Universul, august 1938 (Anul 55, nr. 206-220)
1938-08-01 / nr. 206
Asigurarea „FRANCO-ROMÂNĂ“ Secţiunea A. M. „Universul” Bucureşti, Griviţei 23 ASIGURĂRILOR DE 20.000 LEI cu DARUCARIDORESC SA AIBĂ ACESTE OBIECTE MAI ÎNAINTE, VOR TRIMITE COMPLETAREA a 4 LUNI ŞI VOR PRIMI CASSETA CU 6 LINGURIŢE AURITE CIZELATE sau a 12 LUNI PENTRU A PRIMI CASSETA CU 6 PĂHĂRUŢE DE METAL FIN CIZELAT PENTRU OUA sau CASSETA DE BANI „FICHET**. —————— ASIGURAŢII în combinaţiune cu LOTERIA STATULUI sunt rugaţi A ACHITA DIN TIMP RATA PE AUGUST 1938, pentru a lua parte la tragerea CLASEI a II-a din 15 August 1938 cât şi la tragerea SOCIETĂŢII din aceeaş zi. Nu lăsați totul în ultima zi ! Scrisori din Londra (falmate din pagissa I-a) ţine o referinţă directă la politica de împăciuire şi de potolire pe care Marea Britanie şi Franţa înţeleg să o urmeze împreună în Europa. Această frază, insistând asupra liniştirii şi împăciuirii, dovedeşte, după părerea noastră, că lordul Halifax a izbutit să facă pe d-nii Daladier și Bonnet să accepte, în întregime, politica europeană a d-lui Neville Chamberlain. N’am spus oare, în mai multe rânduri, că politica şefului guvernului britanic în Europa e aceea de a ajunge la o potolire reală, practicând în acelaş timp o reală împăciuire? Deci, după părerea noastră, textul comunicatului oficial confirmă succesul politicii d-lui Neville Chamberlain. Nu e o simplă coincidenţă faptul, că o zi înainte de a pleca la Paris, lordul Halifax a primit, la Londra, vizita căpitanului Wiedemann, agent personal al Fuehrerului. Era logic ca ministrul, care trebue să execute politica de potolire a d-lui Chamberlain, să cunoască starea de spirit în care se găseşte Führerul faţă de chestiunea Cehoslovaciei. Comunicatul oficial, studiat concomitent cu mesagiul adus la Londra de căpitanul Wiedemann, ne îngăduie să tragem concluzii precise asupra direcţiei în care vor tinde să se desvolte într’un viitor aproapent, relaţiile dintre marile puteri ale Europei. D. Hitler a trimis vorbă la Londra că nu doreşte războiul. De ce l-ar dori, în definitiv, dacă totul îi dovedeşte că prin răbdare, va putea, fără nici o greutate, să obţie satisfacţie pentru mai bine de jumătate din cererile prezentate de germanii sudeţi ? Asigurările de linişte pe care Berlinul le trimite la Londra sunt calculate astfel încât să creeze o destindere folositoare în relaţii. Constatăm după acum, în presa londoneză, un vânt de optimism, în ce priveşte relaţiile anglo-germane, care, probabil ,nu va dura, dar care atâta timp cât durează, e în dezavantajul cauzei cehoslovace. Constatăm, de asemeni, că acest optimism se vede în organele de stânga, care, vorbesc cu desgust de Germania naţionalistă. Deci, propaganda germană a procedat bine, făcând uz de faptul că, în orice caz, războiul imediat n’ar fi avantajos pentru Germania. Desigur că aceste convorbiri dintre Londra şi Berlin vor continua pe o scară din ce în ce mai întinsă .D. Chamberlain e hotărît să încerce o înţelegere. Nu e gata la o înţelegere cu orice preţ. Totuşi, preţul pe care e dispus să-l plătească, e destul de ridicat dacă cu modul acesta se poate obţine în Europa o linişte durabilă în condiţii onorabie. Mai deunăzi, primul ministru a primit pe ambasadorul german. Ni se spune că in timpul acestei întrevederi, care a durat aproape o oră, d-rul von Drrcksen n’a făcut decât să afirme, din nou, comunicarea făcută de căpitanul Wiedemann. Tragem de aci concluzia, că această comunicare, făcută de agentul Fuhrerului, a fost lungă şi importantă, deoarece a fost nevoe de o oră pentru o simplă repetare a conţinutului ei. Fiind sigur acum de acordul guvernului francez, d. Neville Chamberlain poate proceda cu energie la un schimb de vederi cu Fuhrerul, cu scopul de a găsi o bază de acord practică între înţelegerea anglo-franceză şi Germania. După cum se cuvine, vom urmări cu un viu interes această negociere a rezultatului de care va depinde poate pacea europeană, în anii ce vor urma. Deci, după părerea noastră, discuţia de la Paris, consolidează poziţia d-lui Neville Chamberlain, dacă aceasta ar mai fi necesară- Am pus de mai multe ori, în gardă, pe cititorii noştri, împotriva ideii, pe care o nutresc uni din ei, că poziţia primului ministru ar fi ameninţată din pricina luptei sale cu grupul Winston Churchil-Eden. In fond, d. Chamberlain nu s’a sinchisit niciodată prea mult de manoperile d-lui Churchil. In tot cazul, înfrângerea suferită de acesta în ultima desbatere, în Camera Comunelor, îl va face inofensiv un timp oarecare. Cât despre d. Eden, drept vorbind, d. Chamberlain nu l-a socotit niciodată printre primejdiile care îi ameninţă cariera. Nu prin supărări copilăroase se poate răsturna un şef de guvern, care e în acelaş timp şi şeful unui partid puternic. Totuşi, — putem s’o spunem acum, când ameninţarea nu mai există — d. Chamberlain avea de câtva timp impresia că era ameninţat de atitudinea lordului Baldwin. Acesta se închidea într-o tăcere care putea fi luată drept precursoare a unui atac pe faţă. Dar lordul Baldwin, în ciuda retragerii sale, şi a greşelilor politicii sale, care i-au fost reproşate, a păstrat o mare dozăde influenţă în partidul conservator. O ruptură pe faţă cu d-sa ar fi făcut dificilă poziţia d-lui Chamberlain. Dar astăzi suntem fixaţi: d. Baldwin rămâne credincios principiului conducâtor al întregii sale vieţi. El nu va face nimic spre a distruge unitatea partidului, înaintea alegerilor. Dacă păstrează încă oarecare simpatie pentru d. Eden, care, după el, a fost tratat cu prea puţină consideraţie, lordul Baldwin e stăpânit de realitatea sa de conservator. Deci, lăsând la o parte orice simpatie, d. Eden nu poate aştepta de la el nici un sprijin real, şi manoperile comasate ale d-lui Churchil nu vor fi sprijinite de dânsul. Mai mult ca oricând, poziţia d-lui Chamberlain e solidă. AUGUR Moţi Spakow a fost condamnat la patru luni închisoare Constanţa, 29 iulie Am relatat la timp cele două incidente provocate, în localitate, de fostul campion al României la box, Moţi Spakow, şi anume agresiunea asupra unui vilegiaturist într-un autobuz de Mamaia, pe care l-a lovit în plină faţă şi insultarea d-lui maior Mache Marinescu, din regimentul 9 călăraşi. Pentru cele două isprăvi, Spakow a fost trimis în judecata tribunalului militar al diviziei a 9-a şi judecat azi■ După audierea martorilor şi a rechizitoriului d-lui procuror, tribunalul l-a condamnat pe Moți Spakow la câte două luni închisoare pentru fiecare din isprăvi. Boxeurul a fost depus în arestul local . Caravana nautică a străbătut eri cea mai grea etapă Brăila, 29 Iulie Caravana nautică a efectuat eri cea mai grea etapă din tot parcursul: 130 km. Un vânt puternic a îngreunat mult efectuarea cursei. Din cauza vremii neprielnice oprirea de alimentare a fost mimani de 45 minute. Plecarea s’a luat din Cernavodă la orele 4.30 dimineaţa şi sosirea a fost la orele 19.30 la Braila- Mai înainte cu 4,5 km. de oraş, caravana a fost întâmpinată de canoniera „Siretul“ şi multe îmbanbaţiuni cu sportivi din localitate. Azi urmau să fie concursuri malitice cari au fost contramandate deoarece toţi concurenţii participă la parastasul ce se oficiază pentru M. S. Regina Maria. Tot azi se dă plecarea la orele 16 in etapa Brăila—Galaţi, 200 kilometri ! Un număr de 8 concurenţi va străbate distanţa în noi. Cereţi LUNI, 1 AUGUST numărul nou din „TRUP $ SUFLET” Cuprins exceptions: zeci d de reţete practice — 28 pagini, IO lei ~ C<xlm%€l€lTP DUMINICA, 31 IULIE Ort. : Duminica 7-a după Rusalii. Sfântul Eudochim. Cat. : Duminica 8-a după Rusalii. Sf. Ignațiu de Loyola (t 1556). Prot. : Duminica 7-a după Trinitate. Germania. Evreesc : 3 Av 5698. Mahomedan : 3 Gemadi-el-Ahli 1357 Răs. soarelui 5,2. Apusul 19,42. ❖ UNIVERSUL &cu£L& DUMINICA, 31 IULIE RADIO-BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. 8.30: Deschiderea emisiunii: — Concert de dimineaţă (discuri). — Gimnastică ritmică. — Radio-jurnal. Potpuriu de foxtroturi; Dunărea albastră și Aquarele, valsuri de Johann Strauss; Fantezie din opereta „Clopotele din Corneville“ de Planquete; Pizzicati şi Vals din „Sylvia“ de Deliber; Persiflat de Francis şi Scenă cA, balet de Glazunow. — Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 9.50: închiderea emisiunii. 9.55: Ora religioasă: I. Clopote. II. Serviciul religios transmis de la Sf. Patriarhie. III. Predică de pr. P. Partenie; IV. Muzică religioasă (disc.). Doamne, ascultă-mi ruga de Archangelsky (corul bis. ruseşti din Paris). 13.15: Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.15: Concert de prânz — orchestra Grigoraş Dinicu. Arii naţionale; Ziar de dimineaţă, vals de Johann Strauss; Albina de Schubert; Te iubesc, tango de Hahn; S’a dus cucu de p’aici şi O învârtită; Depe’ţi sunt ochii inlăcrâmaţi de Martini; Chindia, joc; Arii naţionale. 14.15: Ora. Mersul vremii. Radiojurnal. 14.30: Continuarea concertului: Din alte vremuri, vals de Panaschivescu; Muzică prohibită de Castaldon; Iluzia, tango de Hemtschel; Simplă mărturisire de Thome; Arii naţionale; Tango de Albeniz; Dans românesc de Barbu; Mica pendulă de Williams; Ay, ay, ay, de Perez; Arii naţionale. 15.30: VaL Măgureanu: De vorbă cu sătenii. 15.45: Doine şi cântece de Montia. Alexandru Grozuţă (canto): Doina Moţului; Vai săraca mândra mea; Murguleţ căluţul meu; Gândul meu ş’al dumitale; Duce-m’aş şi tot m’aş duce. 16.05: Sfaturi pentru plugari. 16.25-17.10: Taraful Ioniţă Bădiţă: Doina bănăţeană; Ochi albaştrii pui rămâi (voce: Ioniţă Bădiţă); Sârba din Găvana; Foaie verde de trei mure (voce: Sică Bădiţă) ; Aseară ţi-am luat cercei; Incă odată şi altă dată; Hora din Corbeni; Foaie verde trei zmicele (voce: Ioniţă Bădiţă); Cocoşel; De doi ca la Argeş (voce: Ioniţă Bădiţă) ; Cine a fost stăpân pe Gorj (voce: Ioniţă Bădiţă); Sârba din Zărneşti. 19.00: Ora. Mersul vremii. 19.02: Actualităţi medicale. 19.17: Concertul Fanfarei Gardienilor publici, cond. de maior Chr. Florea: Marele Voevod Mihai, marş de maior Chr. Florea; Uvertură la „Frumoasa Galathea de Suppé; Potpuriu din operele lui Verdi de Khmert; Sinaia, potpuriu naţional de Kratochvil; General Gabriel Marinescu, marş de Stoic. 19.58: Sport: Rezultate tehnice. 20: Petre Munteanu (canto): Jota de Manuel de Falia; Nana de Manuel de Falia; Partida de Alvarez; El Belicario de Serano; Granadinas de Barerra y Callea; Espanola de Serano. 20.20; Cântăreţe şi cântăreţi italieni (discuri): Cântec indian de Rimsky-Korsakoff şi Bolero de Delibes (voce: Amelia Galli-Curci); Arii din „Prietenul Fritz“ de Mascagni şi „D-na Butterfly“ de Puccini (voce: Maria Famieti); Arii din „Norma“ de Bellini şi „Tosca“ de Puccini (voce: Lauri Volpi); Arie din „Martha“ de Flotow şi Largo de Haendel (voce: Tito Schipa); Seară de Debusy şi Arie din „Adriana Lecouvreur“ de Cilea (voce: Claudia Muzio). 21.00: Radio-jurnal. 21.10: Concert de seară — orchestra de salon Radio, dirij. de Const. Bobescu; Uvertură la „Norma“ de Bellini; Dans spaniol de Granados; Vals vesel de Provaznik; Mignonete de José Mommaert; Dans norvegian de nuntă de Grieg; Erotic de Grieg; Doamna în alb de Boildieu; Schiţe caucaziene de Ippolitow. . 22.00: Preludii de Debussy-Alfred Cortot (pian-discuri) 22.35: Constinuarea concertului orchestrei de salon Radio: Arlesiana de Bizet; Marş militar de Schubert. 20.30: Rezultatele sportive de Radu Vasilescu. 23.15—24.00: Muzică simfonică (discuri); Poem de Scriabin (orch. simf. din Filadelfia, dirij. de Leopold Stokowski); Dragostea vrăjitoare de De Falla (orch simf. Morales, dirij. de Pedro Morales). 24.00—1.00: Concert de noapte (discuri). Varșovia. 1339 m. 224 kHz. 120 kw.: 21.50: Radio-jurnal. 2B: Emisie veselă. 22.40: Sport. 20: „Trubadurul“, operă de verdi (plăci). Budapesta. 549 m. 546 kHz. 120 kw.: 21.15: Selecţiuni din operetele Lui Planquette. 22.30: Inf. 22.55: Orchestră de ţigani. 24: Conf. 0.10: Muzică de dans pe plăci. Viena. 507 m. 592 kHz. 150 kw.: 25: Breslau. Concert de muzică militară. 23: Inf. Sport. 20.30: Concert nocturn. 1: Hamburg. Concert nocturn. Praga. 470 m. 638 kHz. 120 kw.: 20.30: Film folcloric. 21.20: Concert de muzică ușoară. 21.55: Reportaj. 22: Ora. Inf. 22.10: Scheherezade (Rimski-Korsakof). 23: Ora. Inf. Cronica zilei. Sport. 2300: Plăci. 23.40: Bratislava. Belgrad. 437 m. 686 kHz. 2,5 kw.: 20: Plăci. 20.30: Ora naţiunii. 20.50: Reportaj. 21: Seară de dansuri şi melodii populare. 23.45: Muzică de dans. Roma. 713 kHz. 420,8 m.: 2005: Plăci. 21: Ora. Inf. Radio-jurnal. 21.25: Conf. 21.35: Muzică variată! 22: Teatru radiofonic. 24: Radiojurnal. 0.15: Muzică de dans. LUNI, 1 August RADIO-ROMANLA 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-BUCURESTI 160 kHz. 1875 m. 150 kw. 6.30: Deschiderea emisiunii: — Gimnastică ritmică. — Radio-jurnal —Concert de dimineață (discuri): Suită din „Carmen” de Bizet; Saschinka-potpuriu de Shirmann; Selecţiuni din opereta „Floarea din Hawai” de Abraham; Fox-intermezzo, de Ferras; — Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.45: închiderea emisiunii. 13.15 : Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.25: Concert de prânz (discuri). Câteva valsuri : Vals de concert op. 47, de Glozunow (orch. siinf. din San Francisco, dirij. de Alfred Hertz); Vals impromptu in la bemol major de Lisat (pian : Alexandre Brailowsky); Vals trist de Sibelius (orch. sinii, dirij. de Eugene Goossens); Vals. op. 39 de Brahms (vioară: Jacques Thibamd); La plus que lente, vals de Debussy (pian: Marguerite Long); Valsuri nobila şi sentimentale de Ravel (orch. Conservatorului, dirij. de Coppola). 14.15: Ora. Mersul vremii. Radiojurnal. 14.30: Muzică modernă vocală și instrumentală (discuri). Două balade de Frangois Villon de Debussy (voce: Charles Panzéra); Tocata in do diez minor și Clar de lună de Debussy (pian: Percy Grainger) ; Leagănele și După un vis, de Fauré (pian: Marguerite Long, voce: Ninon Valiin); Elegie de Fauré (violoncel: Maurice Maréchal). RADIO BUCUREȘTI 15: „Loteria de stat“ monolog radiofonic. RADIO-ROMANIA 15: Cântec de leagăn de Séverac (voce : Germaine Comey); Cântecul nopții de Severac (voce: Charles Panzera); Fete se scaldă la soare de Séverac (pian: Blanche Selva). RADIO-ROMANIA Si RADIO-BUCURESTI 15.26: Publicaţii; Ecoul zilei. 19: Ora. Mersul vremii. 19.02: Actualităţi ştiinţifice; Culturale. 19.17: Muzică distractivă (discuri): Tik-tak, polca şi Tritech-trafesch, polca de Jos. Strauss; In timpul cireşilor de Renard şi Fără un cuvânt de Legay (voce: Louis Lynel); Ecoul unui cântec de Mendoza şi Fox de Mayor; Cântec Cuban de Prats şi Rumba de Hernandez; Fox de Wiebe şi Fox de Clarey; Potpuriu de melodii de Lincke; Tahiti, vals de Pouesique şi Dacă revii, tarigo de Richepin; Două valsuride Péguri; Melodie de Engel şi Melodie de Green; Dragostea-i cam boclucaşe de Petroviici şi Foae verde lin pelin; Hora lui Teişanu şi Sârba şi Hora din Teiş. 20.35: Tutunul în Economia Naţională, de V. Păsăreanu. 20.50: Concert de balalaici. — Quartetul „Baikal”, cond. de BorisUpe ; Dans slav nr. 2 de Dvorak; Reverie de Prisovsky; Cerul albastru de Rixner (ghitara: Alexandru) ; Intermezo şi Sequilla din „Carmen” de Bizet; Mazurca nr. 1, de Andreev (balalaica:Bantzgaf); Romanţe şi arii ruseşti aranjate de Vulpe. 21.20: Muzică de cameră (discuri): Sonata in sol minor de Schubert (vioară: Isolde Menges, pian: Arthur de Greef); Trio în re minor de Mendelssohn (Cortot, Thibaud, Casals). 22.10: D-ra Constanţa Bădescu (canto): Steluţa şi luna de Sattler; Când se îndrăgosteşte o femeie frumoasă, de Sattler; Cântec de Dostal; Cântec de Delibes. 22.30: Radio-jurnal: Sport. 22.45: Concert de noapte, transmis de la Terasa Cercului Militar. 23.45. Jurnal pentru străinătate în limba franceză. » Varșovia, 1339 m. 224 kHz. 120 kw. — 20.30. Concert de muzică distractivă. 21.45. Radio-jurnal. 21.55. Conf. 22. Emisie pentru săteni. 22.10. Concert de orchestră. 22.50. Sport. Plăci. 24. Inf. Budapesta. 549 m. 546 kHz. 120 kw. — 21.20. Recitări. 21.55. Recital de pian. 22.10. Inf. 23. Plăci. 24. Inf. 0.10. Orchestră de jazz 1,05. Inf. Viena. 507 m. 592 kHz. 150 kw. — 20. Muzică variată. 20.30. Reportaj. 21. Inf., Meteor. 21.10. Concert de muzică variată. 20. Inf. 2300. Köln. Concert de seară. 1. Köln. Concert nocturn. Praga. 470 m. 638 kHz. 120 kw. 21.10. Conf. 21.30. Concert pentru sărbătoarea naţională elveţiană. 23. Ora.. Inf., Cronica zilei. Sport. 23.15. Plăci. Belgrad. 437 m. 686 kHz. 2,5 kw. ---- 20. Plăci. 2000. Ora naţiunii. 20.50. Reportaj. 21. Plăci. 23 Inf. 23.16. Recital de canto. Roma I, 713 kHz. 420,8 m. — 20.30. Concert de orchestră. 21. Ora, Inf., Radiojurnal. 21.20. Conf. 2100. Muzică variată. 22. Conf. 22.10. Concert de orchestră. 22.30. Concert simfonic. După concert muzică de dans. Cetiţi azi No. 24 din „UNIVERSUL LITERAR“ în ale cărui pagini îşi dau întâlnire unii dintre cei mai de seamă scriitori ai generaţiei actuale. D. prof. Nichifor Crainic scrie despre pictorul Marius Bunescu, distins, anul acesta, cu premiul naţional de pictură. Nuvelele se datoresc d-nei Lucreţia Petrescu şi d-lui Dan Petraşencu. „Individualism şi spirit critic“ esseul d-lui dr. Nicolae Roşu , ,,Civilizaţie şi goluri“ al d-lui Const. Noica prezintă deosebit interes. Poezia este demn reprezentată prin domnii : Virgil Carianopol, Iulian Vesper, Constantin Salcia, Dumitru Maria Toader şi George Putneanu. Alte articole, cronici, etc., semnează domnii : Paul Miracovici, Al. Iordan, Victor Popescu, Dan Smântânescu, Const. Ene, C. Fântâneru, Mihai Niculescu şi Radu A. Sterescu. Desenuri de: Geo Zlotescu, Neagu, Nicol şi Gh. Iliescu. Danie pilduitoare (Urmare din pagina II a) subliniază prevederile din testamentul său. „Am făcut acest testament din dragoste pentru ţara mea, care doresc să se înalţe cât mai sus pe tărâmul cultural“, scrie acest minunat om de omenie, om simplu căruia soarta nu i-a dat posibilitatea să se încălzească la flacăra culturii. Dar, de exemplu, ce lecţie pentru toţi cei cari s’au bucurat de toate pământeştiile binefaceri, în vorbele cu care şi termină orânduirea ultimelor lui voinţi : „Nădăjduesc că testamentul meu va fi un îndemn pentru bunii români pe cari Dumnezeu i-a ajutat să adune averi, să facă şi ei astfel ca şi neamul nostru român, întreg, să se folosească de bogăţiile lor...“. Acest fiu de plugari a găsit nota justă pe baza căreia se poate îndruma promovarea neamului din care facem parte, ajutorarea selecţionării elementelor, în ţara în care 82 la sută din populaţie este ţărănimea fără mijloacele cerute de o oficializare paradoxală a culturii. Am înlătura o mare parte a greutăţilor ce stau în calea rezolvării acestei probleme, dacă se vor găsi cât mai mulţi imitatori ai lui Ion Stănescu, omul de muncă ale cărui fapte de creştinească dărnicie îl pun în rândul marilor ctitori ai neamului românesc, dărnicie despre care pomenesc arhivele Eforiilor şi actele de notariat ale Casei şcoalelor... I. VION CURIERJUDICIAR S-a descoperit un nou sistem de eludare a legii devizelor Am scris la timp că organele poliţiei devizelor din Banca Naţională a României au dresat proces-verbal de contravenţie contra firmei „Sonap“ (din b-dul Bratianu), stabilind că, graţie unor facturi ticluite de furnituri de cauciucuri livrate căilor ferate române, a încercat să-şi creieze, fraudulos, depozit de devize în Cehoslovacia. Cazul, fiind supus apoi cercetărilor parchetului, a fost rezolvat ori. D. procuror Vavila Constantiinescu a deschis acţiune publică în cauză. Prin rechizitoriul d-sare de Vineri, a trimis în judecata tribunalului corecţional conform art. 2 din legea pentru sancţionarea abuzurilor la dispoeiţiunile regulametului exterior (publicat in „Monitorul Oficial“ nr. 87/ 935) pe : Ion Cioroianu, declarant vamal al c. f. r.-ului, la vama Intrepozite , ing. Gh. Luca, din direcţia economatului C. F. R. şi Jacques Goldstein, procuristul societăţii „Sonap“. Câte trei sunt Învinuiţi că în declaraţiunile vamale de import de cauciucuri destinate administraţiei căilor ferate nu au indicat valoarea reală de cumpărare a mărfii la origine — adică din străinătate — aşa cum impune legea sus pomenită, ci au declarat-o pe cea din ţară, dând astfel putinţa „celui care urma să facă transferul devizelor“ prinse din această operaţie, adică societatea „Vetaromană‘‘, să transfere sume superioare celor cu adevărat datorate. D. procuror Vavila Constantinescu a semnalat totodată căilor ferate române, prin adresă specială, că atât din procesul-verbal de contravenţie cât şi din cercetările făcute de d-sa In această afacere, rezultă că frauda comisă de cei trei nu este izolată, ci trădează un sistem înscăunat de multă vreme şi care se practică în deosebi la această instituţie. Cere de aceea să se facă o migăloasă revizuire a tuturor comenzilor efectuate de la 1935 încoace spre a se desvălui şi celelalte lovituri similare scăpate până acum rigorilor legii penale. Gestiune frauduloasă D. jude instr. G. M. Oprescu a procedat Vineri la efectuarea procedurii contradictorii în cauza privitoare pe d-na Louise Apostol, — soţia cunoscutului om de bine D. Apostol din Brăila —, învinuită de gestiune frauduloasă. D. procuror Odăgescu a menţinut rechizitoriul d-sale introductiv, de urmărire penală, contra inculpatei. A arătat anume că d-na Louise Apostol a fost obligată să servească în fiece an Primăriei Brăila o rentă importantă din „fructele” stocului de efecte şi acţiuni ce i s-a încredinţat ca legatară a defunctului şi că — departe de a împlini mandatul ce i s’a încredinţat, dimpotrivă — a irosit chiar fondul legatului, zădărnicind astfel destinaţia (binefaceri şi burse) rânduită în testamentul său de Dimitrie Apostol. In asemenea condiţiuni, a conchis d. procuror Odăgescu, faptul de „gestiune frauduloasă" imputat, e pe deplin consumat și dovedit, de aceea a cerut trimiterea învinuitei în judecată. Magistratul anchetator a declarat instrucţia terminată. In cursul săptămânii viitoare se va da şi ordonanţa definitivă. S’a ordonat facerea unei noui expertize a pavagiilor din Galben Instrucţia judiciară in afacerea pavagiilor — executate de „întreprinderile Mateescu” în sectorul I (Galben) al Municipiului Bucureşti — a continuat şi Vineri, toată dimineaţa. D. judecător Oprescu al cap. 9 a ascultat, mai întâi, într’un supliment de lămuriri pe d. I. Săbăreanu, fostul primar al sectorului în chestiune. Apoi a păşit la rezolvarea cererii, formulate încă dela începutul cercetărilor de d. ing. Barbu Alexandrescu — fost director al comunicaţiilor Municipiului — de a se efectua o nouă expertiză technică în cauză. Cererea a fost admisă. S-a dispus, ca urmare, constituirea unei comisiuni mixte de contraexpertiză în care se va desemna trei ingineri specialiști. Falsificatorii de coli timbrate Trib. Ilfov s. II, format cu d-nii judecători Makarovici, Berleacu și procuror Giroveanu, a judecat Vineri, în continuare, procesul falsificatorilor de coli timbrate de câte 1000 și 2000 lei. E vorba de fostul ajutor de grefier de la judecătoria de muncă, Rebengiuc Gheorghe, şi de complicii şi tăinuitorii lui Emanuil Uţă, Ştefan Răzlog, Árpád Şoimuş, Andrei Şoimuş, Nadolu Vladuţu, Herde Niculae, Mihail Oprescu, Const. Mateescu, Bălăşescu şi Anghelescu-Potcoava. S-au audiat numeroşi martori cari au arătat chipul cum „lucrau“ falsificatorii şi, mai ales, cum lăsau — prin debitele de tutun şi pe coridoarele tribunalului — colile plăsmuite. Procesul s’a amânat apoi la 5 August pentru ascultarea celor din urmă martori ai cauzei şi când — fie că aceşti martori răspund, fie că nu răspund chemării justiţiei — se va păși in fond. Fraudele de la primăria sectorului IV Verde D, jude in str. Simionescu al cap. 8, a redactat ordonanţa definitivă de trimitere în judecata tribunalului corecţioniala prădătorilor primăriei sectorului IV Verde — Alexandru Apaipovici, Ion Antonie, Gh. Udroiu ş. a. — urmaşii, în apucături, ai lui Menelas Valveris. Precum am scris la timp, inculpaţii sunt dovediţi că prin iscusite plăsmuiri de ordonanţe de plăţi fictive şi prin contrafacerea semnăturilor funcţionarilor superiori ai municipiului însărcinaţi cu mânuirea şi cu controlul mânuirii fondurilor comunei, au delapidat peste zece milioane lei. Ordonanţa definitivă, dimpreună cu dosarul voluminos al afacerii, vor fi înaintate chiar azi tribunalului spre a fi îndrumate instanţei de judecată. Toţi culpabilii sunt menţinuţi în stare de arest. S-au luat, totodată, măsuri de sechestrarea întregei lor averi pentru desdăunarea primăriei, precum şi de trimiterea lor în faţa comisiunii pentru controlul averilor (conform legii pentru apărarea patrimoniului public). I Piraţii fondurilor de ajutor şi asistenţă ale Casei Asigurărilor in boxa corecţionalului Vineri, s’a dat ordonanţă definitivă de urmărire penală contra tuturor celor 27 de piraţi ai fondului de ajutor de înmormântare şi de asistenţă, dela Casa Centrală a Asigurărilor Sociale. D. jude in str. Oprescu, al cap. 9, care a instrumentat în această vastă şi cutezătoare hoţie, savant organizată, a menţinut în totul rechiziţiunile ministerului public — puse de d. prim procuror Radu Pascu — şi i-a trimis pe toţi prevaricatorii, în frunte cu Alexe Andrei, Gr. Rădulescu, insp. I. Dinescu ş. c. l., în faţa instanţei de judecată. Faptele inculpaţilor spoliind sângeros avutul statului, s’a aplicat regimul — de grabnică judecata — prescris de lege pentru apărarea patrimoniului public, astfel că procesul se va judeca chiar în cursulunei ce vine. Diverse Trib. Ilfov s. I com. a declarat Vineri în stare de faliment firma V. Nissanian din str. IncîijJHji 2. * Ionel Alsenek, directj ţiei de voiaj „Mercur”, miseri în judecata tj corecţional fiindcă ^ clandestin în ţară nn fj de acţiuni ,,Astra valoare de peste trj lei). Anul al 55-lea Nr. 206 Luni , August 1938 Tumultuoasa copilărie a Ducelui (Urmare din pagina I-a) amintesc, perfect de ştrengarul de altădată. I se întâmpla adesea să plece dimineaţa, în hoinăreală pe câmpuri, neluând decât o bucată de pâine şi o ceapă. Se întorcea abia seara, pe înoptat. D-na Mussolini ca să fie sigură că băiatul nu se va rătăci, îi agăţa de şorţ o bucată de pânză albă purtând numele şi adresa copilului („bambino”). Astfel foarte adesea, era adus acasă, de vre-un tăietor de lemne sau de vre-un negustor ambulant... HOINĂREALĂ. IN LOC DE ŞCOALA Deşi mama sa era învăţătoare, tânărul Benitto avea oroare de şcoală. De câte ori n’a venit, la mine să-şi scuze absenţele. Era incorigibil. D-na Mussolini era dezolată că-l vedea hoinărind în loc să vie la şcoală şi se străduia să-l facă să recâştige timpul pierdut. Pot afirma că dela 1890 până la 1894 (avea atunci 7 şi 11 ani) Benitto nu a venit mai mult de o sută de ori la şcoală... Avea aproape 12 ani şi nu ştia încă să citească... Dar, ce e drept, era mai la largul lui, când era vorba să bată pe băieţii de vârsta lui. D-na Mussolini venea adesea să mă întrebe dacă fiul ei fusese în clasă. Bineînţeles, că nu. Atunci porneau să-l caute. 11 găseau adesea într’un hambar, cu caetul într’un buzunar și creionul în altul... Dar cu toate bătăile ce-i da tatăl său, nimic nu-l împiedeca ca a doua zi să înceapă aceeași poveste. ÎNCLINĂRI ARTISTICE Personal, eu nu eram de loc îngrijorat de tânărul Benitto. Sub natura lui răzvrătită, el îmi apărea ca un băiat foarte inteligent. In plus, — de ce ţi ’aş mărturisi-o ? — mi se păruse că, descopăr în mentalitatea lui, nu un şef, ci o înclinare de spirit, esenţialmente artistică. Mai am încă şi azi câteva desenuri ale tânărului şcolar. Mi s-au oferit preţuri bune pe ele... dar nu le-aş ceda niciodată. După părerea mea, aceste schiţe sunt excelente, dacă se ia în seamă mai ales, vârsta la care le-a desenat Ducele. (Singurul exemplar de care am consimţit să mă despart, se găseşte în posesia d-nei contese Edda Ciano, căreia i l-am dat în ziua căsătoriei sale). Să devie artist, aceasta părea să fie vocaţia tânărului Mussolini. Totul în firea lui, independenţa ca şi dragostea lui de câmpie, ca şi nevoia lui de a fi singur, totul îl predispunea pentru o astfel de carieră. De aceea, mă feream să-l cert prea mult. Simţeam în el o voinţă de care era zadarnic să te izbeşti. Îmi amintesc o aventură pe care sunt încredinţat că şi Ducele şi-o aduce perfect aminte. PIERDUT IN MUNŢI Era în toiul iernii, pe un ger grozav. Benitto trebue să fi avut vreo 8 ani. Era îmbrăcat, după obiceiul lui, numai cu o cămaşă şi pantaloni, când, plecând de la şcoală, porni să se plimbe prin munţi. Seara, d-na Mussolini, foarte îngrijorată, veni să-mi spuie că nu se întorsese încă Abia târziu de tot, noaptea, nişte călugări de la mănăstirea Faenza îl aduseră acasă. Ei îl descoperiseră rătăcind prin munţi... Şi copilul deveni în curând prietenul acestor călugări la care găsi mai târziu, în timpul perioadei frumoase a vârstei de 15 ani, un refugiu şi multă bunăvoinţă. Benitto, într’adevăr, ducea la această vârstă o viaţă atât de independentă, încât când se înapoia prea târziu acasă găsea uşa închisă. Era silit atunci să se ducă să ceară adăpost la mănăstiri. I LA 12 ANI NU ŞTIA SA CIN* TEASCA Aceşti călugări de la Faenza au fost, dealtminteri, singurii oameni cari au avut un ascendent asupra lui Benitto. Lângă ei, şi-a completat el educaţia, până aci foarte insuficientă, de vreme ce, la 12 ani, prefera să-şi tălmăcească gândurile mai curând, prin desen, decât prin scris. Totuşi, adesea mi s’a părut căl văd în violentele reacţiuni ala acestui teribil elev, semnele unei considerabile puteri de imaginaţie, îndată ce s’a mai „cuminţit* puţin l-am văzut venind câteodată la biblioteca şcolii. Căuta de preferinţă povestirile istorica despre Roma. In ciuda celor ca s'a spus, nu părea, la acea epocă să fi avut vreo preferinţă pentru epopeea napoleoniană... Astfel, anii copilăriei trecură, până în ziua în care d-na Mussolini veni să-mi spuie că Benitto, căruia îi dase câţiva bani, ca să se ducă să-şi încerce norocul în America, după cum dorise, se oprise, în loc, în Elveţia. ERA MENIT PENTRU O MARE MISIUNE El a cunoscut în această ţară clipe de mizerie. A fost chiar, arestat pentru vagabondaj. Dar şederea acolo nu i-a fost nefolositoare. A învăţat franceza şi a terminat în bibliotecile de la Lausanne să-şi şlefuiască o mare inteligenţă. Am revăzut pe vechiul meu elev la 19 ani. Se schimbase mult! Personalitatea lui se afirma în mod puternic. Din această clipă, am ghicit că Benitto, copilul nesuferit de altădată, era menit pentru o mare misiune. Fără îndoială, îl mai așteptau mari încercări. Dar eram sigur că va ajunge ceva. Și când am aflat că a fost arestat la Forli, pentru că îndemnase pe locuitorii acestui orășel să protesteze împotriva urcării preţului laptelui, am avut certitudinea că viaţa lui nu se va termina fără o mare aventură... Povestea cu laptele a fost punctul de plecară al aceluia care trebuia să renoveze frumoasa noastră ţară. Aşii s’a născut: independent, voluntar, şef, așa a rămas ss. Delet înapoierea lui, la 19 ani, nu l-am mai revăzut decât foarte rarii Dar, de câte ori, vine la Dovid Predappio, nu uită să-mi facă o vizită. Împreună, evocăm atunci zilele copilăriei sale. Iar el, surâzând, cu bunătate, îmi spune: — Viu acum pentru zilele îft care uitam să viu altădată. Copyright by Presse actuality and „Universal“ (Reproducerea chiar parţială interzisă). Cooperarea forţelor in lupta sanitară (Urmare din pagina I-a) dat şi de mai lungă aplicare, ca unul ce iese din atributele şi posibilităţile imediate ale departamentului iniţiator, intrând în sfera de lucru a celorlalte departamente. Dar tocmai de aceea socotim că s’a procedat foarte practic şi foarte sănătos, când pentru desfăşurarea în condiţiuni de eficacitate a acestei campanii s’a apelat la colaborarea autorităţilor depinzând de ministerele apărării n.ţionale, internelor, cultelor, educaţiei naţionale, cum şi de inspectoratul pregătirii premilitare-Programul cuprinde o serie de măsuri pentru asigurarea igienei satelor, c...e necesită lucrări importante de asanarea şi drenarea mlaştinilor, de construiri şi îmbunătăţiri de fântâni, apoi o alimentare mai substanţială a populaţiei ţărăneşti, care trebue să vină dela o condiţiune de viaţă economică mai ridicată a ţăranului, dela o cultură mai variată şi mai raţională a pământului din care nu trebue să lipsească zarzavaturile, fructele, apoi preparatele laptelui, etc. In această direcţiune, programul campaniei sanitare cuprinde prevederi precise şi anume: — asanarea prin drenare, colmatare, petrolizare, etc., a micilor depozite de apă consti- i tuind tot atâtea cuiburi de tar- i ve de anofeli; — ameliorarea alimentării cu apă prin construcţii de fân- tâni separate pentru oameni şi pentru adăpatul vitelor, şi îmbunătăţirea şi curăţirea celor existente; — raţionalizarea alimentării rurale şi propaganda în favoarea alimentelor protectoare în special pentru sugaci, copii de toate vârstele, gravide, etc.; propaganda în favoarea grădinilor de zarzavat şi cuptoarelor de pâine şi a utilizării fructelor în prepararea de marmeladă, etc. Prin urmare, acţiunea con-* dusă de cele 284 echipe medico- sanitare trebue să meargă paralel cu acţiunea echipelor de agronomi, technicieni, constructori, etc., cum şi cu tot ce trebue să vină de la o politică dinamică permanentă, închinată înviorării morale şi materiale a satelor noastre. E drept, că lucrări meritorii s’au făcut şi până acum în unele din aceste direcţiuni, cum este, de pildă, asanarea lacurilor din jurul Bucureştilor, asanarea lacului Agigea, care au dus la stârpirea focarelor de malarie endemică. Ele trebuesc continuate şi extinse în toate sectoarele, care interesează şi pun în joc sănătatea naţiunii şi ridicarea ei morală şi materială. Odată încolţită sămânţa şi odată desfăşurate forţele de luptă, avem nădejdea că roadele culese nu vor desminţi nici nobilele intenţii ale iniţiatorilor, nici eroicele silinţe depuse pentru izbândirea lor. Steagul desfăşurat trebue să ducă la biruinţa aşteptată. H. I. înscrierea viperilor in corpul silvic Primindu-se la ministerul a- te de acest departament de agriculturii cereri pentru inscrieri de ingineri in corpul tehnic silvic, din partea diferitelor autoriltăţi, instituit diurna, sau particiiari, pe data în care au fost adţi în serviciu şi dela care n au funcţionau, ministerul atenţiunea tuturor clpor sau serviciilor ţigndinnu numi în serviciu nici un inginer silvic, până ce nu a făcut dovada că a fost înscris în corpul tehnic silvic. Această înscriere în corp este pentru instituţie garanţia tittdiuurilor obţinute şi a cetăţeniei române a candidatului. ^ 1 A r .