Universul, decembrie 1937 (Anul 54, nr. 331-345)
1937-12-01 / nr. 331
I r Anul al 54-lea Nr. 531 Miercuri 1 Decembrie 195? AZILUL LOR Dombeisa de Warwick adăposteşte în pamciul caisei sale din Easton Lodge cai bătrâni, măgari şi ponsy, pe câni îi vedem acu în faţa locuinţei binefăcătoarei tar “ —XOX O prinţesă franceză • • # *■^ pe tronul Etiopiei IOCUfftCOVOlcea, «1 Citim în UNIVERSUL din 30 Noembrie 1888: = Radicalii din Iaşi sunt pe cale de a înfiinţa un club, pentru a supraveghia înscrierea în listele electorale. = Toate ziarele ruseşti decalcă de neadevărate svonurile Împrăştiate de gazetele germane cum că împrumutul ce face acum guvernul ţarului, va servi la întărirea Varşoviei sau la facerea unui pod peste Dunăre, în dreptul Renilor. Rusia nu se gândeşte decât la pace. Citim în foaia guvernului: Proeetul de lege asupra vânzării de pământuri ţăranilor este terminat; d. Lahovari se ocupă acum numai cu expunerea de motive. . Ducele de Aosta, dervenimid vice-rege al Etiopiei, continiuă in această nouă fiuinchitie o mare tradiţie familială. In adevăr, tatăl său, ducele Emanuel Philibert şi urmchitul său, ducele Abbruzilor au explorat multă vreme Somalia, iar mama sa, ducesa din Aosta a fălduit importante călătorii prin Africa orientală. Actualul vice-rege, după ce a fost ofiţer de artilerie în trupele sahariane şi unul din fondatorii mchaniştilor italieni, a treicut mai târziu în aviaiţie unde şi-a cucerit gratii de general. Dar, în 1927, el s-a căsătorit cu Ana prinţesă a Franţei, fiica dulcelui de Guise, care şi-a petrecut copilăria în Maroc, unde viiitorul pretendent la tronul Franţei poseda o vastă proprietate. Aşadar vice-regina Etiopiei, crescută pe pământul african, nu se va staţi străină în ţara pe care o va guverna soţul său. Maxime şi cugetări ! Ce interes ai tu să constaţi dlacă cutare e vinovat sau nu? Vezi-ţi de drumul tău. Scrutează-ţi conştiinţa ta. Eşti oare tu fără de prihană şi fără de păcate ? Buda Pentru o pisica Pentru a salva o pisicuiţă care se cocoţase, nu se şti© cum pe un brâu de zidărie ce înconjura la o mare înălţime această casă din Charing Cross (Londra), acest tânăr şi-a riscat viaţa, scoborându-se cu ajutorul unei frânghii legate de acoperiş. Peripeţiile emoţionante ale acestei salvări au fost urmărit© de sute de curioşi, cari aveau impresia că asistă la o performanţă cinematografică. Trebuie să notăm însă că nimeni din cei prezenţi nu s’a gândit să râdă de gestul tânărului, căci pentru englezi, viaţa unui animal nu preţueşte mai puţin ca aceea a unui om. Să împletească băieţii ciorapi? ! In şcolile engleze de băeţi, aceştia sunt obligaţi să înveţe să tricoteze sau mai bine zis să împletească ciorapi. Autorită- I ţile şcolare sunt foarte severe asupra acestui capitol şi nu admit „scutiri”, cum se întâmplă prea adesea, la noi, chiar când e vorba de fete. Dovada că în această privinţă nu se glumeşte in şcolile britanice e recentul caz al unui copil din localitatea Couipar, ai cărui părinţi n’au vrut să-l lase să înveţe acest soi de lucru manual. Comitetul şcolar întrunindu-se şi examinând motivele invocate de părinţi, le-au găsit pur şi simplu absurde şi in consecinţă au eliminat din şcoală pe micul recalcitrant, până ce se va hotărî să se supuie regulamentului. In definitiv, această dispoziţie nu ne miră, când ne amintim că însuşi prinţul de Walles, — actualul duce de Windsor,— împletea cu o îndemânare ce i-ar fi invidiat-o cea mai abilă tornee ciorapi, mânuşi şi pullovere pe care le dăruia bazarurilor de binefacere, şi chiar multora dintre prietenii săi. De altminteri, şi azi ducele de Windsor se distrează în acest fel şi nu vedem de ce ar fi mai înjositor pentru demnitatea unui băiat de şcoală să mânuiască undrelele decât să se exerciiteze la mânuirea cărţilor de joc cum se întâmplă uneori. Populaţia globului pământesc După statistici publicate la Berlin, la sfârşitul anului 1936, pe întregul glob pământesc erau 2.116 milioane de locuitori, repartizaţi astfel pe cele cinci continente : 1.162 milioane de locuitori in Asia; 526 milioane in Europa; 256 in America ; 151 în Africa; 11 milioane în Oceania. Printre puteri ,imperiul britanic vine In capul listei cu o populaţie de 516 milioane. Vin apoi: China cu 437 milioane ; Sovietele cu 171 milioane; Statele Unite cu 144 milioane ; Franţa cu imperiul ei colonial 111 milioane ; Japonia cu 99 ■ milioane, Germania cu 68 milioane și Italia cu 51 milioane. UN PRIMAR CÂNTĂRIT Conform unui vechi obicei, froul primar al oraşului High Wycombe din comitatul Buckingham, s’a aşezat pe cântarul, care trebue să dovedească administraţilor săi, dacă e un om cu greutate sau nu. i Cel mai tânăr bunic e desigur d. Emil Beaurin care n’are de cât 32 de ani. In 1920 acest cetăţean francez deşi n’avea de cât 17 ani era tatăl unui copilaş de şase luni. La 15 ani, făcuse cunoştinţa cu o lucrătoare pe care se hotărî imediat s’o ia de nevastă, ceea ce şi făcu după doi ani. Azi el are mai mulţi copii, dintre cari cea mai mare, tot aşa de precoce ca şi tatăl ei, s’a căsătorit, şi la 16 ani şi două luni e mama unei fetiţe. Ambiţia d-lui Beaurin însă e să devie cât mai curând străbunic şi să stabilească astfel un dublu record. sfatul medicului MIROSUL GURII Mirosul urât al gurii este o adevărată infirmitate, care pune într’o situaţie foarte supărătoa- 1 re pe acela care suferă de acest I necaz. De cele mai multe ori cel [ aflat în cauză nu-şi dă seama I de mirosul urât pe care îl îm- I praştie şi trebue să-l afle de la alţii. Cauzele mirosului urât al gurii sunt mai multe. In primul rând stă proasta stare a dinţilor, apoi vin focarele de supuraţie din amigdale sau din nas şi în fine boalele stomacului. Vom examina pe rând aceste cauze şi vom arăta remediile. Stagnarea resturilor alimentare între dinţi duce la putrezirea lor şi la împrăştierea unui miros urât. Aceasta se poate în- I tâmpla chiar când dentiţia este normală şi sănătoasă, dar îngri■ jirea ei lasă de dorit. Perierea dinţilor cu o perie aspră este un minimum de îngrijire igienică din pricină că nu totdeauna această periere ajutată de o pastă sau o pudră de dinţi, reuşeşte să scoată toate resturile alimentare. Pentru o mai completă curăţire se recomandă folosirea firului de aţă introdus printre dinţi. Prafurile şi pastele curăţă mecanic şi chimic prin săpunul pe care îl conţin După periere care trebue făcută pe toate cele trei părţi libere ale şirului de dinţi şi măsele se clăeşte gura cu o apă de gură. Cea mai simplă este apa oxigenată diluată. Toate focarele de supuraţie trebuesc îngrijite : cariile plombate, rădăcinile scoase şi în fine pierea alveolară tratată. Sub acest din urmă nume se înţelege supuraţia gingiilor care duce la clătinarea şi pierderea dinţilor cu o înfăţişare sănătoasă. Piereea alveolară, vinovată în mare parte de mirosul gurii, trebue îngrijită numai de medici dentişti pricepuţi, altfel se întâmplă ca bolnavii să meargă ani de zile la nespecialişti şi să asiste la pierederea acestor preţioşi auxiliari ai sănătăţii—dinţii — având iluzia că sunt îngrijiţi ! Când se constată focare de supuraţie în amigdalele de obicei mărite, specialistul trebue să intervină energic la nevoe chirurgical, pentru a stârpi supuraţia. Infecţiunile nasului în porţiunea lui dinapoi, acolo unde se uneşte cu gâtul sunt frecvente. Vegetaţiile în special întreţin o stare de infecţie permanentă, secreţiile se scurg de acolo în gât şi odată cu ele şi mirosul nesuferit care răbufneşte prin gură. In fine, din partea stomacului toate boalele care se însoţesc de fermentaţii pot da un miros urât în gură. Un regim alimentar potrivit şi unele medicamente desinfectante pot micşora şi desfiinţa fermentaţile, scăpând pe bolnav de acel miros respingător. Cine suferă de această neplăcere nu trebue să cate a o masca prin ape de gură supraparfumate, ci să se caute sistematic pentru a înlătura cauza. Aceasta este cu atât mai mult necesar cu cât mirosul urât nu este singurul neajuns; mai pot exista în acelaş timp infecţiuni cu aceiaşi origină care primejduesc grav sănătatea organismului întreg. Dr. N. VATAMANU —— xexgxcx-------■ UNIVERSUL *QjB puritatea Nu-i aşa ca invidiaţi aceste făpturi încântătoare cu tenurile lor minunate? Dedaţi şti cât e de simplă metoda lor, desigur că aţi adopta-o imediat. Procuraţi-vă 2 tuburi de cremă Pond’s — „C“ şi „V“ — şi începeţi chiar azi tratamentul. Pentru demachiat şi aplicat în timpul nopţii, veţi întrebuinţa crema „C“ ca bază a pudrei, crema „V“. Cremele Pond’s conţin elementele regeneratoare de cari are absolută nevoie epiderma pentru a-şi menţine supleţea şi frăgezimea. Aplicate cu regularitate, ■mic nu e ii mul ten ele fac pur şi simplu minuni. După câteva săptămâni de tratament, coşuri, pete, iritaţiuni, dispar ca prin farmec, tenul capătă o culoare sănătoasă, o frăgezime tinerească. Pudra Pond’s trebue întrebuinţată odată cu aceste creme fiindcă are un rol suplinitor. Şi ea dă tenului supleţe şi frăgezime mai seducător ca frăgezimea impecabilă, şi un colorit fermecător. In ceea ce priveşte aderenţa şi calitatea, pudra Pond’s este incomparabilă. Pentru îngrijirea şi înfrumuseţarea tenului, aveţi nevoie de aceste 3 elemente inseparabile, fiindcă fiecare în parte complectează şi desăvârşeşte rolul celuilalt. O METODĂ DE ÎNFRUMUSEŢARE IDEALĂ SIMPLĂ P ONDĂ ECONOMICĂ E FI C A D E O OFERTĂ EXCEPŢION A L Xt Casa Pond's vă oferă, pentru scurtă vreme, posibilitatea de a încerca această metodă minunată In condiţiuni extrem de avantajoase. Intr’adevăr, pentru suma de 120. - iei, atât căi costă o cutie de pudră Pond's vi se oferă, intr’un ambalaj special, o cutie cu pudră Pond's, plus 2 tuburi de cremă Pond's, „C“ fi . V“, adică cete 3 elemente cari compun metoda complectă. Serbarea zilei de 1 Decembrie la Lugoj, Arad şi Tg.Săcuesc DELEGAŢII COMITETULUI L. A. R. Din Lugoj, Arad şi Tg Săcuesc ni se anunţă că se fac mari pregătiri în vederea serbării de 1 Decembrie, la care vor lua parte şi săteni din împrejurimi. La Lugoj, primarul oraşului va ţine o conferinţă despre însemnătatea zilei, iar din partea comitetului central L. A. R. va vorbi d. Leontin Iliescu, rotind un cuvânt festiv. La Arad va lua cuvântul d. Victor Bilciurescu în numele Ligii Antirevizioniste Române, iar la Tg. Săcuesc va vorbi din partea Ligii d. I. Greculescu, •- ----XXX 1J*.. Conferinţa preoţilor din protopopiatul Orăştiei Orăştie, 27 Nov. Preoţimea din protopopiatul Orăştiei s-a întrunit sub preşedenţia păr. protopop Ion Moţa, în localul şcolii primare, în ziua de 26 Nov. a. c. După cuvântul de deschidere al păr. protopop, care a arătat situaţia preoţimei sub raport oficial şi pastoral, cei prezenţi au ascultat conferinţele preoţilor David Olariu despre „Pastoraţia prin Oastea Domnului“. Iosif Vinţan: „Reflexii asupra vieţii creştineşti“ Preoţii au discutat apoi mai multe chestiuni de interes administrativ, pastoral şi profesional. Adunarea a hotărât apoi ca preoţimea tractului Orăştie să trimită Ipsit Preasfinţitului Patriarh al României, dr. Miron Cristea, — care prin anul 1890 a funcţionat ca învăţător la şcoala primară confesională de aici, — o adresă de mulţumire pentru ţinuta Sa faţă de duşmanii neamului şi ai bisericei strămoşeşti, dovedită recent în lupta naţională începută de toţi românii de bine contra elementelor străine. Pentru apărarea acestor sfinte patrimonii naţionale, preoţi- mea ortodoxă română, îi exprimă înaltului Patriarh recunoştinţa fiiască, urându-i ani mulţi cu bine şi sănătate în fruntea bisericei naţionale dominante a României! Nu e boală fără leac! Sifilisul e fără îndoială, odată cu tuberculoza şi cancerul, boala cea mai răspândită, aceea care scade cel mai mult capitalul omenesc, creând la toate vârstele şi la toate rasele, cele mai grave desechilibrări mentale şi fizice. Din fericire, mulţumită produselor chimice realizate de industria modernă, această boală grea nu mai are timpul să-şi urmeze distrugerile când e tratată din vreme. Toţi acei pe cari i-a lovit, vor putea scăpa repede de parazitul care o provoacă, treponema, mulţumită injecţiilor intravenoase cu NOVARSENOBENZOL BILLON, anti-sifilitic puternic şi rapid, produs francez preparat de „SPECIA“ Société Parisienne d’Expansion Chimique. Valoarea, puritatea, repu- I taţia NOVARSENOBENZOL- ului BILLON sunt recunoscute de medicii din lumea întreagă. 10 AMINTIRI DIN ARGENTINA Dincolo de pragul civilizatei , încetul cu încetul se suptea şi disparea roşul nalbelor în voarte de pe maluri, iar plecâmduse în urma noastră, ne aduceau ultimul salut Apare câmpul, tot mai mare, tot mai cucerit, oferind un aspect de forţă şi de libertate sălbatecă. Acolo este punctul intermediar, punctul care separă deşertul de Ilanura, nomadismulde viaţa aşezată şi organizată a Argentinei. Acolo, republica Argentina pare că se întoarce cu 10-20 şi chiar cu 30 de ani în urmă.. A rămas ţara chitarei şi a faconului. Trece pe drum un om cu barbă, nervos, cu pălăria dată pe spate, cu pinteni la picioare şi la brâu cu un cuţit mare cu mânerul în formă de pumnal în critice. Pare rupt dintr’un tablou, creaţia unui mare maestru. Admirabilă ţară este Argentina, plină de infinite tablouri pitoreşti, ţară înadins creata, par’că, să vagabondezi călare pe un cal bun, având înaintea ochilor infinitul... Ţară de cavaleri şi de libertate. Civilizaţia desigur, o va transforma cu totul, micşorându-i în fiecare zi construcţia ei virginală şi poetică. Când se ridica aurora*, trenul întâlni provincia Corrienites, pe un teren,, ce părea ondulat, uscat şi presărat cu arbori trunchiaţi. Atunci mi-am amintit peisajul care precede Madridul, venind dinspre Guadarrama. Dar cu cât înaintam cu trenul, cu atât îmi părea că ne depărtam de semnele civilizaţiei rigide. Cirezile de vite vagabondau libere şi cu greu puteai descoperi o fiinţă omenească. Dacă se ivea câte o căsuţă ea era în stil indigen, din trestie şi împletituri. Ici cota erau un popas care mari, la cari erau ataşate, ca nişte catarge de vase, câte o prăjină. Prim apropiere oameni cu bărbi, înfăşuraţi, ca nişte adevăraţi hidalgo, in fâlfâietoarele lor „ponebos“. Şi totul respira curăţenie sufite - tească arhaism, criotism. Ţinutul se arăta de aci la fiecare pas, mai arid, mai deşert, mai sărăcăcios. Soarele dogorea, aerul te izbea cu valuri de zăduf. Atmosfera devenea din ce în ce mai grea, mai irespirabilă. Eram aproape de zona subtropicală, patria palmierilor, a bananilor şi a cactuşilor uriaşi Câteodată, prin desimea văii se arăta râul Uruguay, din loc în lac câte un sat aproape de râu înconjurat de grădini de portocali. Sub înalţii palmieri se adăposteau cabanele. Iar când soarele scăpată în asfinţit, cerul se umplu de o feerie de culori, care îmbrâţişă Intr’o magnifică apoteoză acest pământ al Soarelui şi al Deşertului. Cu icoana acestui miraj sălbatec şi măreţ în suflet, drumul ni s’a părut un marş triumfal în imperiul minunilor. Mihai Tiran. 1400 BIROUL DE VOIAJ „UNIVERSUL WAGONS. LITS/ C00K“ Strada Brezoianu No. 23 — Telefon 5.15.57 Călătorii de Crăciun în: EGIPT (Cairo, Luxor, Assuan) PALESTINA GRECIA (Atena, Defi, Peloponez, etc.) BUDAPESTA-VIENA şi la PIESTANY (cură complectă de 21 zile Ca preţ egal cele mai bune servicii. Informațiuni gratuite: nan reumatism, gută, sciatică). -4.1 -OXO A 0X0- Dis» Măcin JUDICIARE.—Judecătoria Măcin a condamnat pe Pascu V. Pascu din Dăeni, la 3 luni închisoare şi 5000 lei amendă şi pe Ion St. Corcodel, la o lună închisoare pentru lovire; Parascovia Pancrat, din Carcaliu, pentru lovire, la o lună închisoare şi 1000 lei despăgubiri; Ştefan M Lazăr, din Luncaviţa, la 2000 lei amendă pentru furt, Evdochia Silvestru, din Carcaliu, pentru injurii la 2000 lei amendă şi Marin Trufaş, din Carcaliu, la 1000 lei amendă, pentru contravenţie. —----««Oro*1 *1.1 ■ .jâ„ JL STATUIA ROSETTI CONFORT MODERN PREȚURIAVANTAGIOASE Tel. 393.953 BRETTINI Strada Regală 12, sub conducerea fostului proprietar al Casei „Gaby“. Execută Rochi, Mantouri și Tailleur-uri după modelele primelor case din Paris, 31 i Primăvara O • *1 • w biciliana 3—24 Ianuarie 1938 11 zile de odihnă în Insula însorităl 8 zile de croiseră pe Mediterană cu transatlanticele italiene VULCANI A-SATURNIA (32.000 t.) Prospecte și înscrieri ITALIA" Soc. de Nav. Calea Victoriei 53 Biroul de voiaj ING. ERDES Calea Victoriei 168 1628 NOUL HOTEL SANDULESCU BLENORAGIA Durerea şi inflamaţia PROSTATEI Tratament de la 9-12 şi 2-71, Dr. TITLIU BLANC, Bulevardul Carol No. 58 (spre statuia Rosetti). Domnii abonaţi sunt rugaţi ca la orice reclamaţie sau schimbare de adresă să binevoiască a ne trimite eticheta cu care primesc ziarul, iar spre a fi prompt serviţi la reînoirea abonamentului să lipească pe cuponul mandatului poştal eticheta abonamentului expirat. „VULTURUL“ SOCIETATE COOPERATIVA DE ASIGURĂRI GENERALE Bucureşti, B-dul Elisabeta 55 face cunoscut că in ziua de 20 Noembrie 1987, orele 11 dimineaţa, a avut loc, in prezenta autorităţilor competente, tragerea la sorţi a poliţelor de „Viaţă" cu amortizare, la care tragere a eştit spre amortizare. Poliţa No. 52433 de Lel 20.008, a D-nei Maria P. Rica Rosie, Casnică din Dorohoi, Str. Gr. Niculcea No. 25; Poliţa No. 59390 de Lei 20.000, a D-lui Vasile Grigoraş, învăţător, din Corn. Coamnele Capriii Iaşi; Poliţa No. 57709 de Lei 20 000, a D-lui Constantin D. Maxim, Comerciant, din Comuna Simian- Mehedinţi. 2 Făină VJISi fi® Botoşani spec. ptr foi şi cozonaci Săpun csarte-13 Ouă ZILNIC PROASPETE IN DEPOZIT A sosit Nuci noi, Prune, Marmeladă Miere, Fasole, Linte MAI EFTIN CA ORIUNDE Consumul POPULAR Strada Carol No. 59. Telefon 317/64 Comenzile se trimit acasă prompte şi f. conştiincios 29 Atragem atenţiunea Onor. Clientele, în vederea apropierii Sf. Sărbători, de a se aproviziona din timp cu renumitele vinuri. Cotnari veritabil în sticle originale ale: Pivniţelor Cotnari Centrala Bucureşti, Cal. Griviţei 47. Telefon 4901853................................ PETRECEŢI ! VACANTA CRĂCIUNUL!!ii (20 Dec.19 Ianuarie) GRECIA CU ISTAMBUL, ATENA, BELFI olimpia, Corint, Marathon I Funcţionari Lei 5.500 | Particulari Lei S.SSO "EGIPT se vor vizita ISTAMBUL, A-TENA, ALEXANDRIA, CAIRO,* PIRAMIDELE, SFINXUL I Funcţionari Lei 12.SSO | Partculari Lei 13.S30 Informat uni, rrosfede şi înscrieri la: ROMANIA PITOREASCAS (Birou de voiaj) Cotea Vic-titoriet 33-35 (Palatu IM Frascatti) Telefon 4.85.99 3 17 CE FACEŢI In vacanţa de CRĂCIUN: Ce-aţi zice de o excursie gratuită în Italia, cu societatea de turism „DRUMEŢIA” de sub conducerea d-lui I. Dinescu. Amănunte complete în numărul apărut azi din revista „TRUP $1 SUFLET” Un exemplar 7 lei. Nu scăpaţi ocazia !