Universul, iulie 1936 (Anul 53, nr. 194-209)

1936-07-16 / nr. 194

I Anul al 53-lea Nr. 194 Joi 16 Iulie 1936 Şcoala cimpoerilor Intr’un parc londonez, un maestru al cimpoiului scoţian predă lecţii unor tineri compatrioţi onfitcaxeţi Profesorii de desen şi arta românească !Am mai scris de Asociaţia­­ profesorilor de desen şi canio­­­grafie din ţară, care chiar anul acesta a dovedit în munca din afară de şcoală că izbuteşte să organizeze un interesant salon de pictură. Dintre îndemnurile pe care le intrevedeam utile, însemnam şi­­­­a pentru costumul românesc. I.re instrucţiile care dau un subiect expoziţiei pe care asocia­ţia o organizează pentru 1937 se propune fie­cărui profesor de desen să trimeată două planşe In cauarelă I mărimea coalei de hârtie de Bele Arte­ fără ramă, reprezentând un ţăran sau o ţă­rancă în costumul naţional al regiunei. Să nădăjduim că marea co­lecţie de costume româneşti de acum optzeci de ani a pictorului Satmari tatăl, care a fost ex­pusă la satul românesc în cadrul lunei Bucureştiului, va călăuzi iniţiativa de pe urma căreia să ajungem la un album colorat. Ţin însă odată cu laudele ce aducem harnicei asociaţii a profesorilor de desen şi caligra­fie, să mai înscriem în progra­­piul cultural două dorinţe. Aşa cum cinstitele talente scriitoriceşti pot „honoris cauza” să slujească în profesorat, sa găsim modalitatea ca şi artiştii autentici din toată pictura ro­mânească în special cei foarte săraci să poată fi întrebuinţaţi in învăţământul desenului. Şi am dori ca în programele de şcoală să pătrundă cât mai mult arta românească, înce­pând cu cele mai caracteristi­ce reprezentării etnografice, dar şi cu acel decorativ pe care l-au păstrat străvechi manu­scrise. Constatăm astfel­­ frumoasa ridicare în prestigiu a acestei bresle care nu uită pe grămă­ticii de odinioară, câţi alături de călugări înfloreau slova, şi au călăuzit în trecut ivirea ar­telor grafice, pe care le aşteap­tă în ilustrare nouă, cărţile de şcoală şi căţile de artă. ADRIAN MANIU „Paznicul celor cinci portari“­ ­ Tradiţiile engleze oferă une­ori curiozităţi de neînţeles pen­tru un „continental“. De pildă, când fostul vice­rege al Indiei lord Willingdon, a fost rechemat din acest înalt post, după cinci ani de domnie, regele­ Eduard VIII i-a­ acordat titlul de marchiz şi în acelaş timp i-a dat însărcinarea de „paznic al celor cinci porturi“. Această însărcinare este foar­te veche în istoria Angliei şi cele cinci porturi sunt Hastings, Rommey, Hythe, Dover şi Bandwich. Se adaugă acestor porturi câteva sate­­ din Anglia de ■ sud care se mai bucură şi azi de privilegii speciale ce da­tează din evul­ mediu. A fi paznic peste cinci por­turi, după ce ai domnit asupra un­ui imperiu cu peste o sută de milioane de locuitori — iată ce se cheamă avansare, în Marea Britanie. Lacul misterios. Geografii n’au putut lămuri până­ astăzi, căror cauze se da­­toreşte creşterea şi scăderea periodică a apelor lacului Os­­trovo din Macedonia. Variaţiu­­nile de nivel ale suprafeţei lui , ating uneori diferenţa de 15­­metri. Nici un râu curgând la suprafaţa pământului, afară de­ câteva torente, neînsemnate, nu alimentează lacul, care este înconjurat de munţi. Şi totuşi, cu o periodicitate nedesminţi­­tă, apele lui se întind pe o su­prafaţă de trei ori mai mare decât aceea obişnuită, inundând câmpurile cultivate şi întreru­pând comunicaţiile. De două ori, în timpul ultimei perioade de creştere, calea ferată care trece prin apropiere a trebuit să fie refăcuta In 1916, armate­le franceze şi sârbeşti au fost silite să lucreze din răsputeri zi şi noapte la repararea aces­tui drum de fier care constituia singura legătură cu câmpul de de luptă din preajma munte­lui Kaimakalan. Ultima pe­rioadă de creștere a apelor a înc°put în 1902, atingând du­pă douăzeci de ani, în 1923 ni­velul cel mai ridicat­­ sare de atunci a început iarăși să sca­dă. O • Citim în UNIVERSUL din 14 iulie 1887: — Seceta e foarte mare în ju­deţul Constanţa. Câmpiile sunt arse de arşiţă, aşa că vitele n’au ce paşte.­­ Concesiile făcute de sultan locuitorilor din Creta sunt: jumă­tate din venitul vămilor se va în­scrie în bugetul insulei. Controlul vămilor va fi făcut de administra­ţia insulei; sancţionarea sau res­pingerea legilor votate de adu­narea naţională se va face în decurs de 2 luni; numărul func­ţionarilor creştini în toate ramu­rile se va spori. Se anunţă apariţia unui nou ziar francez in Bucureşti. Acesta va face opoziţie crâncenă guver­­­­nului. I In curând vom ajunge să avem mai multe ziare franţuzeşti decât­­ româneşti. SFATURI PENTRU GOSPODINE DEJUN. Menu: Ochiuri cu unt ars; limbă rece cu sos picant; salată de orez; brânză; tartă de caise. Tartă de caise: Se prepară o cocă fragedă de tartă cu mă­surile următoare : se aşează în cerc pe scândura de tăeţei 350 gr. de făină, lăsând la mijloc locul necesar pentru 100 gr. de zahăr pisat; 200 gr. de unt proaspăt, fărâmiţat; 1 gălbe­nuş de ou răscopt şi trecut prin sită; un praf de sare şi un vârf de cuţit de praf de­ copt „Bac­kin“. Se amestecă mai întâi bine untul cu zahărul şi gălbe­nuşul şi numai după această operaţie se începe puţin câte puţin a se încorpora făina, lu­crând-o până ce coca devine o­­mogenă; aceasta se adună apoi în forma unei mingi şi se lasă să stea la rece timp de 2—3 ore. In urmă coca se întinde cu sulul de 2 ori pe scândură şi se aşează repede pe tava for­mei, în grosimea de aproxima­tiv y. cm­., potrivind-o tot cu sulul ca să fie netedă de tot; se face apoi de jur împrejur o mică margine de 1 cm, şi se pu­ne coca, timp de­­ ceas, la cuptor cald, cu grija de a o înţepa cu o scobitoare din loc în loc, dacă se ridică în timpul coptului. Când coca este coap­tă, se lasă să se răcească bine înainte de a o garnisi; ea poate chiar să fie păstrată la un loc uscat 2-­3 zile fără să-şi piarză frăgezimea. Intre timp se aleg caise fru­moase, se spală, se cojesc şi se desfac în două. Pe de altă par­te, se face un sirop foarte bine legat în care se ţin câteva cli­pe caisele ca să se înmoae pu­ţin. Siropul trebue scăzut ca pentru dulceață, iar caisele lă­sate să se răcească. Se așează apoi fiecare jumătate una lân­gă alta până se acoperă toată tarta. Siropul se toarnă căldi­cel deasupra. Tarta de caise trebue servită deîndată ce s’a garnisit pentrucă astfel coca rămâne afânată. ANDA p­e azi-pumâinic: CINISM! Se discută, fireşte, de viligia­­thură.... — Ba eu, spune Jenică, am să mă duc tot la Slănicul din Mol­dova cu toate că... ce-am păţit anul trecut!... — Ce-ai păţit? — Nu ţi-am spus?... Dragă, m’am dus, anul trecut, în iunie la Slănicu din Moldova. Nu ştiu ce mi-a venit să mă duc acolo. Mă bucura în­ special că n’am să cunosc pe nimeni, n’am să întâlnesc nici o mutră de pe aci, să stau singur și să mă odihnesc. Intr’adevăr nu cuno­șteam pe, nimeni. La hotelul unde locuiam erau numai mol­doveni de prin partea locului. Ce să vezi însă, dom’le, după vre-o patru zile observ împotri­va mea o ostilitate teribilă. Pe diluare toţi mă măsurau, a­­runcându-mi priviri ucigătoare. Ba unul trecând pe lângă mine, îmi aşternu la picioare, prin strungăreaţă, expresia desconsi­derării lui elocvente. La res­taurant nimeni nu se aşeza la masa mea, oricât de înghesuite ar fi fost celelalte. Până când într’o zi rătăcit pe o alee dosnică din parc mă pomenesc cu doi domni bine făcuţi că s’apropie de mine. —­ia’n ascultă bun, să laşi bine să laşi fimeea in paşe, c’ai s’o păţeşte. — Ce femee, dom’le? — Lasă, lasă mofturile. Şi ai faşi bine să ’ţi iei tălpăşiţă că asemenea specimene nu ni tre­­bue aşi.. • • • • • • t« Ce mai tura-vura mă dumi­rii şi eu de ce eram privit cu ostilitate de toţi. Vecină de cameră cu mine stătea o fetişcană d’alea cu... meserie uşoară. Şi ce crezi că făcea dom’le? Cum vedea un bărbat singur, năpădea pe ea plângând şi spunându-i că eu sunt soţul ei, o brută care o martirizează şi o trimite să -i aducă bani, că altfel o desnoa­­dă un bătae. Iţi închipui dom’le. — Extraordinar! Ei şi nu i-ai cerut socoteală? — Cum nu? Ce crezi, dom’le, a avut îndrăzneala să-mi spue că să nu mă supăr, că viaţa e grea, că... ce să facă şi ea... cum să-şi câştige existenţa... Că eu ce pierd. . .­­ —Nu mai spune ? Ce tupeu ! — Şi nu spui dom’le c’a avut cinismul să-mi propună, să con­tinue povestea, că-mi dă şi mie 30 la sută din ce câştigă... — Ce cinism! —­­Da dom’le,şi■ ddm cinismul ăsta al ei, eu care mă dusesem la Slănic pentru o lună, am stat până în Septembrie... Keops Sfatul medicului Surdo- mististe Muţenia este secundară, sur­­zeniei la cei ce au această boală: copiii n’au putut învăţa să vor­bească pentru că n’au putut auzi vorbele Surzenia pricinueşte muţenie când se constitue îna­inte de vârsta de 6—8 ani, adică înainte de epoca la care vorbirea este bine învăţată, sau chiar se poate uita. Surdomutitatea poate exista dinainte sau din momentul naş­tere­ : în acest caz au putut fi bolnavi părinţii care au transmis şi copilului boala înainte de a se naşte. In primul rând sifilisul părinţilor dă distrugeri ale orga­nelor urechei interne a copilu­lui sortindu-i să nu audă nici­odată. Căsătoria între un surdo­mut din naştere şi o femeie să­nătoasă poate da surdomuţi. Altă categorie de surdomuţi este a acelora care au surzit în primii ani de după naştere, prin­­tr-o afecţiune nervoasă a urechei interne (a labirintului) în cursul meningitei cerebrospinale. Poate şi un oreion să dea o asemenea labirint ca dar mai rar; de ase­meni alte stări febrile. Ofiteii din copilărie (scurgerile urechi­lor) aşa de obişnuite la copii pot fi o cauză a scăderii auzului (mai ales când ambele urechi su­feră) , dar nu în aşa de mare proporţie încât să dea mutism. In aceste surzenii de după naştere, contrar celei­lalte cate­gorii sifilisul are un rol foarte neînsemnat. Din cele de mai sus reese că trebue tratat sifilisul părinţilor şi evitată căsătoria surdo-muţi­­lor din naştere. Copilul surd trebue educat să vorbească corect, să nu i se per­mită a se exprima prin semne, să i se ţină mereu trează aten­ţia, să se folosească la maximum resturile putinţei de a auzi cât de cât Metoda vorbitorului prin sem­ne nu mai este admisă pentru motivele de mai sus; în schimb se preconizează difuzarea meto­dei cititului pe buze care înlo­­cueşte auzul. In acest scop s’au făcut şcoli speciale dintre care una există şi în Bucureşti. Dr. V. UNIVERSUL Tlup&caţi înn^unccUcfâAd TOGAL Mai ales la băi, prin schim­barea bruscă a climei sau prin începerea curei bal­neare, femeile sunt expuse la răceli şi la o gamă întreagă de neplăceri, cum ar fi stări gripale, durerile menstruale agravate, etc. Din această cauză, cele mai multe femei nu profită nimic de pe urma vilegiaturii. TOGALUL, medicamentul cu compoziţia excelentă ca preventiv al acestor neplă­ceri şi curativ al lor, nu tre­buie să lipsească niciodată din mica farmacie a orică­rei doamne care pleacă în vi­­legiatură. Fiţi foarte atente la lucrul acesta. Togal este salvator. Nu aveţi dureri, nu vă mai temeţi de răceli. Vă bucuraţi în libertate de vacanţă şi vilegiatură. Nu plecaţi fără TOGAL! 4»444»44»4444444* ♦♦»♦♦♦ ♦♦♦♦»+»+♦♦♦♦♦♦♦♦♦»+♦+♦♦»+ Lucrările comisiimei pentru organizarea cazierului judiciar Comisiiumea specială pemitmi aplicarea nouălo­r coduri s’a în­trunit Luni seara, la ministerul de justiţie, sub preşedinţia d-lui dr. Vaier Pop, ministrul justi­ţiei. Au luat parte la lucrări d-na. Ionescu­ Dolj, preşedintele con­siliului legislativ;­ Al. Stîrcea, prim preşedinte al Curţii de a­­pel Bucureşti; Godin Ştefăne­­scu, procuror general; Al. Pro­­cop Dumi­traşcu, prim procu­ror; Vrăbitescu, referent titular la consiliul legislativ; senator Ceruleanu, Toanescu şi I. Pillat, deputaţi: Alex. Ilescu, directo­rul afacerilor judiciare şi Gh. Glod, inspector general de pe­nitenciare, secretarul comisiu­­nii.­­ . . Co­misiune­a a examinat proiec­tul pentru instituirea cazierului judiciar. S’a deliberat chestiunea dacă pe lângă cazierul judiciar bazat pe principiul locului de naştere s’ar mai putea admite un cazier judiciar bazat pe criteriul locu­lui de comitere a infracţiuni pentru parchetul de Et­ov şi par­chetele mai aglomerate din ţară. In această chestiune, comisiu­­nea nu a luat nici o hotărîre. • Lucrările comisiunei au rămas în continuare pentru astăzi, la­­ ora 6. d. a. Doleanţele magistraţilor In „Justiţia Olteniei”, ce ne soseşte în ultimul moment, d. I judecător Traian R. Scriban­­ scrie un aspru.''editorial contra ! chipului cum s’a votat legea­­ gradaţiilor. Dintr’însul spicuim următoa- j rele : Cum s’a votat? Cu tot pro- * testul magistraţilor şi al pre­sei. Cele 2—3 modificări au mul­ţumit pe toţi ? Lupta pentru o stare mai bună a încetat? Aşa trebue să fie de­oarece liniştea s’a aşternut peste tot. Totuşi, câte un glas mai ră­ i sună ici-codea, mâni înfrigu-­­ rate şi dornice de mai bine apucă condeiul şi scriu. Astfel, în Gazeta Tribunale- i­lor magistratul Vasile F. Geor­­gescu din Ploeşti numeşte pro­­ectul de lege monstruos. Deci, unii se mai mişcă, către mai bine, căci noua lege a gra­daţiilor nu satisface suficient magistratura. E o lege mai rea, inferioară celei actuale a organizării jude­cătoreşti, pentru că s’a răpit timpul câştigat de înaintare, dându-se magistratura înapoi, spre calvarul unor drumuri grele, cu noi aşteptări penibile, desfiinţându-se anii munciţi, unii mai având câteva luni până la înaintarea pe loc.­­ Consilierul înaintat pe loc, nu mai primeşte gradaţii; salarul său va fi inferior celui al func­ţiei efective; deci, s­-a rupt un echilibru în rang şi salar. E bine aceasta ? E bine să fie năruit un întreg sistem cucerit cu mari jertfe ? Dacă legea actuală a grada­ţiilor satisface anumite păreri şi concepţii, să nu se numească judele de ocol şi cel de tribunal „consilier”, căci ar fi prea mulţi, se depreciază gradele, ea nu mulţumeşte de loc grosul ma­gistraturii. Politicianizmul cotropitor de­preciază şi spulberă magistra­tura, nu înaintările pe foc. In anarhia care bântuie şi decadenţa morală în care ne sbatem, magistratura cere holul ei covârşitor de îndreptare. O nouă mentalitate, o altă atenţiune şi o sinceră grijă ne trebue către ea! Vizita excursioniştilor poloni in Capitală Excursioniştii poloni cari se află de câteva zile în Capitală, după ce au vizitat Cişmigiul, Muzeul artelor religioase, ştran­dul Kiselff, expoziţia „Luna Bu­cureştilor“, apoi parcul Bănea­­sa, unde la restaurantul din parc li s-a servit un dejun ofe­rit de municipiul Bucureşti, s-au dus în corpore la Azilul „Elena Doamna“, unde au fost primiţi de corpul profesoral, elevele şcoalei şi d-na directoare Grecu. Corul elevelor a intonat imnul polon, iar excursioniştii sub conducerea d-lui prof. Rilkata, au cântat imnul Regal român. A urmat serbarea care s-a de­schi­s cu jocuri­ naţionale exe­cutate de elevele ştefanika şi Mihalanka, Troika, Dribca şi alte precum şi cântece naţio­nale. Elevele azilului „Elena Doam­na“, au executat sub conduce­rea d-rei Margareta Leon, dan­suri naţionale. A urmat o re­cepţie dată în cinstea excursio­niştilor. D. prof. Franciki a mulţumit tuturor celor cari au contribuit la primirea aşa de entusiastă a excursioniştilor poloni. D. Pépéé a toastat pentru conducătoarele azilului Elena Doamna spunând că nu vor uita nici când clipele petrecute în România. Duminică au vizitat mănăsti­rea Ţigăneşti şi apoi la orele 8 seara au părăsit Capitala, ple­când direct în Polonia. Dela asoc. maeştrilor civili din serv. armatei La şedinţa de comitet convocată pentru Duminică, 12 Mie 1936, sub preşidenţia d-lui Teohari E­­lencu, preşedintele activ al aso­ciaţiei, d. Vulcan Alexandru, secre­tar general, dă cetire la o nume­roasă corespondenţă sosită dela filialele din provincie, precum şi a numeroase adeziuni de înscriere în Asociaţie. S’a luat cunoştinţă de banchetul ce va fi dat de filiala Târgovişte, in cinstea celor pensionaţi şi a­­vansaţi din acea garnizoană. S’a hotărât ca şedinţa viitoare a comitetului central să fie la 1 Octombrie a. c., avându-se in ve­dere plecarea in concediu a mem­brilor. După ce se mai face diferite comunicări in legătură cu bunul mers al Asociaţiei, şedinţa se ri­dică la ora 12. DE LA ASOCIAŢIA GENERALĂ A DEBITORILOR Duminică s-a ţinut in sala „Dacia“ o consfătuire a debito­rilor grupaţi în asociaţia gene­rală a debitorilor din România. C. N. C. Georgescu, comunică celor prezenţi că întrunirile din ultimul moment au fost interzi­se de către autorităţile adminis­trative, deşi aceste întruniri au un caracter strict economic. Noi am cerut, spune d-sa, au­torităţilor să ţinem un congres al debitorilor din Bucureşti şi ne-a fost interzis Am cerut un alt congres pentru Brăila, a că­rei autorizaţie nu ne-a parvenit încă. Nu înţelegem pentru ce ni se refuză aceste adunări, fără ca­racter politic. După multe alte discuţiuni urmate s’a hotărât continuarea activităţii debitorilor, întâi prin ţinerea regulată a întrunirilor de Duminică şi al doilea prin reorganizarea debitorilor pe ţa­ra. b MIROS PLĂCUT, AROMĂ RĂCORITOARE. IATĂ CARACTERISTICILE PASTEI DE DINŢI OCUL ANTISEPTIC IDEAL ŞI TOTODATĂ, APĂRĂTOR AL SĂNĂTĂŢII -'fs acesta e tienultatul neîngrijiţii dinţilor. Asupra dinţilor lucrează vătămă­torii microbi şi acizi formaţi in urma fermentaţiilor din gară şi atacând zmalţul, formează cariile, adevă­rate focare de infecţie -**+''*30 «-■ ■­­ DATORIA OMULUI CIVILIZAT’ e deci ca, de câteva ori, zilnic, să-fi spele dinţii cu pasta de dinţi ODOL, care are acest mare merit de a fi rezolvat problema nimicirii microbilor vătămători şi neutralizării acizilor, dovedindu- se indispensabilă oricărui om apărător al propriei sănătăţi« •-IV- *, • •'*»g '•‘to*»-!.; J Prin pasta de dinfi ODOL! nu numai că vă ferifi dinfii! de primejdiile, la cari sunti expuşi, dar, prin întrebuin-­ ţarea de câteva ori pe­ zi, înainte de culcare şi după fiecare masă, pazifio­­grafie calităților ei anti-­ septice, însăși sănătatea, albindu-vă ,totodată, dintîi. PASTA DE DINȚI (DUKE© OFICIUL NAŢIONAL DE TURISM organizează prima excursie de propagandă 5 ZILE PE DUNĂRE de la Giurgiu la Belgrad, cu elegantul şi ultra modernul vapor. „REGELE CAROL II“ Plecarea din Bucureşti, Sâmbătă 18 Iulie ora 13 Se vor vizita: T. Severin, Ada-Kaleh, Cazane, Moldova (Domeniile Reţita), precum şi Belgradul şi împrejurimile sale, înapoierea în Capitală, Joi 23 iulie, ora 10 dim. Costul excursiunei Lei 2600 de persoană, totul cuprins. Informa­uni şi înscrieri la O. N. T. Calea Victoriei 88, tel. 4.27.33 x MINISTERUL justiției Dosar Nr. 897/936. Comisiunea de Naturalizare PAWS anunțăr că inimitabilele %*sale pudrai? Joace•France Océan-Bleu FjB. B|m f e $ e sau pus in vânzare și în noua nuanță .•ț&$ R / 1/ / E R'A colorit special pentru mare și munte. D-ra Elisabeta Scheller, supusă germană de profesiune casnică, do­miciliată în Bucureşti, str. Gr. Co­­bălcescu 22, născută in Bucureşti la data de 29 Nov. 1899, de religie catolică, în ţară din anul naşterii, a făcut la această Comisiune ce­rere de a i se acorda naţionali­tatea română, declarând că re­nunţă la cetăţenia germană şi la orice altă supuşenie străină. Conform art. 22 din legea privi­toare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică aceasta spre ştiinţa acelora care ar voi să facă vreo întâmpinare, potrivit dispoziţiunilor art. 23 din zisa lege. 5 f ♦♦♦♦♦♦♦ ♦»♦♦♦♦♦»»­ MINISTERUL JUSTIŢIEI Dosar Nr. 544/924. Comisiunea de Naturalizare D-l Iacob (Jean) Haas, supus iugoslav de profesiune funcţionar particular domiciliat in Bucureşti str. Popa Nan 180, născut in Kos­­tur, Iugoslavia la data de 3 Iulie 1884, de religie mozaic, venit şi sta­bilit în ţară în anul 1890, a făcut la această Comisiune cerere ,de a i se acorda naţionalitatea română, declarând că renunţă la cetăţenia iugoslavă şi la orice altă supuşe­nie străină. Conform art. 22 din legea pri­vitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică a­­ceasta spre ştiinţa acelora care ar voi să facă vreo întâmpinare, po­trivit dispoziţiunilor art. 23 din zisa lege. 7 . ublicaţi® Neobţinându-se rezultat la li­citaţia publică pentru aprovi­zionarea cu circa 6000 kgf. să­pun de rufe şi pansamente, se aduce la cunoştinţa publică că se va ţine a doua licitaţie pu­blică cu termen scurt, în ziua de 4 August ora 12 a. m. la di­recţiunea penitenciarelor din Bulevardul Elisabeta 35 etaj V, camera No. 3. Supra oferte nu se primesc. Garanţia de 5% din valoarea ofertelor se va prezenta numai în recipise liberate de Casa de Depuneri Săpunul şi pansamentele vor fi conform costului de sarcini Tot în ziua de 4 August ora 1 p. m. se va ţine licitaţie publi­că pentru aprovizionarea cu circa 200 costume de haine uniformă de vară şi iarnă pen­tru gardieni (veston, pantalon, manta, şapcă). Uniformele vor fi după mă­sura care se va lua la sediul pe­nitenciarelor respective şi vor fi în conformitate cu broşura de uniformitate şi cartele de sar­cini. Licitaţia se va ţine în confor­mitate cu dispoziţiunile L. C. P. art. 88—110 şi a normelor Ofi­ciului Central de Licitaţii. p. Mini­strul J­ustiţiei, (ss) Gorescu Directorul penitenciarelor D. G. Ștefănescu 8208 44 ++++.M-++++++ ♦♦♦♦♦♦♦♦♦' 4 H. MARTIN tratează PSIHONEVROZELE: Nevroza sexuală: Insuficienţa sexuală Nevroza inimei şi a stomacului:­­palpitaţie sughiţ vărsături aero­­fagie, insomnie, tremuratura Neu­rastenia Hysteria Frica Timidita­tea Melancolia. Reeducaţia copiilor Impulsivi, vicioşi, ticuri gângăveală Incontinenţă de urmnă Tratamen­te Psiho-Fizice. Hypnotism auto­sugestie, Electroterapie - înaltă frec­venţă. Consult. 8-11, 2-8 B-dul Eli­sabeth 3. A Etaj HI ascensor. Te­lefon 405 39. Citiţi Naufragiaţii dragostei, studiu psiho-sexual ptr. educaţia sexelor. 8 «444♦♦♦♦♦♦♦♦»♦♦44444444a Examenele pentru secretari contabili şi se­cretari la camerele de agricultură Azi se ţine la Uniunea came­relor de agricultură din str. Po­lonă 8, examenul 1 pentru ocupa-­­ rea posturilor de secretar con­tabil la Camerele de agricul­tură. Candidaţii trebue să fie cel puţin absolvenţi ai unei şcoale comerciale. Examenul pentru postul de secretar la Camerele de agricul­tură se va ţine la 31 August, tot la Uniunea Camerelor de agricultură, candidaţii trebue să­­ fie ingineri agronomi înscrişi In corp. -xxxfxxx- ‘♦4444444444444444444­444 Dispărut Elevul Bacescu N., 16 ani, plecat Joi 9-VII din Bucu­reşti cu destinaţia Periş. Şapcă de comerţ sup., hai­nă maro, pantaloni negru, cămaşă albă şi pantofi maro. Cine ştie ceva despre el sau poate da vre-o indicaţie va fi bine răsplătit anunţând pe fratele său Gh. Băcescu, Fund. Crăciun 22, La d-l T. Qipmandni, *3 Impotenta Bărbaţii neputincioşi, slăbiţi de vârstă, exces sau boală la orice vârstă se vindecă repede cu lichidul „BUWEGEN“, care nu atacă stomacul, rinichii, inima, întrebuinţându-se ex­tern. Invenţia senzaţională a Laboratorului „Pholzheim” Germania. Nu aşteptaţi agra­varea boalei! La Farmacii şi Droguerii Lei 380 flaconul. Li­teratură lămuritoare trimite sub discreţiune contra mărci pentru răspuns: Dep. Farma­cia „Dr. Guci“ Cal. Victoriei 33, Bucureşti. Tel. 3.77.16­5 ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ »44444444444»4 4»»44 Repede şi plăcut vă radeţi cu „RAPIDRAS “ Inlocueşte săpunul, apa şi pensula, înmoae imediat barba şi este mai inofensiv decât săpunul de ras. Cutia cu 15 rasuri Lei 10 şi un leu aviaţia. 15 Citiţi: „VESELA“

Next