Universul, februarie 1935 (Anul 52, nr. 31-45)
1935-02-01 / nr. 31
Anul al 52-lea Nr. 31 Vineri 1 Februarie 1935 Literatură Aflu că scriitorul francez Paul Morand, care cercetează cu drag meleagurile româneşti, e în fruntea unei acţiuni literare ce ne interesează deosebit. D-sa va alcătui cu ajutorul unor colaborări de seamă o antologie franceză cu tălmăciri din cei mai buni nuvelişti români. Semnalăm această preocupare într’o epocă literară în care acest gen literar îşi are la noi tot mai puţini credincioşi. Dacă în poezia cu puţini editori mai sunt încă destui dornici să îşi încerce talentul, în schimb în proză toate puterile din generaţia nouă par să fie atrase numai spre roman — pentru că bântuie o prejudecată în scrisul contimporan: „numai romanul se citeşte“. Proclamat de editori, crezut de scriitori, acest verdict a izbutit să îndepărteze inspiraţia tocmai din acel gen care poate învedera mai strălucit talentul. E o sărăcie pe care o resimt, mai cu seamă revistele ce nu se pot alcătui din romane, nici numai din poezii, în vreme ce şi critica nu îşi regăseşte prestigiul avut pe vremea lui Maiorescu sare Oherea. Faptul mai are însă o urmare ciudată. E aproape cu neputinţă să avem romane bune, cât timp nu se ajunge la opera de ■mari proporţii printr’o pregătire ■pe care numai nuvela o realizează. (Cele câteva romane de valoare pe care le putem număra, sunt fericite excepţii, şi în general se datoresc unor scriitori ajunşi la maturitatea scrisului prin nuvelă). Primejdia unor volume deslânate se învederează la cei ce ţin cu orice preţ să înceapă ■prin capodopere de mari proporţii. O altă pregătire nu îndestul de folosită e traducerea marilor opere din literatura universală. Aşa zisul răgaz al bunilor noştri scritori, nu e îndestul de sistematic folosit spre a dărui culturei noastre tălmăciri desăvârşite. Or, acea primejdie a schimonosirei graiului, se datoreşte în mare parte şi acestei lipse de grije în consolidarea prin cât mai multe opere a unui scris corect. Dacă vrem să ne amintim nu e mult de când se cerea un congres cultural spre a hotărî asupra multor probleme de artă ce aşteaptă o deslegare înţelecptă dela factorii hotărîtorî. De ce intenţia bună at&t de greu ivită, a fost părăsită atât de repede? ADRIAN’ MANIC erupţia unui vulcan stins Se ştie că lângă muntele Vezuviu se află cunoscutele solfatare pe care le vizitează turiştii. Muntele „Solfatare" era considerat ca un vulcan stins, căci din secolul al 12-lea n’a mai făcut nici o erupţie. Acum câteva zile s’a deschis tetrş, subit, un crater de câţiva metri diametru, din care a ţâşnit, la o temperatură de 20 m grade, noroi fierbinte şi o ploae de bolovani. Se crede că, mulţumită acestui fenomen, localităţile din împrejurimi au fost ferite de un puternic cutremur de pământ. Solfatarele sunt renumite pentru emanaţiunile sulfuroase pe care le produc fără încetare; dacă se aprinde un chibrit deasupra crăpăturilor muntelui, se formează îndată nori groşi de vapori Pământul din crăpături, frumos colorat în galben şi portocaliu, este întrebuinţat de olari şi de zidari pentru tencuirea caselor. Parte tot locul solul este găunos; acum câţiva ani, un imginer, cu două ajutoare, montase o instalaţie pentru captarea gazelor sulfuroase, dar pământul se deschise deodată sub ei şi înghiţi în adâncimile lui pe îndrăsneţi ingineri. Liberaţi de un cutremur In provincia Algarve din Portue^ia zidurile închisorii dela Solves au fost dărâmate de un puternic cutremur de pământ, care a adus stricăciuni însemnate unul mare număr de locuinţe, producândi o vie panică în public. Puşcăriaşă se văzură, de o dată in libertate şi n’au întârziat sâ profite de acest neaşteptat noroc spre a evada în toate direcţiile. Majoritatea deţinuţilor n’au putut fi încă prinşi „Telecordul Un inginer englez a pus la punct o invenţie graţie căreia un aparat, botezat „telecord”, înregistrează şi reproduce conversaţiile telefonice Aparatul este bazat pe o combinaţie a telefonului şi a dictafonului Subdirectorul general al Poştelor din Londra a avut mai multe convorbiri cu primarii din Birmingham, Leeds şi Newcastle. Conversațiile au fost reproduse în urmă de noul aparat, în modul cel mai sati.făcător. Experiența a fost făcută cu acelaș succes și cu capitalele de pe continent. înainte de botezul aerului Citim în „UNIVERSUL" din 31 Ianuarie 1886: — Se afirmă câ astăzi Turcia are sub arme 500.000 oameni. O mare parte din aceste forţe este concentrată în Asia, unde Poarta se teme ca nu cumva Perşii să atace Bagdatul în urma înţelegerii ruso-persiane asupra cestiunii de delimitare. — Principele de Bismarck crede ca neevitabilă o ciocnire între Austro-Ungaria şi Rusia, scrie un ziar german. Dacă Rusia ar birui, atunci ar avea Galiţa şi dacă Austria ar e şi victorioasă din această luptă, atunci ea ar uni sub sceptrul său toate provinciile polone. Se depeşează din Madrid că provincia spaniolă Cuenca e devastată de locuite. Mizeria e la culme atât în Madrid cât şi în celelalte centre industriale din Spania, unde lucrătorii fac demonstraţii, cerând de lucru. Sofia. — Reservele cari au fost liberate mai înainte sunt din nou rechemate şi miliţienii cu vârsta mai mică de 30 ani sunt puși in armata activă. Se fac aprovizionări considerabile spre a concentra trupele. PCAZlPCMÂIN f Un om cumsecade Mami și Samud veneau de la târg unde vânduseră marfă și acuma se intorcaau spre casă. Trecând pr.totr’o pădure și tot vorbind de una și de alta, Marcu îi spuse: — Dragă Samud, tu-mi datorezi două mii de lei. Acum ai bani doar ai câștigat in târg două mii de lei, ai putea să-mi plăteşti datoria. Samuel nu prea era dispus nici grăbit să-şi achite datoria faţă de Marcu şi căuta să-i facă fel de fel de teorii ca să amâne. La un moment dat, Marcu zăreşte un hoţ înarmat care venea după iei şi spune şi lui Marcu nenorocirea, şi în timp ce Samuel se gândea vesel că dela el n’are ce jefui căci nu avea bani asupra sa, Samuel se scotocea prin buzunare ,și foarte grăbit se apropie de el spimâindu **1. — Dragă Marcule, sunt un om cumsecade; îți plătesc datoria chiar acuma. Ține două mii de lei. Ski-ul şi admiratorii lui de azi Generaţia de azi nu-şi dă seama cu câtă greutate sporturile de iarnă au cucerit, favoarea publicului. Acum 30 de ani ele erau necunoscute. Anul acesta sporturile de iarnă par a fi atcuns apogeul în toate ţările Europei. SkiUlt, deosebire, se practică azi pe o scară foarte întinsă, în Elveţia, mai cu seamă, până şi casele ţăraniilor sunt invadate de sportivi care vor să înveţe ski-ul. Profesorii de sporturi de iarnă se înmulţesc în mod surprinzător şiajung să câştige în mijlociu 200 lei pe oră. Iată o nouă profesie din cele mai rentabile şi totdeodată foarte sănătoasă, atât pentru maeştri cât şi pentru elevi. Prezicerile arhitecţilor americani Revista arhitecţilor din New- York publică o serie de preziceri cu caracter tehnic pentru cei o sută de ani care vor veni. In 1940 se vor construi în Anglia primele poduri pentru copii, peste străzile şi şoselele cele mai aglomerate. In 1941 vom avea cea dintâi staţiune de televiziune. In 1945 se vor întrebuinţa platforme plutitoare pentru serviciul transatlantic aerian. Un pod peste canalul Mânecii va fi terminat în 1962. In centrul Londrei se va ridica un aerodrom deasupra pământului în 1976, iar în anul 2013 se va construi cel dintâi imobil de oțel. Un nou record al aviaţiei americane Maiorul Doolittle, un cunoscut pilot american, a reuşit acum câteva zile să străbată întregul continent, de la Los Angeles la New York, trecând prin Kansas City şi Cicago, în 11 ore şi 59 minute. Distanţa aceasta reprezintă 3900 kilometri, care au fost parcurşi în condiţiuni atmosferice foarte grele 8 ore de ploae, ceaţă şi zăpadă. Aviatorul era însoţit de nevaista sa, şi a întrebuinţat un aeroplan cu 10 locuri pentru pasageri. Doolittle a făcut în medie 330 de kilometri pe oră, încercând să se menite la o înălţime de 3000 metri, lucru care nu i-a fost însă totdeauna posibil. Acest sbor constitue un record pentru străbaterea în sbor a Statelor Unite. Un mahomedan evlavios Ahmed Esh Sherif, mahomedan habotnic, originar din Tripolis, a recitat şi recită fără întrerupere, încă din copilărie, de 2000 de ori pe zi, aceiaş rugăciune : „Doamne binecuvântează pe Mahomed, profetul nostru, familia şi prietenii lui, şi asigură salvarea lor”. Aceasta reprezintă o muncă de cel puţin 6 ore pe zi. Ahmed nu şi-a acordat niciodată nici o zi de odihnă şi este hotărît să urmeze cu repetarea rugăciunii lin până la moarte. Pentru frumuseţe O elegantă pe masa de operaţii a specialistului de înfrumuseţare UNIVERSUL 1 Noua soartă a insulei Clipperton In 1523 Cortez, cuceritorul spaniol al Mexicului, descoperi în oceanul Pacific, la 2000 kilometri de Panama, o mică insulă cu o întindere de 2 kilometri pătraţi. Insula este cunoscută sub numele de Clipperton sau insula Patimii. Se zice că ea ar fi fost guvernată altă dată de un rege de rasă neagră; acesta decretase că toate femeile care vor debarca aci vor face parte de drept din haremul său. Una dintre ele revoltându-se, asasină pe tiran, pe când dormea. Tragedia, cu urmări sângeroase, n’a fost descoperită decât câţiva ani în urmă de un vas da război american; insula era părăsită şi echipajul n’a găsit fftcât schelete şi urmele adăposturilor foştilor locuitori. Proprietatea insulei Clipperton a fost revendicată multâ vreme atât de Mexic cât şi de Franţa. In 1931 insula a fost atribuită în sfârşit acesteia din urmă. Crucișătorul francez , Jeanne d’Arc, a fost însărcinat acum câteva zile să ia în stăpânire insula Patimii. Ea posedă un golf admirabil pentru înființarea unei baze de hidroavioane. Invalid din închipuire La tribunalul din Clerkenwell (Anglia) s’a judecat acum câteva zie un proces de daune din cele mai curioase. In luna August d. Barnett Unfang aflându-se în plimbare într’un orășel de provincie a fost atins uşor de un automobil care se suise din greșeală pe marginea trotuarului. Trecătorul s’a ales numai cu o sgârietură fără importanță, la un picior. Reîntors acasă Unfang, fire foarte nervoasă, se sugestiona în urma unei conversaţii cu un prieten prăpăstios şi începu să-și închipuie că lovitura primită ar putea avea consecințe foarte grave. Intr’adevăr, câteva câteva săptămâni după aceasta bolnavul închipuit paraliză. Doctorii constatară că Unfang nu simula câtuşi de puţin, dar că infirmitatea lui trebuia atribuită unei imaginaţii morbide. Unfang a fost internat într’un spital şi a dat în judecată pe nenorocosul automobilist. Tribunalul a condamnat pe acesta din urmă la daune de 150 mii de lei, hotârînd ca toate consecințele acestui caz nenorocit trebuesc suportate de cel care a provocat accidentul. Se crede însă că d. Barnett Unfang se va vindeca de curioasa formă de neurastenie de care suferă. imfe medicale ALCOOLISMUL MONDEN Alcoolismul monden are individualtatea şi gravitatea sa propie. Nesiguranţa economică şi ideală a favorizat alcoolismul monden, ce s-a dezlănţuit prin căderea, frânei morale şi a fost încurajat şi întreţinut de modă şi snobism. Cocktail-urile sunt un pericol prin dozele de alcoolice întrebuinţate. Aici există baruri pentru băuturi alcoolice în străzi, hoteluri, chiar în f&mUM. Cocktailul a înlocuit ceaiul în multe familii Pretutindeni se poate cumpăra un coşuleiţ, ce conţine materialul şi băuturile necesare pentru a face cocktail în timpul voiajului Manifestaţiile clinice ale alcoolismului monden sunt discrete, aceasta este particularitatea lor. Manifestaţiile sociale sunt grave, căci ating pe muţi. Ca profilaxie, sâ se insiste asupra consumării vinului nevâtămător, ceea ce împiedică consumarea alcoolului foarte vătămător. Dr. P. (Carnet médiscal frangais) . • * tfî stăpâneşte soarta! Cine îşi stăpâneşte nervii, are ce» «nai bună garanţie câ va eşi învingător în greaua luptă a vieţii, mergând ferâ şovăire spre ţinta. Intâriti-îi c» Bromurul «Enoiu al cărui efect calmant şi tonic e totdeauna sîgur. Preparatul e complet inofensiv şi nu duce niciodată la obişnuinţă. Se gâseşte îfi farmacii şi droguerS la tuburi de ÎOţi 20 tabiete. Knoll A.-G., Fabrici chimice« tudwîgshafen/Rin. Înfiorătoarea crimă din Gernetul-Cricov (Prahova) Ploeşti, 29 Ianuarie Locuitorul Teodor R. Coşereanu, din comuna Gernetul Cricov, în eroare de 48 ani, care se ocupa cu cumpărarea şi vânzarea pieilor de vite, a fost eră dimineaţă omorât în casă. Fiind văduv şi neavând copii, trăia singur. Un vecin, care avea treabă cu ei, a venit de dimineaţă şi a bătut la uşa care era încuiată. Neprimind niici un râspuns s’a dus şi s’a uitat în cameră pe fereastră. Pe podele a văzut cadavrul oribil mutilat într’un tac de sânge. îngrozit, s’a dus repede de a anunţat jandarmii, cari venind la faţa locului au spart uşa şi au pătruns înăuntru. Nu au putut găsi nici un indiciu care să-i poată pune pe urma criminalilor Cadavrul prezintă numeroase lovituri în cap şi o tăeturâ -adâmcă în abdomen. Au fost anunţate autorităţile din Ploeşti de unde au plecat la faţa locului d. mocaror ştefan Popescu însoţit de d. dr. V. Vasiliu.Iaşi medic legist cari au procedat la facerea autopsiei. Victima avea copiii scrotfit cu 20 de lovituri de muche de topor, iar în abdomen lama uinui cuţit îi pătrunsese până în coloana vesttrebaiă. Din cercetările făcute s’a stabilit câ ucisul încasase în aceiaş zi 10 mii lei pe nişte marfă vândută Se crede că mobilul crimei ar fi jaful.__________ Ziua Unirii românilor Festivităţile din Cehoslovacia Cu prilejul sărbătoarei naţionale a Unirii, au fost festivităţi şi în Cehoslovacia. La Bratislava, „Uniunea culturală pentru Slovacia“, împreună cu „Societatea românocehoslovacă” şi cu despărţământul Uniunii ofiţerilor de rezervă cehoslovaci din acel oraş ap., organizat în sala Camerei de comerţ, o serbare. D-na dr. J. Huskova-Flaishansova, lectoare de limba română la Universitatea din Bratislava a rostit cu acest prilej o conferinţă despre „România, ţara aliată“, cu proecţiuni. Un numeros şi select public a asistat la această frumoasă manifestaţie de amiciţie româno-cehoslovacâ. In special s’a observat prezenţa reprezentanţilor armatei, cari se interesează îndeobşte de chestiunile româneşti. La şcoala comercială din Salonic In prezenţa unui public numeros aromânesc, s’a serbat ziua Unirii la şcoala superioară de comerţ românească din Salonic. Sala era frumos ornată cu portretele M. S. Regelui Carol II şi ale familiei regale. După tedeumul oficiat de P. S. S. D. Brindu, preotul comunităţii aromâneşti din Salonic, la care a răspuns corul mixt al elevelor şi elevilor şcolii, a urmat cuvântarea ocazională rostită de d. prof. Mihail Nana, care a arătat celor prezenţi importanţa zilei de 24 ianuarie. A urmat un bogat program compus din poezii patriotice şi cântece executate cu mult brio de corul elevilor, condus de maestrul şcolii Petrica Popescu. Printre elevii cari au declamat s’au remarcat: Samara I. şi Lappa D., care au spus cu mult suflet românesc poeziile : Imn către Rege şi Paşa Hassan, de Gh. Coşbuc. După terminarea programului, încheiat cu cântecul „Pe al nostru steag“ de director dr. C. G. Dan a invitat lumea aromânească să joace, în curtea şcolii, „Hora Unirii", cântată de fanfara elevilor. Printre invitaţi au fost d-nii: Gh. Trifu, consul general al României la Salonic, D. Buracu, cancelar, D. Hagigogu, preşedintele comunităţii aromâneşti, d. şi d-na I. Varduli, administrator delegat, d. şi d-na Gh. Boga, directorul şcoalei primare, d-rele Carafoli, Atanasescu, precum şi întregul corp didactic al şcoalei, părinţii elevilor etc, într-o atmosferă plină de entuziasm şi dragoste frăţească, serbarea a luat sfârşit la ora 1 d. a. A. T. A. m Cântăreţii bisericeşti se agită Săptămâna trecută cântăreţii bisericeşti din Basarabia au ţinut o mare întrunire, la Chişinău. S’a protestat Împotriva tratamentului vitreg al autorităţilor faţă de dânşii şi s’au formulat deziderate spre a fi prezentate forurilor bisericeşti, guvernului şi parlamentului. S’au ţinut, deasemenea, întruniri în mai multe oraşe din ţară, unde cântăreţii şi-au arătat mâhnirea şi durerea lor faţă de soarta mizeră ce li s’a creiat şi li se menţine. D. ministru al cultelor, Al. Lapedatu, a venit în mijlocul cântăreţilor, la congresul lor general, ţinut astă toamnă, în Bucureşti şi, recunoscând, în adevâr, reaua lor stare şi vitregul tratament, ce li se aplică, a făgăduit câ va lua, negreşit, măsuri de îndreptare. Dar până acum nu se vede nici urmă de realizarea făgăduelii. Curbele de sacrificiu, ridicate chiar membrilor cultelor minoritare, lor le-au fost lăsate mai departe, la salarii de 300—2000 lei, iar decretul-lege al cumulului pe ei i-a lovit întâi, silindu-i să se mulţumească doar cu o pâine neagră pe zi, răsplata unei munci de 3 şi 4 ani în şcoalele de cântăreţi pe care le învaţă ! Conducerea asociaţiei lor generale sesizată de această stare de lucruri şi îngrijorată de soarta cântăreţimii in special şi a bisericii în general, cheamă acum la o nouă campanie de revendicare a drepturilor ce li se cuvin pe toţi cântăreţii din ţară. O primă întrunire de strigare a durerilor lor se va ţine mâine, joi 31 Ianuarie, ora 6 d. a., în sala mare a căminulu preoţilor şi cântăreţilor dela patriarhie. ’ Sunt chemaţi toţi cântăreţii din Bucureşti şi împrejurimi, cum şi cei din provincie, cari s’ar afla întâmplător în Capitală, spre a se discuta şi lua hotărîri dictate de împrejurări şi spre a-şi afirma odată mai mult solidaritatea în lupta de realizarea năzuinţelor lor sfinte WWWWWWAWWWWWWW\ POMI RODITORI ! Specialitate de CAIŞI,MERI şi PRUNI, etc. Mari stocuri disponibile da preţuri avantajoasa cu PEPINIERA OR. E. GRINDESCU ŞTEFANEŞTI- ILFOV . Birou: Str. Lisabona 10. Bucureşti Hl. Telet. 207/77 ^ ^vvvvvvvvvsAivvvvvvvvvvvv~vvvvvvvs TRANSPORTURI BETLA DOMICILIU LA DOMICILIU în condiţiuni avantajoase assetivtă SM.R. DE GRUPAI Síit. ILFOV 3 - ------------Tel. 3-92-40 ale ţării s| Fn&text de colopovb Policanăvtt şi Sfeşnic® Bigot»iceşti HICOLA1 i&NESCu Fsmanul Curjii Rstale a! Sf. Piturii Sf. MPwpolii ji Baistap i Sin ţari. ____ _ Bucureşti, Str. Pitagora 20 şi Splaiul Unirei ?3. Tete-I fon tei 54. Sucursale: O* * 1 aiova Ionescu Mihail — shişinSu Uniunea Oierului—Cluj Al. Anca — Radâuți Gh- Cavscu B. Vâlcea I. Arsenie. — In perminenta se găsesc clopote gata de toate gr*utSiile_si_de__fg_mai superioara calitate, garantate pentru 50 ani Pentru d. ministru al artelor Pensionarii teatrului Naţional cari au ieşit la pensie după vechea lege ce prevede cote cu mult inferioare celor ale pensionarilor mai noui, roagă pe d. ministru al artelor să aibă în vedere şi situaţia lor destul de grea şi chiar nedreaptă, făcând cât mai devreme armonizarea pensiilor artiştilor teatrului Naţional. Citire a 73 la mia diss -XX * XX Organizarea in sindicat a cinematografiştilor din ţară Marţi, la ora 11 dim., a fost în saloanele Sindicatului alimentar din str. Academiei 8 (etajul îl), o întrunire a cinematografiştilor din Capitală şi delegaţi din ţară, cu care ocazie s’a ales un comitet compus din câţiva cinematografişti din Capitală şi provincie, care au primit delegaţia de a activa şi organiza această breaslă în Sindicat profesional. S’a discutat câteva importante chestiuni, cari cer o grabnică rezolvare. Taxa compozitorilor fondul aviaţiei, fondul cultura, cum şi noile impozite in perspectivă. Au luat cuvântul diverşi cinematografişti din Capitală şi provincie, expunând doleanţele acestora şi stăruind într’o urgentă activare a nouei asociaţii — aceasta pentru bunul interes al clasei, cât şi a marelui public spectator. Educaţia Sexelor de d. dr. ERACUE STERIAN cel mai mare succes de librărie din România Ediţia Vlîl-a adăugită şi revăzută după cele mai noui cercetări ştiinţifice. Cuprinde, pe , înţelesul tuturor, toate capito- 1 Ide care privesc genitalitatea speţei umane, cunoaşterea şî ■ combaterea boalelor sexuale. EDITURA ALCALAY - BUCUREȘTI Lei 75 exemplarul de 340 pagini 8 '"Ir Aia “jupeSE VIO9ECE la oameni, la aninale ||| INSTANTANEU dispar păduchii şi ploşniţele prin „SCAGIUL BILLS“ feriţi-vă de mitaţii. De vânzare la farmacii si drbeuppî. Citiţi: „VESELIT