Universul, iunie 1934 (Anul 51, nr. 146-175)
1934-06-01 / nr. 146
Anul al 51-lea Nr. 146 Vineri 1 Iunie 1934 IN FIECARE ZI HUIAUA A fost o vreme în care nuiaua era folosită numai în şcoli, băşicând educativ degetele copiilor pentru ca slovele să se întipărească nefolosite în minte. Aflu însă că un proprietar viteaz a găsit de cuviinţă să îi redea altă întrebuinţare hotărîndu-se a dărui sătenilor din comuna lui măcar atâta instrucţiune cât se dărueşte tâlharilor din temniţi. E o îndrăsneală neobişnuită să încerci a urni viaţa unui sat întreg în zilele neagricole spre o altă muncă cinstită. Curgea o gârlă în preajma moşiei, cu un prund nisipos în care sălciile au prins uşor rădăcină; acum din răchiţi împletesc de zor oameni şi copii, coşuri şi panere pe care le desfac în oraş pe bani buni. E o poveste simplă ca acele din cărţile de şcoală, dar adevărată şi puternică, ridicată intr’un sat din marginea Capitalei de un om ager în însufleţiri. Va fi odată să îi însemn mai mult şi mai limpede truda hotărîtă cu care preface un sat. Astăzi dela nuiaua împletită, de la salcia care în biserici încununa bună vestire, să pornim ,cu gândul spre satele în care ar putea să înflorească meserii. Ce fac stăpânii sufleteşti ai săracelor ţinuturi, pe care le tot slăvim că sunt bogate, prin ce ar putea produce? Am putea să avem iar sute de olari, de dulgheri, de pietrari, de ţesători pentru toată vlaga câtă azi prisoseşte câmpului? Icoana vremii ne axată mai pretutindeni alcătuiri omeneşti care au pierdut rostul şi nu înţeleg sâ-şi găsească o muncă. Sânt până şi orăşele întregi care lâncezesc în amorţire, şi în tristeţea provinciei cu oamenii care nu au ce face, care rabdă păragina şi sărăcirea fără să vrea nimic, fără să încerce nimic, lipseşte o înţelegere a rostului omenesc. Poate numai pentru că ar fi prea multe de făcut. Adrian Mamin SPRE BISERICĂ ,acum, diarpeci de ani Citim în UNIVERSUL din 31 Mai 1885 : : „ Dorim cu toţii crearea industriei naţionale. Chiar dacă am produce bine în apicultura, numai cu ea am avea o viaţă economică cu desăvârşire unilaterală. Pentru ca o naţiune să trăiască bine, trebue să aibă şi agricultură, şi industrie, şi comerţ. Trebue dar să voim crearea unei industrii naţionale. Dar prin ce mijloace putem ajunge ca ţinta noastră să se realizeze ? Cestiunea e foarte grea şi merită o de aproape cercetare, căci de ea depinde viitorul nostru. Nu împărtăşim de locvederile de a crea industria naţională prin protecţia vamală. =Peterstarg. Afară de reducerea pe calea ferată, ofiţerii au primit prin decret imperial o reducere de 50% în teatre, lucru care făcu o prea bună impresie din cauza micei lor lefi. = In Bucureşti, pe cheiul Dâmboviţei, se va clădi un nou local pentru şcoala de veterinărie. După planul făcut de d. architect Cerchez şi înaintat ministerului domeniilor, această clădire va costă aproape un milion de lei. Duminica la Paris pe dealul basilicei Sacré.Coeur Cel mai lung tunel In Italia se construește o nouă linie de cale ferată care leagă Florenţa cu Bolonia şi cu care se mândresc inginerii peninsulei. Această lucrare colosală cuprinde 3 tuneluri care de fapt nu constituesc decât unul singur. Primul are o lungime de 13.510 metri, de îndată ce trenul iese din acest tunel, pătrunde Intr’o a doua galerie lungă de 3 kilometri, la sfârșitul căreia linia trece pe un pod înalt, spre a intra în sfârșit intr’un al 3.1ea tunel de 7 kilometri lungime. Vechiul traseu al căii ferate se afla la 600 metri deasupra nivelului mării; linia trece acum la albia 300 de metri înălțime. Autostrăzi uriaşe Faţa de desvoltarea circulaţiei cu automobilele se proiectează, din iniţiativă italiană, construirea unor autostrăzi ce vor forma o reţea enormă europeană. In acest proect sunt prevăzute deocamdată patru autostrăzi. Una va lega Lisabona de Madrid, va trece prin Barcelona—Marsilia—Genova— Neapole până la Sofia şi Bucureşti. A doua va porni din Calais şi va trece prin Paris, Dijon, Berna, Sofia şi Istambul, trecând prin Milano, Veneţia şi Triest. A treia va acoperi parcursul Paris — Bucureşti prin München, Salzburg şi Viena. A patra autostradă va lega Bruxelles de Varşovia prin Colonia şi Berlin. . Le vom vedea oare înfăptuite , curând ? Formol in apa de ploae Compusul chimic întrebuinţat ca desinfectant sub numele de formol a fost descoperit, în cantitate mică, în apa de ploae. Se crede că el ia naştere în atmosferă sub influenţa radiaţiilor solare. Incontestabil, America este ţara tuturor excentricităţilor. Spiritul yankeu a creiat cele mai bizare tipuri umane şi a dat naştere unei mentalităţi cu care noi, europenii, cu greu ne vom familiariza vreodată. Toate manifestările lor — în artă, în poezie, în mecanică, in arhitectură, pretutindeni — toate au ceva straniu şi grandios care ne diferenţiază şi ne lasă totdeauna la o respectabilă distanţă. Cele afirmate mai sus îşi pot găsi o explicaţie şi o justificare printr’un raţionament absurd, dacă vreţi, şi negativ. II voi cita pe Capone, ilustrul gangster al Statelor Unite, care, în Europa, la noi, ar fi fost cotat un simplu şi inexpresiv borfaş, dar care acolo a luat proporţiile unui uriaş erou de epopee. In toate manifestările lor, cum spuneam mai sus, americanii pun mult spirit creator şi de foarte multe ori... humor. Aşa, de pildă, se spune că de curând într’un mare ziar un gentleman a publicat un anunţ cerând in căsătorie o femeie , care să împlinească anumite condiţii şi „care să ştie să-l conducă”. In aceiaş zi primeşte telegrafic următoarea întrebare laconică: — De mână ? Keeps DE AZI PE MÂINE DE MANA ? Fildeş sintetic După cum anunţă ziarele germane, la o recentă şedinţă a uniunii chimişiiiilor germani s-a prezentat o comunicare prin care autorii afirmau a fi obţinut fildeş sintetic. Materialul acesta are aceiaşi tărie cu fildeşul natural şi se poate lucra la fel de bine. Minunile naturii Văzut de pe pământ, curcubeul este unul dintre cele mai frumoase spectacole ale naturii. Văzut din cer, fenomenul este şi mai măreţ. Până in clipa de faţă, doar o mână de aviatori au avut ocazia să-l contemple din înalturi: în această situaţie curcubeul nu mai apare ca tui arc de cerc, ci ca un cerc perfect ce pluteşte pe un nor, sub avion. Centrul acestui cerc este alb, iar marginile au cele şapte culori, în pături concentrice. Umbra avionului se desluşeşte perfect în centrul alb al cercului. E un spectacol care nu se uită niciodată. încălţăminte cu metale preţioase Cu ocazia ultimelor serbări de la curtea regală engleză, s-a remarcat că un mare număr de doamne purta pantofi garnisiţi cu paladiu, un metal preţios care este socotit în clipa de faţă ca fiind mai scump decât aurul. Paladiul costă 100 lei gramul; el este mai rar decât platina, dar se găseşte de obicei în aceleaşi zăcăminte. Experţii au căutat ani de zile un metal preţios care să se poată aplica cu uşurinţă pe obiectele de piele. Aluminiul este socotit ca prea puţin decorativ, aurul ca prea sclipitor, iar argintul se înegreşte prea repede. Paladiul, în schimb, pare să aibă toate calităţile. încălţămintea decorată cu el nu atinge preţuri prea exagerate, deoarece metalul aceste se poate aplica în lamele extrem de subţiri. Industria engleză va profite de sigur de această modă, căci 95% din producţia mondială de paladiu provine din Africa de Sud sau din Canada. Frumusețe spaniolă Note medicale Senorita Oberon Intr’un costum sevilan. TUBERCULOZA PULMONARA LA BATRANI Tuberculoza pulmonară este foarte frequentă la bătrâni. Astfel, în Anglia, la 100.000 locuitori, mor 22.54 bărbaţi, 10.51 femei, între 45.64 ani. De la 65 ani, mor 11.90 bărbaţi şi 5.90 femei. In Statele Unite, între 45.64 ani mor de tuberculoză 23.71 bărbaţi şi 12.45 femei; dela 65 ani în sus mor 20.40 bărbaţi şi 14.90 femei. In Franţa, dela 45-59 ani, mor de tuberculoză 53.6 bărbaţi şi 22.9 femei; dela 60 ani în sus mor 33.5 bărbaţi şi 10.4 femei. In Elveţia, dela 40-49 ani, mor de tuberculoză 25.8 bărbaţi, 17.6 femei; dela 50-59 ani, mor 29.2 bărbaţi şi 16 femei; dela 60-69 ani, mor 29 bărbaţi şi 22 femei; dela 70-79 ani, mor 23.1 bărbaţi şi 20.9 femei. Peste 80 ani, mor 8.8 bărbaţi şi 8.3 femei. Din punct de vedere social, tuberculoza celor înaintaţi în vârstă, este mai periculoasă decât tuberculoza celor tineri, deoarece atenția este mai puțin atrasă asupra ei și pentru că se descopere mai greu, trecând neobservată. (Carnet medical). Dr. UNIVERSUL Am Asta se poate vedea numai dupa doua-trei spălaturi, întrebarea e cum trebue spălată ca sa se păstreze cât mai bine? Cu fulgi de săpun LUX! LUX păstrează toată elasticitatea țesăturilor de mătase naturală sau vegetală, pentru lingeria fină Lugoj, 29 Mai Astăzi, la ora 2’45 d. a. a sosit în localitate, venind din Timişoara, corul Asociaţiei institutorilor din Bucureşti, sub conducerea maestrului Nicolae Opancea. După cum am anunţat, Asociaţia bucureşteană a ţinut de a sa datorie să concerteze şi în oraşele din Banat, unde muzica şi cântul sunt predilecţia bănăţeanului. Manifestaţia de simpatie, colegialitate şi dragoste pe care populaţia lugojeană au făcut-o bucureştenilor, a fost o mare sărbătoare de înfrăţire şi reculegere sufletească. Datorită revizoratului şcolar, în frunte cu d-nii Cornel Mircea, Tiberiu Stan şi Grigorie Bugarin, cum şi propagandei făcute de învăţători în comunele din judeţ, la primirea oaspeţilor au luat parte peste 2.000 de persoane, în frunte cu tot ce are Lugojul mai select. PRIMIREA IN GARA La intrarea trenului în staţie o masă compactă de oameni se afla pe peron. Gara, frumos pavoazată cum nu a fost din 1920 când a venit în vizită Regele Ferdinand. Pe frontispiciul gării se află o frumoasă placată cu cuvintele: „Bine aţi venit”. La coborârea din tren muzica reg. 17 inf., sub comanda d-lui căpitan Iosif Klein, intonează un frumos marş naţional românesc. Corul „Vidu”, sub conducerea talentatului compozitor Filaret Barbu, a cântat: „Bine aţi venit cu noi”, iar corul „Lira”, sub conducerea d-lui prof. Ioan Bacău, a cântat: „Eroi au fost”. D. dr. Alexandru Bircescu, primarul municipiului, urează oaspeţilor bun venit, asigurându-i că populaţia lugojeană laolaltă cu satele din jur îi primeşte cu toată căldura şi dragostea frăţească. Aminteşte trecutul cultural al Lugojului, scoţând în relief persoanele marcante — martirii naţionali — care şi-au jertfit totul pentru apărarea limbei şi credinţei strămoşeşti. D. revizor Cornel Mircea, în numele învăţătorimii din jud. Severin, salută pe corişti, arătând misiunea învăţătorului în edit , cutea masselor româneşti D-sa concretizează apoi ideea unificări sufleteşti care trebue cimentată între Vechiul Regat şi provinciile alipite făcând să dispară cuvintele „Voi” şi „Noi’’. D-şoara Olimpia Teodora, scriitoare, în numele profesorilor secundari, spune că asociaţia profesorilor secundari din jud. Severin se asociază cu toată dragostea manifestaţiei de simpatie pe care corpul didactic primar, o arată institutorilor cântăreţi bucureşteni. In numele bucureştenilor răspunde d. Gheorghe Eftimie, revizor şcolar al Capitalei. HORA DE ÎNFRĂŢIRE La ieşirea din gară, pe piaţeta din spatele ei, muzica militară cântă o horă românească. Vizitatorii laolaltă ca lugojenii formează o mare şi impozantă horă, pe care d. primar dr. Bircescu o denumeşte „Hora înfrăţirei”. Pe tot parcursul străzilor de la gară până la hotel Dacia, sunt înşirate şcoalele primare şi secundare din Lugoj, copiii având steguleţe şi flori, pe care le aruncă oaspeţilor. Balcoanele caselor pavoazate cu diferite covoare naţionale româneşti erau înţesate de public cari svârlea cu nemiluita buchete de flori. Cortegiul impunător, s’a oprit în faţa restaurantului Dacia unde d. inspector gen. şcolar N. Gh. Dinescu a rostit o cuvântare, amintind din istoria Banatului, despre lupta dârje dată de învăţătorii confesionali români pentru răspândirea slovei româneşti. LA MORMINTELE MARILOR LUPTĂTORI ROMÂNI La ora 5 d. a. oaspeţii, însoţiţi de localnici, s’au îndreptat către cimitirul ort. român. Aci au vizitat şi s’au prosternat în faţa mormintelor: Ioan Vidu, Grozăvescu, Valeriu Branişte, Eftimie Murgu, Vlad dela Marina, Coriolan Brediceanu şi Casin Munteanu. S’au depus coroane şi s’au rostit cuvântări. Dela cimitir întreaga asistenţă a venit la restaurantul Dacia, unde i s-a servit masa. La ora 9 seara, în sala teatrului municipal, institutorii bucureşteni au dat un frumos şi reuşit concert. BANCHETUL După concert a urmat un banchet dat de prefectura judeţului şi primăria municipiului. Pe lângă oaspeţi şi corpul didactic au luat parte şi d-nii dr. Alexandru Bircescu, Cornel Mircea, Tiberiu Stan, profesori: Simionescu, dr. Peteanu-Bacău, Dumitru Grigorescu poliţaiul oraşului, Proşteanu, Nicolae Opreanu, Filaret Barbu, dr. Tiberiu Sevici, Titus Popovici — ambii deputaţi — preotul Jigorea, eo- Ionel Drăghici, d-na şi d. Piţu, Linţea, d-na Olimpia Teodoru, etc. Le banchet d. prefect Victor Curuţiu a toastei pentru M. S. Regele; d. dr. Bircescu pentru guvern; d. N. Gh. D.nescu, inspector general, pentru d. ministru al instrucţiunii; d. Gheorghe Eftimie, revizorul Capitalei în numele institutorilor din Bucureşti, pentru învăţătorii din jud. Severin. D. Cornel Mircea, revizor şcolar, mulţumeşte bucureştenilor pentru vizita ce le-a făcut, aducând elogii ziarului „Universul” pentru apărarea ce a luat învăţătorimii întru câştigarea drepturilor legale. Roagă pe reprezentantul nostru să se facă ecoul sutelor de învăţători din această sală, şi să transmită d-lui Stelien Popescu directorul ziarului „Universul, mulţumirile lor. In numele „Universului” răspunde d. Popescu-Costeşti, redactorul ziarului nostru din localitate. Banchetul s’a sfârşit la ora 5 noaptea. Dimineaţa cu trenul de 8, bucureştenii au părăsit oraşul. BANATUL CULTURAL Grandioasă manifestaţie culturală la Lugoj Primirea corului institutorilor bucureşteni. — Mani£esţatia de stradă. — Concertul Corul învăţătorilor bucureşteni în mijlocul lugojenilor Foto DORA -OOOXOOO VANZĂTOR DE ZIARE, HOT Constanţa, 29 Mai De la depozitul de mare Ţeposu din Constanţa a dispărut vânzătorul de ziare Martin Solomon, de 19 ani, originar , com. Măldaia (Sălaj), însumi dusi suma de o mie lei proveita din vânzarea ziarelor îcredinţate. Hoţul a fost arest azi. Depozitarii din ţară să-i fbă în vedere la caz că se prezenta pentru angajament. Martin Solomon Stofe de mobile si de perdele covoare, corpuri , toate acestea le gasiți'HI SZÉKELY & RÉTI O Un mobilier frumos lipsit de un cadru prielnic se aseamănă cu o femeie îmbrăcată în rochie de bal dar nepieptănată și fără pantofi. • Covoarele, draperiile și luminatul, sunt temeiul unui interior artistic. Székely & Réti au inaugurat o secţiune de artă decorativă, unde veţi găsi covoare şi stofe de calitate aleasă, de stil modern, cu desene şi culori exclusive. Sfaturile arhitecţilor noştri decoratori sunt la dispoziţia Dv. —----------S. A. BUCUREŞTI, CALEA VICTORIEI 66-68 noului f de formă »IIV , în metal, cu 10 *iblet*. AcoăPP cutiuţă înhî6t în ea atâtea posibilităţi de lecuire... La dureri de cap şi împotriva oricăror indispoziţii, luaţi numai PH|AAAAAAAAAAAABA/W\^ : Éli III II! Bi S Nr. 82 din I CEI TREI CERCETAŞI L De vânzare la tofi chioşcarii şi vânzătorii de joare Prețul Lei 4 CU. CAM.U6. BAYER BICICLETE pentru băeţi şi fete Triciclete Trotinete Căruţe p. copii Articole p. sport Radiete Articole de voiaj Mingi şi jucării p. grădină, strand, plaje Preţuri cftine ODEON 94 Str. Lipscani 94 (Piaţa Sf. Gheorghe) antim.Tesella11 CURATA PLACUT SI BINE Stomacul şi Intestinele După o masă copioasă după un chef, la o stricare a stomacului şi contra oricărei indispoziţii datorită unei rele mistuiri,purgativul „TYP"este de nepreţuit DE AVUT PRETUTINDENI Dormitoare de nuc Lei 8500,,, Sufragerii de nuc Lei 8000 —Studiouri 10.000.—Camere pt. copii Lei 6000. - bucătării Lei 3500.—şi tot felul de mobile soliditate garantată. Mobile curbate şi Parchete se găsesc cu preţurile cele mai eftine la FABRICILE MARIN V. CANEA Şos. Mihai Bravu 35 Tramvai 16, 24 şi 26. Tel. 2.4325