Universul, octombrie 1938 (Anul 55, nr. 267-281)

1938-10-01 / nr. 267

%­ mamUNIVERSUM MILIOANELE DE FLACOANE VÂNDUTE dovedesc eficacitatea sa. II întrebuinţaţi Dv. ? : ) Numărul 1,£ persoane­­­­­lor cari iau * în fiecare zi )L Urodonal este incalculabil. Iar succesele înregistrate de către medicii cari îl prescriu, sunt constante. După întrebu­inţarea sa, o­­mul se simte mai bine di­spus, mai „tâ­năr“ şi scăpat de toate indis­poziţiile cari întristează exi­stenţa sa. In a­­devăr, Urodo­nal, împotriva numeroaselor medicamente cari nu acţio­nează decât parţial, elimi­nă în mod perfect acidul , uric, ure­e­a, fcholesterina, acidul oxalic, toate deşeurile şi germenii micro­­bieni. El descongestionează ficatul, restabileşte permeabilitatea renală, regularizează circulaţiunea, repară în mod admirabil Uzura vitală şi apără sănatatea. ,ESTE UN PRODUS CHÂTELAIN MARCA DE ÎNCREDERE La farmacii şi drognerii »++♦♦»>»♦♦♦­­ ♦♦♦♦♦♦♦♦ ♦ ♦+♦»♦♦♦■( LEI 7­6 LEI trimite­ direct Secţiunii „UNIVERSUL" a Societăţii „FRANCO-RO­­MANE" Bucureşti, Calea Griviţei 23, şi veţi primi: O POLIŢA DE ASIGURARE DE LEI 20.000 ren un număr pentru tragerea lunară de lei 20.000 şi 8 numere pen­tru tragerile de lei 4000 şi lei 2000. La achitarea ratei a 4-a lunare de lei 76, veţi primi: ŞASE LIN­GURIŢE DE CAFEA AURITE CIZELATE, intr’o frumoasă casetă­­Căptuşită cu mătase, iar la achitarea ratei a 12-a lunare : UN SERVICIU DE 6 PA­­HARUŢE DE METAL FIN CIZELAT, intr’o frumoasă casetă căp­­tuşită cu mătase. — LĂMURIRI ŞI PROSPECTE LA CERERE­­ »+♦♦♦♦♦»♦♦♦♦♦ ♦»♦♦♦♦♦M♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦+♦♦♦♦♦♦♦»• Tariful publicităţii comerciale Dela l-loco M CATEGORIA I* Dela 1000 linii in sus 9 18 ► Anunţurile colectorilor de loterie 25 Bilanţuri, convocări, notificări, etc. 60 Ştiri artistice, judiciare, şcolare 40 Informaţiuni comerciale minimum 5 linii 50 Informativule financiare minimum 5 linii 50 Informaţiuni Loterii de Stat 100 Informaţiuni colectori de loterii 50 întruniri electorale, anunţuri 30 Articole, dări de seamă comerciale, etc. în corpul ziarului 75 Anunţuri mortuare maximum 1000 (80 linii) şi minimum 250 ( X30 linii). •) ORICE ANUNŢ IN TEXT: Anunţuri comerciale şi financiare 40 Parastase şi mulţumiri mortuare maximum Lei 300 anunţul. Parastase cuprinzând în acelaş anunţ 3 nume maximum , anunţul Lei 500 , Anunţuri de logodne, călătorii şi botezuri cel mult 15 linii 400 Anunţuri de logodne, căsătorii, botezuri, etc. la informa­ţiuni nedepăşind 10 linii 600 Numiri, permutări, deplasări, decorări etc. la informa­ţiuni nedepăşind 10 linii 600 Acte juridice, sentinţe, hotărâri, cereri de naturalizare, etc. la anunţuri, linia 25 Acte de mulţumire 25 Acte de mulţumire la informaţiuni 50 Cutia cu scrisori, plasat lângă text 50 Extracte de divorţ simple, bucata Lei 400 Anunţurile editurilor şi librăriilor se taxează după un tarif special. 1 Schimbare de nume, 3 publicaţiuni Lei 1200 Anunţuri dela instituţiuni industriale, 1 pagină lei 80.000 Anunţuri comerciale, 1 pagină lei 60.000 Anunţuri financiare asig. ofic., etc. lei 70.000 Anunţuri comerciale I4 pag. lei 33.000 Anunţuri financiare asig. oficiale 1­2 pagină lei 38.000 Anunţuri comerciale 14 pagină lei 17.000 Anunţuri financiare asig. oficiale 14 pagină lei 28.000 La paginile din dreapta cu 10 la sută în plus. La angajarea de linii se va fixa un­­termen pentru publicarea lor care in nici un caz nu va fi mai mare de 3 luni. Aceste anunţuri se vor publica Duminica şi sărbătorile numai atunci când va fi posibil, fără obligaţiune. Anunţuri de dimensiuni mai mari de 4 coloane se taxează in cate­goria anunţurilor speciale astfel : Primele 4 coloane se vor taxa conform tarifului obişnuit indife­rent numărul de linii. Ce trece peste patru coloane tarif dublu. Reclamele pentru ziare, cărţi, re­viste, broşuri, se taxează cu tarif dublu. P. S. — Anunţurile mai mici ca spaţiu de 10 linii, se vor plăti, cu tariful a 10 linii. Anunţuri şi in­formaţiuni cu fracţiuni de linii, adică de: 6, 7, 9, 11, 13, 18 Unii, nu se admiit decât socotit la 10, 15, 20, etc., linii. Orice anunţ cerut să apară Du­minica şi sărbătorile legale, 25 la sută In plus. Orice anunț plasat In pagina de mica publicitate, 25 la sută In plus. Orice anunț cerut să apară spe­cial se taxează cu tarif s­pecial. 1 X Tariful licitaţiilor 1. Anunțuri de licitaţii până la o valoare de lei , vor da numai ziarelor locale 2. Idem dela 50.000 la 200.000 lei 3. Idem dela 200.000 la 500 000 lei S 4. Idem dela 500.000 la 1.000.000 lei ’ 5. Idem dela 1.000.000 în sus lei 6. Publicitatea pentru licitaţiile Caselor Autonome Regii Comerciale lei 7. Anunţurile tribunalelor pentru consolidarea de terenuri petrolifere, linia corp 5 lei 8. Publicaţiuni de licitaţii mobiliare, incheeri pentru radieri de convenţiuni, pentru fecare anunţ lei 500 9. Orice alte publicaţiuni lei 25 50.000 se Lei 2,50 15 18 20 25 25 35 , Citiţi azi nr. 32 din UNIVERSUL LITERAR Cu un sumar bogat şi ales, din care cităm: un fragment inedit din „Fundacul Varlamului", noul ro­man al d-lui Ionel Teodoreanu; „Reacţiunea Împotriva raţionalismului", de N. Davidescu; „Poesia şi spaţiul burghez" (sfârşit), de Tom­a Vlădescu; „Ruginoasa" (evocări) de Th. Râşcanu. O pagină inedită din „Coranul", de Dimitrie Cantemir, Domnitorul Moldovei, tradusă din latineşte de prof. Nicodim Locusteanu. In seria „oraşelor", d-na Agatha Grigorescu- Bacovia scrie despre „Cavarna-port, oraşul cişmele­lor şi al morilor cu roţi uriaşe". In restul sumarului, versuri şi proză literară, e­­seuri şi cronici variate semnează d-nii: Victor Pope­­scu, Vlaicu Bârna, Eugen Ionescu, Al. Iacobescu, C. Fântâneru, Mihai Niculescu, R. A. Sterescu, Romeo Alexandrescu, Dragomir Petrescu, George Ionaşcu şi­­George Faranga. Desene de Neagu Rădulescu, Geo Zlotescu şi­­Gh. Iliescu. Exemplarul 5 lei Calendar? VINERI, 36 SEPTEMBRIE Ort. : Sf. Părinte Grigorie Epi­scopul Armeniei Mari. Cat.: Sf. leronim. Prot.: leronim. Evreesc : 5 Tisri 5699. Mahomedan: 5 Saban 1357. Giuma. (7l­tclL)? MNERI, 30 SEPTEMBRIE RADIO-BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 18 kw.­­sg radio-romantia 160 kHz. 1875 m. 150 kW. riiwvr a EMISIUNIT; RITMICA; SFATURI rn^?SARE?TI S1 Medicale; CONCERT DE DIMINEAŢA (discuri). Uvertură la „Frumoasa Galateca” de Suppe; Selecţiuni din „Casanova* de Joh. Strauss; RADIO-JURNAL; CON­TINUAREA concertului (discuri): Pe albastrele ape hawaiene de Ketel­­bey; selecţiuuii din „Lady Luck” de Hedley şi „Castele în aer” de Peck. 7,45: ÎNCHIDEREA EMISIUNII. 13,15: ORA. CULTURALE, SPORT, COTA DUNĂRII. 13,25: CONCERT DE PRÂNZ (dis­curi); MUZICA UŞOARA: Potpuriu de foxtroturi; Două cântece din opereta „Cele trei valsuri” de Oskar Strauss (voce: Yvonne Printemps); Melodia visului de Herbert şi Cântarea cântă­rilor de Moya (voce: Richard Crooks); Dansul veveriţei, intermezzo de Smith şi Polka de Rechtenwald); Lied de Arnold (voce: Franz Hoff­mann); Ca ’ntr’un film am visat de Vilnov (voce: Elena Zamora şi Bru­nă) şi Cân­d mai hoinărim putcnţa de Villnov (C. Toneanu şi Nutzi Pan­­tazi). 14,10: ORA, MERSUL VREMII, RA­DIO-JURNAL. 14,30: ORCHESTRA RADIO dir. de TH. ROGALSKI: Uvertură la „Pute­rea destinului” de Verdi; Fantezie din „Manon” de Massenet; Povestiri din pădurea vieneză, vals de Joh. Strauss; Canţonetă indiană şi amo­­rescă de Dvorak. 15,20: PUBLICAŢII RADIOFONICE. 19: ORA, MERSUL VREMII. 19,02: ACTUALITĂŢI. 10,17: TRIO DE MANDOLINE — G. CABIAGLIA, A. GN­EORGHIU R. JE­­ROVSKI şi M. DEREMBEANU; Can­­ţinetă de Mario Costa;­ Serenadă de Alt; Moravia, mazurcă de Stary; Ju­mătate înger, jumătate drac, serena­dă de Francia; Chef cu lăutari (chi­tară: G. Cabiaglia); La cinquantaine de Gabriel Marie (mandolină: A. Gheorghiu); Gloria noastră, marş de Rosenthal 19:40: CONCERT DE FLAUT, MI­HAIL THEODOR­ES­CU: Nimfe şi sa­tiri de Albert Doyen; Jules Mou­­quet: a) Pan şi păstorii; b) Pan şi păsările; c) Pan şi nimfele. 20: Prof. NICOLAE IORGA: CEI MAI MICI FRAŢI AI NOŞTRI: RO­MANII LADINI. 20.20 : Comerţ de seară (discuri) ; Muzică distractivă: Amintiri din bal, potpuriu de valsuri; Annabella şi O poveste din Hawai de Kreuder (voce : Eric Helgar); Melodie de Ro­drigo şi Paso doble de Padilla (voce: Pilar Arcos); Selecţiuni de melodii de Billy Mayerl (pian , autorul); Fox de Dubin şi Fox de Dixon; Melodii din operetele: „Clopotele din Corne­­ville“ şi „Rip“ de Planquette (voce: Georges Villier); In Wachau, me­lodie de Arnold şi Nocturnă de Boulanger; Un cântec vechi şi veş­nic nou şi De ce nu mă săruţi de Mirea (voce : Ion Luican). 21:20: ANDRE CHENIER dramă li­rică în 4 acte de UMBERTO GIOR­DANO (discuri). DISTRIBUȚIA: Ma­deleine de Coigny: Bruna Rasa; An­dré Chénier: Luigi Marini; Charles Gérard: Carlo Galetti; .Contesa de Coigny: Ana Masetti-Bassi; Roucher şi Fouquier Tinville: Salvatore Bac­­caloni; Corn! şi Orch. Operei Scala dir. de Lorenzo Morajoji. DUPĂ ACT. I (21,50—22,05): RADIO­JURNAL. DUPĂ ACT. II (22,35—22,45): SPORT. DUPĂ ACT. III (23,25—23,40): JUR­NAL PENTRU STRĂINĂTATE IN LIMBA FRANCEZA SI GERMANA. VARSOVIA, 1339 m. 224 kHz. 120 kw. 20,30: Concert de muzică distrac­tivă. 21,45: Radio­ jurnal. 21,55: Conf. 22: Cutia cu scrisori. 22,10: Concert de muzică distractivă. 22,50:, Sport. 23: Concert simfonic; Imagini din Ungaria (Bartók); Suită simfonică (Visky); Suită (Dohnanyi). 24 Inf. BUDAPESTA, 549 m. 546 kHz, 120 kw. 19: Recital de pian.. 19,30: Conf. 20: Muzică de dans pe plăci. 20,45: Conf. 21: S­elecţiuni din operete. 22,30: Inf. 22,50: Orchestră de ţigani. 24: Inf. 0,10: Concert de orchestră. Se­­lecţiuni din operele lui Bizet. 1,05: Inf. PRAGA, 470 m. 638 kHz. 120 kw. 19,20: Concert de orchestră. 20: Ora. Inf. Meteor. 20,15: Conf. 20,25: Plăci. 20,35: Conf. 21: Brno. 22: Ora. inf. 22,25: Trio op. 90 (Dvorak). 23: Ora. Inf. Cronica zilei. Sport. 23,25: Brno. BELGRAD, 437 m. 686 kHz. 2,5 kw. 19,50: Plăci. 20,30: Ora naţiunii. 20,50: Reportaj. 21: Conf. 21,30: Retransmi­tere. 23: Concert de orchestră. 23: Inf. 23,15: Plăci. ROŞIA. 713 kHz. 420,8 m. 20,30: Con­cert de orchestră. 21: Ora. Inm.. Ra­­dio-jurnal. 21,20: Conf. 21,30: Muzică variată. 22: Teatru radiofonic. 22,40: Cronica. 22,50: Concert de pian. 23,30: Muzică de dans. SOFIA. 354,9 m. 850 kHz. 100 kw. 19,30: Melodii populare. 22,35: Cool. 23,30: Suită. SAMBATA 1 OCTOMBRIE RADIO-BUCUREŞTI 823 kHz. 364,5 la. 12 kw. RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1873­­m. 150 kw. 6.30. DESCHIDEREA EMISIUNII, GIMNASTICA RITMICA. SFATURI GOSPODĂREŞTI ŞI MEDICALE. CONCERT DE DIMINEAŢA (discuri). Vals din opereta „După divorţ” de Leo Fali. Fantezie din „Mireasa vândută” de Smetana. RADIO JUR­NAL- CHIf­TINU­AREA CONCERTU­LUI (discuri) : Fantezie din ,„Coppe­­lia” de Delibes ; Uvertură la „Voe­­vodul Ţiganilor” de Job. Strauss. 7.40. ÎNCHIDEREA EMISIUNII. 13.15. ORA, CULTURALE, SPORT, COTA DUNĂRII. 13.25. CONCERT DE PRÂNZ (disc.): ORCHESTRA SIMF. DIN FILADEL­­FIA dir. de LEOPOLD STOKOWSKY, Preludiu din „Alceste", Marş din „Theseu” şi Nocturnă de Lulli; Co­ral şi Preludiu nr. 4 de Bach; Uver­tură şi Venusberg din „Tanhau­ser” de Wagner. 14.10. ORA, MERSUL VREMII, RA­DIO-JURNAL. 14.30. MUZICA DISTRACTIVA (discuri): Fox de Porter şi Fox de Warren ; Tu eşti raza mea de soare de Stolz şi Primăvara îmi reaminte­şte de­­ tine­­ de Rotter (voce: Rich­ Crooks); Două cântece din filmul „Preţul unui sărut,” de Kanner (voce: José Mojica); Potpuriu de şlagăre de Plessow ; Vals­­le Richartz şi Slow­fox de Siegel; Două melodii spaniole (voce: Rafael Medina); Selecţiuni de melodii de Peter Kreuder, cântate de autor. 15.20. VARIETĂŢI­ RADIOFONICE. 18.15. ORA „MUNCA ŞI VOE BU­NA”: I. CUM SE FORMEAZĂ UN MESERIAŞ de ing. STAVRI CUNE­­SCU. II. MUZICA. II. DIN CÂMPUL MUNCII (comunicări). 19.15. ORA, MERSUL VREMII. 19.17. CONCERTUL FANFAREI GARDIENILOR PUBLICI, cond. de maior CHR. FLORE­A ; Marşul cen­trului de instrucţie al infanteriei, de Gheban ; Nunta ţărănească, potpuriu de Louis Wiest; Vals din „Manevrele de toamnă” de Pawlowsky; Verzi şi uscate, potpuriu de maior Ch. Flo­­rea. 19.55. FILOSOFIA LUI HUSSERL de GR. TAUSAN. 20.10. THEODOR SIBICEANU (pian): MUZICA MODERNA : Jack în cutie, lox-swing de Billy Mayerl ; Exilatul dragostei, vals de Harold de Bozzi; Marigold, slowfox de Billy Mayerl ; LUisiana, blues de Th. Sibiceanu; Mic vals de Rube Bloom; Selecţiuni de şlagăre din 1938, de Th. Sibiceanu. 20,40. D-na EVANTIA COSTINESCU (canto): CANŢONETE ITALIENE : Serenata e maiiţiempo de Falvo ; Core sperduto de Nardella; Omaggi alia vicina de Staffelii; Ammoremio luntano de Bonavolente; Niente per me de Don Caslar ; Chiarrata de Don fnülílT . 21.00.’ POŞTA RADIO. 21.15. CONCERTUL ORCHESTREI DE SALON RADIO dir. de CONST. BOBESCU : Quo vadis 7 uvertură de Scasolla ; Arie de balet de Massenet; Serenada dé Moscowscky; Menuet antic de Paderewsky; Simfonia de jazz de Porret ; Orientul modern de Rust. 22:00. SPORT*,' RADIO-JURNAL. 22.20. CONTINUAREA CONCERTU­LUI ORCHESTREI DE SALON RA­DIO : Arteziana, suită de Bizet; Vals imperial de Joh. Strauss. 22.50. CONCERT DE SEARA AL OR­CHESTREI PETRICA MOTOI TRAN­SMIS DE LA RESTAURANTUL MIR­­CEA. * 23:45. JURNAL PENTRU STRĂINĂ­TATE IN LIMBA FRANCEZA SI EN­T­âi. CONCERT DE NOAPTE (discuri). VARSOVIA : 1339 m. 224. kHz. 120 kw. : 20,30. Concert coral. 21. Pentru polonezii din străinătate. 21.15. Radiojurnal. 21.55. Conf. 22. Emisie pentru săteni. 22.10. Concert de or­chestră. 22.50. Sport. 23. Ora surpri­zelor. 24. Inf. BUDAPESTA : 549 m. 546 kHz. 120 kw. : 18.30. Orchestră de jazz. 19.30. Conf. 20. Recital de canto. 21. Teatru radiofonic. 22.20. Inf. 22.45. Concert de orchestră. 24. Inf. 0,10. Muzică de dans pe plăci. 1.05. Inf. PRAGA : 470 630 kHz. 120 kW.: 20.20. Concert de muzică militară. 21. Conf. 21.15. Potpuriuri muzicale. 23. Ora, Inf. Cronica zilei. Sport. 23,20. Plăci. 23 35. Plăci. BELGRAD : 437 m. 686 kHz. 2,5 kw.: 19.15. Plăci 20,30. Ora naţiunii. 20,50. Reportaj. 21. Seară populară. 22.30. Concert de orchestră. 23,30. Recital de canto. ROMA: 713 kHz. 420,8 m.­ 20.30. Concert de orchestră. 20.50. Cronică. 21. Ora, Inf., Radiojurnal. . 21.20. Conf. 21,30. Muzică variată. 22. „L’i­­sola foile”, operetă de Dalmare. 24. Radiojurnal. 0,15. Muzică de dans. Ce s’a realizat la primăria Capitalei in ultimul timp­ ­. Iulian Peter, inspector ge­neral administrativ în ministe­rul de interne, încetându-i de­legaţia de a conduce primăria generală a Capitalei, a dat Miercuri seara reprezentanţilor presei câteva lămuriri asupra activităţii d-sale la municipiu. Introducerea nouei ere la primăria Capitalei — a spus d-sa, în rezumat — a avut un efect salutar atât din punct de vedere ad-tiv cât şi moral, de­oarece era nevoe de o descătu­şare. Fireşte, într’un oraş mare, cu populaţie vie, sprintenă, etape­le unei schimbări nu pot fi tre­cute brutal. In ce priveşte funcţionarii muntei Ciui­, ei a­u fost asimilaţi cu ai statului, dându-ii-se ace­leaşi grade şi salarii. Cum însă nici salarizarea funcţionarilor de stat nu­ este logică şi raţională, problema se află în­ studiul guvernului. Serviciile primăriei au fost regrupate, iar unităţile simpli-­ ficate şi reduse. In capul serviciilor au fost puşi oamenii de specialitate, fiecare conducător având răs­punderea morală şi profesioo­­nală a serviciului său. In privinţa ultimelor con­strucţii din Capitală, se pare că s’a mai abandonat clădirile prea simpliste sau prea fante­ziste, marcându-se astfel o în­toarcere la cuminţenie. Deocamdată însă nu s-a putut ajunge nici la acel stil curat românesc, care să se poată im­pune în arhitectură. Finanţele, fireşte, a fost ca­pitolul cel mai greu- dar am căutat să nu trec niciun mo­ment peste realizări. Actuala campanie de întreţi­nere şi refacere a străzilor a angajat primăria pentru suma de 31 milioane. Lucrările m»n 1 însă nu se pot face fără an buget spe­cial, deosebit de acela de fie­care zi al municipiului. Tot în timpul­ acesta, s’au dat un sprijin deosebit serviciului sanitar şi s’a­ întreprins lupta pentru ieftenirea vieţei, care se poate obţine mai efectiv, decât prin ordonanţe, prin deosebita atenţie ce s’a dat producătorilor şi înlesnirea ce li s’a făcut de a lua contact direct cu consu­matorii. -XXXC»GXXX­ Grav accident de circulaţie la Sibiu Sibiu, 28 Septembrie La intersecţia străzii Car­men Silva cu străzile Partenie Cosma şi Miron Românul s-a întâmplat aseară un groaznic accident în împrejurările urmă­toare: Autocami­oneta soc. petroli­fere ,,Distribuţia“ Ploeşti, No. 525, condusă de șoferul Nicolae Morariu, traversa tocmai str. Carmen Sylva, venind din str. Partenie Cosma spre a intra în Miron Românul. In acel mo­ment ea a fost lovită din plin de autobuzul cu No. 306 Alba" Iulia, condus de șoferul Dăni­­lă Vintan. Autobuzul era încărcat cu pasageri. Camionetă a fost aruncată pe trotuar unde a prins și stri­vit de peretele unei case pe m­ăra Alida Roth de 23 ani, studentă în Utere, originară din Sibiu, str. SchuHerus 11. In stare gravă, ea a fost t­ensportată la sanatorul ,.Ln­­tH«r“. rV.--p'i î»ii fost arest”*'. Yic­­*■•••­•», se­­flă în star® cjisnerată «' cred« că nu Va scăpa CU viață..­­. . r.i - Cronica sporturilor In urma matchulai de foot-ball Germania-România Critica domnilor critici, constatări şi observaţiuni de generalul GABRIEL MARINESCU Vice-preşedinte al F. R. F. A. Echipa naţională a fost sdro­­bită de... a fost învinsă... a cedat la scorul... etc., c­am sub aceste titluri aproape toate gazetele prin critici, sportivi au umplut­­coloanele ziarelor respective cu competinţele lor în aprecierea felului cum s-a desfăşurat jocul î­n matchul de foot-ball între echipa naţională a Germaniei şi a României. Te miri de unde atâtea com­­petinţe, atâtea păreri autorizate cu constatări precise de cauze şi efecte. Nu ştiu dacă vre-o ofici­alitate sportivă i-a­ confirmat vre-o dată in priceperea lor in cele ale sportului şi iar nu ştiu câtă obiectivitate şi cinste pro­fesională pot pune şi mai ales pot pricepe între cele ce au vă­zut şi cele ce au aşternut în scris pe hârtie. Nimeni nu i-a ales şi nimeni nu i-a uns în această întrebuin­ţare, iar ei până in prezent nici u­nul nu a făcut ceva mai de seamă un sport de natură a se putea prevala de titlul lor şi aşa fel să-ţi da seama că trebuie să apleci steagul în faţa părerilor lor certificate şi fără drept de apel. Până acum nimic. Suficient să cunoşti jocul şi apoi să ai notat următoarele : 1. Echipa nu a avut coeziune. 2. Linia de halfi nu a funcţio­nat. 3. înaintarea nu a avut putere de pătrundere. 4. Apărarea nu şi-a găsit le­gătura. 5. Portarul nu a apărat uni­form şi dacă echipa a ieşit învinsă şi cunoaşteţi numele jucătorilor pe compartimente, îi foarfeci după cum te taie capul, fără nici o răspundere şi gata cri­tica. Dacă aceiaşi echipă ese în­vingătoare, schimbaţi in bine însemnările de mai sus şi apoi ţin’te gură de laude, de apre­cieri de bine de tot felul etc­ Şi într’un caz şi in celălalt un desmăţ de păreri ne­cenzurate nici de capacitatea celui ce scrie nici de obiectivitatea şi inteli­genţa lui. Păcat că în acest secol de in­­venţiuni de tot felul nu s’a in­ventat un aparat de măsurat prostia omenească. Aşa am fi avut pretenţiunea de a şti cu ce indice marcat începe onor competenţa neautorizat critica. (Mă tem­ însă că mulţi nu ar mai­ fi angajaţi de ziarele res­pective). Noroc, că răsfoind diferite ziare constaţi asemănarea criti­cilor şi imediat tragi concluzia că­­este­ opera uneia şi aceleiaşi persoane. Tot este bine că prea ar fi mulţi nechemaţi. Pentru lămurirea publicului este interesant de Ştiut urmă­toarele: toate grupările au pus la dispoziţia F.R.F.A., necondi­ţionat jucători pentru a-şi pu­tea alcătui echipa naţională. Puşi sub observaţie în jocurile pentru campionat, d. Luchide care avea delegaţie în acest scop, a prezentat comisiunei de selecţie un lot de jucători din care a fost formată echipa prin eliminarea unora. Pentru a putea fi jucător de foot-ball trebuie să cunoşti bine jocul in detaliile lui, să fii inte­ligent, să ai cunoştinţă de teh­nica lui şi să o aplici în teren şi să ai condiţie fizică pentru a putea juca bine 90 de minute. Echipa merită­­ toată lauda, iar selecţionerii bine au făcut că au închegat o echipă româ­nească păstrând proporţia 8—3. Acest motiv nu micşorează cu nimic din valoarea unor jucă­tori neselecţionaţi, criteriu de selecţionare fiind ca echipa să fie şi naţională şi românească. Toţi jucătorii aleşi spre ciuda criticilor sportivi au răspuns la condiţiunile de mai sus, au ju­cat cu un elan năvalnic, au avut coeziune şi cu puţin noroc şi cu alt arbitru, altul ar fi fost şi rezultatul. Dar ori­care ar fi fost rezul­tatul nu putem avea pretenţiu­nea de a fi la înălţimea socceru­­lui practicat de adversarii noş­tri şi dacă socotim cărora gru­­­puri au aparţinut până acum jucătorii care au intrat în com­ponenţa echipei adverse apoi trebuie să fim cu toţi de acord că a învins pe drept echipa cea mai bună. .Grupările, jucătorii şi comisia de selecţie şi-au făcut datoria, dacă este o lecţie şi un învăţă­mânt de tras aceasta revine de drept conducătorilor de fapt ai Federaţiei. "Pentru organizarea unui joc internaţional care adesea a a­­dus la casă până aproape de două milioane lei, nu este sufi­cient să iei jucătorii grupărilor şi în preajma luptei să-i aduni pentru un joc de încercare. Trebuie să învăţăm să-i pre­gătim, să producem jucători de talia adversarului şi să practi­căm jocul lor. Aci poartă răs­punderea F. R. F. A. care înca­sează fără să facă nimic în schimb şi toate felicitările aici trebuesc îndreptate. Grupările care în majoritate sunt în de­zastru financiar şi de care ni­meni nu­ vrea să audă au făcut tot ce-au putut şi au dat ce a fost mai bun din ce au avut. Noi de abia suntem în faza de învăţare a jocului totuşi credem că ştim totul, iar puţinii antre­nori streini ce-i avem şi îi plă­tim cu mare greutate sunt izgo­niţi prin lege din ţară fără a a­­­vea antrenori români. Aici iar este vina F. R. F. A., care pro­babil că are alte preocupări pe care eu nu sunt în măsură să le ştiu, deşi eu cred că îi revine dreptul să facă o şcoală de an­trenori, să aducă un antrenor federal de bună calitate să facă o şcoală de arbitri, să alcătuias­că din vreme o echipă naţională cu rezerve, să-i antreneze şi la momentul necesar să aibă de unde alege şi să-şi culeagă roa­dele. Dar aceasta cere cheltuia­lă, şi pentru aşa ceva nu sunt bani. Acesta este adevărul, adevărat, — şi cauza înfrângerilor. — Prea mulţi oficiali din care unii nu fac altceva decât să pedep­sească grupări, să aducă ofense , anticipat să dea părerea lor asupra valoare­ unei echipe con­stituită ad-hoc, arătând lipsuri pe care ei cei dintâi ar fi avut datoria să le înlăture. Şi fiindcă a venit vorba de astfel de oficiali am făcut con­statarea că la matchurile inter­naţionale apar câţiva indivizi care altă dată nu se văd, îşi dau aere de potentaţi ai spor­tului, cu gravitate îşi dau pă­rerile lor, vorbesc tare să fie auziţi, arată anticipat defectele echipei şi imposibilitatea de succes, se complac a fi admi­raţi in suveranitatea părerilor ce exprimă. Aceştia sunt cobi­­torile echipelor, sunt paraziţi şi profitori sunt cucuvelele spor­tului. Miercuri s’a jucat la T. C. R. finala probei de simplu domni, care a fost câştigată de polonezul Bawarowski. învingătorul s’a dovedit un ex­celent tactician şi a câştigat pe merit. In schimb Cejnar ni s’a părut plictisit. Finala de dublu mixt a fost întreruptă din cauza întunericu-­ lui, când fiecare pereche avea câte un set câștigat. Rezultatele: DUBLU DOMIN Semifinale: Schmidt, Tănăse­­scu, b., Ce­zar, Ambros 6:3 11:9, 6:1; Réti, Caralulis b., Botez, Burac 6:2, 6:0, 6:2. DUBLU MIXT Sfert de finală: Berd­ova, Am­bros b., Zepfel, Bawarowski 7:5, 7:5. Semifinală: Berescu, Schmidt b., Berd­ova, Ambros 6:3, 6:3. Finala: Wertheim, Caralulis— Berescu, Schmitd 7:5, 3 : 6... în­trerupt. SIMPLU DOMIN Finala: Bawarowski b., Cejnar 5 :7, 6 : 4, 4 :6. 6:3, 6:1. TENNIS Bawarowski I-a învins pe Cejnar FOOTBALL Hotărârile comisiei Cupei României Comisia Cupei României a ţi­nut aseară şedinţă sub preşe­dinţia d-lui dr. Stroescu, luând următoarele hotărîri: S’a omologat jocul P.A.S. (Pu­cioasa)—Astra Română (Mo­roni) în favoarea echipei P.A.S. prin forfaitul adversarului, ast­fel că echipa se califică pentru etapa următoare. S-a admis cererea de revizuire a grupării Voinţa (T.­Severin) şi i se dă jocul cu C.F.R. (T.­­Severin) câştigat şi se progra­mează in etapa doua cu Vulturii (Lugoj). Cererea grupării Şoimii (Făl­ticeni) se înaintează la comisia superioară de apel. Se încunoştiinţează grupările care au avut deficite în anul trecut că au fost creditate con­turile la C. F.R.F.A. cu sumele res­pective şi spre a le putea ridica se pot adresa la casieria fede­raţiei. Viitoarea şedinţă a comisiei se va ţine Miercuri, 5 octom­brie, când se vor programa cele 20 jocuri din a treia etapă care se va desfășura la 23 octom­brie. 1 -—*— Arbitrii români ceruţi in străinătate Duminică se desfăşoară la Budapesta întâlnirea dintre re­prezentativa oraşului şi cea a Vienei. Cu conducerea acestui joc a fost solicitat de Denis Hirando, preşedintele comisiei centrale de arbitri. D-sa a răspuns însă că nepu­tând obţine concediu de la ins­tituția la care lucrează, nu poa­te face deplasarea la Buda­pesta. Venus organizează Dumi­nică un concurs pentru juniorii clubului Profitând de faptul că Dumi­nică nu se mai dispută campio­natele naţionale de atletism pentru juniori de la Braşov, me­ntosul club bucureştean „Ve­nus“ organizează un concurs atletic. Acest concurs se va disputa­­ pe A.N.­ F. şi va cuprinde toate­­ probele care intră in cadrul campionatelor naționale de jU- d­oru­ri- ■ Anul al IS-lea Nr. 267 Sâmbătă î Octombrie 1931 Miercuri seara am primit de la Cluj, lista definitivă a inscrierilor pentru cursa de coastă ce se va ţine Duminică pe dealul Feleacului. Lista are următoarea, înfăţişare: AUTOMOBILE SPORT Eugen Titeanu, (conducător ing. Jean Caloianu) Buc . Peugeot, Willy Rautenstrauch, Sibiu. B. M. W. Petre Cristea, Bucureşti, B. M. W. Jean .Caloianu, Buc., Hotchkiss. A. G. G. de Chastelaine, Bucu­reşti, B. M. W. Corneliu Babeş, Cluj, Terraplane. Martin Weisz, Cluj, Ford. AUTOMOBILE CURSE Hans v. Stuck, Chemnitz, Auto Union. Jean Caloianu, Bucureşti, Steyr. Petre Cristea, Bucureşti, B. E­­. Mihail Sontag, Buc., Maserati. MOTOCICLETE SOLO Ioan Popa, Bucureşti, Norton. Constantin Aslan, Buc.,­­Sarolea. Ionescu Cristea, Buc., Norton. Lazar Georgescu, Buc., N. S. U. Bucur Gâlcă, Buc., N. S. U. Constantin Voluntaru, Bucureşti, B. M. W. Nicolae Niculici, Buc . I. R. A. Tătuşescu, Buc., B. M. W. Erich Lautman, Braşov, Rudge. Zoltán Kertész, Braşov, B. M. W. Domenic Glatz, Cluj, Rudge. D-tru Coşa, Cluj, Imperia. Ştefan Tămaş, Cluj, Triumph. Andrei Guther, Cluj, Sarolea. MOTOCICLETE CU ATAŞ Otto Pfennings, Buc., Zündapp. Lazar Georgescu, Buc., N. S. U. Maiercsik Tekla, Cluj, A. J. S. Ludovic Czaga, Cluj, Sarolea. Au mai cerut înscrierea urmă­torii motocicliști amatori: Rudolf Berey, D.K.W.; Josif Bordi, Ariel; Carol Ammer Sarolea; Pardy Lu­dovic, Indian; Nicolae Szabó, F. N.; L. Molnár, F. N.; Geza Adelstein, Ariel; V. Cseke, Ariel; A. Blum, D. K. W.; Gh. Onişor, Indian. FESTETICS ŞI WIESENGRUND VOR ABSENTA Automobil Clubul Regal Ungar a comunicat telefonic, comitetului or­ganizator, că participanţii maghiari anunţaţi, sunt împiedecaţi de a lua parte. Antrenamentele oficiale se vor face în zilele de 3 Septembrie si 1 Octombrie, între orele 7—9 dimi­neaţa. In timpul antrenamentelor circulaţia, pe şoseaua Cluj—Turda va fi închisă de la orele 6 luni.—9 a. m. In timpul acesta se va putea circula prin Floreşti-Luna de Sus- Vlaha - Băişoara - Iara - Buru-Turda sau pe Someşeni—Gheorgheni-Fe­­leac, pe timp uscat. OFICIALII In ziua de 23 ort., s-au întrunit în birourile Automobil Clubului regional Cluj, sub preşedinţia d-lui prof. dr. Coriolan Tătaru, oficialii cursei, spre a discuta împărţirea rolurilor şi măsurilor ce sunt de luat încă, pentru o cât mai­­bună reuşită. In urma acestei şedinţe, lista de­finitivă a oficialilor se prezintă asftel: Comisari sportivi, d-nii: prof. dr. C. Tătaru, preşedintele A. C. R. Cluj; Scarlat Stan, vicepreşedintele comis, sport. A. C. R. R.; Eugen Beşa, vicepreşedintele A. C. R. C. Directorul cursei: d. Marius Han­­gănuţ. Secretarul cursei: d. Ion Bodo-Dascaloviciu. Comisia tehnică, d-nii: ing. So­rin Nicolescu, ing. Al. Benescu, ing. loan David. Comisari de start, d-nii: prof. dr. P. Chappuis, dr. Petre Vlad, dr. Ioan Dan. Comisari la sosire, d-nii: prof. dr. Titu Vasiliu, ing. Sorin­ Nico­lescu, insp. Iuliu Căpușan, ing. loan David. Comisarul parcului Feleac, d. Edmond Cosma. Comisari de plecare, d-nii: dr. Alexandru Lupan, Ludovic Györfi, dr. Emil Ghilezan. Medici, d-nii: maior dr. Nichita, dr. Zeno Borza, dr. Ioan Prăgoi, dr. Bartolomeu Susan. Comisarii circulaţiei, d-nii: dr. Alex. Lupan, dr. A. Capetaro-Pe­­rls, dr. Augustich. Menţinerea ordine!:, d-nii: col. Gh. Chihaia, lt.-col. H. Panaitescu, dr. Iosif Horvat, maior Gh. Craio­­veanu. Cronometrom­, d-nii: Const. Chi­­riacescu, Jules Conrad, ing. Radu Costescu, B. v. Gassendorf. SP. MECANICE Lista definitivă a inscrierilor pentru cursa de coastă de la Fereac Maghiarii Festetics și Wiesengrund nu mai vin Rezultatele de eri de la Băneasa-Trap Miercuri pe hipodromul soc. hipice române, a avut loc ultima reuniune din luna prezentă. Programul, ca de obiceiu bun, a prilejuit dispute de real in­teres şi câteva rezultate cari se cuvin menţionate. Astfel vom remarca succesul iepei Trixie din premiul Arion, victoria lui Petrus din premiul Bohun, aceea a lui Ciclop din premiul Fidelitas precum şi re­velaţia teipei Kanada din pre­miul Gayton. Iată rezultatele: PR. NERO___1. Director; 2. Cina. Cota: 26-24, 14-15, 14-12. PR. BOB ARMSTRONG.— 1. Cavaler; 2. Dorka. Cota: 103-156, 42-33, 15-15. PR. GHIAUR.— 1. Rama II; 2. Floare. Cota: 22-19, 19-28, 16-17. PR. BOHUN. — 1. Petrus; 2. Josedale Margot. Cota: 17-19, 10. 10 50, 11-10,50. PR. ARION.— 1. Trixie; 2. Ducesa. Cota: 11-11, 13-13, 46-20. PR. GAYTON.— 1. Kanada; 2 Margaret­a. Cota: 184-288, 107-4,9­9- 37 PR. PIRAT. — I. Mister; 2 Harry Boy; 3. Pan Worthy. Co­ta: 36-35, 15-17, 45-37, 29-37. REPRIZA II-a. — 1. Geisha; 2. Livada. Cota: 24-24, 17-15, 12-17. PR. FIDELITAS.— 1. Ciclop; 2. Catinica; 3. Primerose. Cota: 50-77, 15-19, 24-32, 13-15, ATLETISM ÜN COMUNICAT AL F.R.A. Primim: Federaţia română de atletism face cunoscut următoarele: Campionatele naţionale de ju­­nori ce urmau să se dispute la Braşov în ziua de 2 octombrie a. c. se amână pentru o dată ce se va fixa ulterior. In consecinţă ligile regionale sunt rugate a lua cunoştinţă des­pre aceasta înlăturând deplasări inutile. înscrierile făcute pe formulare tip F. R. A. sunt scutite de orice taxă şi se vor trimite pe adresa Federaţiei române de atletism, str. Gogu Cantacuzino nr. 33 pâ­nă Sâmbătă 1 Octombrie a. c. ora 20. Informaţii sportive • Comitetul de direcţie al Fe­deraţiei Aeronautice Regale a al României a ţinut Miercuri seara şedinţă sub preşedinţia d-lui M. Oromoiu, fost ministru, vice­preşedintele F.A.R.R. Au participat la această im­portantă şedinţă d-nii c-dor Scarlat Rădulescu, directorul a­­viaţiei civile, c-dor Andrei Po­­povici, prof. Ghermani, Ştefan Veron şi Egon Na­sta, secretar general. Comitetul a discutat o serie de chestiuni, luând hotărîri cu privire la felul de lucru al Fe­deraţiei Aeronautice şi modul de organizare a competiţiunilor aviatice după programul apro­bat de d. ministru al aerului și marinei. Examinarea candidaţilor la examenul de capacitate pentru magistraţi Ministerul Justiţiei comun­ică : D. Sever Tipei, consilier la înal­ta curte de casaţie şi preşedintele Comisiunii de examinare a candi­daţilor la examenul de capacitate al magistraţilor, a dispus să fie chemaţi pentru examinare urmă­torii candidaţi, cari se vor pre­zenta după cum urmează : In ziua de 10 Octombrie 1938 ora 18 : Brezeanu Barbu Bucur G. Gheorghe, Budescu P. Petru, Bul­buc E. Dumitru, Bunescu Al. Con­stantin. In ziua de 11 Octombrie ora 18: Butoi D. Grigore, Butură V. Gheorghe, Caizerliu Z. Gheorghe, Cameniţă I. Grigore şi Cartianu Numa. In ziua de 12 Octombrie ora 18 : Cartiş V. Ioan-Aristid, Catri­­nescu Ion, Căprescu Nicolae, Câr­lig Petru şi Cerbu T. Sabin. In ziua de 13 Octombrie 1938 ora 18 : Cherebeţiu Manase, Chirulescu Dimitrie, Ciobanu G. loan, Ciolan I. Eugen şi Ciomac Cr. Ioan. In ziua de 14 Octombrie 1938 ora 18: Cu­rea D. Serafim, Ciugudean I. Nicolae, Ciupe A. Aurel, Constan­­tinescu D. Ioan-Sever şi Constan­­tinescu P. Emil. In ziua de 15 Octombrie 1938 ora 9 : Caravan V. Hie, Corobceanu Mi­hail, Corteanu Andrei, Costescu Ştefan şi Creţoiu V. Mircea. In faţa tribunalului militar al corpului 2 armată s. 2-a, a început judecarea procesului fraudelor de cca 9 milioane lei, comise acum vreo zece ani în administraţia regimentului 1 căi ferate şi în care sunt impli­caţi: lt.-col. Creţu, fost ajutor de comandant al regimentului, maior adm. pensionar I. Popes­­cu, căp. Const. Iordache, căp. Mihăescu, plutonieri Cojocaru şi Andreescu şi caporal Pincu Leiba. Tribunalul e format cu d-nii: colonel magistrat Radu Prutea­­r­u şi locot-coloneli magistraţi I­­­. Pârâianu, Basiliu, Enescu şi Niculescu, fotoliul minigru­­lui public fiind ocup^ ^ g ’ identităţii in­culpaţilor, s’a făcut apelul celor circa 200 martori, dându-se ci­tire apoi ordonanţei de trimi­tere In judecată, care înfăţişea­ză amplu temeiurile de culpabi­litate a învinuitelir. Şedinţa a rămas în continu­are pe azi, când vor începe in­terogatoriile inculpaţilor. * In faţa sa l­ a a trib. militar, prezidată de d. prim preşedinte col. magistrat Dumitru, pro­curor de CNP- magistrat­oraşn Tărâneanu, s-a judecat procesul a 21 ingineri şi lucră­tori dela fabrica de avioane Set, învinuiţi de participare la o or­ganizație politică­­interzisă. ,­­ TRIBUNALELE MILITARE Procesul fraudelor dela reg. 1 c. f. r.

Next