Universul, iunie 1935 (Anul 52, nr. 148-162)

1935-06-10 / nr. 157

ASIGURAREA ,FRANCO-ROMÂNÂ, Fondată 1920 (M.O. 182/920), Bucureşti, Griviţei 23. Abonaţii şi cetitorii, asiguraţi pentru Iei 50.000, In combinaţiune cu loteria VI-a sau a VIl-a mixtă a statului, urmează a achita de urgenţă rata pe luna curentă — lei 258 — pentru a participa atât la tragerea Societăţii din 15 Iunie 1935, cât şi la tragerea clasei a IV-a a loteriei Statului din aceia­ zi, când se vor distribui premii In valoare de Lei 20S.746.000 DARUL* CARE PLACE INTOT­­DEAUNA... * ?■ Nu căutaţi... Oferiţi-i parfum­urile Bourjois, şi EA va fi încântată. MON PARFUM SOIR DE PARIS PRIN TEM­PS DE PARIS Veți putea astfel face an cadou dis­tins, la prețul de... Lei 60 — 400.* u immw PARFUMS BOURJOIS Creatorul fardurilor pastel, al par­fumurilor Mon Parfum și l­a Soir de Patier UNIVERSUL Vopsitorii cari lucrează nu numai cu mâinile ci şi cu capul s-au convins că vopsitul cu A L B O L care este mai alb, mai lucios şi mult mai durabil decât Zinkweissul, costă mai eftin, întrucât acolo unde se întrebuinţează vopsitul de 2 ori cu zinkweiss, ajunge o singură dată cu A L B O L, deci o economie de timp şi de material. A­LBOLUL precum şi toate vopselele se pot găsi cu preţ de fabrică la depozitele noastre din: RllPIi­PQfi Slr* Lipscani 100, — Buzeşti 1, — Rahova 129, DUblil 690 Calea Vâcăreşti 52-54, — Moşilor 211, — Dorobanţi 84 m şi - enmovM - ghliţi - ploeşti ZIMMER Co. S. A. R. 1836 Fabrici de uleiuri vegetale, lacuri și vopsele ' : st . Băile Episeopişti (lângă Oradea) Cu izvoarele sale termale de 42° conţinând pucioasă şi radium sunt cele mai bune con­tra reumatismului, sciatică, şi bolilor femeieşti B­ăi de nămol după sistemul din Piştyan băi întregi şi împachetări parţiale sub îngrijirea medici­lor specialişti Este cea mai ieftină cură din Ardeal pensiunea de la Lei 90 în sus, mâncare de trei ori pe zi, HOTEL, şi BJU 50% reducere pe CFR. Bucătării orth. huser. Muzică, dans, gimnastică curativă, tennis. Primul bazin cu valuri din­­- România. — CEREŢI PROSPECTE. § Societatea PRINCIPELE MIRCEA sect. xv-iea organizează 3 voiajir pentru cura la KARLSBAD 29 Iunie — 24 Iulie 29 Iulie — 23 August Total 26 zile preţ global LEI 15.50Q Informaţiuni şi înscrieri la Societatea Principele Mircea, str. Aurel Vlaicu 19 şi la Organizaţia Naţională Română de Voiaj şi Turism „EUROPA“ Banca Cornea Cal. Victoriei 38. Tel. 4.14.79 2673 DOMNILOR PROPRIETARI­ INGINERI si CONSTRUCTORI APROV­IONATI-VA CV E­TER BETUR si TMBLM LA DEPOZITUL BINE ASORTAT ALEXANDRU BITTNER CALEA GRIVIŢEI No. 324 — Telefon 382.65 (lângă podul Grand) PWgftfR/CE —­­cbbb mm «bomveai»bibb urna VIZITAT! EXPOZIŢIA a MM SH MM TiSiL 111! Distracţii - Atracţii - Luna Park Restaurante de prim rang * Bar „GUPIOQN" Muzic-ttall Disseur IONEL PASCU 7887 suprimarea totală a plăcilor , «ie cauciuc pe cerul gurii Metode noi, execuţie artis­tică, coroane aur 22 carate 400, plombe 80, extracţii nedureroa­­se 50, toate lucrările garantate, mari reduceri pentru militari şi funcţionari. Doctor DENTIST Labirint, 30 colţ Anton Pan Jereţan 3.19.62, 11 BLERORAGII Sifilis, genito-urinare IMPOTENŢA ;î£ Dr. LUPULOVER Specializat la VIE­N­A Raze X, diatermie, înaltă fre­­quenţă (D’arsonval) 54, Calea Victoriei, 54 vis-a-vis de Teatrul Naţional Com. 10-2 şi 5*8. Duminica 10-11 Telel 3.22.14 1607 Dr. TULIU BLANC S’A MUTAT In Bulevardul Carol No. 26 bis, aproape Statuia Rosetti ’STELENOMGIA şi compacaţii la prostată, ovare Consultaţii 9-12 şi 2-7 % REDucEREp. funcţionari si funcționare 812 tri--4-4-1 D­OCTOR I. MITULESCU Specialist în BOALE DE PIEPT, dă consultaţiuni şi face examinări cu razele Röntgen în Str. OITUZ nr. 19 ET. I, între orele 101/2—0­2 a. m. (afară de Duminici). 4 +++*+« ♦ DENTISTUL Ioan Munteanui diplomat Paris. Lucrări con­ştiincioase. B-dul Elisabeta (fa­ţa Liceului Lazăr). 532 » ♦ ♦ ♦ ♦«♦♦■♦♦♦♦ »»♦♦»♦+4 Msr SCffiCit Piele - Sifilis - Urmnare Moşilor 69 Consult. 8-9,12-1 şi 5-8. Tel. La cabinetul medical „SALVA­TOR“ vechii specialişti din 1900 vindecă radical şi fără durere ELENORAGIA CRONICA prostatite, metrite, ovarite, prin d’Arsonvallzare (metoda dr. Roucayrol din Paris) Electroliză pentru stricturi Boale de Piele şi Sifilis Controlul diagnosticului prin ANALIZA SÂNGELUI Reactive Wassermann şi idel­icha ULTRAMICROSCOPIE p. cunoaşterea şancrului sifilitic Cons. 11-1 și 6—9. tel 3.20.55 9. PASAGIUL ROMAN, 9 Aproape Palatul Regal București Intrare discretă 1 Dr. I. MIGDAL fost asistam al Prof. Pincus din Berlin tmroiBhin TRATAMENT ABSOLUT NOU Onorariu după vindecare GENITO-URINARE, SIFILIS Consult. 10—2, 6—8 Bulev. Elisabeta No. 36 (Tu­rinrher) Telef. 3-28-35. 17 ADUNARE GEORGISTA U GAUTI Galaţi, 7 Iunie Duminică, 23 Iunie, ora 11 dim­, se va ţine la Galaţi o a­­dunare georgistă. Vor lua cuvântul, d-nii: George Brătianu, Atta Cons­­tantinescu, deputat de Bacău ; Constantinescu-Bortei, deputat de Prahova şi ing. Deleanu, de­putat de Covurlui. D. George Brătianu însoţit de d. ing. Deleanu, va vizita or­ganizaţia georgistă din jud. Co­vurlui.­­xOx­(Bărbaţi neputincioşi) se vindecă repede prin ungere cu .Bu wegen“ fără PILULE care nu atacă stomacul, i­­nima, rinichii ca prepara­tele luate prin gură. Auto­rizat de Onor, Ministerul Sănătăţii. Nu aşteptaţi a­­gravarea boalei! Cereţi la principalele Farmacii şi Dro­­gnerii numai „BUWEGEN”. Refuzaţi recomandarea altor preparate făcute de interesaţi. Literatură lămuritoare trimite contra mărci pentru răspuns. Reprezentanţa „BUWEGEN”, str. Vicenţiu Babeş No. 2, Bu­cureşti VI. 22 D MJVZURM excelenţă recăpătaţi la­­ CABINETUL DENTAR 1­54, Calea Victoriei 54 EXTRACŢIUNI INCOLORE Lucrări artistice. Preţurile mo­deste. Plata şi în rate. Cons. 10—1, 5—8. 1607 n­OROIZI și VARSOE vindecă radical prin injecții IN­STITUTUL MED. ŞI ELECTR. Sft. Vineri 3 (Sft. Gheorghe). Deschis toată ziua, infomatiuni gratuite. 490 ELENORAGIA Sifilis și Boli de Femei vindecă Dr. SPMJVJER PASAJUL ROMAN 23, etaj I. Consultații 50 lei, tratament 600 orele Ia 9 seara. 84 Consultaţia me­dicală, blenora­gia, Sifilis, injec­ţii de orice fel la Institutul Profilactic Calea Moşilor 69 lângă Librăria Sfetea-Sf. Gheorghe Cons. 3-11 a. m. 1*3 și 5-8 i.m. Sâmb­. 10^*12. 521 Dr. Em. DORNA Medic de spital, Str. Sfinţilor 16 INTERNE Şl SEXUALE vindecă: IMPOTENTA NEURAS­TENIA SEXUALA, SIFILISUL etc. Consult. 10—11 «1­4—7. 17 CONSTIPATIE­­ OBEZITATE a se lua la masa de seară UN GRAM­ de VALS Dr. ANA ALESKE SPECIALISTA DIN STRĂINĂ. TAXE CU EXPERIENŢA VECHE Boli de Femei si Namoy BOLI VENERICE Electroterapie DIATERMIE, Ope­raţiuni. Funcţionarii şi meseriaşii au reducere, plata in rate. Con­sultaţiuni 8—2 şi 4—8 Bulevardul Maria 2 (colţ ca Bărătiei) ♦ ♦»♦"»+■»»+♦ 44» 44-1 ♦ ♦ HEMOROIZI şi VARICE vindecă radical numai prin injecţii Dr. G.­encos specializat la Paris Cons. 3—7 Cal. Rahovei 36. Telefon 304/82 ♦-»-»-»♦♦fr♦ Blenoragia vindecă fără spălaturi IMPOTENŢA. ONANISM. SIFILIS la bărbaţi şi femei vindecă, radical, repede, fără durere Dr. Rămureanu Bucureşti, Calea Rahovei 5 (Parter) Analiza sângelui „Wasserman“ Consultă toată ziua. Onorariu redus ( 28 D. Lloyd George nu încetează campania contra guvernului Londra, 7 (Rador). — Se cre­de că d. Lloyd George va ex­pune în curând părerile sale a­­supra politicei internaţionale. D-sa va critica guvernul actual, invinuindu-l că a început prin­­tr-o politică de dezarmare, spre a se lăsa împins spre o reinar­­care brutală şi ruinătoare pentru ţară. Se afirmă că d. Lloyd George nu ar fi dispus să înceteze campania sa de opoziţie, de dragul unui eventual post ono­rific în marginea noului guvern remaniat. DINŢI! Curierul Parisului — Urmare din pagina I —■ fluri streine ori valori industri­ale. Propaganda amputatorilor şi speculatorilor francului s’a intensificat fără jenă, profitând de rezultatele alegerilor muni­cipale, exagerarea succeselor comuniste şi campania ziarelor de stânga şi de extrema stângă, care au anunţat o fantezistă „mobilizare a fasciştilor“ în ve­derea unei pretinse reeditări a mişcărei populare de la 6 Fe­bruarie 1934, au creiat o anu­mită stare de panică sau de sus­piciune, ce s-a tradus prin ce­reri către Banca Franţei de rambursare a biletelor şi obli­gaţiilor în aur. Aceste cereri, absolut neînsemnate în trecut, s-au urcat între cele două scru­­tinuri municipale la un miliard, crescând imediat după balota­­gii la trei miliarde şi atingând apoi un total de nouă miliarde. Interpelat, d. Germain Martin a mărturisit la Cameră că l-a rugat pe ministrul justiţiei să deschidă o anchetă şi să ia sancţiuni; fapt e că nici d. Per­­nat nici d. Flandin n’au ordo­nat imediat măsurile de rigoare împotriva instigatorilor retrage­rilor de aur şi împotriva propa­gandiştilor devalorizărei mone­dei, deşi în virtutea legei sigu­ranţei creditului public guver­nul a prescris fără zăbavă per­­chiziţii şi urmăriri, de exemplu, în contra leaderilor agrarieni, a­ căror vină — dacă există — nu-i intra nimic comparabilă vinei speculatorilor şi devalori­zatorilor. Fostul preşedinte de consiliu avea, de altminteri, datoria — după părerea multor fruntaşi din majoritatea ei parlamenta­ră, ca d. Blaisot — să intervi­nă hotărit în înseşi alegerile municipale, încercând să le menţină un caracter strict gos­podăresc. Ca şef al unui cabi­net unionist, trebuia să demas­­ce şi înfiereze ceea ce gravul ziar „Le Temps“ a numit o vas­tă întreprindere de înşelăciune electorală“, care a servit ca platformă „frontului comun“ bolcevisto - socialisto - cartelist, recomandând strângerea forţe­lor naţionale; pr, d. Flandin nu numai că n’a procedat astfel, dar a contribuit la progresele extremiştilor, divizând forţele naţionale ori îngreuindu-le si­tuaţia, atât prin alianţa grupă­­rei sale cu radicalii, care în cele mai multe circumscripţii au co­laborat totuşi cu socialiştii şi comuniştii contra moderaţilor patrioţi, cât şi prin modificările ce a permis să se aducă de cor­purile legiuitoare compoziţiei consiliului municipal şi canto­nal al Parisului şi al Senei, unde comuniştii au înregistrat câştigurile, ce au impresionat publicul, şi a căror exploatare saomotoasă şi nemăsurată a slujit propagandiştilor devalori­­zărei şi agenţilor speculei inter­naţionale. Prompta şi energica reacţiu­­ne a oficialităţei împotriva au­torilor furtunei financiare şi monetare — pe care numeroşi oratori au regretat la Cameră că nu s’a produs — putea — după opinia aceloraşi deputaţi — să se desfăşoare pe baza le­gilor existente, precum acope­rirea deficitului de la căile fera­te s’ar fi putut obţine fără ca guvernul să fi avut nevoe de investire cu puteri nouă şi dis­creţionare. Referitor la măsu­rile excepţionale, solicitate de fostul prim-ministru, d. Malvy a declarat că d. Germain Mar­tin întocmise de mult proectul cuvenit, ce n’a fost însă depus tot din cauza incertitudinelor și tergiversărilor ă­ lui Flandin, de cât tardiv și refăcut, „deplinele puteri“ fiind înlocuite un text prin „întinse puteri". Conferirea unor atari puteri n’a întâmpinat în sine — dacă-i exceptăm pe republicanii in­transigenţi sau „puri“, cum le plac unor radicali, de felul d-lui Daladier, să fie consideraţi şi, bine’nţeles, exceptându-i pe co­munişti şi socialişti — vreo opo­ziţie serioasă la Cameră, mai a- Ies fiindcă există precedentele Poincaré şi Doumergue. De cât, foştii prezidenţi ai republicei şi ai consiliului de miniştri, cărora li s’au acordat puteri excepţio­nale, deşi limitate ca timp şi domeniu, se bucurau de un imens prestigiu în ochii popu­laţiei întregi şi de o mare au­toritate în faţa parlamentului­, or, d. Flandin trece, pe drept an pe nedrept, ca foarte im­popular în tot cuprinsul ţarei, iar Camera, dacă nu-i tăgădu­­eşte valoarea personală, î-a con­testat capacitatea guvernamen­tală. Cazul d-lui Flandin a apărut cu atât mai delicat şi curios cu cât fostul preşedinte al consi­liului îşi întem­eiase cabinetul pe principiul unei strânse cola­borări cu parlamentul, şi asta după ce radicalii refuzase să-l urmeze pe d. Doumergue, pe „calea paterei personale“, cum a numit-o congresul, ţinut la Nantes, al partidului d-lui Her­­riot. De fapt, d. Doumergue voia să reformeze constituţia şi sta­tul, fiind încredinţat că fără a­­ceste reforme finanţele publice nu pot fi sigur şi complet însă­nătoşite. Dimpotrivă, d. Flan­din, care s-a proclamat anti­­reformist, şi care, deci, nu şi-a propus să revizuiască sistemul etatist, în ale cărui excese rezi­dă totuşi cauza profundă a de­ficitelor budgetare, s-a simţit obligat să recurgă, la expediti­vul­ decretelor-legi, pentru mo­tivul în primul rând că depu­taţilor le-ar fi greu sau cu ne­putinţă, zece luni numai înain­te de alegeri, să voteze economii şi dispoziţii fiscale, ce riscă să nu fie pe placul corpului elec­toral. Fireşte, motivul d-lui Flandin pare just, însă ,întin­sele puteri“ nu constitue un brevet de încredere în parla­mentarism şi in special nu co­respunde pactului iniţial de co­laborare cu adunările legiui­toare. De asemeni, planul iniţial de guvernare, ce şi-a fixat d. Flan­din, şi care îmbrăţişa tocmai domeniul financiar şi economic, cuprindea deflaţia preţurilor, ieftinirea vieţei, scăderea do­­b­ănzilor, promiţând cu deose­bire comerţului şi industriei o grabnică rem­viorare şi chiar o adevărată propăşire.­­ Or, difi­cultăţile tezaurului, perceperea înceată şi neîndestulătoare a impozitelor reflectează stagna­rea afacerilor şi strâmtorarea contribuabililor; institutul na­­ţional de emisiune a urcat în mai puţin de opt zile de patru ori scontul; scoborărea costului producţiei la nivelul cel mai jos al consumului e tot atât de imaginară ca şi deflaţia budge­­tară, etc. De unde s’a tras se­vera concluzie că „experienţa“ adică întreaga acţiune guverna­mentală a d-lui Falnăin a dat greş, ceea ce nu-l indică pentru o nouă încercare şi încă dicta­torială. POMPILIU PALTANEA ---------X - X ---------­ Mişcarea portului Constanta VAPOARE INTRATE. Ulm, german, cu mărfuri generale de la Hamburg. Cătină, grec, ve­nit de la Pireu să încarce vite. Goffredo Mamelli, italian, cu mărfuri în tranzit de la Odessa. Tancuri venite să încarce produse petrolifere: Zahra, en­glez de la Pireu. Oiltrader, en­glez, de la Rouen. Antares, turc de la Pireu şi Elsa Essberger, german, de la Ponta Delgata. VAPOARE PLECATE: Cătină, grec, cu 280 vite cornute pen­tru Haiffa. Harcarmel, englez, cu 150 vite, 560 tone cherestea şi 100 tone cereale pentru Haiffa. Tancuri cari au încărcat pro­duse petrolifere: Argola, italian, cu 8500 tone cu destinaţia care­­ se va indica pe drum. Eocene, englez, cu 6000 tone pentru Fed.­hala. Pegasus, englez, cu 4600 tone pentru Alexandria. Tiger, norvegian cu 550 tone pentru Messina şi Celena, italian, cu 5700 tone pentru Messina. Vase intrate: „Dacia“, ro­mân, cu 126 tone mărfuri di­verse şi 189 pasageri de la A­­lexandria şi Istambul; „Bolse­­na“ cu 42 tone mărfuri genera­le şi 9 pasageri. Vase plecate : „Orpos“, grec, deşert, spre Brăila ; „Goffredo­ Mamelli, italian cu 26 tone mărfuri generale dela Genova ; „Havfru“ tanc norvegian,, 11 mii tone benzină spre Istambul. Totalul exportului 11.000 to­ne produse petrolifere și 25 to­ne mărfuri diverse. BotoraniriAnul al 52-lea Nr. 157 Luni 10 Iunie 1935 Vizita d-lui Chastenet la ziarul nostru Distinsul director al ziarului „Le Temps“ ne-a vizitat ori d. a. ziarul. A fost primit de d. Stelian Popescu, directorul nostru şi personalul redacţional al ziaru­lui, a vizitat birourile redacţiei, administraţiei şi toate secţiil a­­tenerelor noastre tipografice pe cari le-a cercetat cu deosebit interes. A vizitat de asesnensa şi inte­resanta expoziţie antirevisioni­­stă din palatul ziarului nostru. D. Jacques Chastenet (x), în atelierele ziarului nostru 8 Iunie la Constanţa Prefectura judeţului a întoc­mit programul zilei de 6 iunie. Locul în care se va desfăşura această serbare este stadionul Victoria, situat în str. Cairioi. Aci se vor întruni sub o singură conducere elevii tuturor şcolilor Cteai­ercaşii, premiliţialrii, sporti­vii, precum şi­ toate celelalte so­­cietăţi culturale din­ municipiul Constanţa. La ora 8:45 vestirea serbării prin muzicii, fanfare şi goarne. Va urma raportul dat de d. ma­ior Ivan, sub-inspector al pre­gătirii premilitare, trecerea în revistă a şcolilor şi cohortelor de cercetaşi şi cercetase, a tine­­retu­lui premili­tar şi a o­rgani­­zaiţ lumilor sportive aflate in ca­reu, pe stadion; slujba religioa­să pe stadion; ridicarea pavi­lionului naţional cu ceremonia­lul şi normele cercetăşeşti, in mijlocul stadionului; intonarea imnului regal şi a tatălui nos­tru şi rostirea devizei cercetaşi­­tor; cuvântul comandantului cercetaşitor, d. N. Constantines­­cu-Puună. Vor urma pe stadion exerciţii in ansamblu, după metoda Pa­­paitescu, executată de cerceta­tele şi de cercetaşii cohortei O­­vidiu, de devii din cursul infe­rior al liceului „Mirea cel Bă­trân”, precum şi exerciţii libere cercettăşeşti executate de elevii şcoalei die arte şi meserii Con­stanţa. Elevele şcoalei normale (tj.e Ifo­bn 49$ &. cvl«l «Le­casnică, vor execut^ dAnsuri hiaţicmile. Festivitatea de dimin neaiţă se va Încheea prin defi­larea tineretului şcolar şi a or­­ganizaţiun­lor sportive. In acest timp, muzica va executa mar­şul „8 iunie”. In cursul după amiezei vor fi demonstraţiiuni cenceibăşeşti şi sportive, iar seara, va­ fi retra­gerea cu torţe. Toate clădirile oficiale şi par­­ticulare, vor fi luminate şi de­corate cu tabloul M.­s. Regelui. -------x * Piaţa cerealelor la Constanţa Constanţa, 7 Iunie Piaţa neschimbată. Sosit In bursă 31 vag. po­rumb, 3 vag. orz, 3 vag. măzări­­che şi un vag. fasole. Vândut prin bursă: 18 jum­­vag. porumb, 2 vag. făină, 15 jum. va­g. fasole, 3 jum. vag. ora. Cotaţii; orz mijlociu, tei 19.500 predare imediat linie siloz ; orz bun, lei 20.500, aceeaș predat; porumb boabe pătate, lei 20 mii 500, aceeaș predare ; orz mijlo­ciu, lei 20.000, prompt linie si­loz; ovăz mijlociu, M 25.000, prompt stație ■ Dobrogea ; po­rumb bun, lei 21.500, prompt li­nie siloz ; fasole Dobrogea, lei 28.000,­­prompt dana 19 ; fasole Ialomiţa, lei 26.000, prompt da­na 19 ; fasole Transilvania, tei 31.500 , prompt dana 19 ; să­mânţă de in, lei 57.500, prompt dana 19; rapiţă naveta, lei 52 mii Iulie dana 19 ; rapiţă colza, tei 53.500, Indie dana 19. In silozuri se află depozitate 135 vag. porumb, 204 vag. arz, 46 vag. măzăriche, 4 vag. mei, 6 vag. secară. Silozuri ocupate 44; silozuri disponibile 706. In obor au sosit 46 care cu ce­reala^ şi s’au vândut: orzul cu 210—220 lei; ovăzul, tei 260— 275 ; porumb, tei 210—220 ; fân, lei 100 ; paie orz, lei 75 ; paie dughie, lei 160—180. priveşte pe sinistrați.­­x­ox- Crimă din imprudenţă Lipova, 7 Iunie Aseară la ora 10, la cazionul de la băile Lipova Ana Masek, născută Jivan, a împuşcat din imprudenţă pe Niculae Bulugea, de 30 ani, controlor p. t. 1. Victima fiind transportată la spital, a încetat din viaţă după zece minute. Nefericitul controlor venise în localitate, spre a inspecta O­­ficiul poştal şi s’a dus la cazi­nou cu funcţionarii Petru Dri­­glea, Gh. Mustacescu şi Văgă­­lău, spre a lua masa. Pentru ca masa să te fie mai veselă, ei au invitat şi pe Ana Masek. Aceasta, luând revolverul de­la Văgălău şi crezând că nu este încărcat, a apăsat pe tră­­gaciu. Arma s’a descărcat şi glon­ţul s’a oprit in pieptul lui Bulu­gea. Victima era originară din Co­rabia şi era căsătorit de 11 ani. Parchetul a ordonat autopsia cadavrului. Ana Masek şi Văgălău au fost arestaţi. S 2 KSSSB Lupta dintre organele fiscale şi unele categorii de contribuabili ii Cernăuţi Ce spune administraţia financiară- De ce sunt aşa de mari restanţe de import?:- Cum se apără contribuabilii loviţi?:­. De partea cui este dreptatea? Cernăuţi, iunie ! De săptămâni da zile a iz-­­ bucniit o ne mai­pomenit de a­­prigă luptă intre organele fis­cale din Cernăuţi şi unele ca­tegorii de contribuabili pe ches­tia impozitelor restante şi a im­punerilor curente. Organele fis­cale uzează de toate mijloacele spre a încasa restante, iar con­tribuabilii întrebuinţează toate mijloacele spre a nu le plăti. Şi cum în această luptă organele fiscale, având la îndemână pu­terea autorităţii, reuşesc să-şi impună voinţă aproape pe toa­tă linia aşa încât contribuabi­lilor nu le rămâne decât să strige şi să facă mult zgomot S’au făcut memorii de pro­test, s’a pro­dus chiar o inter­venţie a factorilor conducători locali pe lângă ministerul de finanţe, in umna căreia a şi so­sit la Cernăuţi inspectorul ge­neral din ministerul de finanţe d. Badea, care cercetează ches­tiunea. Spre a ne da seama de par­tea cui este dreptatea, t­ ă aeeul­tfXirt orjSNfcTTtsic* -fU sqai­tribuabiji. Ce spun organele fiscale? Răspunsul ne este dat de în­suşi d. Tănăsescu, inspector ge­neral financiar­ în Cernăuţi, care de curând a publicat in „Re­vista administraţiei financiare'* un articol despre legea contri­buţiilor, în ■ care sunt luate drept bază tocmai constatările din Cernăuţi. Redăm în rezu­mat ideile acestui articol CINE NU PLĂTEŞTE IM­POZITE ? La constaarea şi încasarea contribuţiilor directe, spune au­torul, fiscul se loveşte de mari dificultăţi, pentru că avem încă diferite legislaţii în Bucovina şi Transilvania. Se impune deci o unificare a procedurii civile. In ce privește încasarea impozite­lor după război, nu s’a procedat cu destulă rigurozitate. Percep­torii au profitat de lipsa de con­trol din partea organelor supe­rioare și n’au încasat impozitele la vreme. Astfel s’au acumulat din an un an tot mai multe res­tanţe ce datează încă din anul 1924 Încoace. O parte a acestor restanţe este fictivă, dar o bu­nă parte se mai poate incasa, pentrucă este vorba de contri­buabili cari nu voesc să-şi plă­tească impozitele. Şi aici autorul aduce consta­tările făcute în Cernăuţi cu pri­vire la contribuabilii recrutaţi din categoria liberilor profesio­nişti, a negustorilor şi industri­aşilor d­n oraşul nostru. Con­tribuabilii acestor categorii nu sunt impuşi în conformitate cu veniturile. Şi cu toate acestea nici măcar sumele prevăzute în registrele fiscale nu sunt plă­tite. Din motive necunoscute, ei au fost menajaţi de agenţi şi perceptori aşa că restanţele lor au sporit din zi în zi. Schim­­bându-se timpurile, nici chiar toba care înainte era pentru fiecare o ruşine, nu mai are e­­fect. Orice măsură împotriva a­­cestor contribuabili rămâne i­­neficace. Spre a ilustra această situa­ţie, autorul dă tocmai oraşul Cernăuţi, unde s-au acumulat 30 milioane restanţe de impozi­te neîncasabile la liberi profe­sionişti, negustori şi industriaţi. Având în vedere aceste consta­tări, ne putem explica riguroşi-­ tatea cu care procedează orga­nele fiscale la încasarea Impo­zitelor. Ceea ce nu înseamnă in­să că aprobăm metodele lor. Am relatat şi In coloanele a­­cestui ziar mai multe cazuri de abuzuri ale organelor fiscale. Am arătat că organele fiscale procedează la nechestarea Ins­tituţiilor de caritate publică cum este Azilul oraşului, sau la sechestrarea obiectelor ce nu sunt proprietatea restanţierilor cum a fost sechestarea maşine­­lor particulare dintr’un garaj pentru datoria garajului faţă de fisc. FISCUL ŞI INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI Acuma ni se aduce la cuno­ştinţă alt caz şi mai grav: or­ganele nu voiesc să respecte nici măcar deciziile instanţelor judecătoreşti. S’a întâmplat de multe ori că organele fiscale au sechestrat toate obiectele din­­t­r’o locuinţă, indiferent dacă a­ceai«s ***. jper­soanei datoare la fisc sau altor persoane. Persoanele din urmă au intervenit şi au obţinut de la judecătorie sentinţe prin care se constată că obiectele le a­­parţin şi nu pot fi sechestrate în contul altor persoane. Cu toate acestea organele fiscale nu voiesc să respecte aceste de­cizii şi le rup in faţa contri­buabililor, ca neavănd pentru ele nici o valoare, făcând în aceeaşi vreme observaţii ireve­renţioase la adresa judecători­lor şi a legilor. In această privinţă, a şi in­tervenit avocatul Hotinceanu cu o plângere la procurorul ge­neral, cerând anchetă. Pe de altă parte, organele fiscale transportă obiectele se­chestrate în hala da vânzare a administraţiei financiare şi du­pă o procedură foarte sumară, le pun in vânzare pe preţuri de nimic. S’a constituit o bandă, aşa numită banda neagră, care cumpără toate aceste lucruri şi le vând apoi cu preţuri înze­cite. Deşi organele fiscale cu­nosc acest lucru şi pe jefuito­rii avutului particular, totuşi ele nu iau nici o măsură împo­triva lor. UNDE E ADEVĂRUL? Concluzia nu este greu de tras. Oricine poate conclude cu uşurinţă că în ambele părţi este şi vină şi dreptate. Contri­buabilii, din orice categorie so­cială ar fi, trebue să înţeleagă că au datoria să contribue la susţinerea cheltuelilor Statului. Pe de altă parte, fiscul tre­bue şi el să înţeleagă că imu­nele cazuri a impus exagerat şi că sunt persoane cari vor să plătească, dar nu sunt in sta­re, iar faţă de restanţieri, ori­cât de vinovaţi ar fi, nu trebue să se procedeze cu barbarie. Se pot încasa toate impozitele cu mult tact. Deci mai mult spirit de dreptate la impuneri, mai multă omenie la încasări, aces­te două recomandaţii pentru fisc, şi mai mult spirit de jertfă şi mai multă bunăvoinţă din partea contribuabililor, iată ca­lea care va înlătura orice luptă dintre contribuabili şi fisc şi iată mijlocul de a face să dis­pară mai ales scandalul public în legătură cu impunerile şi în­casările impozitelor la Cernă­uţi.. C. L. SANCŢIUNI DRASTICE PENTRU RESTANŢIERI In faţa acestei situaţii, ce este de făcut, se întreabă au­torul articolului? Legea contri­buţiilor diin 1 Aprilie 1935 pre­vede să se publice numele res­­tanţierilor. Măsura o crede însă insuficientă, pentru că îşi va pierde cu vremea efectul ca şi toba. De aceea, propune ca măsură drastică pentru restan­­ţierii din categoriile liberilor profesionişti, ale industriaşilor şi negustorilor retragerea licen­ţei de practică, iar în al doilea rând, introducerea pentru aceş­tia a muncii obligatorii la re­pararea şoselelor, etc. Nu se poate admite, încheie d. Tănăsescu, ca o parte a populaţiei să poarte toate sar­cinile, iar ceilalţi să fie numai profitori. Iată, ce constată supremul funcţionar însărcinat cu înca­sarea impozitelor in Bucovina! -----------x O x------- 0 monedă rară în mâna unui sărac Budapesta, 7 (Radio-Cen­tral). — La sucursala Băncii ungare de industrie şi comerţ din Seghedio, s’a prezentat ori dim. un pensionar al azilului de săraci de acolo, anume Io­­han Frohmayer, care a oferit spre vânzare o mică monedă de aur. Funcţionarul băncii, examinând moneda, a consta­tat că e vorba de un „napo­leon­ de aur“ din care nu mai există decât nouă exemplare în toată lumea. A fost încunoş­­tiinţat imediat despre aceasta muzeul britanic din Londra, care a oferit pentru monedă 800 mii pengoe. Frohmayer a declarat că a găsit moneda pe stradă.

Next