Universul - Capitala, aprilie 1942 (Anul 59, nr. 89-115)
1942-04-01 / nr. 89
Anul al 59-lea Nr. 89 Miercuri 1 Aprilie 1942 Situaţia inundaţiilor in dimineaţa de 29 Martie Situaţia pe Dunăre Nivelul apelor : la creştere la Orţova până la Giurgiu (între 3—10 cm.) şi dela Reni la Mare. La Tr. Severin cota + 806 creşte 3 cm. ; Giurgiu cota + 684 creşte 5 cm. ; Zilrmicea cota - 701 creşte 10 cm. In scădere. La Baziaş şi dela Olteniţa la Brăila : Olteniţa cota 687 «cade 5 cm.; Cernavodă cota 620 »cade 23 cm.; Hârşova cota 654 scade 13 cm. ; Brăila cota 619 scade 3 cm. Staţionează la Drencova şi Galaţi. Dunărea liberă de gheţuri. Rar mai apare de prin bălţi câte un sloi răzleţ. Situaţia inundaţiilor pe judeţe JUDEŢUL TELEORMAN. Râul Vedea care în cursul zilei de est trecuse simţitor şi inundase marginea de est a oraşului Alexandria şi satul Brâncenii, scade cu 30 cm. Râul Siul în creştere. Râul Olt în creştere şi a inundat islazurile comunelor Râioasa şi Saele. JUDEŢUL VLAŞCA. La Giurgiu, in oraş apele fiind în scădere nu s’a mai inundat nimic, iar evacuarea mobilierului din casele părăsite continuă a se face normal. In judeţ, în com. depe litoralul Dunării apa în scădere, nu s'a mai evacuat nimic, se continuă vaccinarea în comunele şi satele din judeţ. Apele râului Netajlov, pe raza preturii Călugăreni, sunt în creştere. Apele râului Glavacioc şi Dâmbovnic sunt staţionare. Apele râului Cârniştea sunt în scădere. Clasele ce au fost inundate sunt In prezent degajate de ape. . JUDEŢUL ILFOV. In oraşul Olteniţa apele au scăzut încă cu 30 cm. şi se retrag spre est. In regiunea Spanţov-Stancea apele continuă să se retragă. S’au luat măsuri pentru alimentarea populaţiei. JUDEŢUL BRAILA , la comuna CRONICA DRAMATICĂ Teatrul Naţional. — „Iancu Jianu“, piesă in 9 tablouri, de d. Const. M. Mihăilescu, după romanul „Haiducul“ de Bucura Dumbravă D. maior Const. M. Mihăilescu, care a tradus Eglogile lui Vergiliu în metru original şi a publicat „Frânturi de rapsodie” (versuri), „Nopţi de veghe” (poveşti) şi „Intre fapt şi basm”, a transpus p® planul dramatic romanul „Haiducul" de Bucura Dumbravă cu titlul „Iancu Jianu“, sub forma umei povestiri dramatizată fragmentată în nouă tablouri. Dacă d. Mihăilescu n’a putut să înlăture toate dificultăţile operaţiunii transpunerii romanului pe planul dramatic este şi din cauza elementelor variate şi chiar complexe ce le-a avut la dispoziţie şi pe care a ţinut să le exploateze spre a atinge scopul urmărit. D-sa a voit să prezinte o pictură a vieţei sociale, ca şi a moravurilor din epoca fanarioţilor, sub domnia lui Cargea, în legătură cu începutul renaşterei naţionale în ţara românească sub impulsul câtorva oameni patrioţi cu temperamentul eroic al luptătorilor. Pictura este crudă şi întunecată,dar ea aparţine acelei epoci. Deoparte boerimea indolentă, orientalizată, dezorientată, ce s’a adaptat regimului fanariot din slăbiciune şi teamă; de altă parte, ţărănimea, umilită şi sărăcită, lăsată la bunul plac al agenţiior scârmuirii. Din nperiime se cuprinde însă personalitatea Ilpeu Jianu şi a lui Tudor Vla.JmTescu. Pe primul plan rămâne însă Iancu Jianu, — precursorul şi animatorul mişcării de redeşteptare naţională. El este prezentat ca tipul romantic al haiducului legendar, pe luptă, în afară de legi, împotriva cârmuitorilor străini de neam şi a celor aflaţi în slujba lor pentru apărarea drepturilor poporului subjugat şi redobândirea libertăţilor. D. Mihăilescu l-a caracterizat bine, şi l-a pus în diferite situaţii spre a putea să desprindem fazele evoluţiei personalităţii sale şi a cauzelor determinante ale acţiunii sale revoluţionare. El nu îndeplineşte însă însuşirile unui erou tragic. Povestea Iancului — căci e o poveste dramatizată — este alimentată de iubirea de neam, de libertate, de dreptate şi de spiritul generos, aventuros şi eroic al lui Iancu Jianu , ca şi de amorul romantic ce contribue şi el la dezvoltarea conflictului dramatic. Autorul a scos în relief starea sufletească a acestui personaj ce a intrat în legenda populară şi l-a prezintat ca un percureor al renaşterei naţionale. Cu toate unele Slăbiciuni die ordin structural technic lucrarea dramatică a d-lii Const. Miihăilescu este unitară şi se impune atenţiunea publicului prin ţinuta şi tema sa , ca şi prin tendinţele sale patriotice şi morale. D. Pop Marţian a interpretat în excelente condiţii personajul lui Iancu Jianu. D-sa a fost convingător şi comunicativ, un animator şi un erou cu nuanţe romantice. D. HPoliza are o interesantă caracterizare a personajului Cârc Serdaru. Alte roluri au fost bine susţinute de d-nii O. Brădescu (pustnicul Damaschin), N. Săvulescu (bătrânul Moangă), C. Mitru (Tudor Vladiirescu), F. Scărlătescu (Ţiganul Florica) şi d-nele Kitty Gheorghita Silvia Hodoş, Eugenia R. Rădulescu şi d-şoana Cazachilovici. ROMicra Caracterizări in actualitate Conferinţa d-lui I. Gr. Perieţeanu la Cercul cultural al ministerului de finanţe Conferenţiarul începe prin a arăta că aleşii unor vremuri de fundamentale prefaceri nu se mulţumesc să reconstruiască, ci râvnesc să creeze, scoţând din adâncul sufletului lor liberat şi arzător, ca dintr-o carieră virgină, marmorele pure ale nouei lor credinţe- purtându-şi lăuntric ţara ca pe un microcosm, imagine exactă a lumii exterioare supusă conducerii lor, îi descoperă introspectiv nevoile şi aspiraţiile. Alesul cu providenţială menire se regăseşte în fiecare dintre naţionalii săi, printr’o comunitate de gândiri şi de fapte în slujba interesului obştesc, şi aceştia se recunosc în el pururi întăriţi şi magnifici, datorită reflectatelor lui virtuţi Conferenţiarul examinează apoi condiţiunile pe cari trebuie să le îndeplinească funcţiunea publică în noul stat totalitar, referindu-se la dispoziţiile cuprinse în codul funcţionarilor publici din 10 Martie 1942 şi la principiile enunţate de d. prof. Mitoai Antonescu, vice-preşedintele consiliului de miniştri, în conferinţa dela 3 iulie 1941 la ministerul de interne, principii destinate să transforme funcţiunea publică într’o adevărată magistratură. In ce priveşte funcţiunea colaborării particularilor în acţiunea statală, concepută de sistemul corporatist, va avea drept fericit rezultat, prin înlăturarea supra-individualismului şi hipertrofiei individualismelor, o revărsare a sufletului individual în colectiv. D. Perieţeanu şi-a încheiat conferinţa spunând: După eroismul de pe câmpul de luptă, o altă stare eroică se impune statului naţional totalitar, având ca drapel şi ca motiv sublim de acţiune un mare ideal: acela de a înfăptui „reforma“ timpurilor moderne. Această mare prefacere devine indispensabilă şi urgentă, în vederea adoptării instituţii uimitor, moravurilor şi vieţii publice la nivelul civilizaţiei contimporane şi e destinată să animeze şi să însănătoşească viaţa colectivă, să-i dea un suflet şi un imbold. Istoria stă mărturie că, în general, o mistică, care înseamnă o potenţare a omenescului, precede şi însoţeşte transformările sociale. CRONICA SPORTURILOR Comunicat O.S.R. O. S. R. face cunoscut următoarele: Toţi domnii secretari al Federaţiilor sportive sunt rugaţi a se prezenta Intr’una din zilele de 31 Martie, 19 12 Aprilie a. c. la direcţia technică O. S. R. (str. Alex. Lahovari No. 14) Intre orele 17—19 pentru lucrări urgente. RUGBY POLITEHNICA ÎNVINSA IN ITALIA In cadrul turneului pe care 11 întreprinde în Italia, echipa studenţească de rugby Politehnica din Bucureşti a susţinut prima partidă. ducând în compania formaţiei universitare G. N. F. Padova, românii au cedat după o partidă spectaculoasă cu 1—4. Ifootball UN JUCĂTOR VIENEZ LA RAPID Printre soldaţii germani din Capitală este şi un jucător de football al grupării Admira. Din informaţiile pe care le deţinem se pare că acesta va juca In sezonul actual In echipa feroviară Rapid, însă bine Înţeles numai în partidele amicale. Se pare că F. R. F. H. va da autorizaţia necesară în acest sens. ASEARA S’A ÎNTRUNIT COMITETUL F. R. F. H. Aseară s’a Întrunit la sediul federaţiei de football comitetul federal F. R. F. H. sub preşedinţia d-lui dr. Mircea Stroescu. Întrucât şedinţa s’a terminat la o oră târzie, vom arăta mâine hotărîrile ce s’au luat. PING-PONG CLASAMENTUL CELOR MAI BUNI JUCĂTORI DIN ŢARA Ia baza comportând şi performanţelor înregistrate în cele mai importante competiţiuni oficiale, clasamentul celor mai buni „12” jucători de piing-pong din România pe anul 1942 arată astfel: 1. RUHEN (Radu Vodă) campion naţional. 2. Hagi Vasiliu (R. V.). 3. Sighişoreanu (Distribuţia). 4. Opeltz (Muncitorid-Reşiţa). 5. Mescholtz (A C. T.). 6. Micodim (R. V.) campion naţional. 7. Ludu (A. C. T.). 8. Gunopoli (R. V.). 9. Bădoin II (Distribuţia). 10. Poenaru-Bordea (Distribuţia). 11. Danielescu (R. V.). 12. Tiinel Teodoreecu (B. y.). universul Suspendarea executării hotărârilor judecătorești ordonând evacuarea imobilelor închiriate întreprinderilor industriale care figurează in planul de mobilizare Monitorul oficial de ori publică următorul decre lege: ART. 18 — Instanțele judecătorești vor putea suspenda executarea hotăririlor prin care se desfiinţează la contract de închiriere pentru călcarea unei clauze contractuale şi se ordonă evacuarea clădirilor închiriate, dacă acestea servesc drept ateliere şi dacă întreprinderea industrială figurează în plenul de mobilizare industrială întocmit de Marele Stat Major. Suspendarea executării nu este admisibilă dacă evacuarea s-a ordonat pentru neplata la termen a chiriei. Suspendarea executării se va admite numai dacă chiriaşii va depune cauţiunea fixată de instanţa judecătorească, îndestulătoare pentru a acoperi pagubele ce ar rezista din neîmdeplinirea clauzei care a dus la desființarea contractului. ART. 2.-------Judecata va urma cu editarea părților, în Camera de consiliu, de urgență și cu precădere. Hotărârea ordonând suspendarea este executorie provizoriu ART. 3. — Suspendarea ordonată încetează de plin drept la data fixată pentru trecerea armatei pe picior de pace. Adunarea generală a acţionarilor soc. „Orient-Radio (Rador) Buletinele româneşti de ştiri transmise presei noastre totalizează pe anul expirat, 12.288 de file (deci, o medie de 94 file pe zi) conţinând 26.793 ştiri şi 3.686.400 cuvinte. Conformându-ne misiiunei noastre in strânsă legătură cu informarea streinătâţii asupra evenimentelor petrecute la noi, am transmis agenţiilor aliate ştiri din ţară totalizând 317.865 cuvinte pentru o valoare de 5.001.905 lei. Astfel streinătatea a luat cunoştinţă pe cale oficioasă despre principalele evenimente petrecute la noi. In lipsa unui post de emisiune propriu, continuăm a informa streinătatea prin telegrame P.T.T., sistem pe cât de costisitor pe atât de defectuos din pricina întârzierii cu care aceste telegrame sosesc la destinaţie. Aducem mulţumirile noastre întregei prese româneşti pentru simpatia cu care continuă să râspundă muncii şi sforţărilor Agenţiei Rador. Pentru sprijinul pe care ni-l acordă Statului aducem mulţumiorile noastre cari se adresează in primul rând preşudenţiiei consiliului şi ministerului propagandei. Măsuri pentru prohibirea poştei clandestine in Transnistria Monitorul oficial de ori publică următorul decret-lege : ART. 1. — Acei care vo® primi în scopul de a transporta şi distribui, vor transporta sau vor distribui obiecte de corespondență, bani sau valori ori colete intrând în monopolul Statului asupra poştei, destinate locuiitorilor de dincolo de Nistru, sau celor de dincoace de Nistru, dacă expediţia se face din Transnistria, vor fi pedepsiţi cu închisoare corecţiională dela 3 la 5 ani. Cu aceeaşi pedeapsă se pedepsese instigatorii, complicii şi tăinuitoriiot aceleaşi fapte. Corespondenţa, obiectele, pachetele, banii, ori valorile care fac obiectul poştei clandestine se vor confisca. ART. 2. — Dacă infractorul este funcţionar public sau militar, pedeapsa prevăzută de art 1 se va îndoi. ART. 3. — Cercetarea şi judecarea infracţiunilor prevăzute de această lege se face potrivit regulator pentru judecarea delictelor flagrante.__________________ Iată o carte de popularizare ştiinţifică, despre care se poate spune că a binemeritat luarea aminte a publicului cititor român Ea îşi are prestigiul rar al unei apariţii în zeci de mii de exemplare, şi serii întregi de tineri cititori au găsit în paginile ei sfaturile necesare, intrând astfel în viaţa socială, înarmaţi de cunoştinţe folositoare. Taina marelui succes a acestei cărţi d. Dr. Eraelie Sterian, este că ea a răspuns şi răspunde unui interes general, iar întreg cuprinsul studiului urmăreşte numai şi numai îndrumarea sănătoasă a generaţiilor de mâine, insuflându-le cuminţenie în viaţa clocotindă de noui energii. Simţămintele alese, risipeşte şi inspiră din belşug, această lucrare. Şi, cum spune la Bruyere, când o operă deşteaptă simţă„minte nobile şi generoase, nu „mai cauţi altă măsură de a o „judeca: ea este făurită de mână „de lucrător“. . Spre acest sfârşit medicul scriitor, este ajutat de o bogată experienţă şi vorbeşte cu iscusinţă despre genitalitatea speciei umane, paragraf greu, unde cel mai mic pas neîndemânatic, face ca lucrarea să nu-şi ajungă adevăratul ei ţ El-Autorul, prin mici nuvele şi povestiri, ne face să pătrundem în mistere de fiziologie, încât pe nesimţite ne introduce în cele mai grele probleme ale vieţii. Dr. Eraelie Sterian, în tratarea acestor probleme stă cu cinsta alături de scriitori străini, care er au ocupat de aceste chestiuni, cum sunt: Jean Jacques Rousseau, Voltaire, Fournier (mare sifiligraf francez) Forel (1© probleme sexuel), Wegener (Wir jugem Männer) şi alţii. Lucrarea „Educaţia sexelor" complectată cu studiul boalelor populare, cu simptoanele lor, mijloace de pază şi tratament, poate fi socotită ca o mică enciclopedie, la îndemâna oricui. Cartea pe care o prezentăm mai are încă meritul, că prin popularizarea ideilor ştiinţifice medicale, ea smulge pe suferinzi din mrejele empiricilor, îndrumar-i către medici, locuitorii lor fireşti.Ca încheere vom spune clar, că „Educaţia Sexelor" de Dr. Eraclie Sterian, întruneşte elementele maximei latine: „Utile dulce" (folositor şi plăcut) aducând cele mai bune servicii eugeniei omului. I. M. CĂRŢI NOUI ERACLE STERIAN: EDEAŢIA SEXELOR (Ediţia IX-a, a 83-a mie) Editura „Universul“ Serviciul şcolilor c. f. r. face cunoscut că, în vederea vacanţei de Sfintele Paşti, atât cursurile, cât şi lucrările practice la Şco CONCURS DE ADMITERE DE MIŞCARE La 26 Aprilie a. c., se vor ţine examene de admitere pentru şcolile inferioare de mişcare şi comerţ, cu personal din afara cadrelor, în următoarele centre : 1) la Bucureşti, în localul şcolilor profesionale, calea Griviţei 343, pentru 40 locuri ; 2) la Iaşi, Timişoara şi Arad in localul şcoalelor profesionale şi la Brăila, Craiova, Braşov, Cernăuţi şi Chişinău, la inspecţia de zile profesionale vor înceta în sear® zilei de Joi, 2 Aprilie a. c. şi vor reîncepe în dimineaţa zilei de Vineri, 10 Aprilie. IN SI DE LA C. F. R. VACANŢA LA ŞCOLILE PROFESIONALE ŞCOLILE COMERŢ INFERIOARE Tocuri. Şcolile au scopul să pregătească telegrafişti, magazineri şi conductori de tren. Reşedinţa şcolilor se va fixa ulterior. Condiţiile de admitere la examinare şi de examinare sunt publicate în Foaia Oficială c. f. r. şi sumt afişate la sediul şcolilor şi inspecţiilor mai sus arătate. Elevilor admişi în şcoală li se mişcare respectivă pentru câte 20 va acorda un ajutor lunar. Eliberarea cărţilor de identitate ale pensionarilor publici din Capitală şi Inspecţia I-a Se aduce la cunoştinţă, că de la 1 Aprilie a. c., eliberarea cărţilor de identitate cu 50% reducere pentru pensionarii civili şi cu 75% reducere pentru pensionarii militari, domiciliaţi în Capitală sau pe raza Inspecţiei I-a de mişcare se v® face de către serviciul de permise al direcţiei comerciale din Bucureşti, Calea Victoriei nr. 103. Pensionarii de mai sus vor depune sau vor expedia prin staţiile c. f. r., cererile lor, la această adresă. *4 4 »4 4 4 4 4 » * 4 4 4 »4 4 4 4 4 4 4 ♦ ♦44» 4 44 4 4 4 4 4 4-4 4 4 4 4 444-44-4- de damă şi bărbăteşti SUVEICA Ţesătorie de mână CIORAPII DE CALITATE! „NICOMA Boteanu 7. (imobilul colţ C. A. Rosetti) Telef. 3.78.02. *♦♦♦♦♦♦»♦♦♦♦♦♦♦♦4444444 4444♦♦♦...♦»♦♦»4444 44441» întreprinderile HURMUZI fac cunoscut onoratei clientele, lansarea noului tip de aparat de ars cu petrol, perfecţionat, special pentru maşini de bucătării. Ardesaţi-vă cu încredere cunoscutei firme „întreprinderile HURMUZI Mătase naturală de lux din mătase naturală, neîntrecut in material Extra superfin 314 mătase subţire „VOILE“ pentru pretenţiuni Bozianu 10 (Rondul Regina Maria). — Telefon 5.90.04. 1603 Superfin 307 Cel mai subţire ciorap de mătase pentru dame. -ASTA Ciorapul pentru fiecare zi, într’o execuţie neîntrecută» -G I T A Cel mai preţios ciorap de mătase pentru stradă. PRODUSE ALE FABRICEI DE CIORAPI Fabrica de Vată şi Produse Chimice Cernăuţi, Strada Petru Rareş 45 Livrează prompt. Vată de Croitorie de calităţi superioare Turneul Teatrului Tudor Muşatescu I B I U ’♦♦Mt t tfttstttf»: 5026 Ciorapul şi lucru. Ciorapul de superioare, cu CELEBRA ŞI NEMURITOAREA PIESĂ Doi Sergenţi în 3 acte şi un prolog de Carlo Rotti după inspiraţia genialului poet german SCHILLER prelucrată de domnii TUDOR MUŞATESCU şi S. ALEXANDRESCU în rolurile principale: V. S.D. L. Victor Antonescu M. 22 BOTOŞANI J. 23 RĂDĂUŢI V. 24 PIATRA S. 25 R. SARAT D. 26 CAMPINA L. 27 BRASOV M. 28 TURDA M. 29 Alba Iulia J. 30 SIBIU însoţiţi de un numeros ansamblu D-neie RAURA GLAJARU, LUCICA GEORGESCU D-nii D. SIRETEANU, I. CERNEA, G. MELESEANU, TOMAZOGLU, VICTOR HANDOCA, MIHAILEANU etc. ■« APRILIE M. 8 TÂRGOVISTE J. 9 PLOEŞTI V. 10 BUZĂU S. 11 BRAILA D. 12 GALATI L. 13 TECUCI M. 14 BARLAD M. 15 HUŞI J. 16 VASLUI V. 17 IASI S. 18 BACAU D. 19 BUHUŞI L. 20 ROMAN M. 21 DOROHOI ***-*•-►•*;*** +-+-+-4 viile, pomii, legumele cu „RHUSKA” (sulfocalcium combinat). Tratament de iarnă şi vară. Brevetat. Autorizat, premiat de onor. Ministerul Agriculturei. Adresaţi-vă: Fabrica Mavrojani, Galaţi, Lascar Catargi 2. Informa-STROPIT!ţiuni Banca Fortuna Bucureşti, str. Smârdan 11. 5017 MAIU 1 MEDIAŞ 2 DEVA 3 ARAD 4 TIMIŞOARA M. 5 CARANSEBEŞ M. 6 LUGOJ J. 7 T. SEVERIN V. 8 TG. JIU S. 9 CARACAL D. 10 CRAIOVA L. 11 R. VALCEA M. 12 SLATINA M. 13 T. MĂGURELE J. 14 ALEXANDRIA V. 15 PITEŞTI S. 16 CONSTANŢA D. 17 CALARASI L. 18 GIURGIU Mreta VIRGINICA POPESCU COMI Dir. Sică Alexandr PRIMA zi de ora 3 PREMIERi şi în zilele următoare, marți 3 şi seara la 8.45 cea mai medie a lui A. de HE. MARCELI cu un mare ansamblu in frunte cu : Vasiliu Birlic Nosentini, Virginica Popescu, Ion Talianu, Niculescu Buză , ,M*rcea Septelici, Romeo Lăzărescu, Mircea A şi Marietta Sadova de la Teatrul Naţional, în reprez* Regia Sică Alexandrescu A doua zi şi a treia zi de Paşti la oră 6 PAPA LEBONNARD cu MIŞU FOTINO şi întreaga r A r.iimera