Universul, decembrie 1937 (Anul 54, nr. 331-345)

1937-12-01 / nr. 331

I r Anul al 54-lea Nr. 531 Miercuri 1 Decembrie 195? AZILUL LOR Dombeisa de Warwick adăposteşte în pamciul caisei sale din Easton Lodge cai bătrâni, măgari şi ponsy, pe câni îi vedem acu în faţa locuinţei binefăcătoarei tar “ —XOX O prinţesă franceză • • # *■^ pe tronul Etiopiei I­OCUfftCOVOlcea, «1 Citim în UNIVERSUL din 30 Noembrie 1888: = Radicalii din Iaşi sunt pe cale de a înfiinţa un club, pentru a supraveghia înscrierea în listele electorale. = Toate ziarele ruseşti decalcă de neadevărate svonurile Împră­ştiate de gazetele germane cum că împrumutul ce face acum guver­nul ţarului, va servi la întărirea Varşoviei sau la facerea unui pod peste Dunăre, în dreptul Renilor. Rusia nu se gândeşte decât la pace.­­ Citim în foaia guvernului: Proeetul de lege asupra vânzării de pământuri ţăranilor este termi­nat; d. Lahovari se ocupă acum numai cu expunerea de motive. . Ducele de Aosta, dervenimid vice-rege al Etiopiei, con­tiniuă in această nouă fiuinc­hit­ie o mare tradiţie familială. In adevăr, tatăl său, ducele Emanuel Philibert şi urmchitul său, ducele Abbruzilor au ex­plorat multă vreme Somalia, iar mama sa, ducesa din Aosta a făld­uit importante călătorii prin Africa orientală. Actualul vice-rege, după ce a fost ofiţer de artilerie în trupele saharia­­ne şi unul din fondator­ii m­c­­haniştilor italieni, a treicut mai târziu în aviaiţie unde şi-a cu­cerit gratii de general. Dar, în 1927, el s-a căsătorit cu Ana prinţesă a Franţei, fiica dulcelui de Guise, care şi-a petrecut copilăria în Maroc, unde viiitorul pretendent la tro­nul Franţei poseda o vastă pro­prietate. Aşa­dar vice-regina Etiopiei, crescută pe pământul african, nu se va staţi străină în ţara pe care o va guverna soţul său. Maxime şi cugetări ! Ce interes ai tu să constaţi dlacă cutare e vinovat sau nu? Vezi-ţi de drumul tău. Scru­­tează-ţi conştiinţa ta. Eşti oare tu fără de prihană şi fără de păcate ? Buda Pentru o pisica Pentru a salva o pisicuiţă care se cocoţase, nu se şti© cum pe un brâu de zidărie ce înconju­ra la o mare înălţime ace­astă casă din Charing Cross (Lon­dra), ace­st tânăr şi-a riscat viaţa, scoborându-se cu ajuto­rul unei frânghii legate de a­­coperiş. Peripeţiile emoţionante ale acestei salvări au fost urmă­rit© de sute de curioşi, cari a­­veau impresia că asistă la o performanţă cinematografică. Trebuie să notăm însă că ni­meni din cei prezenţi nu s’a gândit să râdă de gestul tână­rului, căci pentru englezi, viaţa unui animal nu preţueşte mai puţin ca aceea a unui om. Să împletească băieţii ciorapi? ! In şcolile engleze de băeţi, a­­ceştia sunt obligaţi să înveţe să tricoteze sau mai bine zis să­­ împletească ciorapi. Autorită- I ţile şcolare sunt foarte severe­­ asupra acestui capitol şi nu ad­mit „scutiri”, cum se întâmplă prea adesea, la noi, chiar când e vorba de fete. Dovada că în această privinţă nu se glumeşte in şcolile britanice e recentul caz al unui copil din localitatea Couipar, ai cărui părinţi n’au vrut să-l lase să înveţe acest soi de lucru manual. Comitetul şcolar întrunindu-se şi exami­nând motivele invocate de pă­rinţi, le-au găsit pur şi simplu absurde şi in consecinţă au e­­liminat din şcoală pe micul re­calcitrant, până ce se va hotărî să se supuie regulamentului. In definitiv, această dispozi­ţie nu ne miră, când ne amin­tim că însuşi prinţul de Walles, — actualul duce de Windsor,— împletea cu o îndemânare ce i-ar fi invidiat-o cea mai abilă tornee ciorapi, mânuşi şi pull­­overe pe care le dăruia bazaru­rilor de binefacere, şi chiar multora dintre prietenii­ săi. De altminteri, şi azi ducele de Windsor se distrează în acest fel şi nu vedem de ce ar fi mai înjositor­­ pentru d­emnitatea unui băiat de şcoală să mâ­nuiască undrelele decât să se exerciiteze la mânuirea cărţilor de joc cum se întâmplă une­ori. Populaţia globului pământesc După statistici publicate la Berlin, la sfârşitul anului­ 1936, pe întregul glob pământesc erau 2.116 milioane de locuitori, repartizaţi astfel pe cele cinci continente : 1.162 milioane de locuitori in Asia; 526 milioane in Europa; 256 in America ; 151 în Africa; 11 milioane în O­ceania.­­ Printre puteri ,imperiul bri­tanic vine In capul listei cu o populaţie de 516 milioane. Vin apoi: China cu 437 milioane ; Sovietele cu 171 milioane; Sta­tele­ Unite cu 144 milioane ; Franţa cu imperiul ei colonial­­ 111 milioane ; Japonia cu 99 ■ milioane, Germania cu 68 mi­lioane și Italia cu 51 milioane. UN PRIMAR CÂNTĂRIT Conform unui vechi obicei, froul primar al oraşului High Wycombe din comitatul Bu­ckingham, s’a aşezat pe cân­tarul, care trebue să dove­dească administraţilor săi, dacă e un om cu greutate sau nu. i Cel mai tânăr bunic e desigur d. Emil Beaurin care n’are de cât 32 de ani. In 1920 acest cetăţean fran­cez deşi n’avea de cât 17 ani era tatăl unui copilaş de şase luni. La 15 ani, făcuse cunoştinţa cu o lucrătoare pe care se ho­tărî imediat s’o ia de nevastă, ceea ce şi făcu după doi ani. Azi el are mai mulţi copii, dintre cari cea mai mare, tot aşa de precoce ca şi tatăl ei, s’a căsătorit, şi la 16 ani şi două luni e mama unei fetiţe. Ambiţia d-lui Beaurin însă e să devie cât mai curând stră­bunic şi să stabilească astfel un dublu record. sfatul medicului MIROSUL GURII Mirosul urât al gurii este o a­­devărată infirmitate, care pune­­ într’o situaţie foarte supărătoa- 1 re pe acela care suferă de acest I necaz. De cele mai multe ori cel [ aflat în cauză nu-şi dă seama I de mirosul urât pe care îl îm- I praştie şi trebue să-l afle de la alţii. Cauzele mirosului urât al gu­rii sunt mai multe. In primul rând stă proasta stare a dinţi­lor, apoi vin focarele de supu­raţie din amigdale sau din nas şi în fine boalele stomacului. Vom examina pe rând aceste cauze şi vom arăta remediile. Stagnarea resturilor alimen­tare între dinţi duce la putrezi­rea lor şi la împrăştierea unui miros urât. Aceasta se poate în- I tâmpla chiar când dentiţia este normală şi sănătoasă, dar îngri­­■ jirea ei lasă de dorit. Perierea dinţilor cu o perie aspră este un minimum de îngrijire igie­nică din pricină că nu totdeau­na această periere ajutată de o pastă sau o pudră de dinţi, reu­­­­şeşte să scoată toate resturile alimentare. Pentru o mai com­pletă curăţire se recomandă fo­losirea firului de aţă introdus printre dinţi. Prafurile şi paste­le curăţă mecanic şi chimic prin săpunul pe care îl conţin După periere care trebue făcută pe toate cele trei părţi libere ale şirului de dinţi şi măsele se clă­­­­­eşte gura cu o apă de gură. Cea mai simplă este apa oxige­nată diluată. Toate focarele de supuraţie trebuesc îngrijite : ca­riile plombate, rădăcinile scoa­se şi în fine pierea alveolară tratată. Sub acest din urmă nu­me se înţelege supuraţia gingii­lor care duce la clătinarea şi pierderea dinţilor cu o înfăţişa­re sănătoasă. Piereea alveolară, vinovată în mare parte de mirosul gurii, trebue îngrijită numai de me­dici dentişti pricepuţi, altfel se întâmplă ca bolnavii să meargă­ ani de zile la nespecialişti şi să asiste la pierederea acestor pre­­ţioşi auxiliari ai sănătăţii—din­ţii — având iluzia că sunt în­grijiţi ! Când se constată focare de supuraţie în amigdalele de obi­cei mărite, specialistul­ trebue să intervină energic la nevoe chirurgical, pentru a stârpi su­puraţia. Infecţiunile nasului în porţiu­nea lui dinapoi, acolo unde se uneşte cu gâtul sunt frecvente. Vegetaţiile în special întreţin o stare de infecţie permanentă, secreţiile se scurg de acolo în gât şi odată cu ele şi mirosul nesuferit care răbufneşte prin gură. In fine, din partea stomacului toate boalele care se însoţesc de fermentaţii pot da un miros u­­rât în gură. Un regim alimen­tar potrivit şi unele medica­mente desinfectante pot micşo­ra şi desfiinţa fermentaţile, scă­pând pe bolnav de acel miros respingător. Cine suferă de această neplă­cere nu trebue să cate a o mas­ca prin ape de gură suprapar­­fumate, ci să se caute sistema­tic pentru a înlătura cauza. A­­ceasta este cu atât mai mult ne­cesar cu cât mirosul urât nu este singurul neajuns; mai pot exista în acelaş timp infecţiuni cu aceiaşi origină care primej­­duesc grav sănătatea organis­mului întreg. Dr. N. VATAMANU —— xexgxcx-------■ UNIVERSUL *QjB puritatea N­u-i aşa ca invidiaţi aceste făp­­turi încântătoare cu tenurile lor minunate? Dedaţi şti cât e de simplă metoda lor, desigur că aţi adopta-o imediat. Procuraţi-vă 2 tuburi de cremă Pond’s — „C“ şi „V“ — şi în­­cepeţi chiar azi tratamentul. Pen­­tru demachiat şi aplicat în tim­­pul nopţii, veţi întrebuinţa cre­­ma „C“­ ca bază a pudrei, crema „V“. Cremele Pond’s conţin elemen­tele regeneratoare de cari are ab­­solută nevoie epiderma pentru a-şi menţine supleţea şi frăgezi­mea. Aplicate cu regularitate, ■mic nu e ii mu­l ten ele fac pur şi simplu minuni. După câteva săptămâni de tra­tament, coşuri, pete, iritaţiuni, dispar ca prin farmec, tenul ca­pătă o culoare sănătoasă, o fră­gezime tinerească. Pudra Pond’s trebue întrebuin­ţată odată cu aceste creme fiind­că are un rol suplinitor. Şi ea dă tenului supleţe şi frăgezime mai seducător ca frăgezimea impecabilă, şi un colorit fermecător. In ceea ce priveşte aderenţa şi cali­tatea, pudra Pond’s este incom­parabilă. Pentru îngrijirea şi înfrumuseţa­rea tenului, aveţi nevoie de a­­ceste 3 elemente inseparabile, fiindcă fiecare în parte complec­­tează şi desăvârşeşte rolul celui­lalt. O METODĂ DE ÎNFRUMUSEŢARE IDEALĂ SIMPLĂ P ONDĂ ECONOMICĂ E FI C A D E O OFERTĂ EXCEPŢION A L Xt Casa Pond's vă oferă, pentru scurtă vreme, posibilitatea de a încerca această metodă minunată In condiţiuni ex­trem de avantajoase. Intr’adevăr, pentru suma de 120. - iei, atât căi costă o cutie de pudră Pond's vi se oferă, intr’un ambalaj special, o cutie cu pudră Pond's, plus 2 tuburi de cremă Pond's, „C“ fi . V“, adică cete 3 elemente cari compun metoda complectă. Serbarea zilei de 1 Decembrie la Lugoj, Arad şi Tg.­Săcuesc DELEGAŢII COMITETULUI L. A. R. Din Lugoj, Arad şi Tg Să­­cuesc ni se anunţă că se fac mari pregătiri în vederea ser­bării de 1 Decembrie, la care vor lua parte şi săteni din îm­prejurimi. La Lugoj, primarul oraşului va ţine o conferinţă despre în­semnătatea zilei, iar din par­tea comitetului central L. A. R. va vorbi d. Leontin Iliescu, ro­tind un cuvânt festiv. La Arad va lua cuvântul d. Victor Bilciurescu în numele­ Ligii Antirevizioniste Române, iar la Tg. Săcuesc va vorbi din partea Ligii d. I. Greculescu, •- ----XXX 1J*­.. Conferinţa preoţilor din protopopiatul Orăştiei Orăştie, 27 Nov. Preoţimea din protopopiatul Orăştiei s-a întrunit sub preşe­­denţia păr. protopop Ion Moţa, în localul şcolii primare, în ziua de 26 Nov. a. c. După cuvântul de deschidere al păr. protopop, care a arătat situaţia preoţimei sub raport o­­ficial şi pastoral, cei prezenţi au ascultat conferinţele preoţi­lor David Olariu despre „Pasto­­raţia prin Oastea Domnului“. Iosif Vinţan: „Reflexii asupra vieţii creştineşti“ Preoţii au discutat apoi mai mu­lte chestiuni de interes ad­ministrativ, pastoral şi profesio­nal. Adunarea a hotărât apoi ca preoţimea tractului Orăştie să trimită Ipsit Preasfinţitului Pa­triarh al României, dr. Miron Cristea, — care prin anul 1890 a funcţionat ca învăţător la şcoala primară confesională de aici, — o adresă de mulţumi­re pentru ţinuta Sa faţă de duş­manii neamului şi ai bisericei strămoşeşti, dovedită recent în lupta naţională începută de toţi românii de bine contra elemen­telor străine. Pentru apărarea acestor sfin­te patrimonii naţionale, preoţi-­ mea ortodoxă română, îi expri­mă înaltului Patriarh recunoş­tinţa fiiască, urându-i ani mulţi cu bine şi sănătate în fruntea bisericei naţionale dominante a României! Nu e boală fără leac! Sifilisul e fără îndoială, odată cu tuberculoza şi can­cerul, boala cea mai răspân­dită, aceea care scade cel mai mult capitalul omenesc, creând la toate vârstele şi la toate rasele, cele mai gra­ve desechilibrări mentale şi fizice. Din fericire, mulţumită produselor chimice realizate de industria modernă, acea­stă boală grea nu mai are timpul să-şi urmeze distru­gerile când e tratată din vre­me. Toţi acei pe cari i-a lo­vit, vor putea scăpa repede de parazitul care o provoacă, treponema, mulţumită in­jecţiilor intravenoase cu NOVARSENOBENZOL BIL­LON, anti-sifilitic puternic şi rapid, produs francez pre­parat de „SPECIA“ Société Parisienne d’Expansion Chi­­mique. Valoarea, puritatea, repu- I taţia NOVARSENOBENZOL-­­ ului BILLON sunt recuno­scute de medicii din lumea întreagă. 10 AMINTIRI DIN ARGENTINA Dincolo de pragul civilizatei , încetul cu încetul se suptea şi dispar­ea roşul nalbelor în voar­­te de pe maluri, iar plecâmdu­­se în urma noastră, ne adu­ceau ultimul salut Apare câmpul, tot mai mare, tot mai cucerit, oferind un as­pect de forţă şi de libertate săl­batecă. Acolo este punctul in­termediar, punctul care sepa­ră deşertul de Ilanura, noma­dismul­­de viaţa aşezată şi or­ganizată a Argentinei. Acolo, republica Argentina pare­­ că se întoarce cu 10-20 şi chiar cu 30 de ani în urmă.. A rămas ţara chitarei şi a fa­­conului.­­ Trece pe drum un om cu bar­bă, nervos, cu pălăria dată pe spate, cu pinteni la picioare şi la­­ brâu cu un cuţit mare cu mânerul în formă de pumnal în critice. Pare rupt dintr’un tablou, creaţia unui mare maestru.­­ Admirabilă ţară este Argen­tina, plină de infinite tablouri pitoreşti, ţară înadins creata, par’că, să vagabondezi călare pe un cal bun, având înaintea ochilor infinitul... Ţară de ca­valeri şi de libertate. Civilizaţia desigur, o va transforma cu totul, micşorân­­du-i în fiecare zi construcţia ei virginală şi poetică. Când se ridica aurora*, trenul întâlni provincia Corrienites, pe un teren,, ce părea ondulat, us­cat şi presărat cu arbori trun­chiaţi. Atun­ci mi-am­ amintit peisajul care precede Madridul, venind dinspre Guadarrama. Dar cu cât înaintam cu trenul, cu atât îmi părea că ne de­părtam de semnele civilizaţiei rigide. Cirezile de vite vaga­bondau libere şi cu greu puteai descoperi o fiinţă omenească. Dacă se ivea câte o căsuţă ea era în stil indigen, din trestie şi împletituri. Ici cota erau un popas care mari, la cari erau­­ ataşate, ca nişte catarge de vase, câte o prăjină. Prim apro­piere oameni cu bărbi, înfăşu­raţi, ca nişte adevăraţi hidalgo, in fâlfâietoarele lor „ponebos“. Şi totul respira curăţenie sufite -­­ tească arhaism, criotism. Ţinutul se arăta de aci la fie­care pas, mai arid, mai deşert, mai sărăcăcios. Soarele dogo­rea, aerul te izbea cu valuri de zăduf. Atmosfera devenea din ce în ce mai grea, mai irespi­rabilă. Eram aproape de zona subtropicală, patria palmierilor, a bananilor şi a cactuşilor u­­riaşi Câteodată, prin desimea văii se arăta râul Uruguay, din loc în lac câte un sat aproape de râu înconjurat de grădini de portocali. Sub înalţii pal­mieri se adăposteau cabanele. Iar când soarele scăpată în asfinţit, cerul se umplu de o feerie de culori, care îmbrâţişă Intr’o magnifică apoteoză acest pământ al Soarelui şi al Deşer­tului. Cu icoana acestui miraj săl­batec şi măreţ în suflet, dru­mul ni s’a părut un marş triumfal în imperiul minunilor. Mihai Tiran. 1400 BIROUL DE VOIAJ „UNIVERSUL WAGONS. LITS/ C00K“ Strada Brezoianu No. 23 — Telefon 5.15.57 Călătorii de Crăciun în: E­GIPT (Cairo, Luxor, Assuan) P­ALESTINA GRECIA (Atena, De­fi, Peloponez, etc.) BUDAPESTA-VIENA şi la PIESTANY (cură complectă de 21 zile Ca preţ egal cele mai bune servicii. Informațiuni gratuite: nan reumatism, gută, sciatică). -4.1 -OXO A 0X0- Dis» Măcin JUDICIARE.—Judecătoria Mă­­cin a condamnat pe Pascu V. Pas­­cu din Dăeni, la 3 luni închisoa­re şi 5000 lei amendă şi pe Ion St. Corcodel, la o lună închisoare pentru lovire; Parascovia Pan­­crat, din Carcaliu, pentru lovire, la o lună închisoare şi 1000 lei despăgubiri; Ştefan M Lazăr, din Luncaviţa, la 2000 lei amendă pentru furt, Evdochia Silvestru, din Carcaliu, pentru injurii la 2000 lei amendă şi Marin Trufaş, din Carcaliu, la 1000 lei amendă, pentru contravenţie. —----««Oro*1 *1.1 ■ .jâ„ JL STATUIA ROSETTI CONFORT MODERN PREȚURIAVANTAGIOASE Tel. 3­93.95­3 BRETTINI Strada Regală 12, s­ub conduce­rea fostului proprietar al Casei „Gaby“. Execută Rochi, Mantouri și Tailleur-uri după modelele pri­melor case din Paris, 31 i Primăvara O • *1 • w biciliana 3—24 Ianuarie 1938 11 zile de odihnă în Insula însorităl 8 zile de crois­eră pe Medi­­terană cu transatlanticele italiene VULCANI A-SATURNIA (32.000 t.) Prospecte și înscrieri ITALIA" Soc. de Nav. Calea Victoriei 53 Biroul de voiaj ING. ERDES Calea Victoriei 168 1628 NOUL HOTEL SANDULESCU BLENORAGIA Durerea şi inflamaţia PROSTATEI Tratament de la 9-12 şi 2-71­, Dr. TITLIU BLANC, Bulevardul Carol No. 58 (spre statuia Rosetti). Domnii abonaţi sunt rugaţi ca la orice reclamaţie sau schimbare de adresă să bine­­voiască a ne trimite eticheta cu care primesc ziarul, iar spre a fi prompt serviţi la reînoirea abonamentului să lipească pe cuponul manda­tului poştal eticheta abona­mentului expirat. „VULTURUL“ SOCIETATE COOPERATIVA DE ASIGURĂRI GENERALE Bucureşti, B-dul Elisabeta 55 face cunoscut că in ziua de 20 No­embrie 1987, orele 11 dimineaţa, a avut loc, in prezenta autorităţi­lor competente, tragerea la sorţi a poliţelor de „Viaţă" cu amorti­zare, la care tragere a eştit spre amortizare. Poliţa No. 52433 de Lel 20.008, a D-nei Maria P. Rica Rosie, Cas­nică din Dorohoi, Str. Gr. Nicul­­cea No. 25; Poliţa No. 59390 de Lei 20.000, a D-lui Vasile Grigoraş, învăţător, din Corn. Coamnele Caprii­i Iaşi; Poliţa No. 57709 de Lei 20 000, a D-lui Constantin D. Maxim, Co­merciant, din Comuna Simian- Mehedinţi. 2 Făină VJISi­ fi® Botoşani spec. ptr foi şi cozonaci Săpun csarte-13 Ouă ZILNIC PROASPETE IN DEPOZIT A sosit Nuci noi, Prune, Marme­ladă Miere, Fasole, Linte MAI EFTIN CA ORIUNDE Consumul POPULAR Strada Carol No. 59. Telefon 317/64 Comenzile se trimit acasă prompte şi f. conştiincios 29 Atragem atenţiunea Onor. Cli­entele, în vederea apropierii Sf. Sărbători, de a se aproviziona din timp cu renumitele vin­uri. Cotnari veritabil în sticle originale ale: Pivniţelor Cotnari Centrala Bucureşti, Cal. Gri­­viţei 47. Telefon 49018­53................................ PETRECEŢI ! VACANTA CRĂCIUNUL!!ii (20 Dec.19 Ianuarie) GRECIA CU ISTAMBUL, ATENA, BELFI olimpia, Corint, Marathon I Funcţionari Lei 5.500 | Particulari Lei S.SSO "EGIPT se vor vizita ISTAMBUL, A-­­TENA, ALEXANDRIA, CAIRO,* PIRAMIDELE, SFINXUL I Funcţionari Lei 12.SSO | Part­culari Lei 13.S30 Informat uni, rrosfed­e şi înscrieri la:­­ ROMANIA PITOREASCAS (Birou de voiaj) Cotea Vic-ti­toriet 33-35 (Pa­la­tu IM Frascatti) Telefon 4.85.99 3 17 CE FACEŢI In vacanţa de CRĂCIUN: Ce-aţi zice de o ex­cursie gratuită în Ita­lia, cu societatea de turism „DRUMEŢIA” de sub conducerea d-lui I. Dinescu. Amănunte complete în numărul apărut azi din revista „TRUP $1 SUFLET” Un exemplar 7 lei. Nu scăpaţi ocazia !

Next