Universul, iunie 1935 (Anul 52, nr. 148-162)
1935-06-10 / nr. 157
ASIGURAREA ,FRANCO-ROMÂNÂ, Fondată 1920 (M.O. 182/920), Bucureşti, Griviţei 23. Abonaţii şi cetitorii, asiguraţi pentru Iei 50.000, In combinaţiune cu loteria VI-a sau a VIl-a mixtă a statului, urmează a achita de urgenţă rata pe luna curentă — lei 258 — pentru a participa atât la tragerea Societăţii din 15 Iunie 1935, cât şi la tragerea clasei a IV-a a loteriei Statului din aceia zi, când se vor distribui premii In valoare de Lei 20S.746.000 DARUL* CARE PLACE INTOTDEAUNA... * ?■ Nu căutaţi... Oferiţi-i parfumurile Bourjois, şi EA va fi încântată. MON PARFUM SOIR DE PARIS PRIN TEMPS DE PARIS Veți putea astfel face an cadou distins, la prețul de... Lei 60 — 400.* u immw PARFUMS BOURJOIS Creatorul fardurilor pastel, al parfumurilor Mon Parfum și la Soir de Patier UNIVERSUL Vopsitorii cari lucrează nu numai cu mâinile ci şi cu capul s-au convins că vopsitul cu A L B O L care este mai alb, mai lucios şi mult mai durabil decât Zinkweissul, costă mai eftin, întrucât acolo unde se întrebuinţează vopsitul de 2 ori cu zinkweiss, ajunge o singură dată cu A L B O L, deci o economie de timp şi de material. ALBOLUL precum şi toate vopselele se pot găsi cu preţ de fabrică la depozitele noastre din: RllPIiPQfi Slr* Lipscani 100, — Buzeşti 1, — Rahova 129, DUblil 690 Calea Vâcăreşti 52-54, — Moşilor 211, — Dorobanţi 84 m şi - enmovM - ghliţi - ploeşti ZIMMER Co. S. A. R. 1836 Fabrici de uleiuri vegetale, lacuri și vopsele ' : st . Băile Episeopişti (lângă Oradea) Cu izvoarele sale termale de 42° conţinând pucioasă şi radium sunt cele mai bune contra reumatismului, sciatică, şi bolilor femeieşti Băi de nămol după sistemul din Piştyan băi întregi şi împachetări parţiale sub îngrijirea medicilor specialişti Este cea mai ieftină cură din Ardeal pensiunea de la Lei 90 în sus, mâncare de trei ori pe zi, HOTEL, şi BJU 50% reducere pe CFR. Bucătării orth. huser. Muzică, dans, gimnastică curativă, tennis. Primul bazin cu valuri din- România. — CEREŢI PROSPECTE. § Societatea PRINCIPELE MIRCEA sect. xv-iea organizează 3 voiajir pentru cura la KARLSBAD 29 Iunie — 24 Iulie 29 Iulie — 23 August Total 26 zile preţ global LEI 15.50Q Informaţiuni şi înscrieri la Societatea Principele Mircea, str. Aurel Vlaicu 19 şi la Organizaţia Naţională Română de Voiaj şi Turism „EUROPA“ Banca Cornea Cal. Victoriei 38. Tel. 4.14.79 2673 DOMNILOR PROPRIETARI INGINERI si CONSTRUCTORI APROVIONATI-VA CV ETER BETUR si TMBLM LA DEPOZITUL BINE ASORTAT ALEXANDRU BITTNER CALEA GRIVIŢEI No. 324 — Telefon 382.65 (lângă podul Grand) PWgftfR/CE —cbbb mm «bomveai»bibb urna VIZITAT! EXPOZIŢIA a MM SH MM TiSiL 111! Distracţii - Atracţii - Luna Park Restaurante de prim rang * Bar „GUPIOQN" Muzic-ttall Disseur IONEL PASCU 7887 suprimarea totală a plăcilor , «ie cauciuc pe cerul gurii Metode noi, execuţie artistică, coroane aur 22 carate 400, plombe 80, extracţii nedureroase 50, toate lucrările garantate, mari reduceri pentru militari şi funcţionari. Doctor DENTIST Labirint, 30 colţ Anton Pan Jereţan 3.19.62, 11 BLERORAGII Sifilis, genito-urinare IMPOTENŢA ;î£ Dr. LUPULOVER Specializat la VIENA Raze X, diatermie, înaltă frequenţă (D’arsonval) 54, Calea Victoriei, 54 vis-a-vis de Teatrul Naţional Com. 10-2 şi 5*8. Duminica 10-11 Telel 3.22.14 1607 Dr. TULIU BLANC S’A MUTAT In Bulevardul Carol No. 26 bis, aproape Statuia Rosetti ’STELENOMGIA şi compacaţii la prostată, ovare Consultaţii 9-12 şi 2-7 % REDucEREp. funcţionari si funcționare 812 tri--4-4-1 DOCTOR I. MITULESCU Specialist în BOALE DE PIEPT, dă consultaţiuni şi face examinări cu razele Röntgen în Str. OITUZ nr. 19 ET. I, între orele 101/2—02 a. m. (afară de Duminici). 4 +++*+« ♦ DENTISTUL Ioan Munteanui diplomat Paris. Lucrări conştiincioase. B-dul Elisabeta (faţa Liceului Lazăr). 532 » ♦ ♦ ♦ ♦«♦♦■♦♦♦♦ »»♦♦»♦+4 Msr SCffiCit Piele - Sifilis - Urmnare Moşilor 69 Consult. 8-9,12-1 şi 5-8. Tel. La cabinetul medical „SALVATOR“ vechii specialişti din 1900 vindecă radical şi fără durere ELENORAGIA CRONICA prostatite, metrite, ovarite, prin d’Arsonvallzare (metoda dr. Roucayrol din Paris) Electroliză pentru stricturi Boale de Piele şi Sifilis Controlul diagnosticului prin ANALIZA SÂNGELUI Reactive Wassermann şi idelicha ULTRAMICROSCOPIE p. cunoaşterea şancrului sifilitic Cons. 11-1 și 6—9. tel 3.20.55 9. PASAGIUL ROMAN, 9 Aproape Palatul Regal București Intrare discretă 1 Dr. I. MIGDAL fost asistam al Prof. Pincus din Berlin tmroiBhin TRATAMENT ABSOLUT NOU Onorariu după vindecare GENITO-URINARE, SIFILIS Consult. 10—2, 6—8 Bulev. Elisabeta No. 36 (Turinrher) Telef. 3-28-35. 17 ADUNARE GEORGISTA U GAUTI Galaţi, 7 Iunie Duminică, 23 Iunie, ora 11 dim, se va ţine la Galaţi o adunare georgistă. Vor lua cuvântul, d-nii: George Brătianu, Atta Constantinescu, deputat de Bacău ; Constantinescu-Bortei, deputat de Prahova şi ing. Deleanu, deputat de Covurlui. D. George Brătianu însoţit de d. ing. Deleanu, va vizita organizaţia georgistă din jud. Covurlui.xOx(Bărbaţi neputincioşi) se vindecă repede prin ungere cu .Bu wegen“ fără PILULE care nu atacă stomacul, inima, rinichii ca preparatele luate prin gură. Autorizat de Onor, Ministerul Sănătăţii. Nu aşteptaţi agravarea boalei! Cereţi la principalele Farmacii şi Drognerii numai „BUWEGEN”. Refuzaţi recomandarea altor preparate făcute de interesaţi. Literatură lămuritoare trimite contra mărci pentru răspuns. Reprezentanţa „BUWEGEN”, str. Vicenţiu Babeş No. 2, Bucureşti VI. 22 D MJVZURM excelenţă recăpătaţi la CABINETUL DENTAR 154, Calea Victoriei 54 EXTRACŢIUNI INCOLORE Lucrări artistice. Preţurile modeste. Plata şi în rate. Cons. 10—1, 5—8. 1607 nOROIZI și VARSOE vindecă radical prin injecții INSTITUTUL MED. ŞI ELECTR. Sft. Vineri 3 (Sft. Gheorghe). Deschis toată ziua, infomatiuni gratuite. 490 ELENORAGIA Sifilis și Boli de Femei vindecă Dr. SPMJVJER PASAJUL ROMAN 23, etaj I. Consultații 50 lei, tratament 600 orele Ia 9 seara. 84 Consultaţia medicală, blenoragia, Sifilis, injecţii de orice fel la Institutul Profilactic Calea Moşilor 69 lângă Librăria Sfetea-Sf. Gheorghe Cons. 3-11 a. m. 1*3 și 5-8 i.m. Sâmb. 10^*12. 521 Dr. Em. DORNA Medic de spital, Str. Sfinţilor 16 INTERNE Şl SEXUALE vindecă: IMPOTENTA NEURASTENIA SEXUALA, SIFILISUL etc. Consult. 10—11 «14—7. 17 CONSTIPATIE OBEZITATE a se lua la masa de seară UN GRAM de VALS Dr. ANA ALESKE SPECIALISTA DIN STRĂINĂ. TAXE CU EXPERIENŢA VECHE Boli de Femei si Namoy BOLI VENERICE Electroterapie DIATERMIE, Operaţiuni. Funcţionarii şi meseriaşii au reducere, plata in rate. Consultaţiuni 8—2 şi 4—8 Bulevardul Maria 2 (colţ ca Bărătiei) ♦ ♦»♦"»+■»»+♦ 44» 44-1 ♦ ♦ HEMOROIZI şi VARICE vindecă radical numai prin injecţii Dr. G.encos specializat la Paris Cons. 3—7 Cal. Rahovei 36. Telefon 304/82 ♦-»-»-»♦♦fr♦ Blenoragia vindecă fără spălaturi IMPOTENŢA. ONANISM. SIFILIS la bărbaţi şi femei vindecă, radical, repede, fără durere Dr. Rămureanu Bucureşti, Calea Rahovei 5 (Parter) Analiza sângelui „Wasserman“ Consultă toată ziua. Onorariu redus ( 28 D. Lloyd George nu încetează campania contra guvernului Londra, 7 (Rador). — Se crede că d. Lloyd George va expune în curând părerile sale asupra politicei internaţionale. D-sa va critica guvernul actual, invinuindu-l că a început printr-o politică de dezarmare, spre a se lăsa împins spre o reinarcare brutală şi ruinătoare pentru ţară. Se afirmă că d. Lloyd George nu ar fi dispus să înceteze campania sa de opoziţie, de dragul unui eventual post onorific în marginea noului guvern remaniat. DINŢI! Curierul Parisului — Urmare din pagina I —■ fluri streine ori valori industriale. Propaganda amputatorilor şi speculatorilor francului s’a intensificat fără jenă, profitând de rezultatele alegerilor municipale, exagerarea succeselor comuniste şi campania ziarelor de stânga şi de extrema stângă, care au anunţat o fantezistă „mobilizare a fasciştilor“ în vederea unei pretinse reeditări a mişcărei populare de la 6 Februarie 1934, au creiat o anumită stare de panică sau de suspiciune, ce s-a tradus prin cereri către Banca Franţei de rambursare a biletelor şi obligaţiilor în aur. Aceste cereri, absolut neînsemnate în trecut, s-au urcat între cele două scrutinuri municipale la un miliard, crescând imediat după balotagii la trei miliarde şi atingând apoi un total de nouă miliarde. Interpelat, d. Germain Martin a mărturisit la Cameră că l-a rugat pe ministrul justiţiei să deschidă o anchetă şi să ia sancţiuni; fapt e că nici d. Pernat nici d. Flandin n’au ordonat imediat măsurile de rigoare împotriva instigatorilor retragerilor de aur şi împotriva propagandiştilor devalorizărei monedei, deşi în virtutea legei siguranţei creditului public guvernul a prescris fără zăbavă perchiziţii şi urmăriri, de exemplu, în contra leaderilor agrarieni, a căror vină — dacă există — nu-i intra nimic comparabilă vinei speculatorilor şi devalorizatorilor. Fostul preşedinte de consiliu avea, de altminteri, datoria — după părerea multor fruntaşi din majoritatea ei parlamentară, ca d. Blaisot — să intervină hotărit în înseşi alegerile municipale, încercând să le menţină un caracter strict gospodăresc. Ca şef al unui cabinet unionist, trebuia să demasce şi înfiereze ceea ce gravul ziar „Le Temps“ a numit o vastă întreprindere de înşelăciune electorală“, care a servit ca platformă „frontului comun“ bolcevisto - socialisto - cartelist, recomandând strângerea forţelor naţionale; pr, d. Flandin nu numai că n’a procedat astfel, dar a contribuit la progresele extremiştilor, divizând forţele naţionale ori îngreuindu-le situaţia, atât prin alianţa grupărei sale cu radicalii, care în cele mai multe circumscripţii au colaborat totuşi cu socialiştii şi comuniştii contra moderaţilor patrioţi, cât şi prin modificările ce a permis să se aducă de corpurile legiuitoare compoziţiei consiliului municipal şi cantonal al Parisului şi al Senei, unde comuniştii au înregistrat câştigurile, ce au impresionat publicul, şi a căror exploatare saomotoasă şi nemăsurată a slujit propagandiştilor devalorizărei şi agenţilor speculei internaţionale. Prompta şi energica reacţiune a oficialităţei împotriva autorilor furtunei financiare şi monetare — pe care numeroşi oratori au regretat la Cameră că nu s’a produs — putea — după opinia aceloraşi deputaţi — să se desfăşoare pe baza legilor existente, precum acoperirea deficitului de la căile ferate s’ar fi putut obţine fără ca guvernul să fi avut nevoe de investire cu puteri nouă şi discreţionare. Referitor la măsurile excepţionale, solicitate de fostul prim-ministru, d. Malvy a declarat că d. Germain Martin întocmise de mult proectul cuvenit, ce n’a fost însă depus tot din cauza incertitudinelor și tergiversărilor ă lui Flandin, de cât tardiv și refăcut, „deplinele puteri“ fiind înlocuite un text prin „întinse puteri". Conferirea unor atari puteri n’a întâmpinat în sine — dacă-i exceptăm pe republicanii intransigenţi sau „puri“, cum le plac unor radicali, de felul d-lui Daladier, să fie consideraţi şi, bine’nţeles, exceptându-i pe comunişti şi socialişti — vreo opoziţie serioasă la Cameră, mai a- Ies fiindcă există precedentele Poincaré şi Doumergue. De cât, foştii prezidenţi ai republicei şi ai consiliului de miniştri, cărora li s’au acordat puteri excepţionale, deşi limitate ca timp şi domeniu, se bucurau de un imens prestigiu în ochii populaţiei întregi şi de o mare autoritate în faţa parlamentului, or, d. Flandin trece, pe drept an pe nedrept, ca foarte impopular în tot cuprinsul ţarei, iar Camera, dacă nu-i tăgădueşte valoarea personală, î-a contestat capacitatea guvernamentală. Cazul d-lui Flandin a apărut cu atât mai delicat şi curios cu cât fostul preşedinte al consiliului îşi întemeiase cabinetul pe principiul unei strânse colaborări cu parlamentul, şi asta după ce radicalii refuzase să-l urmeze pe d. Doumergue, pe „calea paterei personale“, cum a numit-o congresul, ţinut la Nantes, al partidului d-lui Herriot. De fapt, d. Doumergue voia să reformeze constituţia şi statul, fiind încredinţat că fără aceste reforme finanţele publice nu pot fi sigur şi complet însănătoşite. Dimpotrivă, d. Flandin, care s-a proclamat antireformist, şi care, deci, nu şi-a propus să revizuiască sistemul etatist, în ale cărui excese rezidă totuşi cauza profundă a deficitelor budgetare, s-a simţit obligat să recurgă, la expeditivul decretelor-legi, pentru motivul în primul rând că deputaţilor le-ar fi greu sau cu neputinţă, zece luni numai înainte de alegeri, să voteze economii şi dispoziţii fiscale, ce riscă să nu fie pe placul corpului electoral. Fireşte, motivul d-lui Flandin pare just, însă ,întinsele puteri“ nu constitue un brevet de încredere în parlamentarism şi in special nu corespunde pactului iniţial de colaborare cu adunările legiuitoare. De asemeni, planul iniţial de guvernare, ce şi-a fixat d. Flandin, şi care îmbrăţişa tocmai domeniul financiar şi economic, cuprindea deflaţia preţurilor, ieftinirea vieţei, scăderea dobănzilor, promiţând cu deosebire comerţului şi industriei o grabnică remviorare şi chiar o adevărată propăşire. Or, dificultăţile tezaurului, perceperea înceată şi neîndestulătoare a impozitelor reflectează stagnarea afacerilor şi strâmtorarea contribuabililor; institutul naţional de emisiune a urcat în mai puţin de opt zile de patru ori scontul; scoborărea costului producţiei la nivelul cel mai jos al consumului e tot atât de imaginară ca şi deflaţia budgetară, etc. De unde s’a tras severa concluzie că „experienţa“ adică întreaga acţiune guvernamentală a d-lui Falnăin a dat greş, ceea ce nu-l indică pentru o nouă încercare şi încă dictatorială. POMPILIU PALTANEA ---------X - X --------- Mişcarea portului Constanta VAPOARE INTRATE. Ulm, german, cu mărfuri generale de la Hamburg. Cătină, grec, venit de la Pireu să încarce vite. Goffredo Mamelli, italian, cu mărfuri în tranzit de la Odessa. Tancuri venite să încarce produse petrolifere: Zahra, englez de la Pireu. Oiltrader, englez, de la Rouen. Antares, turc de la Pireu şi Elsa Essberger, german, de la Ponta Delgata. VAPOARE PLECATE: Cătină, grec, cu 280 vite cornute pentru Haiffa. Harcarmel, englez, cu 150 vite, 560 tone cherestea şi 100 tone cereale pentru Haiffa. Tancuri cari au încărcat produse petrolifere: Argola, italian, cu 8500 tone cu destinaţia care se va indica pe drum. Eocene, englez, cu 6000 tone pentru Fed.hala. Pegasus, englez, cu 4600 tone pentru Alexandria. Tiger, norvegian cu 550 tone pentru Messina şi Celena, italian, cu 5700 tone pentru Messina. Vase intrate: „Dacia“, român, cu 126 tone mărfuri diverse şi 189 pasageri de la Alexandria şi Istambul; „Bolsena“ cu 42 tone mărfuri generale şi 9 pasageri. Vase plecate : „Orpos“, grec, deşert, spre Brăila ; „Goffredo Mamelli, italian cu 26 tone mărfuri generale dela Genova ; „Havfru“ tanc norvegian,, 11 mii tone benzină spre Istambul. Totalul exportului 11.000 tone produse petrolifere și 25 tone mărfuri diverse. BotoraniriAnul al 52-lea Nr. 157 Luni 10 Iunie 1935 Vizita d-lui Chastenet la ziarul nostru Distinsul director al ziarului „Le Temps“ ne-a vizitat ori d. a. ziarul. A fost primit de d. Stelian Popescu, directorul nostru şi personalul redacţional al ziarului, a vizitat birourile redacţiei, administraţiei şi toate secţiil atenerelor noastre tipografice pe cari le-a cercetat cu deosebit interes. A vizitat de asesnensa şi interesanta expoziţie antirevisionistă din palatul ziarului nostru. D. Jacques Chastenet (x), în atelierele ziarului nostru 8 Iunie la Constanţa Prefectura judeţului a întocmit programul zilei de 6 iunie. Locul în care se va desfăşura această serbare este stadionul Victoria, situat în str. Cairioi. Aci se vor întruni sub o singură conducere elevii tuturor şcolilor Cteaiercaşii, premiliţialrii, sportivii, precum şi toate celelalte societăţi culturale din municipiul Constanţa. La ora 8:45 vestirea serbării prin muzicii, fanfare şi goarne. Va urma raportul dat de d. maior Ivan, sub-inspector al pregătirii premilitare, trecerea în revistă a şcolilor şi cohortelor de cercetaşi şi cercetase, a tineretului premilitar şi a organizaiţ lumilor sportive aflate in careu, pe stadion; slujba religioasă pe stadion; ridicarea pavilionului naţional cu ceremonialul şi normele cercetăşeşti, in mijlocul stadionului; intonarea imnului regal şi a tatălui nostru şi rostirea devizei cercetaşitor; cuvântul comandantului cercetaşitor, d. N. Constantinescu-Puună. Vor urma pe stadion exerciţii in ansamblu, după metoda Papaitescu, executată de cercetatele şi de cercetaşii cohortei Ovidiu, de devii din cursul inferior al liceului „Mirea cel Bătrân”, precum şi exerciţii libere cercettăşeşti executate de elevii şcoalei die arte şi meserii Constanţa. Elevele şcoalei normale (tj.e Ifobn 49$ &. cvl«l «Lecasnică, vor execut^ dAnsuri hiaţicmile. Festivitatea de dimin neaiţă se va Încheea prin defilarea tineretului şcolar şi a organizaţiunlor sportive. In acest timp, muzica va executa marşul „8 iunie”. In cursul după amiezei vor fi demonstraţiiuni cenceibăşeşti şi sportive, iar seara, va fi retragerea cu torţe. Toate clădirile oficiale şi particulare, vor fi luminate şi decorate cu tabloul M.s. Regelui. -------x * Piaţa cerealelor la Constanţa Constanţa, 7 Iunie Piaţa neschimbată. Sosit In bursă 31 vag. porumb, 3 vag. orz, 3 vag. măzăriche şi un vag. fasole. Vândut prin bursă: 18 jumvag. porumb, 2 vag. făină, 15 jum. vag. fasole, 3 jum. vag. ora. Cotaţii; orz mijlociu, tei 19.500 predare imediat linie siloz ; orz bun, lei 20.500, aceeaș predat; porumb boabe pătate, lei 20 mii 500, aceeaș predare ; orz mijlociu, lei 20.000, prompt linie siloz; ovăz mijlociu, M 25.000, prompt stație ■ Dobrogea ; porumb bun, lei 21.500, prompt linie siloz ; fasole Dobrogea, lei 28.000,prompt dana 19 ; fasole Ialomiţa, lei 26.000, prompt dana 19 ; fasole Transilvania, tei 31.500 , prompt dana 19 ; sămânţă de in, lei 57.500, prompt dana 19; rapiţă naveta, lei 52 mii Iulie dana 19 ; rapiţă colza, tei 53.500, Indie dana 19. In silozuri se află depozitate 135 vag. porumb, 204 vag. arz, 46 vag. măzăriche, 4 vag. mei, 6 vag. secară. Silozuri ocupate 44; silozuri disponibile 706. In obor au sosit 46 care cu cereala^ şi s’au vândut: orzul cu 210—220 lei; ovăzul, tei 260— 275 ; porumb, tei 210—220 ; fân, lei 100 ; paie orz, lei 75 ; paie dughie, lei 160—180. priveşte pe sinistrați.xox- Crimă din imprudenţă Lipova, 7 Iunie Aseară la ora 10, la cazionul de la băile Lipova Ana Masek, născută Jivan, a împuşcat din imprudenţă pe Niculae Bulugea, de 30 ani, controlor p. t. 1. Victima fiind transportată la spital, a încetat din viaţă după zece minute. Nefericitul controlor venise în localitate, spre a inspecta Oficiul poştal şi s’a dus la cazinou cu funcţionarii Petru Driglea, Gh. Mustacescu şi Văgălău, spre a lua masa. Pentru ca masa să te fie mai veselă, ei au invitat şi pe Ana Masek. Aceasta, luând revolverul dela Văgălău şi crezând că nu este încărcat, a apăsat pe trăgaciu. Arma s’a descărcat şi glonţul s’a oprit in pieptul lui Bulugea. Victima era originară din Corabia şi era căsătorit de 11 ani. Parchetul a ordonat autopsia cadavrului. Ana Masek şi Văgălău au fost arestaţi. S 2 KSSSB Lupta dintre organele fiscale şi unele categorii de contribuabili ii Cernăuţi Ce spune administraţia financiară- De ce sunt aşa de mari restanţe de import?:- Cum se apără contribuabilii loviţi?:. De partea cui este dreptatea? Cernăuţi, iunie ! De săptămâni da zile a iz- bucniit o ne maipomenit de aprigă luptă intre organele fiscale din Cernăuţi şi unele categorii de contribuabili pe chestia impozitelor restante şi a impunerilor curente. Organele fiscale uzează de toate mijloacele spre a încasa restante, iar contribuabilii întrebuinţează toate mijloacele spre a nu le plăti. Şi cum în această luptă organele fiscale, având la îndemână puterea autorităţii, reuşesc să-şi impună voinţă aproape pe toată linia aşa încât contribuabililor nu le rămâne decât să strige şi să facă mult zgomot S’au făcut memorii de protest, s’a produs chiar o intervenţie a factorilor conducători locali pe lângă ministerul de finanţe, in umna căreia a şi sosit la Cernăuţi inspectorul general din ministerul de finanţe d. Badea, care cercetează chestiunea. Spre a ne da seama de partea cui este dreptatea, t ă aeeultfXirt orjSNfcTTtsic* -fU sqaitribuabiji. Ce spun organele fiscale? Răspunsul ne este dat de însuşi d. Tănăsescu, inspector general financiar în Cernăuţi, care de curând a publicat in „Revista administraţiei financiare'* un articol despre legea contribuţiilor, în ■ care sunt luate drept bază tocmai constatările din Cernăuţi. Redăm în rezumat ideile acestui articol CINE NU PLĂTEŞTE IMPOZITE ? La constaarea şi încasarea contribuţiilor directe, spune autorul, fiscul se loveşte de mari dificultăţi, pentru că avem încă diferite legislaţii în Bucovina şi Transilvania. Se impune deci o unificare a procedurii civile. In ce privește încasarea impozitelor după război, nu s’a procedat cu destulă rigurozitate. Perceptorii au profitat de lipsa de control din partea organelor superioare și n’au încasat impozitele la vreme. Astfel s’au acumulat din an un an tot mai multe restanţe ce datează încă din anul 1924 Încoace. O parte a acestor restanţe este fictivă, dar o bună parte se mai poate incasa, pentrucă este vorba de contribuabili cari nu voesc să-şi plătească impozitele. Şi aici autorul aduce constatările făcute în Cernăuţi cu privire la contribuabilii recrutaţi din categoria liberilor profesionişti, a negustorilor şi industriaşilor dn oraşul nostru. Contribuabilii acestor categorii nu sunt impuşi în conformitate cu veniturile. Şi cu toate acestea nici măcar sumele prevăzute în registrele fiscale nu sunt plătite. Din motive necunoscute, ei au fost menajaţi de agenţi şi perceptori aşa că restanţele lor au sporit din zi în zi. Schimbându-se timpurile, nici chiar toba care înainte era pentru fiecare o ruşine, nu mai are efect. Orice măsură împotriva acestor contribuabili rămâne ineficace. Spre a ilustra această situaţie, autorul dă tocmai oraşul Cernăuţi, unde s-au acumulat 30 milioane restanţe de impozite neîncasabile la liberi profesionişti, negustori şi industriaţi. Având în vedere aceste constatări, ne putem explica riguroşi- tatea cu care procedează organele fiscale la încasarea Impozitelor. Ceea ce nu înseamnă insă că aprobăm metodele lor. Am relatat şi In coloanele acestui ziar mai multe cazuri de abuzuri ale organelor fiscale. Am arătat că organele fiscale procedează la nechestarea Instituţiilor de caritate publică cum este Azilul oraşului, sau la sechestrarea obiectelor ce nu sunt proprietatea restanţierilor cum a fost sechestarea maşinelor particulare dintr’un garaj pentru datoria garajului faţă de fisc. FISCUL ŞI INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI Acuma ni se aduce la cunoştinţă alt caz şi mai grav: organele nu voiesc să respecte nici măcar deciziile instanţelor judecătoreşti. S’a întâmplat de multe ori că organele fiscale au sechestrat toate obiectele dintr’o locuinţă, indiferent dacă aceai«s ***. jpersoanei datoare la fisc sau altor persoane. Persoanele din urmă au intervenit şi au obţinut de la judecătorie sentinţe prin care se constată că obiectele le aparţin şi nu pot fi sechestrate în contul altor persoane. Cu toate acestea organele fiscale nu voiesc să respecte aceste decizii şi le rup in faţa contribuabililor, ca neavănd pentru ele nici o valoare, făcând în aceeaşi vreme observaţii ireverenţioase la adresa judecătorilor şi a legilor. In această privinţă, a şi intervenit avocatul Hotinceanu cu o plângere la procurorul general, cerând anchetă. Pe de altă parte, organele fiscale transportă obiectele sechestrate în hala da vânzare a administraţiei financiare şi după o procedură foarte sumară, le pun in vânzare pe preţuri de nimic. S’a constituit o bandă, aşa numită banda neagră, care cumpără toate aceste lucruri şi le vând apoi cu preţuri înzecite. Deşi organele fiscale cunosc acest lucru şi pe jefuitorii avutului particular, totuşi ele nu iau nici o măsură împotriva lor. UNDE E ADEVĂRUL? Concluzia nu este greu de tras. Oricine poate conclude cu uşurinţă că în ambele părţi este şi vină şi dreptate. Contribuabilii, din orice categorie socială ar fi, trebue să înţeleagă că au datoria să contribue la susţinerea cheltuelilor Statului. Pe de altă parte, fiscul trebue şi el să înţeleagă că imunele cazuri a impus exagerat şi că sunt persoane cari vor să plătească, dar nu sunt in stare, iar faţă de restanţieri, oricât de vinovaţi ar fi, nu trebue să se procedeze cu barbarie. Se pot încasa toate impozitele cu mult tact. Deci mai mult spirit de dreptate la impuneri, mai multă omenie la încasări, aceste două recomandaţii pentru fisc, şi mai mult spirit de jertfă şi mai multă bunăvoinţă din partea contribuabililor, iată calea care va înlătura orice luptă dintre contribuabili şi fisc şi iată mijlocul de a face să dispară mai ales scandalul public în legătură cu impunerile şi încasările impozitelor la Cernăuţi.. C. L. SANCŢIUNI DRASTICE PENTRU RESTANŢIERI In faţa acestei situaţii, ce este de făcut, se întreabă autorul articolului? Legea contribuţiilor diin 1 Aprilie 1935 prevede să se publice numele restanţierilor. Măsura o crede însă insuficientă, pentru că îşi va pierde cu vremea efectul ca şi toba. De aceea, propune ca măsură drastică pentru restanţierii din categoriile liberilor profesionişti, ale industriaşilor şi negustorilor retragerea licenţei de practică, iar în al doilea rând, introducerea pentru aceştia a muncii obligatorii la repararea şoselelor, etc. Nu se poate admite, încheie d. Tănăsescu, ca o parte a populaţiei să poarte toate sarcinile, iar ceilalţi să fie numai profitori. Iată, ce constată supremul funcţionar însărcinat cu încasarea impozitelor in Bucovina! -----------x O x------- 0 monedă rară în mâna unui sărac Budapesta, 7 (Radio-Central). — La sucursala Băncii ungare de industrie şi comerţ din Seghedio, s’a prezentat ori dim. un pensionar al azilului de săraci de acolo, anume Iohan Frohmayer, care a oferit spre vânzare o mică monedă de aur. Funcţionarul băncii, examinând moneda, a constatat că e vorba de un „napoleon de aur“ din care nu mai există decât nouă exemplare în toată lumea. A fost încunoştiinţat imediat despre aceasta muzeul britanic din Londra, care a oferit pentru monedă 800 mii pengoe. Frohmayer a declarat că a găsit moneda pe stradă.