Universul, octombrie 1940 (Anul 57, nr. 270-300)
1940-10-01 / nr. 270
Anul al 57-lea 10 Pagini Fondator: LUICI CAZZAVILIAN Proprietar: „UNIVERSUL» S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov EXEMPLARUL“ străinătate 6 lei taxa poștală plătită In numerar exeripra aprobării Dir. G-4e P. T. T. Nr. 24.404/939 CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10; SECRETARIATUL DE REDACȚIE: 3.30.15 Kx*. 270 Marţi 1 Octombrie 1940 10 Pagini : DIRECTOR ŞI ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU BEM 17 â nu r lYLiilLILmULL T»A IS 1 imn rti| hujuar&Su IN TRANSILVANIA S’a publicat în ziare o dare de seamă documentată cu privire la modernizarea căilor ferate din Transilvania, sub regimul românesc, dela 1919— 1940. Ce reese din această dare de seamă ? Că pe când în 1918, după unirea votată la Alba Iulia, aproape întreaga reţea principală de căi ferate din Transilvania era construită cu material metalic de tipuri uşoare, între care şi linia Oradea- Cluj, iar liniile secundare erau într’o stare de plâns şi fără legături impuse de interesele economice ale populaţiunii, sub regimul nostru s’a consolidat, refăcut şi modernizat întreaga reţea. Am construit linii noi; am înlocuit podurile de lemn putred cu poduri metalice ; am introdus materiale de tipuri grele pentru a permite circulaţia trenurilor de călători şi marfă rapide, în deplină siguranţă şi am întreprins numeroase şi costisitoare lucrări impuse de cerinţele moderne ale exploatării căilor ferate şi de interesele economice ale ţării. Reamintim că până la 1918, sub regimul maghiar, trenurile circulau cu viteze reduse şi o parte din liniile secundare, mai cu seamă în ţinuturile curat româneşti, n’avea legături cu centrele de populaţie. Apoi, din cauza orientării Liniilor principale — dar rău trasate şi întreţinute— spre Budapesta, Transilvania a suferit în domeniul economic, căci legăturile sale fireşti sunt spre sud şi est, peste Carpaţi. După izbucnirea războiului vamal ag drin 1886, între România industriaşilor şi comercianţilor saşi şi unguri, din Braşov, a intervenit pe lângă guvernul din Budapesta să restabilească raporturile nor- male cu România, deoarece consecinţele războiului vamal sunt dezastruoase pentru Transilvania, iar nu pentru România. Alarma aceea era îndreptăţită, deoarece, nu numai etniceşte, dar şi economiceşte Transilvania nu poate fi separată de celelalte , ţinuturi româneşti dintre Carpaţi, Dunăre şi marea Neagră. După unirea Transilvaniei cu România, progresele ce le-a făcut Transilvania, în domeniul economic, au dovedit cu prisosinţă această interdependenţă firească. In volumul publicat de Camera de comerţ din Cluj, în 1927, se amintesc rezultatele dezastruoase ce le-a dat ruperea relaţiunilor economice cu România, între anii 1886— 1891, în termenii următori : „Industria Transilvaniei era într’o aşa stare de decădere şi industriaşii — patroni şi lucrători — ajunseseră într’o mizerie atât de cumplită, încât noi nu vedeam altă eşire decât emigrarea în regatul român“. In acelaş volum se precizează, cu date statistice, progresele extraordinare ce s-au înregistrat în Transilvania şi în Banat, atât în domeniul industrial, cât şi în cel comercial. Cu toată criza economică, numărul întreprinderilor industriale şi comerciale a sporit continuu, iar viaţa economică s’a înviorat. Cine a beneficiat şi beneficiază mai mult de această situaţie, au fost şi sunt elementele minoritare, căci din nefericire românii nu au avut posibilităţi până acum să aibă sub conducerea lor întreprinderi comerciale şi industriale U .TUjJOli CS- -Tip- i ■ . V' ■ I numerică și cu drepturile ce li se cuvin. Ceeace nu s’a făcut până azi, trebue să facem de acum înainte. Elementul etnic românesc trebue să aibă primat în toate domeniile. CASA M. S. REGELUI COMUNICAT Nr. 1 Prin noua organizare a Casei Regale, Mareşalul Curţii are în atribuţiunile sale numai chestiuni referitoare la activitatea interioară a Palatului Regal şi chestiuni de reprezentare. Aşa fiind, cererile scrise sau verbale de audienţă la Mareşalul Curţii, care au ca obiect diferite intervenţiuni pe lângă autorităţile civile şi militare (numiri în funcţie, înaintări, transferări, pensionări, judecăţi, etc.) nu vor fi înregistrate. Aceste cereri trebuesc a fi înaintate Departamentelor respective, singure în măsură a le soluţiona. CITITI IN PAGINA 3 : REORGANIZAREA BISERICII PROPUNERILER P. S. PATRIARH. — RĂSPUNSUL D-LUI GENERAL ANTONESCU APELUL D-LUI G-RAL ANTONESCU CĂTRE FEMEIA ROMÂNĂ rgele Christian al Danemarcei, deşi a împlinit zilele acestea 70 ani, a rămas totuşi un pasionat sportiv. Iată-l, in clişeul nostru, găsindu-și yachtul după obișnuita cursă matinală nniavin ALIANŢA DINTRE GERMANIA, ITALIA ŞI JAPONIA de I. LUGOSIANU Tratatul de alianţă dintre Germania, Italia şi Japonia, semnat la Berlin, la 27 Septembrie, este fără îndoială cel mai important eveniment diplomatic mondial de la încheierea pactului germano-rus din August 1939. El e desvoltarea firească a pactului germano-japonez din 25 Noembrie 1936 şi a celui germanoitalo-japonez din 6 Noembrie 1937. Era învederat pentru orice observator atent al situaţiei mondiale că aceste înţelegeri, care constituiau o alianţă ideologică, erau menite să se transforme, mai curând sau mai târziu, într-un tratat de alianţă politico-militară. Stânjenită câtăva vreme de încheierea pactului de la Moscova, această evoluţie a fost grăbită, în ultimele luni, de desfăşurarea războiului european, care, prin înfrângerea Franţei şi Ţărilor de Jos, a deschis în Extremul Orient problema Indochinei şi a Indiilor Neerlandeze, de atitudinea Statelor Unite, care au luat măsurile militare cunoscute şi totdeodată au impus restricţii din ce în ce mai severe exportului lor în Japonia; în fine, de transformarea regimului politic intern al Japoniei, care a contribuit la strângerea legăturilor acestei ţări cu Puterile Axei. Noul tratat de alianţă este motivat — atât în preambulul lui, cât şi în declaraţiile d-lui von Ribbentrop şi Contele Ciano — cu necesitatea, pentru cele trei Puteri semnatare, „de a primi în lume spaţiul ce li r.e curvn'*'1, rf O condiţie prpi*. labilă a unei păci de lungă durată şi de a organiza, în acest scop, colaborarea lor mutuală în spaţiul Asiei Mari şi în teritoriile europene, cu obiectivul de a crea şi întreţine in aceste regiuni o ordine nouă „capabilă să favorizeze bunăstarea şi prosperitatea popoarelor, care locuesc în aceste teritorii". In acest scop, Puterile semnatare îşi împart spaţiile vitale în cele două continente, Japonia recunoscând şi respectând direcţiunea italo-germană în creearea unei ordine noi în Europa, iar Puterile Axei luându-şi aceleaşi obligaţii in favoarea Japoniei în ce priveşte Asia Mare, delimitare, care implică intrarea Orientului apropiat asiatic în sfera de influenţă italo-germană. Faptul că Africa nu este menţionată explicit în această înţelegere înseamnă, de bună seamă, că acest continent este considerat ca o anexă a Europei, aşa cum a susţinut stăruitor, în ultimele săptămâni, presa germană şi italiană. Spre a traduce în fapt această delimitare a spaţiilor lor vitale, cele trei Puteri semnatare încheie o alianţă politică, economică şi militară, cu caracter defensiv, pentru eventualitatea, când „ar fi atacate de o Putere, care actualmente nu este încă angajată în războiul european sau în conflictul sino-japonez". Singurele mari Puteri, care se află în această situaţie, sunt Statele Unite ale Americii şi U. R. S. S. Noul pact nu face nici o menţiune despre America, dar presa Puterilor Axei lasă să se întrevadă destul de limpede că ea este Puterea avut'în., pădure dp ■ a jţienţa , ■ 4 partită. În schimb articolul 1/ al pactului declară expres că aceasta nu schimbă întru nimic statutul politic actualmente existent între cele trei Puteri contractante şi Uniunea Sovietică. Întemeiat pe comunitatea de interese a trei din cele mai mari naţiuni ale lumii, în plină ascensiune şi cu un gigantic potenţial militar, pactul de la Berlin este prezentat de autorii lui ca un instrument destinat să servească la restaurarea păcii mondiale, pe baza unnei ordini noi, dar în acelaş timp şi ca instrumentul de războiu al celor trei Puteri semnatare în politica oricui ar avea de gând să intervină în faza finală a conflictului de astăzi, în Europa sau în Extremul Orient. Prin pactul de la Berlin, conflictul actual capătă, şi din punctul de vede juridic, caracterul intercontinental, pe care războiul îl dobândise în urma înfrângerii Franţei. Japonia trece de la neutralitate la nebeligeranţă faţă de conflictul european. Puterile Axei se declară solidare cu Japonia, în cazul unei extinderi a războiului în urma unei intervenţii a unei alte mari Puteri în conflict. Până astăzi existau trei teatre de războiu. Acestea se pot transforma într’un singur teatru de răzoiu mondial, în cazul, spre exemplu, al unei intervenţii americane. Pentru moment pactul de la Berlin consacră statutul economic şi militar existent, adăugându-i însă elementul politic considerabil al alianţei celor trei mari imperialisme tinere ale lumii. Obiectivul lui diplomatic pare a fi îndeosebi zădărnicirea unei intervenţii a ■jS tătelor Unite care,,'.neliniştire -* ••■ nţii, creau ’ltimul Orient, caută să-şi organizeze colaborarea cu Anglia (Continuare in pag. 2-a) Cei cărora Ii s’a impus domiciliu obligatoriu COMUNICATUL MINISTERULUI DE INTERNE Ministerul de interne comunică: S’a impus domiciliu obligatoriu, următoarelor persoane: General Argeșeanu Gh. General Bengliu Ion General Marinescu Gabriel General Ileus Ion General Tenescu Fierea Iamandi Victor Sidorovici Teofil Ghelmegeanu Mihail Mirto Eduard Titeanu Eugen Lobey Radu Petrescu Cezar Panova Ion Colonel Zeciu Măsura a fost luată: Pentru a-i pune la adăpost de orice violenţă publică ; Pentru a pune capăt agitaţiunilor pe cari le puneau la cale clandestin. Şi pentru că sunt în cercetarea justiției. POLITICA EXTERNA A STATULUI LEGIONAR DECLARAŢIILE D-LUI MINISTRU DE EXTERNE STURDZA D, ministru al afacerilor străine a făcut următoarele declaraţii : Politica planetară a României a încetat odată cu înfiinţarea Statului Legionar. Ea este definitiv înlocuită prin cea care ne-o impune nu numai evidenţa geografică, istorică şi economică, nu numai structura revoluţionară, naţională şi autoritară a Statului nostru, dar şi reazimul pentru noi nepreţuit ce ni s’a făgăduit solemn la Viena. Suntem cu Axa, suntem cu Axa până la capăt, suntem cu Axa pe cuvântul ostăşesc al Conducătorului Statului Legionar Român, astfel cum ne-a poruncit-o, în pragul morţei sale, neuitatul nostru Căpitan, astfel cum ne-o poruncesc miile de cadavre ce presar drumul Legiunei spre cârmuire. Este evident că orice alte legăminte politice, îndepărtate sau regionale, au căzut de la sine. Ele sunt înlocuite în ce priveşte pe toţi vecinii noştri cu cele mai sincere dorinţe de nouă convieţuire paşnică şi rodnică şi prin amiciţiile ce rămân. Privitor la relaţiunile noastre cu Ungaria nu voi spune decât următoarele : România şi-a îndeplinit punctual şi în modul cel mai loial angajamentele teritoriale ce le-a luat la Viena. România se aşteaptă ca Ungaria să-şi îndeplinească la rândul ei în mod tot atât de loial cele care le-a luat faţă de minorităţile române. Până astăzi însă, veştile care ne-au venit din teritoriile cedate sunt numai strigătele de jale ale populaţiunilor româneşti. Suntem cu atât mai dezamăgiţi de această stare de fapt cu cât, pe baza jertfelor ce ne fusese cerute, România Legionară credea că putea păşi în muncă şi în ordine, fără tulburarea neaşteptată a acestor noui şi dureroase chinuri sufleteşti, la reconstrucţia revoluţionară a Patriei. Aşteptăm cu încredere ca această posibilitate ,această liniştire sufletească, plătite atât de scump, să ne fie redate. M. S. REGELE MIHAI I ŞI M. S. REGINA MAMĂ ELENA LA SINAIA Sinaia, 28 Septembrie Astăzi d. a. la ora 5, M. S. Regele Mihai I, însoţit de M. S. Regina Mamă Elena, a sosit în localitate, cu automobilul, venind din Capitală. Urmaţi de suite, cu automobilul s’au îndreptat spre castelul regal, unde Suveranul şi Augusta Sa Mamă vor rămâne câtva timp. Populaţia oraşului nostru a aclamat entuziastă, dealungul străzilor, pe M. S. Regele şi M. S. Regina Mamă, pe care populaţia oraşului nostru a revăzut-o pentru prima oară, după un răstimp atât de lung. PENTRU JUDECATA OPINIEI PUBLICE PREFAŢĂ LA PLANUL GENERAL DE ORGANIZARE A ARMATEI (CONTINUARE) Lipsa planului de organizare şi dotare Planul de organizare nu a existat. Armata noastră are astăzi din punct de vedere organic acelaş aspect ca în 1914. Toţi au evoluat. Noi nu numai că am păstrat, dar chiar am în- I greu iat vechiul sistem organic cu care am făcut războiul. Este suficient să se vadă ce s-a făcut în această privinţă cu Ministerul Apărării Naţionale şi cu Marele Stat Major care au dat primul exemplu, înmulţind numărul birourilor până la refuz. Este cazul să recurgem la o nouă organizare, care pe deopar... — — —.»», viitorului război, comandamentelor noastre politice, posibilităţilor şi condiţiilor noastre economice şi sociale, iar pe de altă parte să folosească cât mai raţional şi mai complect, materialele existente. Iată problema. Ea a fost studiată şi va fi supusă C. S. A. T la prima lui întrunire. In ce priveşte planul de dotare, am avut unul. Nimeni însă nu a tinut seamă de el. Fiecare ministru de război care a venit si fiecare guvern care s’a perindat a avut planul lui şi din această cauză a luat-o de-acape. Voind să facă mai bine a făcut desigur mai rău. Nu este nici locul şi nici timpul să căutăm vinovaţii. Trebue să privim în această privinţă, înainte către viitor, fără , însă a opri anchetele în curs care trebue să aducă sancţiunile. Fără ele nu se va restabili încrederea. * Fără încredere nu există nici ejnergie, nici posibilitate de mun- I că. Lamentările, încriminările şi j £’■, ,,, il î St. «... II.1.,,,. ' problema. \ 1 j Pentru aceasta trebue să ştirfr ce vrem, să plecăm dela ceea ce I putem şi să ne menţinem pe calea începută, adică să continuăm. ( Avem deci nevoe de un plan. Planul trebue să plece de la ceeace avem ca armament si ca muniţii. Acestea trebuesc reparate, modernizate, regenerate. In paralel să procedăm la complectarea lipsurilor strict indispensabile si în ordinea de urgentă, care este: puşti mitraliere, omburziere de câmp, material antiaerian, materiale chimice, aviaţie, transmisiuni, artilerie de C. de A. Cu alte cuvinte un program simplu la a cărui bază să stea condiţiunile principale următoare: — creearea şi desvoltarea potenţialului nostru; — tratative de la Stat la Stat pentru înlăturarea intermediarilor, scurtarea timpului și diminuarea riscurilor; — conlucrarea în primul rând jra. shStlii- dând prbp.ul loc sli-bw uVr vecini. |\ In fine oricare ar fi Programul, bun sau mediocru, trebue asigurată continuitatea executărei lui. Fără această asigurare orice efort este inutil. Spectacolul dezastros şi demoralizant, oferit atât de copios de afacerea Skoda, nu trebue, nu este bine, să se mai repete. Căminul studenţilor „Avram Iancu“ din Cluj Toleranţa românească Confratele nostru „Ethnos“ (Naţiunea), ziar ce apare la Bucureşti în limba greacă, află că, odată cu plecarea românilor şi retragerea administraţiei române din Cadrilater, au părăsit acest teritoriu, trecând in Vechiul Regat, şi grecii, care, între altele, aveau la Bazargie o şcoală a lor. De ce? Răspunsul nul este greul de ghicit. In acelaş timp, se anunţă că minoritatea bulgară din judeţele Tulcea şi Constanţa se arată prea puţin dispusă să plece din aceste judeţe şi să meargă a fi pe viitor ce-tăţeni ai statului bulgar. De ce? Răspunsul este şi mai u jşor de dat: oamenii se simt foarte bine în Ţara Romă- nească, sub regimul românesc , şi au convingerea că intere - sele lor, din toate punctele i de vedere, sunt mult mai asi- t gurate aci decât dincolo, în teritorii trecute sub dominaţia bulgară. I ...Insă, la ora când scriu a-ceste rânduri, posturile de radio-difuziune din Bulgaria transmit un reportaj privitor la intrarea trupelor bulgare la Bazargie. Mă opresc din scris şi ascult. Speakerii! înşiră unităţile, care intră în oraşul evacuat de români. E o desfăşurare de forţe ce nu poate avea alt scop decât acela de a impresiona populaţia bulgară a oraşului şi a Cadrilaterului. In adevăr, nici umbra vreunei primejdii nu ameninţă armata de ocupaţie. Totuşi, precum lămureşte speakerul, este reprezentată prin unităţi din toate armele — inclusiv aviaţia şi artileria motorizată. Evident, este o manifestaţie de propagandă, asupra căreia nu mai stăruim. Dar ceea ce nu putem trece , sub tăcere, sunt unele afir- , maţii ale aceluiaşi speaker şi în deosebi afirmaţia absurdă şi calomnioasă cum că bulgarii din Cadrilater sunt aşacum liberaţi după douăzeci şi doi de ani de robie românească. Robia românească?! In vremea cât a durat această pretinsă robie, în Cadriilater s’au construit atâtea căi de comunicaţie, statul român a făcut mari sacrificii pentru îmbunătăţirea agriculturii. Bazar(Continuare in pag. 2-a) UNGURII REVIZUESC, TOTUŞI, REFORMA AGRARĂ IN TERITORIUL RĂPIT Budapesta, 28 (Rador). — D. Petaky, secretar de stat, a expus într’o conferinţă de presă rezultatele negocierilor contelui Teleki, preşedintele de consiliu, cu cercurile competente din Transilvania. Iată declaraţiile făcute de d. Petaky cu privire la reforma agrară română, în textul transmis de Agenţia Telegrafică Ungară. „Soluţia chestiunilor foarte complicate ridicate de reforma agrară română constitue o problemă specială. Se subliniază că pământurile necesare micilor agricultori pentru a satisface nevoile lor nu le vor fi luate înapoi“. Cercetarea furniturilor de combustibil şi a celor de material rulant pe ultimii zece S’a înfiinţat o comisie specială pe lângă Preşedinţia Consiliului de miniştri Primim următorul comunicat: S’a înfinţat pe lângă Preşedinţia Consiliului de miniştri o comisiune specială pentru cercetarea furniturilor de combustibil şi a furniturilor de material rulant pe ultimii 10 ani precum şi pentru cercetarea salarizării sub toate formele a membrilor Consiliului de Adminstraţie şi a Direcţiunii Generale (Directori Generali şi Directori) ai Regie Autonome C. F. R. Comisia îşi va încheia lucrările în maximum 3 săptămâni. Au fost numiţi în această comisiune domnii: C. Pavelescu, consilier la înalta Curte de Casaţie, ca Preşedinte. Membrii: Const. Dumitrescu, consilier la Curtea de Conturi; N. Dumitrescu, inginer inspector general din ministerul Lucrărilor Publice şi Comunicaţiilor ; I. Veţeleanu, inginer şef din Ministerul Lucrărilor Publice şi Comunicaţiilor. Secretar: ing. Manolescu, de la Atelierele C. F. R. Constanţa.