Universul, septembrie 1937 (Anul 54, nr. 255-269)
1937-09-16 / nr. 255
Anul al 54-lea Nr. 255 Joi 16 Septembrie 1937 Expoziţia de gimnastica Sau mai bine zis o expoziţie de , sănătate, va fi inaugurată şi la noi in ţară, de oficiul educaţiei fizice, folosindu-se experienţa câştigată în alte ţări, spre a pro-povădui şi la noi, tineretului, în- i văţitura câştigării puterilor de viaţă senină. Vreau să cred că a-ceasta manifestare va şti să nu- i treere ţara odată cu acele jocuri sportive care pretutindeni adună mulţimile, şi nădăjduesc în felul acesta, că sutele de mii de spectatori, uneori foarte sgomotoşi, ai arenelor, vor înţelege că îndrumarea spre voinicie se mlădiază printr’o disciplinată activitate ce presupune mişcarea trăită. Iată o iniţiativă cu atât mai vrednică astăzi, când terenul societăţii de tragere la ţintă, în loc să fie dorit ca o grădină a sportului, e pândit de o parcelare, iar însăşi Bucureştii nu au un basm de înot pentru tot anul. Cred însă, că mulţi vor fi de aceiaşi părere cu mine, când la lupta împotriva zgomotului, laud dorinţa de a se mai domoli pâlniile microfonice, care peste cartiere strigă nu numai pasionante rezultate de minge ci chiar reclame de lingerie şi suplimentar, urlă hârâit „şlagăre“ gramofonice. Dacă sportul simte nevoia unei auziri, să întregească spectacolul de mişcare prin artele câte înfloreau laolaltă cu jocurile olimpice, ba chiar cu tot ce, deşi ar însemna cultura, nu ar fi supărător. Totodată reamintesc dorinţa ca arenele să se împodobească prin păstrarea în loc de cinste a acelor urme arheologice prin care trecutul îşi pomeneşte voinicia strălucită. De ce pietrele de la Adam-Klisi să zacă măcinate de vifor, într’o grădină, când ar putea fi văzute mai adăpostite în firidele unui amfiteatru, până la ziua îndepărtată a unei reconstituiri ştiinţifice a celui mai măreţ monument pe care până la noi îl păstrase latinitatea în ţările române. Adaog încă un gând pentru cei însufleţiţi de bucuria câştigării muşchilor frumoşi, când pe lângă regulile jocului şi producţia unei discipline ritmice, am vedea din când în când, tot ca o demonstraţie, aceste voioase echipe pornind să împlinească şi o munca în care utilitatea morală se vădeşte practic, întru ajutorări pentru care tresaltă sufletul de leu- ADRIAN MANIU Maxime şi cugetări Este ceva mai scump decât toţi banii lumii, mai scump şi mai înalt decât interesele materiale, şi acest ceva este : unitatea populaţiei, omogenitatea locuitorilor ţării; a avea aceeaş limbă şi religie, aceleaşi tradiţii, moravuri, istorie, nume, aceleaşi aspiraţiuni în viitor. D. Marţian Supremul bun al omului e neamul său; supremul bun al neamului e dreptul său ; sufletul poporului trăeşte în limba lui. Felix Dahn O explicaţie a cheliei Dr Wenzer din Berlin crede a fi descoperit pricina cheliei, dar, — vai, — nu şi remediul ei. După acest savant oasele craniului se desvoltă încet şi abia între 40 şi 90 de ani ajung la volumul definitiv. Pielea capului insă nu creşte, ci se întinde şi prin urmare devine mai subţire. Vasele care aduc sângele în această epidermă sunt astfel comprimate, celulele pielei degenerează şi provoacă diformarea bulbului capilar. Părul cade şi individul devine chel. Faptul că orice chel mai păstrează câteva urme de păr la ceafă şi în părţile laterale ale capului se datoreşte împrejurărei că în acele locuri pielea e mai puţin întinsă şi are dedesupt un strat de muşchi şi de grăsime. Din pricina creşterii prea repezi a oaselor craniului se întâmplă uneori ca unii copii chiar să rămână chei. Faptul că femeile sunt foarte rar cheie se explică foarte uşor; ele au capul mult mai mic decât bărbaţii şi oasele craniului lor nedesvoltându-se aşa de repede, pielea nu se întinde, bulbul capilar rămâne intact şi părul nu cade. I POPICE Banalul joc de popice e ridicat la rangul de sport, mai ales în Anglia și în America. Iată aci câteva concurente pentru campionatul feminin, disputat de curând la Wimbledon (Anglia) . a cum, QÎfuheddc wik Citim în „UNIVERSUL“ din 15 Septembrie 1888: — Toate cancelariile europene urmăresc cu interes neînţelegerile dintre cancelarul Bismarck şi împăratul Wilhelm. Firea despotică a împăratului nu poate suferi opoziţia cancelarului. Se crede că prinţul de Bismarck se va retrage foarte curând. — Sunt speranţe că războiul vamal dintre România şi Austro-Ungaria va înceta. O comisiune română a fost invitată la Viena pentru o discuţie care să aducă pacea vamală. — Roma. — De câtva timp, naşterile de gemeni numeroşi au devenit subiecte la ordinea zilei. Deunăzi, la Roma, o femee a născut 4 gemeni şi toţi trăesc. Eri, în Sicilia s’au născut trei fetiţe, toate sănătoase. Providenţa vrea să menţină Italiei reputaţia de ţară prolifică. CEVA DESPRE MILIONARI A vorbi de milioanele altora şi de modul cum le-au câştigat, poate fi o consolare şi un stimulent. Pe timpurile acestea de criză, cititorii vor afla, poate, cu plăcere că numărul milionarilor din Anglia, de pildă, nu e atât de mare, proporţional cu populaţia: abia 824 de milionari — în lire sterline bine înţeles — la 47 milioane de locuitori. Unul din cei mai renumiţi e lordul Nuiffield, cunoscutul constructor de automobile, care posedă o avere de 20 milioane de lire şi care a donat 7.250.000 la diverse fondaţii şi instituţii filantropice. El îşi începu cariera devenind fabricant de biciclete, la vârsta de 17 ani, şi având drept capital modesta sumă de 5 lire sterline. Sir Henry Defending, regele petrolului, posedă şi el tot 20 de milioane lire sterline. A început ca mc funcţionar şi — după cât spune — datorează situaţia sa actuală spiritului său de observaţie şi intuiţie, după cum lordul Nuffielid afirmă că datorează pe a sa muncii şi prudenţei. D. Gordon Selfridge, de origină american, dar naturalizat englez, era un biet practicant Intr’o bancă la vârsta de 14 ani. El trecu apoi, treptat, prin toiate gradele într’un mare magazin şi I astăzi are sub ordinele sale 50000 de amploiaţi. Averea sa — spune el — e rezultatul cinstei şi al energiei. Henry Fond e cel mai bogat om din lume, exceptând Indiile, unde se ştie că sunt averi fabuloase. Acelora cari îşi exprimă faţă de dânsul voinţa de a se îmbogăţi, el le spune: „începeţi cât de modest şi supraveghiaţi singuri lucrul. Faceţi mai bine şi mai ieftin decâtalţii“. Palatul fără ferestre O mare societate producătoare de şocolată din Pennsilvania (Statele Unite) şi-a instalat de curând birourile administrative într’o imensă clădire, unică în felul ei. Acest impunător cadrilater cu ziduri enorme şi nu lipsite de eleganţă prezintă, în primul rând, particularitatea de a nu avea ferestre. Lumina naturală a soarelui a fost absolut înlăturată din acest palat al igienei și al confortului fiind înlocuită cu lumina artificială, mult mai salutară, deoarece nu e lipsită de razele ultraviolete, dovedite a fi atât de folositoare organismului omenesc. In plus, această lumină asigură o desăvârşită uniformitate a vizibilităţii la orice oră din zi şi din noapte şi în orice punct al imenselor săli de birouri. Aceste săli mai au apoi avantajul de a fi complet izolate de influenţele acustice exterioare mulţumită materialului din care au fost construiţi pereţii, podelele şi tavanele. Ele sunt străbătute în continuu de un aer filtrat, temperat, uscat vara şi umezit iarna şi neîncetat reînoit printr’um sistem de ventilaţie in proporţie de 2400 m. c. pe minut, adică un sfert de metru cub de persoană în acelaş răstimp. Se înţelege că în astfel de condiţii, munca devine o plăcere şi miile de lucrători şi funcţionari întrebuinţaţi de proprietarii acestei instituţii unice, au de ce să fie mulţumiţi. E interesant de notat ce a spus d. Murrie, preşedintele societăţii în privinţa costului acestei clădiri. „Am fost întrebaţi dacă acest building nu ne-a costat enorm de scump. Nici noi nu ştim... Nu credem că o companie s-ar putea opri în faţa unei chestiuni băneşti când sunt în joc sănătatea, confortul, aptitudinea la muncă a personalului ei“. Suntem încredinţaţi că această construcţie e cea mai desăvârşită aplicaţie a stăruinţei pentru binele afacerilor in general şi pentru al amploiaţilor în special şi dacă aceştia se în- I torc la casele lor mai puţin deprimaţi şi mai fericiţi, şefii lor îşi vor fi atins scopul pe care l-au urmărit. Dinţiitoui Un dentist vleihez a creiat o nouă metodă de a trata dinţii bolnavi, metodă menită să umple de bucurie şi... de groază pe cei interesaţi în cauză. Doctorul Schneider — aşa se numeşte practicianul austriac — scoate deadreptul dintele atins de carne şi împlântă în locul lui unul artificial având o rădăcină de aur sau de fildeş. Această rădăcină se consolidează repede şi dintele nu se mai deosebeşte, curând, de ceilalţi Pe de altă parte, alt dentist vienez crede că, spre a putea trata în mod eficace un dinte sau o măsea mai întâi să le extragă şi după aceea să procedeze la curăţirea şi repararea lor. După câteva zile, clientul revine la dentist, care îi introduce la loc dintele plombat. Şi iată cum poate cineva avea dinţi noi, fără să i se poată spune că sunt artificiali. N METROPOLITAN Cele mai noui vagoane ale în care confortuil se aliază ,cu o „ „Metropolitanului“ din Londra, vădită eleganță. . UNIVERSUL Marele turneu al Companiei CĂRĂBUŞ 120 persoane Director C. TANASE CU CELEBRA REVISTA ,J ELECTROCĂRĂBUŞ neu Compania Cărăbuş se prezintă cu tot ansamblul de la Cărăbuş in frunte cu: C. TANASE, LIANA MIHAILESCU, NUTI PANTAZI, MIA ROMAN, ELENA BURMAZ, VIVETTE POPESCU, BOMBONICA GROZEA, MARIA DINU, SURA JANKOWSKAYA, AI.. GIUGARU, N. ROMAN, PUIU MAXIMILIAN, I. DINESCU, GH. TRESTIAN, PUIU ŞERBU, I. STOENOIU, I. POPESCU. MARE BALET 36 Balerine 20 Boy's sub conducerea d-lui BOB GRAY din Londra Fac parte din ansamblu simpaticii comici STROE şi VASILACHE precum şi celebrul Duo American CHALKIE şi RITTA JENKINS Cel mai vesel spectacol, se râde cu lacrimi. Orchestra sub conducerea talentatului compozitor G. DENDRINO Compania Cărăbuş se prezintă cu toată montarea din Bucureşti. Cărăbuşul prezintă pentru prima oară în anumite oraşe CARABUŞUL COPIILOR Spectacol pentru copii, şcolari şi tineret întocmit special pentru tineret care va avea ocazia să vadă un ansamblu mare precum şi un repertoriu ales şi amuzant. ITINERARIU SEPTEMBRIE S. 25 BRĂILA B.28 ALTI D. 26 GALATI fl. 29 CHISINAU L. 27 VASLUI I. 30 IASI OCTOMBRIE V. 1 ROMAN D. 10 SIBIU S. 2 BOTOSANI L. HR. VALCEA D. 3 CERNAUŢI 1.12 ORASTIA matineu H. 13 PETROŞANI L. 4 BACĂU I. 14 DEVA fil. 5 FOCŞANI V. 15 ALBA IULIA 1.6 BRAŞOV S. 16 TG. BURES I. 7 CAMEINA D. 17 CLUJ V. 8 S1GB1S0A. L. 18 BISTRIŢA S. 9 MEDIAŞ în două acte şi 50 tablouri de 0.19 BAIA MARE M. 20 SIGHET 1.21 SATU MARE V. 22 ORADEA S 23 ARAD D. 24 TIMIŞOARA L. 25 LUGOI NOEMBRIE L. 1 CA ACAL I V. 6 BUZĂU M. 2 T. M-RELE I S. 6 BAZARGIC ffl. 3 PITEŞEI I D. 7 CSTANŢA I. 4 PLOEŞTI I L. 8 GIURGIU OCTOMBRIE M. 26 ORAVIŢA 1.27 REŞIŢA I. 28 Caransebeş V. 29 SEVERIN S. 30 TD.IIU D. 31 CRAIOVA Ce să fie oare? Această pasăre ciudată împodobește frontispiciul unui e- Idificiu ’londonez, care adăpos- I tește birourile ziarului „Liverpool Post”. Pasărea, din fel de cormoran, figurează în manca orașului Liverpool. Industria cauciucului in Statele-Unite Statele Unite joacă un rol absolut preponderent pe piaţa cauciucului, de vreme ce au consumat în anul 1936 peste 570.000 tone, faţă de consumul mondial care a fost de 1.100.000 tone. Consumul american de cauciuc sporeşte, de altminteri, mereu. De la 332.000 tone in 1932, el s-a urcat la 491 000 tone în 1935 și la 573.000 tone în 1936. Cea mai mare cantitate e consumată de industria pneurilor de automobile. Producția totală a industriei americane a cauciucului reprezenta în 1936 o valoare de 750 milioane de dolari. Vw In sprijinul credinţei Să biruiască crucea! Creştinătatea din toate ţările lumii sărbătoreşte azi înălţarea sfintei cruci. Confesiunile creştine, cu toate micile deosebiri de cult sau de dogmă, au căzut, ca prin minune, de acord, ca în acest an, să înalţe împreună imn de slavă, simbolului vieţii creştine, care este crucea. Ca şi în altarele ortodocşiei noastre, crucea biruinţii Mântuitorului va fi azi în mare cinste şi în locaşurile de închinare ale lumii, catolice şi protestante de pretutindeni. Inimile curate şi sufletele credincioase vor auzi în această zi acel ison al pietăţii creştine pentru preamărirea semnului prin care s’a biruit moartea şi s’au deschis larg uşile mântuirii. Este o mare bucurie a noastră această potrivire calendaristică, ce face din unirea imnurilor bisericii prilej de înfrăţire a sufletelor, care nu rămâne numai o sărbătoare a creştinismului, ci mai mult decât atât: un simbol al puterniciei pe care i l-ar putea da înţelegerea şi unirea cultelor sale. Mai mult ca oricând, însă, înălţarea sfintei cruci este pentru ortodocşia românească de azi, prilejul unui popas în care să-şi aducă aminte, mai întăiu, de rostul jertfei lui Isus şi apoi de datoria ceasului de faţă, al cărui imperativ o cheamă în jurul crucii, spre a o înălţa acolo unde cere idealul creştin. Cu două mii de ani în urmă, crucea era obiect de dispreţ pentru că pe ea muriau tâlharii şi condamnaţii legilor lumeşti. Voinţa lui Dumezeu au ridicat-o însă din acel loc josnic şi predestinând-o Mântuitorului şi martirilor sfinţi, au făcut ca prin ea să se birue moartea şi să se reintre la adevărata viaţă. Pentru cât păcat s’a şters prin ea, pentru cât har s’a dăruit oamenilor, jertfa Mântuitorului rămâne veşnic de nepreţuit, iar crucea veşnică biruinţă asupra, puterilor întunericului. Trăind prin ea şi cu ea, prin această sfântă aducere aminte, ortodocşia românească nu trebue să uite — cum spusei — datoria ceasului de faţă. Valuri agitate de vântul materialismului sec şi sbucium din străfunduri de adânc întreţinut de oculta negativistă, clatină din răsputeri barca credinţei noastre. Veacurile trecute ne-au dat: duşmani ai credinţei, prin specularea tendenţioasă a ştiinţei; duşmani ai ei, deasemeni, prin diformarea raţiunii. Din lupta cu aceştia, credinţa a ieşit, cum era firesc, învingătoare. Lupta se dădea, însă, pe faţă. Oricât rău ar fi adus credinţei materialiştii şi raţionaliştii, ei nu orbecăiau in subteranele laşităţii şi ale întunericului. Veacul nostru ne-a adus, în afară de comunism, ca rămăşiţă a materialismului organizat şi altfel de duşmani, cari, din nefericire au ieşit dintre noi, românii, ignoranţi şi atei cocoţaţi în treburi publice şi nebuni vânduţi străinilor. In sufletele celor dintâi, lumina nu pătrunde, pentru că rămân totdeauna orbiţi; iar pentru ceilalţi nimic nu poate fi sfânt: nici credinţa moştenită, nici pământul pe care s’au născut. Cu aceştia, lupta bisericii se înţelege, merge greu. Ateii vor s’o dărîme, pentrucă acolo unde nu stăpâneşte spiritul, activează dracu. Cei fără patrie, cei vânduţi străinilor, cei fără dragoste de pământul în care s’au născut, neavând dragoste, n’au nimic. Pentru aceştia, orice contractare e cu putinţă. Privită astfel, lupta bisericii — se înţelege — merge greu. Cu atâţia duşmani, cu atâtea lovituri, apărarea ei se cere să devină din ce în ce mai organizată, înţelegând această mare nevoe, şeful bisericii române, I. P. S. Patriarh Miron, începând de anul trecut, a chemat ortodocşia românească la marea datorie de a-şi apăra biserica. A ales sărbătoarea înălţării sfintei cruci, ca zi în care munca şi evlavia românească să pună deoparte din strânsura sa, micul bănuţ denumit „obolul crucii”. Cu un cuvânt, fiii bisericii să vină în sprijinul credinţei, pe care duşmani din toate părţile o atacă. Imperativul ceasului de faţă în ce priveşte credinţa e deci, acesta: românii, mari şi mici, în preajma altarelor ameninţate. Cu moralul ridicat şi cu puţinul pe care orice bun român şi orice bun creştin va şti să-l scoată din buzunarul său, se va forma banul fără de care nicio acţiune nu poate merge înainte. Sunt atâtea nevoi şi atâtea treburi ale bisericii, cari nu se pot satisface din cauza lipsei acestui ban. Şi ortodocşia suferă, pentru că fiii ei, îi înţeleg cu greu păsul. Nimeni dintre noi nu vede ce puteri realizatoare a dat catolicismului, dinarul Sf. Petru, înălţarea sfintei cruci să fie de ajutor, ca să poată românii, împlini şi această datorie, să biruiască crucea! NICOLAE GRECU Mihail Burillianu Distinsul nostru confrate, d. Gr. Tăuşanu (Petronius) scrie în „Viitorul“ un duios articol în amintirea ziaristului de mare temperament care a fost regretatul Mihail Burillianu. La împlinirea a 7 ani dela moartea lui s’a făcut un parastas într’o bisericuţă din Capitală, la care n’au luat parte decât membrii familiei şi foarte puţini din cei cari nu l-au dat uitării. Mihail Burilianu a fost un ziarist profesionist cu temperament de luptător, neobişnuit în presa românească. In meseria aridă de gazetar, defunctul era un combativ prin vocaţie. Impetuos, convins, talentat, când sprijinea o chestie, când susţinea o problemă sau apăra o cauză pe care o socotea, dreaptă, Mihail Burillianu nu cunoştea, nici odihna nici, menajamentele. *• . Din această combativitate înăscută, din această pasiune pentru meseria în sine, au ieşit campaniile de presă, duse cu atâta vervă, campanii care l-au făcut repede cunoscut publicului cititor. Odihnească-se în pace c el care nu ştia ce e odihna ! Examenele de capacitate din Cluj Grupa franceză Cluj, 13 Septembrie Intr’un umăr trecut am anunţat că în ziua de 10 c. vor reîncepe la universitatea din Cluj examenele decapacitate. Candidatele de la grupa, franceză reuşite la examenul din 30 Mai, urmează să se prezinte la colocviul pedagogic reglementar, după cum urmează: Luni, 4 octombrie: Clara Banciu, Vladimira Fiodorovici, Margareta Illyés, Sabina Maior, Frederica Onciu Chiper, Susana Popescu, Ana Vârnav, Eugenia Bănescu, Susana Bănescu, Titania Bărgăoanu, Maria Bobancu, Silvia Comşa Ionescu, Speranţa Constantinescu, Viorica Drăghia, Maria Gavrilă Panaitescu, Berta, Golhman, An Magheru, Iulia Mihăilescu, Maria I. Mureşan şi Reveria Neguş. Marţi, 5 Oct.: Eliza Paula Nicolaescu, Alice Părăianu, Ana David Peia, Clemenţa Rusovici, Flora Sepianu, Florica Trifan, Ileana Vitez Vasiliu, Natalia Velţeanu Florescu, Elena Alexandrescu, Luiza Andrieş, Maria Botezatu Strătilă, Alexandrina Brădişteanu, Elena Zamfirescu Căpruci, Florica Constantinescu, Valeria Cosac, Ecaterina Cuţata, Maria Dimofte şi Clemenţa Dumitrescu. Miercuri, 6 Oct.: Olga Dumitrescu, Rodica Florescu, Elisa Frâncu, Lelia Pantazi Georgescu, Hilda Guminsichi, Hortensia Hămbăşan, Honora Hosztak, Alexandra Lucinschi Munteanu, Olga Serbov Meleghi, Viorica Minculescu, Florica Mureşean, Maria Mureşan,, Maria Mutu Crevedia, Zenixa Oros, Ana I. Rotaru, Letiţia Axente Rucăreanu, Ecaterina Stoianovici, Crezeia Vilţanschi, Alma Vinografschi Bogdan, Hiltraut Ziegler, Elena Stavreanu, Venera Georgescu şi Magdalena Lörinez. Joi, 7 Oct.: Ioana Cernătescu, Filofteia Despoti, Lucia Dragoş Muntteanu, Maria Filipescu- Ştefănescu, Maria Ghiltz, Ana Grigorescu Răuţa, Tamara Guja, Elena Pleşa Ionescu, Maria Kiţu, Gizela Marton Deutsch, Eleina Maria Plăvănescu, Maria Petrovici, Maria Petrai Ian, Felicia Popescu, Friederica Reis, Virginia Russu Abrudeanu, Sara Schäffer, Constanţa Ştefănescu, Maria Weiter şi Maria Ionescu Voibculescu. Acest colocviu se va ţine în sala Vasilie Pârvan a facultăţii de litere şi filosofie, la orele 8 dimineaţa, iar după terminarea lui vor începe probele practice de pedagogie. Moartea unui vechiu luptător moldovean Ismail, 13 Septembrie După o scurtă suferinţă, a încetat din viaţă un vajnic apărător şi vechiu luptător moldovean, stimat de toţi pentru sufletul nobil şi pentru mintea-i clară şi sănătoasă, conu Dumitru Bădărău. Născut la Gahul, din vechea viţă moldovenească, din mazilii lui Ştefan cel Mare, după ce a făcut studiile în ţară şi străinătate, Dumitru Bădărău s-a stabilit la Ismail, fiind remarcat pentru mintea lui ageră încă din tinereţe, fapt pentru care a fost ales preşedintele comitetului permanent al zemstvei (consiliul judeţean) în fruntea căruia a stat neîntrerupt timp de 35 ani, ocupându-se de nevoile acestui judeţ. In 1917, când bandele bolşevice au început să devasteze, iar ordinea era periclitată, Dumitru Bădărău a fost ales preşedinte al comitetului de apărarea oraşului şi de aici, din Ismail, din iniţiativa lui, a plecat prima telegramă către Regele Ferdinand, proclamând unirea judeţului Ismail la patria, mamă. Au urmat evenimentele memorabile şi Bădărău s-a înregimentat în partidul poporului, ales deputat, apoi senator şi preşedinte al consiliului judeţean. La înmormântarea celui ce a fost Dumitru Bădărău, om de o rară cinste ce l-a călăuzit toată viaţa, au luat parte toţi fruntaşii vieţei publice locale, luând cuvântul d. ştefan Constantinov, preşedintele partidului naţional ţărănesc, d. avocat Antipa, d. avocat Bălănică, preşedintele partidului „Totul pentru ţară“ şi d. revizor şcolar ştefan Costenco, în numele consiliului judeţean, care au relevat meritele lui excepţionale. Cărţi de aritmetică pentru toate clasele cursului primar, de: PETRE DULFU, GH. I. CHELARU şi C. ROIBANESCU Autorii acestor manuale de aritmetică, pentru toate clasele cursului primar, sunt profesori cunoscuţi de multă vreme, prin activitatea lor apreciată, în învăţământul românesc. Cărţile întocmite după o îndelungă experienţă la catedră îndeplinesc cu prisosinţă cerinţele de predare, dorite de pedagogia, modernă. Tipărite de editura „Universul” în excelente condiţii tehnice, ele se găsesc de vânzare la s PLAJĂ.. LA MUNTE... LA TEATRU... filme&zd bunicii ! Reţineţi ultimile locuri pentru Excursia LA Militlni PARIS cu ITALIA Şi COASTA de AZUR NISA MONTE CARLO : 2 ROMA _ FLORENŢA MILANO VENEŢIA LIDO 18 Seph — 8 Och Aut. O. N. T. No. 7336 Condiţii de prim rang Tren Simplon cl. II-a înscrieri la Turismul Mondial București, Calea Victoriei 60 Telefon 4.85.07 27CoIDIN ROMANIA CORPUL PORTĂREILOR TRIBUNALUL ILFOV 13507/937 1937, Luna Septembrie, 11 PUBLICATIUNE No. 43126 In baza adresei nr. 43991 /1937, a Judecătoriei 3 Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că in ziua de 23 Septembrie 1937, de la ora 12 înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, piaţa Universităţii (Mihai Viteazul), averea mobilă urmărită a Deb. Craiu Mayer, care se compune din un automobil marca „Dodge“ cu numărul de serie 3.764.610 şi numărul de motor Nr. 10401, anume specificate în procesul-verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Soc. în comandită pentru comerţul de automobile şi accesorii librăria editurii şi la toate li~ ! Nicolae A. Tanaşoca şi’’ Fraţii din brariile din ţară. 1 Bucureşti. v' 6 Antinevralgic Dr. NANO MUSCEL SINGURUL REMEDIU CONTRA GRIPEI, MIGRENEI, NEVRALGII, ETC. Se vinde numai în cutii originale, conţinând 2 buline şi cu semnătura doctorului. Depozit Farmacia N. Popovici, Bucureşti, Calea Rahovei 265. 1603 »♦+ ♦♦♦♦♦♦♦ ♦ ♦♦♦♦♦♦+>++♦+$ RUDELE APROPIATE ale lui GEORGE ELIADE, născut la 23 Februarie 1864 la Brăila, sunt rugate să se pună în legătură cu COUTOT, doctor în drept, 21 Boulevard St. Germain, Paris. 4410 Epitropia bis. Brezoianu închiriază în ziua de 19 Septembrie 1937, ora 1 p. m. prin licitaţie publică, orală, următoarele : 1) Imobilul — etaj, str. Câmpineanu nr.19, compus din 4 camere, bucătărie, cămară, pivniţă, lumină, pod, apă, etc. cu două intrări. 2) Imobilul str. Brezoianu nr. 42, compus : 5 camere de locuit, baie, bucătărie, magazie, pivniţă, apă, lumină, sonerie, etc. Licitaţia se ţine în cancelaria parohială, curtea bis. Informaţii la paroh.i *•♦♦♦»+»♦+++ v-F-F-f