Universul, noiembrie 1934 (Anul 51, nr. 299-313)

1934-11-01 / nr. 299

Anul al 51-lea Nr. 299 Joi 1 Noemb­rie 193? Lansarea submarinului MiwacZ/uh€4£0ecuib O ceremonie navala destul de rară PROFESORUL DE POEZIE Gestul ministrului Lapedatu merită, laudă. A propus la cate­dra vacanţa de estetică literară a Universităţii Cluj, pe marele poet Octavian Goga. Iată o noutate, şi un semn bun de în­ţelegere al literaturei Cine ar putea mai nimerit să însufleţească educaţia tinere­­tului în frumuseţile versului, dacă nu acest poet. Insfărşit peste formalismul titlurilor care au fost în birocraţie dar nu la sfinţirea unei culturi ce este de mult consacrată, se dă locul de cinste talentului. Ne gândim la obiecţiunile care odinioară ar fi întâmpinat lec­ţiile pe care tânărul Mihail E­­minescu încă de la douăzeci de ani le-ar fi putut dărui, şi ar fi trebuit să cerem suirea pe catedră a scriitorului încă din trecut, când invitat de un pro­fesor ca să lămurească tinere­tului crezul său literar, poetul a dăruit Universităţii din Bu­cureşti una din cele mai înăl­­­­ţătoare lecţii. Dacă odinioară s’a spus că obţinerea catedrei universitare , se câştiga prin nepotism, să în- [ semnăm cu mulţumire princi- ■ piul nou al d-lui ministru La­pedatu, că se poate alege un profesor deasupra politicei, pe baza meritului. Va fi poate timpul să ne gân­dim la acest principiu şi pen­tru proză d osebind dintre pre­mianţii naţionali, pe acei care sunt indicaţi să contribue ast­fel la mărirea prestigiului în­văţământului superior. Vestea va bucura pe toţi scriitorii câţi nu erau întodeau­­na înţeleşi de către profesori, întru­cât în multe ţări menta­litate, prea didactica, oprită la vechi norme, nu mai înţelegea poezia , iar explicaţia artei va fi întrecută de iniţieri. Şi cursul pe care îl va preda profesorul Octavian Goga, va fi o nouă carte, pentru poezie. ADRIAN MANIU Hârtia imp­er­­meabila Un procedeu bun pentru im­permeabilizarea hârtiei este ur­mătorul : Facem o soluţie tare de clei în care picăm câteva picături de acid acetic. Apoi, la un li­tru de soluţie adăugăm 30 gra­me bicromat de potasiu. Cufundăm hârtia în această soluţie şi o lăsăm să se îmbibe bine, o scoatem și o uscăm la lumină. I Citim in „UNIVERSUL“ din ,­­ 31 Octombrie 1885: I — De vreo trei săptămâni în | portul Brăila mulţime de vapoare­­ I se încarcă; se zice chiar că în cu- I rând vor mai sosi încă peste 60 I de vapoare engleze, care vor es- . I porta cereale; ceea ce este de re- | marcat, este că nu numai în cursul verei, dar nici chiar acum un an, nu s’a văzut o aşa mare activi- t tate; preţurile deşi nu sunt tocmai avantajoase, totuş însă sunt favo-­­ rabile.­­ Paris. Situaţia nu se îmbuna- t lăţeşte, ba din potrivă, Brissar chiar se şi gândeşte să-şi dea de­­misia la deschiderea Camerei; pro­­­babil cu nădejdea că Grevy o va I primi , dar acest lucru nu se va I întâmpla. I Este sigur că el ar fi foarte bucuros să se retragă şi unele ziare devotate lui vorbesc deja despre un cabinet Clemenceau. = Ştirile din ţară în privinţa semănăturilor de toamnă sunt îm­bucurătoare. I = Marii comercianţi de vinuri din Francia, auzind că în Româ­nia s’a făcut anul acesta mult şi minunat vin, au cerut ministrului frances în Bucureşti ştiinţă de preţurile cu cari s’ar putea preda vinurile noastre la gara Bucureşti. Arhitectură budistă Temple din Indochia* UNIVERSUL CU In drum spre Piramide Paris—Nisa - Monte Carlo TURISMUL ROMÂN Activitatea Societăţii Acade­mice de turism „Turismul Ro­mân“ este îndeobşte cunoscută. Cea mai veche societate de tu­rism din ţară are peste o sută de excursiuni în ţară şi străi­nătate. Marele ziar ,,Universul“ cu ocazia împlinirii a 50 ani de la înfiinţare, dorind a organiza o călătorie în Italia, a încredin­ţat organizarea acestei călăto­rii tot Societăţii Turismul Ro­mân. Succesul pe care l-a avut această excursiune, precum şi cele de Paşti,­­ un tren special în Italia şi cursa specială a va­porului „Dacia“ în Egipt şi Pa­lestina exclusiv numai pentru excursioniştii Turismului Ro­mân,­­ au întrecut toate aş­teptările şi este şi astăzi în min­tea celor peste 1000 excursio­nişti, ordinea şi perfecta orga­nizare a acestor excursiuni. So­cietatea Academică Turismul Român cu binevoitorul concurs al ziarului „Universul“, a orga­nizat şi pentru vacanţa Crăciu­nului excursiunile de mai jos : Egipt — Palestina 22 Decembrie — 9 Ianuarie O călătorie cu elegantele va­poare „Dacia“ şi „Regele Carol“, care ne dau posibilitatea de a ve­dea Bosforul, Istanbulul cu Cor­nul de Aur, Dardanelele, Arhi­pelagul Grecesc, Atena cu Acro­pole etc. este un lucru pe care multă lume îl invidiază. Turis­mul Român în dorinţa de a face cunoscute nu numai frumuse­ţile naturale, nu numai acele lucrări ale Egyptului la care omenirea de mii de ani stă ui­mită în faţa lor, ci doreşte ca orice bun creştin măcar o sin­gură dată să cunoască locul un­de s’a născut Acela ce a dorit înfrăţirea oamenilor, locul un­de a fost răstignit Acela ce a iubit atât de mult pe oameni, o călătorie în Palestina la Sf. Mormânt, Ierusalim cu Ghetse­­mani, Golgota, Nazarethul, Beth­­leemul, Iericon, Marea Moartă, și Valea Iordanului. Egiptul cu Alexandria, Cairo, Heliopolis, Memphis cu necropola de la Sakkara, Piramidele etc. sunt lucruri ce rămân neșterse în sufletul fiecăruia. Paris — Nisa — Monte Carlo — Milano — Venezia 22 Decembrie — 8 Ianuarie Altă excursiune a „Turismu­lui Român“. A descrie Parisul e suficient a cita cuvintele lui Goethe către Eckerman: Inchi­­pueşte-ţi un oraş imens, unde fiecare pod, fiecare pas, fiecare Piaţă, are un mare trecut, unde la fiecare colţ de stradă s’a desfăşurat un fragment din Is­toria Franţei, din Istoria ome­nirii. Nisa — Monte Carlo. Mirage sub cerul mediteranian, paiaţe şi Cazinouri scânteietoare, gră­dini magnifice dau celor după un an de neobosită activitate, posibilitatea câtorva zile de dulce odihnă şi agrement în­­­­tr’un cadru de strălucire care­­ nu poate fi egalat de nici o altă staţiune similară. Costul ex­­cursiunilor : Egypt — Palestina 13.850, 18.950, 21.950 lei; Paris — Nisa — Montecarlo 16.850 lei; Coasta Dalmata 7.950 ; Berlin 9.850 lei. In preţ intră: transportul, pensiunea complectă, circuite cu autocare şi ghizi, muzee, viza paşapoar­telor, etc. înscrierile Însoţite de un acont de 5000 lei se primesc la Societatea Academică „Tu­rismul Român“ Palatul Funda­ţiei Carol I, Piaţa Palatului, bi­roul de turism A. R. P. A. Tele­fon 380.83. Cum ne putem îmbogăţi repede Tânărul Iosifescu e ca toţi tinerii din generaţia lui, ahtiat de bani şi de femei. Pe când aşteaptă, pe Calea Victoriei, să vie dintir’o , clipă intr’ă l­a adorata sufletului său, îşi aruncă ochii­­în vitrina­ unei, librării din apropiere. Printre „ultimele noutăţi“ el distinge o carte frumos bronza­tă pe care stă scris cu litere mari, strigătoare: Mijlocul de a te îmbogăţi repede. Imediat intră în magazin şi vrea să o cumpere. Vânzătorul îi împachetează­­cartea şi i se adresează inspaiu­­ant. —­­îmi permiteţi în acelaş timp să vă ofer şi volumul care co imptelCiteiază această carte ? !— Cum să nu! Cu plăcere! Dar care e acela 7 — Codul Penal. KEOP. Cum ajungem 173 ani Omul care a atins extrema bătrâneţe este probabil acel ce­tăţean din Bogota, în San­ Sal­­vador, care a murit la 173 ani. Era un metis, anume Michel Solis, pe care doctorul Luis Hernandez făcându-i o vizită, l-a găsit lucrând voiniceşte la grădina sa. Pe atunci acest Matusalem a­­vea 158 ani1, întrebat de doctor, a răspuns voiniv că vârsta­­sa fabuloasă era datorită felului său de viaţă regulată, fără nici un fel de excese. „Nu mănânc decât odată pe zi, zicea el De mai bine de un secol, m’am obii­nuit să paş­esc la 1 şi 15 ale fiecărei luni şi în­­­­ aceste zile nu beau decât apă, cât pot mai multă. Afară de asta, las totdeauna alimentele să se răcească îna­inte de a le mânca. Acestui regim simplu îi atri­­bui eu longevitatea mea“. O masă pe zi! Cine s’ar putea mulţumi cu aşa ceva chiar a­­vând perspectiva să trăiască o sută de ani! Impermeabilizarea fructelor In California, patria fructe­lor, lămâile, portocalele, merele şi perele sunt învelite, înainte de a fi exportate, cu un strat foarte subţire de parafină şi trecute în urmă printr’o ma­şină care le dă un lustru fi­nal. Stratul de parafină împie­dică evaporarea apei conținută în fructe şi deci smochinirea lor. Prezentarea fructelor capătă prin lustrul ce-i dă stratul in­vizibil de parafină un aspect atrăgător. nul­­ mBilical. DIABETUL ŞI GRAVIDITATEA In graviditate apare glicozu­­ria şi acetonuria, cari nu ce­dează nici prin regim, nici prn insulină. Femela in momentul naşterii poate prezenta fenomene de acidoză, dispnee. In epoca gravidităţii femeia sănătoasă prezintă o uşoară gli­­cozurie, fără a fi diabetică şi fără ca glicemia (zahărul , sânge) să crească. Hiperglce­­mia provocată poate fi foarte pronunţată în graviditate. A­­ceste tulburări dispar după ter­minarea gravidităţii. Ele pot reapare, chiar se pot agrava, în sarcinile următoare. Pot apare tulburări grave, dia­betice, la femeile cari în sarci­nile anterioare nu prezentase­ră de­cât turburări ușoare. In cazuri foarte rare, diabe­tul poate apare brusc în prima sarcină, în luna 2—3-a și se e­­xagerează în lunile 5—7. Dacă o femee diabetică devi­ne gravidă, diabetul se agra­vează aproape întotdeauna. Femeile diabetice sunt puţin apte pentru concepţie. La în­ceputul sarcinii, simptomele diabetice se agravează şi rezis­tă tratamentului, agravarea e­­xagerându-se în lunile 5—7; dacă acest period se trece cu bine, sarcina poate ajunge la termen. Se cere o supraveghere mi­nuţioasă în timpul naşterii şi după naştere, căci accidentele de acidoză simt foarte frec­vente. In ceea ce ce priveşte influen­ţa diabetului mamei asupra co­pilului, trebue să se ştie urmă­toarele: concepţia e grea, se produc avorturi, se poate pro­duce un hidraminos ce pro­voacă o naştere prematură. Chiar la o naştere normală he­­reditatea diabetică, există în 35 la sută cazuri. Azi insulina permite comba­terea accidentelor. O femee dia­betică gravidă trebue observată de aproape pentru a se comba­te accidentele. Cu un regim moderat şi cu insulină, se pot menţine feme­ile diabetice gravide în bună sănătate şi se pot salva de complicaţiile grave. (Journal des praticiens). Dr. P. In perioada de la Memphis, a­­cum 7000 ani, regii îşi construiau, pentru a le servi de morminte, pi­ramide de piatră, cu baza pătrată. Cele patru colţuri ale bazei repre­zentau cele patru puncte cardinale iar vârful piramidei se presupunea Prospectul care arată condi­ţiile împrumutului vorbeşte şi de valoarea legală a leilor cu cari se vor plăti dobânzile şi titlurile eşite la sorţi ale împru­mutului înzestrării: „Stabilitatea Leului. Plata do­bânzilor şi amortizărilor se va face în lei, aşa cum sunt defi­niţi prin legea monetară din 7 Februarie 1929, adică 1 leu corespunzând cu valoarea le­gală de azi a unei cantităţi de 10 miligrame aur cu titlu 0.900’’. Nici o primejdie nu poate a­­meninţa timp de patruzeci de ani, economiile depuse de sub­­scriitori, în noul împrumut. Nu numai o datorie patrio­tică, dar şi interesele evidente ale oricărui om cu grije de a­­verea lui, îl îndeamnă să nu păstreze banul ascuns, ci să-l dea cu încredere, nevoilor Țârii. •ie După calculele distinsului da­că atinge cerul. Trei din aceste pi­ramide uimesc prin dimensiunile tor - ele sunt opera regilor Keops, Kephren și Mycerinus, faraoni ai dinastiei a patra. Cea mai mare dintre piramide, aceea a lui Keops, la care după Herodot au lucrat tematician, prof. I. Tutuc, re­zultă că la o subscripţie de 2 miliarde jumătate, la împru­mutul­ înzestrării, subscriitorii vor câştiga la trageri trimes­triale începând cu 1 Februarie 1935, şi continuate pânâ la a­­mortizarea completă, următoa­rele premii: 100 titluri vor obţine neapărat câte 3.000.000 lei fiecare; 200 titluri vor aduce posesori­lor câte 1.000.000 lei; 400 titluri vor beneficia de câte un premiu de jumătate milion; 400 titluri vor câştiga câte un sfere de milion lei; 600 titluri vor da subscriito­­­­rilor câte 100 (una sută) mii­­ lei; *. 1 Restul obligaţiunilor vor fi rambursate prin trageri la sorţi cu 1.200 lei fiecare.­­ Avarntagiile acestor rambur­sări şi prime, sunt considera­bile:’ 100.000 sclavi timp de 20 ani, cari erau schimbaţi la fiecare 1­4 luni. Poporul exasperat de atâta sufe­rinţă, le-ar fi luat corpurile arun­­cându-le.­­ Buletinul împrumutului Piramidei de la Giseh Moartea avocatului Tache Policrat La scurt timp după moartea avocatului distins din Craiova, Mihail Policrat, fost de mai multe ori parlamentar, a înce­tat ori din viaţă fratele său, Tache Policrat, fost câteva de­cenii membru al baroului din Bucureşti. încă de tânăr, el s-a afirmat ca un element pregătit şi eloc­vent. A debutat, ca proces mai im­portant, susţinând, alături cu d. Aurel Eliescu, interesele părţii civile în procesul faimos al cri­mei lui Candiano Popescu, a­părat de avocaţii Delavrancea şi Petre Gradişteanu. De câţiva ani, Policrat era suferind şi apărea numai ra­reori la bară. Take Policrat este Şi autorul a numrroase studii şi cercetări de drept şi sociologie, printre care cităm: Pământ şi vot; Leg­ilaţiunea muncii; Liberta­tea cuvântului, a scrisului şi a presei în România Mare. El mai avea în manuscris, gata de ti­par, un important studiu eco­nomic, care va apare postum. Adunarea generală a asoc. „Cultul Patriei” Duminică, a fost adunarea generală a asociaţiei „Cultul Patriei“, sub preşedinţia d-lui profesor universitar Marin Şte­­fănescu, la sediul său din str. Cobălcescu 21. Şedinţa se des­chide prin evocarea a doi din­tre cei mai distinşi membri ai asoc. „Cultul Patriei“ , Ştefan Lambru, fost preşedinte al Li­gii Culturale, şi marele indu­striaş Grigore Alexandrescu,­­ decedaţi în cursul acestui an. Intrându-se în ordinea de zi, comisia censorilor dă cuvenita descărcare. Se cooptează noul membri. Apoi se face o dare de seamă a activităţii asociaţiei, care a avut să lupte cu greutăţi materiale, nefiind subvenţio­ ţ nata de stat. Cauzele care au determinat înfiinţarea asociaţiei „Cultul Patriei“, au fost: Nevoia de a pune cât mai grabnic capăt i­­moralităţii, necinstei, jafului în banul public, lipsei de patrio­tism, îndepărtării de la datinele şi credinţa strămoşească, ne­­sincerităţii în viaţa publică, ne­păsării faţă de streinii cari se infiltrează în viaţa statului, răsturnării valorilor, nedreptă­ţii, neglijenţei in înzestrarea armatei, etc. Aceste stări de lu­cruri doinuesc încă şi pare că tot mai intens. Astfel, necesitatea asoc. „Cul­tul Patriei“ apare mai imperi­oasă ca oricând. Mulţi preoţi şi învăţători de la sate înfiinţea­ză secţiuni de-ale „Cultului Pa­triei“. Continuându-şi deci activita­tea cu aceiaş demnitate, şi în viitor ca până în prezent, asoc. „Cultul Patriei“ va deveni cât mai neîntârziat marea forţă de care neamul nostru are o ur­gentă nevoe pentru primenirea sa sufletească, morală şi na­ţională. ­XX ♦ X XX­ PREMIUL loan N. Roman Premiul de poezie „loan N. Roman“, 1934, a fost decernat de comitetul premiilor din Bu­curești poetului Grigore Săl­­ceanu, colaborator la pagina literară a ziarului „Universul“. ——-----ooQ.­fr:Qoo----------­ 74 Activitatea partidului poporului in jud. Hunedoara Orăştie, 29 Octombrie Zilele trecute, s’a întrunit la Deva, sub preşedinţia d-lui ge­neral Nicolae St. Diaconescu, comitetul judeţean al partidului de sub şefia d-lui mareşal Ave­­rescu. La această întrunire, care s’a ţinut în casele d-lui Augustin Herbay, fostul primar al Devei, au participat reprezentanţii tu­turor sectoarelor din oraşe şi judeţ. Intre lucrările care au preo­cupat această adunare amin­tim : cercetarea situaţiei actua­le politice; alegerea vice-preşe­­dinţilor în persoana preasfinţi­­lor Septimiu Ionaş, vicarul Ha­ţegului şi Vaier Goron, proto­popul ortodox al Geoagiului; a­­legerea d-lui loan Indrei, proto­pop prt. şef al sectorului Avram Iancu, din Brad şi al protopop. Vaier Goron, la O­­răştie, din Geoagiu, până la de­semnarea altor titulari; com­pletarea comitetului judeţean provizoriu, cu d-nii Andronie Radu din Hartagani, Bozian Iu­lian din Mintia, Dobrovicescu Mihai din Livezeni şi Pascha Ga­vril din Pietroşeni; s’au a­­probat măsurile propuse privi­tor la constituirea unui fond pentru organizaţie, activarea organelor in subordine şi mij­loacele de propagandă. S’a decis ţinerea unei mari­­ întruniri în ziua de 27 Decem­brie 1934, la Pui. ­•♦♦♦♦ ! MARELE PREMIU REGELE CAROL II a fost decernat de către Soc. Scriitorilor Români roma­nului RUSOAICA de GIB MIHAESCU Această valoroasă lucrare se află la a patra ediţie şi ob­ţine încă un succes neconte­stat. Edit. „NAŢIONALA­ CIOR­NEI“ 1161 r plăcută şi sănătoasă, graţie SOBELOR cu ardere CONTINUĂ Avantajele sobelor cu ardere continuă sunt multiple şi anume: • sunt ECONOMICE pentru că consumă pu­ţin combustibil şi au o putere de radiare mult mai mare decât sobele obişnuite şi mai ales pentrucă ra­diază căldura ime­diat, nu ca sobele de teracotă care se în­cing mult mai târziu. Mergeţi la cel mai apropiat magazin de fierărie sau de menaj şi cereţi să vi se arate sobele cu ardere continuă. • sunt PRACTICE pentru că cărbunii sau lemnele se introduc odată în sobă şi ard timp de 24 ore fără n­i­c­i o supraveghere. Deci economie la per­sonal de serviciu. Căldura se poate regla după dorință, iar ma­nipularea este cât se poate de ușoară. Gospodinele vrednice Se îngrijesc din vreme în vederea iernei cu CC Ol*­ă pentru lustruit parchetele, QlOSUVUL pentru duşumele, mobile, lavoare, calorifere, etc. Mtbol pentru vopsiri albe, pastă pentru înegrit burlanele. Ml*QC1lm­­ină pentru argintat sobe şi tot ce este ne­cesar pentru buna întreţinere a gospodăriei. Toate acestea se găsesc su preţuri originale ale fabricei la depozitele noastre din : Bucureşti, Str. Lipscani 106, Calea Doro­banţi 84, Cal. Rahovei 129, Str. Buzeşti, 1, Moşilor 211, Văcăreşti 52—54, Ploeşti, Piaţa Fructelor 4, Craiova, Piaţa Unirii 30, Galaţi, Str. Braşoveni 12, Iaşi, Strada I. C. Brătianu 155, stiPumiL ,,z­immer“ cruţă rufele şi este foarte economic fiind fabricat pe bază de untdelemn. ZIMMER & Co. S. A. R. 19 Fabrici de uleiuri vegetale, lacuri şi vopsele . Pomi fructiferi şi de ace tufe, trandafiri şi vite altoite furnizează în calitate superioară PEPINIERELE STIRBEY, BUFTEA Reprezentanţa generală: Bucureşti 2, Str. Banului 2 — Cereţi catalog gratuit — 5334 CASSA AUTONOMA A MONOPOLU­RILOR REGATULUI ROMÂNIEI Direcțiunea Comercială Serv. Cumpărărilor PUBLICAŢIE Se aduce la cunoştinţa ge­nerală că în ziua de 15 De­cembrie 1934, ora 10 dimi­neaţa, se va ţine în localul Direcţiunii Generale C. A. M. din Bucureşti, B-dul Tache Ionescu No. 5-7, licitaţie pu­blică cu oferte închise pen­tru aprovizionarea Stabili­mentelor C. A. M. cu canti­tatea de : 1.200.000 kgr. hâr­tie şi cartoane diferite cali­tăţi. Licitaţia se va ţine în con­formitate cu dispoziţiunile L. C. P., a Regulamentului O. C. L. şi a „Normelor Generale de procurarea materialelor de către C. A. M.“ Pentru orice alte informa­­ţiuni, cei interesaţi se vor a­­dresa Direcţiunei Generale, Serviciul Cumpărărilor, în orice zi de lucru între orele 12-13, unde se poate consul­ta şi „Caetul de Sarcini“.9 PUBEICIŢIUME Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi, că, în ziua de 30 Noembrie 1934, ora 10, se va ţine, la Direcţiunea Specială P. T. T., sala de licitaţii, camera 14, licitaţie pentru procurarea următoarelor materiale necesa­re generatorilor de electricitate: a) 2.600 electrozi pozitivi, pen­tru elemente cu depolarizant aer; b) 500 elemente semi-uscate pentru aparate telefonice por­tative, cu dimensiunile 6X6X 10.5 cm. Licitaţia se va ţine în confor­mitate cu art. 88—110 din L.C.P. şi regulamentul O.C.L., iar ofer­tele vor fi închise şi sigilate. Furnitura trebue să îndepli­nească condiţiunile cadtului de sarcini No. 35—36, va fi pe ris­cul furnizorilor şi va fi predată Depozitului Central P.T.T., în termen de 45 zile dela primirea comenzei, franco de orice spese. Garanţia este de 5% din va­loarea furniturii oferite, în re­­cipisa Casei de Depuneri sau în efecte garantate de Stat. Plata după recepţie. Cartele de sarcini şi informa- Uuni se pot lua de la Sala de licita­ţii P.T.T., Camera 14, în orice zi de lucru, între orele 12-13,la No. 168329/1934. vm

Next