul opreşte un loc mersul vegetaţiei. Numai arareori câte o rază de soare, puţină căldură şi pe alocuri câte un crâmpei de cer senin, amintesc de primăvară; ele nu reuşesc însă să schimbe impresia lăsată de un timp prea rece şi prea umed, pentru epoca la care ne aflăm. O SITUAŢIE EXCEPŢIONALA Incontestabil, perioada aceasta marchează o situaţie cu totul excepţională. De multă vreme n’am mai avut o lună mai atât de rece şi atât de ploioasă. Ceea ce formează Insa caracteristica ei este o frecvenţă cu totul neobişnuită a zilelor acoperite. Aceasta şi explică de altfel de ce în cursul zilei temperaturile maxime n’au răuşit să se ridice prea mult şi de ce impresia de rece s’a resimţit atât de mult, deşi minimele nonpea n'au fost prea coborâte. . 1 Nebulozitatea atât de mare a lunii trecute a făcut ca soarele să strălucească prea puţină vreme şi implicit a produs un deficit termic. Aşteptam încheerea tuturor calculelor ce se fac de Institutul meteorologic pentru ce la lumina cifrelor să potens dau nou mai multe amănunte. Pentru un moment însă putem preciza că creşterea neobişnuită a nebulozităţii se datoreşte unei invazii puternice şi continue a masselor de aer oceanic bogate in vapori de apă, care pe măsură ce înaintau spre interiorul continentului se condensau, dând naştere la diferite forme de nori. Invazia aceasta la rândul ei trebue pusă In legătură cu o distribuţie a presiunei care încă nu a hiat caracteristica de vară. TIMPUL PROBABIL In momentul în care comanda situaţiei atmosferice va fi luată de regimul de mare presiun® din Azore, vom putea anunţa o îndreptare definitivă a vremei. Până atunci timpul încă se vo menţine variabil, cu ploi locale, dar cu tendinţa de a se îndrepte tot mai mult şi de a se întălri I cu câteva grade. _— ----sos-—-----STAREA TIMPULUI Ploi şi averse fără de sfârşit Cauzele asasinării ministrului afgan la Berlin Berlin, 7 (Rador). — Asasinarea ministrului Afganistanul») pare sa fie o crimă politică, dar în acelaș timp are aerul unei răsbunări dictate de „legea sângelui4". După unele informaţîuni, sindentul asasin era rudă cu Gulám Nadir Sah, fost ministru al Afganistanului la Moscova, cand a fost asasinat acum câteva luni, întrucât crima a fost săvârşită la localul legației, se presupune că asasinul va fi extrădat pentru a fi judecat de iritaim lelettev țara ."•