Universul, februarie 1935 (Anul 52, nr. 31-45)

1935-02-01 / nr. 31

Anul al 52-lea Nr. 31 Vineri 1 Februarie 1935 Literatură Aflu că scriitorul francez Paul Morand, care cercetează cu drag meleagurile româneşti, e în fruntea unei acţiuni lite­rare ce ne interesează deosebit. D-sa va alcătui cu ajutorul unor colaborări de seamă o an­tologie franceză cu tălmăciri din cei mai buni nuvelişti ro­mâni. Semnalăm această preo­cupare într’o epocă literară în care acest gen literar îşi are la noi tot mai puţini credincioşi. Dacă în poezia cu puţini edi­tori mai sunt încă destui dor­nici să îşi încerce talentul, în schimb în proză toate puterile din generaţia nouă par să fie atrase numai spre roman — pentru că bântuie o prejudecată în scrisul contimporan: „numai romanul se citeşte“. Proclamat de editori, crezut de scriitori, acest verdict a iz­butit să îndepărteze inspiraţia tocmai din acel gen care poate învedera mai strălucit talentul. E o sărăcie pe care o resimt, mai cu seamă revistele ce nu se pot alcătui din romane, nici numai di­n poezii, în vreme ce şi criti­ca nu îşi regăseşte prestigiul a­­vut pe­­ vremea lui Maiorescu sare Oherea. Faptul mai are însă o urmare ciudată. E aproape cu nepu­tinţă să avem romane bune, cât timp nu se ajunge la opera de ■mari proporţii printr’o pregătire ■pe care numai nuvela o reali­zează. (Cele câteva romane de valoare pe care le putem nu­măra, sunt fericite excepţii, şi în general se datoresc unor scriitori ajunşi la maturitatea scrisului prin nuvelă). Primejdia unor volume des­­lânate se învederează la cei ce ţin cu orice preţ să înceapă ■prin capodopere de mari pro­porţii. O altă pregătire nu în­­destul de folosită e traducerea marilor opere din literatura universală. Aşa zisul răgaz al bunilor noştri scritori, nu e îndestul de sistematic folosit spre a dărui culturei noastre tălmăciri desă­vârşite. Or, acea primejdie a schimo­nosirei graiului, se datoreşte în mare parte şi acestei lipse de grije în consolidarea prin cât mai multe opere a unui scris corect. Dacă vrem să ne amin­tim nu e mult de când se cerea un congres cultural spre a ho­­tărî­ asupra multor probleme de artă ce aşteaptă o deslegare în­­ţelecptă dela factorii hotărî­­torî. De ce intenţia bună at&t de greu ivită, a fost părăsită atât de repede? ADRIAN’ MANIC erupţia unui vulcan stins Se ştie că lângă muntele Vezuviu se află cunoscutele solfatare pe care le vizitează turiştii. Muntele „Solfatare" era considerat ca un­ vulcan stins, căci din secolul al 12-lea n’a mai făcut nici o erupţie. Acum câteva zile s’a deschis tetr­ş, subit, un crater de câţi­va metri diametru, din care a ţâşnit, la o temperatură de 20 m­ grade, noroi fierbinte şi o ploae de bolovani. Se crede că, mulţumită acestui fenomen, localităţile din împrejurimi au fost ferite de un puternic cu­tremur de pământ. Solfatarele sunt renumite pentru emanaţiunile sulfu­roase pe care le produc fără încetare; dacă se aprinde un chibrit deasupra crăpăturilor muntelui, se formează îndată nori groşi de vapori Pământul din crăpături, frumos colorat în galben şi portocaliu, este întrebuinţat de olari şi de zi­dari pentru tencuirea caselor. Parte tot locul solul este gău­nos; acum câţiva ani, un im­­giner, cu două ajutoare, mon­tase o instalaţie pentru capta­rea gazelor sulfuroase, dar pământul se deschise deodată sub ei şi înghiţi în adâncimi­le lui pe îndrăsneţi ingineri. Liberaţi de un cutremur In provincia Algarve din Portue^ia zidurile închisorii dela Solves au fost dărâmate de un puternic cutremur de pământ, care a adus strică­ciuni însemnate unul mare nu­m­ăr de locuinţe, producân­di o vie panică în public. Puş­căriaşă se văzură, de o dată in libertate şi n’au întârziat sâ profite de acest neaşteptat noroc spre a evada în toate direcţiile. Majoritatea deţinu­ţilor n’au putut fi încă prinşi „Telecordul Un inginer englez a pus la punct o invenţie graţie căreia un aparat, botezat „telecord”, înregistrează şi reproduce con­versaţiile telefonice Aparatul este bazat pe o combinaţie a telefonului şi a dictafonului Subdirectorul general al Poş­telor din Londra a avut mai multe convorbiri cu primarii din Birmingham, Leeds şi Newcastle. Conversațiile au fost reproduse în urmă de noul aparat, în modul cel mai sa­­ti.­făcător. Experiența a fost făcută cu acelaș succes și cu capitalele de pe continent. înainte de botezul aerului Citim în „UNIVERSUL" din 31 Ianuarie 1886: — Se afirmă câ astă­zi Turcia are sub arme 500.000 oameni. O mare parte din aceste forţe este concentrată în Asia, unde Poarta se teme ca nu cumva Perşii să a­­tace Bagdatul în urma înţelegerii ruso-persiane asupra cestiunii de delimitare. — Principele de Bismarck crede ca neevitabilă o ciocnire între Aus­tro-Ungaria şi Rusia, scrie un ziar german. Dacă Rusia ar birui, atunci ar avea Galiţa şi dacă Austria ar e şi victorioasă din această luptă, a­tunci ea ar uni sub sceptrul său toate provinciile polone.­­ Se depeşează din Madrid că provincia spaniolă Cuenca e de­vastată de locuite. Mizeria e la culme atât în Ma­drid cât şi în celelalte centre in­dustriale din Spania, unde lucră­torii fac demonstraţii, cerând de lucru.­­ Sofia. — Reservele cari au fost liberate mai înainte sunt din nou rechemate şi miliţienii cu vâr­sta mai mică de 30 ani sunt puși in armata activă. Se fac aprovizionări considera­bile spre a concentra trupele. PCAZlPCMÂIN­ f Un om cumsecade Mami și Samud veneau de la târg unde vânduseră marfă și acuma se intorcaau spre casă. Trecând pr.totr’o pădure și tot vorbind de una și de alta, Marcu îi spuse: — Dragă Samud, tu-mi da­torezi două mii de lei. Acum ai bani doar ai câștigat in târg două mii de lei, ai pu­tea să-mi plăteşti datoria. Samuel nu prea era dispus nici grăbit să-şi achite dato­ria faţă de Marcu şi căuta să-i facă fel de fel de teorii ca să amâne. La un moment dat, Marcu zăreşte un hoţ înarmat care venea după iei şi spune şi lui Marcu nenorocirea, şi în timp ce Samuel se gândea vesel că dela el n’are ce jefui căci nu avea bani asupra sa, Samuel se scotocea prin buzunare ,și foarte grăbit se apropie de el spimâindu **1. — Dragă Marcule, sunt un om cumsecade; îți plătesc da­toria chiar acuma. Ține două mii de lei. Ski-ul şi admira­torii lui de azi Generaţia de azi nu-şi dă seama cu câtă greutate spor­turile de iarnă au cucerit, fa­voarea publicului. Acum 30 de ani ele erau necunoscute.­­ Anul acesta sporturile de iarnă par a fi atcuns apogeul în toate ţă­rile Europei. SkiU­lt, deosebire, se prac­tică azi pe o scară foarte în­tinsă, în Elveţia, mai­­ cu seamă, până şi casele ţăra­­niil­or su­nt invadate de spor­tivi care vor să înveţe ski-ul. Profesorii de sporturi de iarnă se înmulţesc în mod surprin­zător şi­­ajung să câştige în mijlociu 200 lei pe oră. Iată o nouă profesie din cele mai rentabile şi totdeodată foarte sănătoasă, atât pentru maeş­tri cât şi pentru elevi. Prezicerile arhitec­ţilor americani Revista arhitecţilor din New- York publică o serie de prezi­ceri cu caracter tehnic pentru cei o sută de ani care vor veni. In 1940 se vor construi în An­glia primele poduri pentru co­pii, peste străzile şi şoselele cele mai aglomerate. In 1941 vom avea cea dintâi staţiune de televiziune. In 1945 se vor în­trebuinţa platforme plutitoare pentru serviciul transatlantic aerian. Un pod peste canalul Mânecii va fi terminat în 1962. In centrul Londrei se va ridica un aerodrom deasupra pămân­tului în 1976, iar în anul 2013 se va construi cel dintâi imo­bil de oțel. Un nou record al aviaţiei americane Maiorul Doolittle, un cunos­cut pilot american, a reuşit a­­cum câteva zile să străbată în­tregul continent, de la Los An­geles la New­ York, trecând prin Kansas City şi Cicago, în 11 ore şi 59 minute. Distanţa a­­ceasta reprezintă 3900 kilo­metri, care au fost parcurşi în cond­iţiuni atmosferice foarte grele 8 ore de ploae, ceaţă şi zăpadă. Aviatorul­ era însoţit de nevaista sa, şi a întrebuin­ţat un aeroplan cu 10 locuri pentru pasageri. Doolittle a fă­cut în medie 330 de kilometri pe oră, încercând să se menite la o înălţime de 3000 metri, lu­cru care nu i-a fost însă tot­deauna posibil. Acest sbor con­­stitue un record pentru străba­terea în sbor a Statelor­ Unite. Un mahomedan evlavios Ahmed Esh Sherif, mahome­dan habotnic, originar din Tri­polis, a recitat şi recită fără în­trerupere, încă din copilărie, de 2000 de ori pe zi, aceiaş rugă­ciune : „Doamne binecuvântea­ză pe Mahomed, profetul no­stru, familia şi prietenii lui, şi asigură salvarea lor”. Aceasta reprezintă o muncă de cel pu­ţin 6 ore pe zi. Ahmed nu şi-a acordat niciodată nici o zi de odihnă şi este hotărît să urmeze cu repetarea rugăciunii lin până la moarte. Pentru frumuseţe O elegantă pe masa de operaţii a specialistului de înfrumuseţare UNIVERSUL 1 Noua soartă a in­sulei Clipperton In 1523 Cortez, cuceritorul spaniol al Mexicului, descoperi în­ oceanul Pacific, la 2000 ki­lometri de Panama, o mică in­sulă cu o întindere de 2 kilo­metri pătraţi. Insula este cu­noscută sub numele de Clipper­­ton sau insula Patimii. Se zice că ea ar fi fost gu­vernată altă dată de un rege de rasă neagră; acesta decre­tase că toate femeile care vor debarca aci vor face parte de drept din haremul său. Una dintre ele revoltându-se, asasi­nă pe tiran, pe când dormea. Tragedia, cu urmări sângeroase, n’a fost descoperită decât câţi­va ani în urmă de un vas da război american; insula era pă­răsită şi echipajul n’a găsit fft­­cât schelete şi urmele adăpos­turilor foştilor locuitori. Proprietatea insulei Clipper­­ton a fost revendicată multâ vreme atât de Mexic cât şi de Franţa. In 1931 insula a fost atribuită în sfârşit acesteia din urmă. Crucișătorul­­ francez , Jeanne d’Arc, a fost însărcinat acum câteva zile să ia în stă­pânire insula Patimii. Ea po­sedă un golf admirabil pentru înființarea unei baze de hidro­­avioane. Invalid din închipuire La tribunalul din Clerken­­well (Anglia) s’a judecat acum câteva zie un proces de daune din cele mai curioase. In luna August d. Barnett Unfang a­­flându-se în plimbare într’un orășel de provincie a fost atins uşor de un automobil care se suise din greșeală pe marginea trotuarului. Trecătorul s’a ales numai cu o sgârietură fără im­portanță, la un picior. Reîntors acasă Unfang, fire foarte ner­voasă, se sugestiona în urma unei conversaţii cu un prieten prăpăstios şi începu să-și în­chipuie că lovitura primită ar putea avea consecințe foarte grave. Intr’adevăr, câteva câte­va săptămâni după aceasta bol­navul închipuit paraliză. Doc­torii constatară că Unfang nu simula câtuşi de puţin, dar că infirmitatea lui trebuia atri­buită unei imaginaţii morbide. Unfang a fost internat într’un spital şi a dat în judecată pe nenorocosul automobilist. Tri­bunalul a condamnat pe acesta din urmă la daune de 150 mii de lei, hotârînd ca toate con­secințele acestui caz nenorocit trebuesc suportate de cel care a provocat accidentul. Se crede însă că d. Barnett Unfang se va vindeca de curioasa formă de neurastenie de care suferă. imfe medicale ALCOOLISMUL MONDEN Alcoolismul monden are indi­­vidua­ltatea şi gravitatea sa propie. Nesiguranţa economică şi ideală a favorizat alcoolismul monden, ce s-a dezlănţuit prin căderea, frânei morale şi a fost încurajat şi întreţinut de modă şi snobism. Cocktail-urile sunt un pe­ricol prin dozele de alcoo­lice întrebuinţate. Aici există baruri pentru băuturi alcoolice în străzi, hoteluri­, chiar în f&­­mUM. Cocktailul a înlocuit ceaiul în multe familii Pretutindeni se poate cum­păra un c­oşuleiţ, ce conţine ma­terialul şi băuturile necesare pentru a face cocktail în tim­pul voiajului Manifestaţiile clinice ale al­coolismului monden sunt dis­crete, aceasta este particulari­tatea lor. Manifestaţiile sociale sunt grave, căci ating pe muţi. Ca profilaxie, sâ se insiste a­­supra consumării vinului nevâ­­tămător, ceea ce împiedică con­sumarea alcoolului foarte vătă­mător. Dr. P. (Carnet médiscal frangais) . • * tfî stăpâneşte soarta! Cine îşi stăpâneşte nervii, are ce» «nai bună garanţie câ va eşi învingător în greaua luptă a vieţii, mergând ferâ şovăire spre ţinta. Intâriti-îi c» Bromurul «Enoiu al cărui efect calmant şi tonic e totdeauna sîgur. Preparatul e complet inofensiv şi nu duce niciodată la obişnuinţă. Se gâseşte îfi farmacii şi droguerS la tuburi d­e ÎO­ţi 20 tabiete. Knoll A.-G., Fabrici chimice« tudwîgshafen/Rin. Înfiorătoarea crimă din Gernetul-Cricov (Prah­ova) Ploeşti, 29 Ianuarie Locuitorul Teodor R. Coşe­­reanu, din comuna Gernetul Cricov, în eroare de 48 ani, care se ocupa cu cumpărarea şi vânzarea pieilor de vite, a fost eră dimineaţă omorât în casă. Fiind văduv şi neavând co­pii, trăia singur. Un vecin, care avea treabă cu ei, a venit de dimineaţă şi a bătut la uşa care era încu­iată. Neprimind niici un râs­­puns s’a dus şi s’a uitat în ca­meră pe fereastră. Pe podele a văzut cadavrul oribil mutilat într’un tac de sânge. îngrozit, s’a dus repede de a anunţat jandarmii, cari venind la faţa locului au spart uşa şi au pătruns înăuntru. Nu au pu­tut găsi nici un indiciu care să-i poată pune pe urma cri­minali­lor Cadavrul prezintă numeroase lovituri în cap şi o tăeturâ -a­dâmcă în abdomen. Au fost anunţate autorităţile din Ploeşti de unde au plecat la faţa locului d. m­ocaror şte­­fan Popescu însoţit de d. dr. V. Vasiliu.Iaşi medic legist cari au procedat la facerea autop­siei. Victima avea copiii scrotfit cu 20 de lovituri de muche de topor, iar în abdomen lama ui­nui cuţit îi pătrunsese până în coloana vesttrebaiă. Din cercetările făcute s’a sta­­bilit câ ucisul încasase în ace­­iaş zi 10 mii lei pe nişte marfă vând­u­tă Se crede că mobilul crimei ar fi jaful.__________ Ziua Unirii românilor Festivităţile din Cehoslovacia Cu prilejul sărbătoarei na­ţionale a Unirii, au fost festivi­tăţi şi în Cehoslovacia. La Bratislava, „Uniunea cul­turală pentru Slovacia“, îm­preună cu „Societatea româno­­cehoslovacă” şi cu despărţă­mântul Uniunii ofiţerilor de re­zervă cehoslovaci din acel oraş ap., organizat în sala Camerei de­ comerţ, o serbare. D-na dr. J. Huskova-Flais­­hansova, lectoare de limba ro­mână la Universitatea din Bra­tislava a rostit cu acest prilej o conferinţă despre „România, ţara aliată“, cu proecţiuni. Un numeros şi select public a asistat la această frumoasă manifestaţie de amiciţie româ­­no-cehoslovacâ. In s­pecial s’a observat prezenţa reprezentan­ţilor armatei, cari se interesea­ză în­deobşte de chestiunile ro­mâneşti. La şcoala comercială din Salonic In prezenţa unui public nu­meros aromânesc, s’a serbat ziua Unirii la şcoala superioa­ră de comerţ românească din Salonic. Sala era frumos or­nată cu portretele M. S. Rege­lui Carol II şi ale familiei re­gale. După tedeumul oficiat de P. S. S. D. Brindu, preotul comu­nităţii aromâneşti din Salonic, la care a răspuns corul mixt al elevelor şi elevilor şcolii, a ur­mat cuvântarea ocazională ros­tită de d. prof. Mihail Nana, care a arătat celor prezenţi importanţa zilei de 24 ianuarie. A urmat un bogat pro­gram compus din poezii patrio­tice şi cântece executate cu mult brio de corul elevilor, con­dus de maestrul şcolii Petrica Popescu. Printre elevii cari au decla­mat s’au remarcat: Samara I. şi Lappa D., care au spus cu mult suflet românesc poeziile : Imn către Rege şi Paşa Has­san, de Gh. Coşbuc. După terminarea programu­lui, încheiat cu cântecul „Pe al nostru steag“ de director dr. C. G. Dan a invitat lumea aromâ­nească să joace, în curtea şco­lii, „Hora Unirii", cântată de fanfara elevilor. Printre invitaţi au fost d-nii: Gh. Trifu, consul general al României la Salonic, D. Bura­­cu, cancelar, D. Hagigogu, pre­şedintele comunităţii aromâ­neşti, d. şi d-na I. Varduli, ad­ministrator delegat, d. şi d-na Gh. Boga, directorul şcoalei pri­mare, d-rele Carafoli, Atana­­sescu, precum şi întregul corp didactic al şcoalei, părinţii ele­vilor etc, într-o atmosferă plină de en­­tuziasm şi dragoste frăţească, serbarea a luat sfârşit la ora 1 d. a. A. T. A. m Cântăreţii bisericeşti se agită Săptămâna trecută cântăreţii bisericeşti din Basarabia au ţi­nut o mare întrunire, la Chi­şinău. S’a protestat Împotriva tratamentului vitreg al autori­tăţilor faţă de dânşii şi s’au formulat deziderate spre a fi prezentate forurilor bisericeşti, guvernului şi parlamentului. S’au ţinut, deasemenea, în­truniri în mai multe oraşe din ţară, unde cântăreţii şi-au ară­tat mâhnirea şi durerea lor faţă de soarta mizeră ce li s’a creiat şi li se menţine. D. ministru al cultelor, Al. Lapedatu, a venit în mijlocul cântăreţilor, la congresul lor ge­neral, ţinut astă toamnă, în Bucureşti şi, recunoscând, în a­­devâr, reaua lor stare şi vitre­gul tratament, ce li se aplică, a făgăduit câ va lua, negreşit, mă­suri de îndreptare. Dar până a­­cum nu se vede nici urmă de realizarea făgăduelii. Curbele de sacrificiu, ridicate chiar mem­brilor cultelor minoritare, lor le-au fost lăsate mai departe, la salarii de 300—2000 lei, iar decretul-lege al cumulului pe ei i-a lovit întâi, silindu-i să se mulţumească doar cu o pâine neagră pe zi, răsplata unei munci de 3 şi 4 ani în şcoalele de cântăreţi pe care le învaţă ! Conducerea asociaţiei lor ge­nerale sesizată de această stare de lucruri şi îngrijorată de soarta cântăreţimii in special şi­ a bisericii în general, cheamă acum la o nouă campanie de revendicare a drepturilor ce li se cuvin pe toţi cântăreţii din ţară. O primă întrunire de stri­gare a durerilor lor se va ţine mâine, joi 31 Ianuarie, ora 6 d­. a., în sala mare a căminulu­­ preoţilor şi cântăreţilor dela patriarhie. ’ Sunt chemaţi toţi cântăreţii din Bucureşti şi împrejurimi, cum şi cei din provincie, cari s’ar afla întâmplător în Capi­tală, spre a se discuta şi lua ho­­tărîri dictate de împrejurări şi spre a-şi afirma odată mai mult solidaritatea în lupta de reali­zarea năzuinţelor lor sfinte­ WWWWWWAWWWWWWW\ POMI RODITORI ! Specialitate de CAIŞI,­­­MERI şi PRUNI, etc. Mari stocuri disponibile da preţuri avantajoasa cu PEPINIERA OR. E. GRINDESCU ŞTEFAN­EŞTI- ILFOV . Birou: Str. Lisabona 10. Bucureşti Hl. Telet. 207/77 ^ ^vvvvvvvvvsAivvvvvvvvvvvv~vvvvvvvs­ TRANSPORTURI BETLA DOMICILIU LA DOMICILIU în condiţiuni avantajoase assetivtă S­­M.R. DE GRUPAI Síit. ILFOV 3 - ------------­Tel. 3-92-40 ale ţării s| Fn&text de colopovb Policanăvtt şi Sfeşnic® Bigot»iceşti HICOLA1 i&NESCu Fsm­anul Curjii Rstale a! Sf. Pituri­­i Sf. MPwpolii ji Baistap i Sin ţari. ____ _ Bucureşti, Str. Pitagora 20 şi Splaiul Unirei ?3. Tete-I fon tei 54. Sucursale: O* * 1 aiova Ionescu Mihail — s­hişinSu Uniunea Oierului—Cluj Al. Anca — Radâuți Gh- Cavscu B. Vâlcea I. Arsenie. — In perminenta se găsesc clopote gata de toate gr*utSiile_si_de_­_fg_mai superioara calitate, garantate pentru 50 ani Pentru d. ministru al artelor Pensionarii teatrului Naţio­nal cari au ieşit la pensie după vechea lege ce prevede cote cu mult inferioare celor ale pen­sionarilor mai noui, roagă pe d. ministru al artelor să aibă în vedere şi situaţia lor destul de grea şi chiar nedreaptă, făcând cât mai de­vreme armonizarea pensiilor artiştilor teatrului Na­ţional. Citire a 73 la mia diss -XX * XX­ Organizarea in sindicat a cinematografiştilor din ţară Marţi, la ora 11 dim., a fost în saloanele Sindicatului alimen­tar din str. Academiei 8 (etajul îl), o întrunire a cinematogra­­fiştilor din Capitală şi delegaţi din ţară, cu care ocazie s’a ales un comitet compus din câţiva cinematograf­işti din Capi­tală şi provincie, care au pri­mit delegaţia de a activa şi or­ganiza această breaslă în Sin­dicat profesional. S’a discutat câteva importan­te chestiuni, cari cer o grabnică rezolvare. Taxa compozitorilor fondul aviaţiei, fondul cultura, cum şi noile impozite in pers­pectivă. Au luat cuvântul diverşi cine­­matografişti din Capitală şi provincie, expunând doleanţele acestora şi stăruind într’o ur­gentă activare a nou­ei asociaţii — aceasta pentru bunul inte­res al clasei, cât şi a marelui public spectator. Educaţia Sexelor de d. dr. ERACUE STERIAN cel mai mare succes de librărie din România Ediţia Vlîl-a adăugită şi re­văzută după cele mai noui cer­cetări ştiinţifice. Cuprinde, pe , înţelesul tuturor, toate ca­pito- 1 Ide care privesc genitalitatea speţei umane, cunoaşterea şî ■ combaterea boalelor sexuale. EDITURA ALCALAY - BUCUREȘTI Lei 75 exemplarul de 340 pagini 8 '"Ir Ai­a “ju­peSE VIO9EC­E la oameni­­, la aninale ||| INSTANTANEU dispar păduchii şi ploşniţele prin „SCAGIUL BILLS“ feriţi-vă de mitaţii. De vânzare la far­­macii si drbeuppî. Citiţi: „VESELIT

Next