Universul - Capitala, aprilie 1942 (Anul 59, nr. 89-115)

1942-04-01 / nr. 89

Anul al 59-lea Nr. 89 Miercuri 1 Aprilie 1942 Situaţia inundaţiilor in dimineaţa de 29 Martie Situaţia pe Dunăre Nivelul apelor : la creştere la Or­ţova până la Giurgiu (între 3—10 cm.) şi dela Reni la Mare. La Tr. Severin cota + 806 creşte 3 cm. ; Giurgiu cota + 684 creşte 5 cm. ; Zilrmicea cota -­ 701 creşte 10 cm. In scădere. La Baziaş şi dela Olteniţa la Brăila : Olteniţa cota 687 «cade 5 cm.; Cernavodă cota 620 »cade 23 cm.; Hârşova cota 654 scade 13 cm. ; Brăila cota 619 scade 3 cm. Staţionează la Drencova şi Galaţi. Dunărea liberă de gheţuri. Rar mai apare de prin bălţi câte un sloi răzleţ. Situaţia inundaţiilor pe judeţe JUDEŢUL TELEORMAN. Râul Vedea care în cursul zilei de est trecuse simţitor şi inundase mar­­ginea de est a oraşului Alexandria şi satul Brân­cenii, scade cu 30 cm. Râul Siul în creştere. Râul Olt în creştere şi a inun­­dat islazurile comunelor Râioasa şi Saele. JUDEŢUL VLAŞCA. La Giurgiu, in oraş apele fiind în scădere nu s’a mai inundat nimic, iar evacua­rea mobilierului din casele pără­site continuă a se face normal. In judeţ, în com. depe litoralul Dunării apa în scădere, nu s'a mai evacuat nimic, se continuă vacci­narea în comunele şi satele din judeţ. Apele râului Netajlov, pe raza preturii Călugăreni, sunt în cre­ştere. Apele râului Glavacioc şi Dâm­­bovnic sunt staţionare. Apele râului Cârniştea sunt în scădere. Clasele ce au fost inundate sunt In prezent degajate de ape. . JUDEŢUL ILFOV. In oraşul Ol­teniţa apele au scăzut încă cu 30 cm. şi se retrag spre est. In regiunea Spanţov-Stancea apele continuă să se retragă. S’au luat măsuri pentru alimen­tarea populaţiei. JUDEŢUL BRAILA , la comuna CRONICA DRAMATICĂ Teatrul Naţional. — „Iancu Jianu“, piesă in 9 tablouri, de d. Const. M. Mihăilescu, după romanul „Haiducul“ de Bucura Dumbravă D. maior Const. M. Mihăilescu, care a tradus Eglogile lui Vergi­­liu în metru original şi a publicat „Frânturi de rapsodie” (versuri), „Nopţi de veghe” (poveşti) şi „In­tre fapt şi basm”, a transpus p® planul dramatic romanul „Haidu­cul" de Bucura Dumbravă cu ti­tlul „Iancu Jianu“, sub forma umei povestiri dramatizată fragmentată în nouă tablouri. Dacă d. Mihăilescu n’a putut să înlăture toate dificultăţile opera­ţiunii transpunerii romanului pe planul dramatic este şi din cauza elementelor variate şi chiar com­plexe ce le-a avut la dispoziţie şi pe care a ţinut să le exploateze spre a atinge scopul urmărit. D-sa a voit să prezinte o pictură a vieţei sociale, ca şi a moravurilor din epoca fanarioţilor, sub dom­nia lui Cargea, în legătură cu în­ceputul renaşterei naţionale în ţara românească sub impulsul câtorva oameni patrioţi cu temperamentul eroic al luptătorilor. Pictura este crudă şi întunecată,­­dar ea aparţine acelei epoci. Deo­parte boerimea indolentă, orienta­li­za­tă, dezorientată, ce s’a adaptat regimului fanariot din slăbiciune şi teamă; de altă parte, ţărănimea, umilită şi sărăcită, lăsată la bu­nul plac al agenţiior scârmuirii. Din nperiime se cuprinde însă personalitatea Ilpeu Jianu şi a lui Tudor Vla­.JmTescu. Pe pri­mul plan rămâne însă Iancu Jia­nu, — precursorul şi animatorul mişcării de redeşteptare naţională. El este prezentat ca tipul roman­tic al haiducului legendar, pe luptă, în afară de legi, împotriva cârmui­­torilor străini de neam şi a celor aflaţi în slujba lor pentru apăra­rea drepturilor poporului subjugat şi redobândirea libertăţilor. D. Mi­­hăilescu l-a caracterizat bine, şi l-a pus în diferite situaţii spre a putea să desprindem fazele evo­luţiei personalităţii sale şi a cau­zelor determinante ale acţiunii sale revoluţionare. El nu îndeplineşte însă însuşirile unui erou tragic. Povestea Iancului — căci e o po­veste dramatizată — este alimen­tată de iubirea de neam, de liber­tate, de dreptate şi de spiritul ge­neros, aventuros şi eroic al lui Iancu Jianu , ca şi de amorul ro­mantic ce contribue şi el la dez­voltarea conflictului dramatic. Autorul a scos în relief starea sufletească a acestui personaj ce a intrat în legenda populară şi l-a prezintat ca un percureor al renaş­­terei naţionale. Cu toate unele Slă­biciuni die ordin structural technic lucrarea dramatică a d-lii Const. Miihăilescu este unitară şi se im­pune atenţiunea publicului prin ţi­nuta şi tema sa , ca şi prin ten­dinţele sale patriotice şi morale. D. Pop Marţian a interpretat în excelente condiţii personajul lui Iancu Jianu. D-sa a fost convingă­tor şi comunicativ, un animator şi un erou cu nuanţe romantice. D. H­­Poliza are o interesantă caracte­rizare a personajului Cârc Serda­­ru. Alte roluri au fost bine susţi­nute de d-nii O. Brădescu (pustni­cul Damaschin), N. Săvulescu (bă­trânul Moangă), C. Mitru (Tudor Vladi­­irescu), F. Scărlătescu (Ţi­ganul Florica) şi d-nele Kitty Gheorghita Silvia Hodoş, Eugenia R. Rădulescu şi d-şoana Cazachilo­­vici. ROMicra Caracterizări in actualitate Conferinţa d-lui I. Gr. Perieţeanu la Cercul cultural al ministerului de finanţe Conferenţiarul începe prin a arăta că aleşii unor vremuri de fundamentale prefaceri nu se mulţumesc să reconstruiască, ci râvnesc să creeze, scoţând din a­­dâncul sufletului lor liberat şi arzător, ca dintr-o carieră vir­gină, marmorele pure ale nouei lor credinţe- purtându-şi lăuntric ţara ca pe un microcosm, ima­gine exactă a lumii exterioare supusă conducerii lor, îi desco­peră introspectiv nevoile şi aspi­raţiile. Alesul cu providenţială menire se regăseşte în fiecare dintre naţionalii săi, printr’o co­munitate de gândiri şi de fapte în slujba interesului obştesc, şi aceştia se recunosc în el pururi întăriţi şi magnifici, datorită re­flectatelor lui virtuţi Conferenţiarul examinează a­­poi condiţiunile pe cari trebuie să le îndeplinească funcţiunea pu­blică în noul stat totalitar, refe­­rindu-se la dispoziţiile cuprinse în codul funcţionarilor publici din 10 Martie 1942 şi la princi­piile enunţate de d. prof. Mitoai Antonescu, vice-preşedintele con­siliului de miniştri, în conferinţa dela 3 iulie 1941 la ministerul de interne, principii destinate să transforme funcţiunea publică în­­tr’o adevărată magistratură. In ce priveşte funcţiunea colaborării particularilor în acţiunea statală, concepută de sistemul corpora­tist, va avea drept fericit rezul­tat, prin înlăturarea supra-indi­­vidualismului şi hipertrofiei indi­­vidualismelor, o revărsare a su­fletului individual în colectiv. D. Perieţeanu şi-a încheiat con­ferinţa spunând: După eroismul de pe câmpul de luptă, o altă stare eroică se im­pune statului naţional totalitar, având ca drapel şi ca motiv su­blim de acţiune un mare ideal: acela de a înfăptui „reforma“ timpurilor moderne. Această mare prefacere devine indispen­sabilă şi urgentă, în vederea a­­doptării instituţii uimitor, moravuri­lor şi vieţii publice la nivelul ci­vilizaţiei contimporane şi e desti­­nată să animeze şi să însănăto­şească viaţa colectivă, să-i dea un suflet şi un imbold. Istoria stă mărturie că, în ge­neral, o mistică,­­ care înseamnă o potenţare a omenescului, pre­cede şi însoţeşte transformările sociale. CRONICA SPORTURILOR Comunicat O.S.R. O. S. R. face cunoscut următoarele: Toţi domnii secretari al Federaţii­lor sportive sunt rugaţi a se prezenta Intr’una din zilele de 31 Martie, 1­9 1­2 Aprilie a. c. la direcţia technică O. S. R. (str. Alex. Lahovari No. 14) Intre orele 17—19 pentru lucrări ur­gente. RUGBY POLITEHNICA ÎNVINSA IN ITALIA In cadrul turneului pe care 11 între­­prinde în Italia, echipa studenţească de rugby Politehnica din Bucureşti a susţinut prima partidă. ducând în compania formaţiei uni­versitare G. N. F. Padova, românii au cedat după o partidă spectaculoasă cu 1—4. Ifoot­ball UN JUCĂTOR VIENEZ LA RAPID Printre soldaţii germani din Capi­tală este şi un jucător de football al grupării Admira. Din informaţiile pe care le deţi­nem se pare că acesta va juca In sezonul actual In echipa feroviară Rapid, însă bine Înţeles numai în partidele amicale. Se pare că F. R. F. H. va da autorizaţia necesară în acest sens. ASEARA S’A ÎNTRUNIT COMITETUL F. R. F. H. Aseară s’a Întrunit la sediul fede­raţiei de football comitetul federal F. R. F. H. sub preşedinţia d-lui dr. Mircea Stroescu. Întrucât şedinţa s’a terminat la o oră târzie, vom arăta mâine hotărî­­rile ce s’au luat. PING-PONG CLASAMENTUL CELOR MAI BUNI JUCĂTORI DIN ŢARA Ia baza comportând şi perfor­manţelor înregistrate în cele mai importante competiţiuni oficiale, clasamentul celor mai buni „12” ju­cători de piing-pong din România pe anul 1942 arată astfel: 1. RUHEN (Radu Vodă) campion naţional. 2. Hagi Vasiliu (R. V.). 3. Sighişoreanu (Distribuţia). 4. Opeltz (Muncitorid-Reşiţa). 5. Mescholtz (A C. T.). 6. Micodim (R. V.) campion naţional. 7. Ludu (A. C. T.). 8. Gu­­nopoli (R. V.). 9. Bădoin II (Distri­buţia). 10. Poenaru-Bordea (Distri­buţia). 11. Danielescu (R. V.). 12. Ti­inel Teodoreecu­ (B. y.). universul Suspendarea executării hotărârilor judecătorești ordonând evacuarea imo­bilelor închiriate întreprinderilor industriale care figurează in planul de mobilizare Monitorul oficial de ori pu­blică următorul decre lege: ART. 18 — Instanțele judecăto­rești vor putea suspenda execu­tarea hotăririlor prin care se des­fiinţează la­ contract de închi­riere pentru călcarea unei clauze contractuale şi se ordonă eva­cuarea clădirilor închiriate, dacă acestea servesc drept ateliere şi dacă întreprinderea industrială figurează în plenul de mobilizare industrială întocmit de Marele Stat Major. Suspendarea executării nu este admisibilă dacă evacuarea s-a ordonat pentru neplata la termen a chiriei. Suspendarea executării se va admite numai dacă chiriaşii va depune cauţiunea fixată de instanţa judecătorească, îndes­tulătoare pentru a acoperi pagu­bele ce ar rezista din neîmdepli­­nirea clauzei care a dus la des­ființarea contractului. ART. 2.-------Judecata va urma cu editarea părților, în Camera de consiliu, de urgență și cu precă­dere. Hotărâ­rea ordonând suspenda­rea este executorie provizoriu ART. 3. — Suspendarea ordo­nată încetează de plin drept la data fixată pentru trecerea ar­matei pe picior de pace. Adunarea generală a acţionarilor soc. „Orient-Radio (Rador) Buletinele româneşti de ştiri transm­ise presei noastre totali­zează pe anul expirat, 12.288 de file (deci, o medie de 94 file pe zi) conţinând 26.793 ştiri şi 3.686.400 cuvinte. Conformându-ne misiiunei noas­tre in strânsă legătură cu infor­marea streinătâţii asupra eveni­mentelor petrecute la noi, am transmis agenţiilor aliate ştiri din ţară totalizând 317.865 cuvinte pentru o valoare de 5.001.905 lei. Astfel streinăta­tea a luat cu­noştinţă pe cale oficioasă despre principalele evenimente petrecute la noi. In lipsa unui post de emisiune propriu, continuăm a informa streinătatea prin telegrame P.T.T., sistem pe cât de costisitor pe atât de defectuos din­ pricina întârzierii cu care aceste telegrame sosesc la destinaţie. Aducem mulţumirile noastre în­­tregei prese româneşti pentru sim­patia cu care continuă să râs­­pundă muncii şi sforţărilor Agen­ţiei Rador. Pentru sprijinul pe care ni-l a­­cordă Statul­ui aducem mulţumio­rile noastre cari se adresează in primul rând preşu­denţiiei consiliu­­lui şi ministerului propagandei. Măsuri pentru prohibirea poştei clandestine in Transnistria Monitorul oficial de ori pu­blică următorul decret-lege : ART. 1. — Acei care vo® primi în scopul de a transporta şi dis­tribui, vor transporta sau vor distribui obiecte de corespon­dență, bani sau valori ori colete intrând în monopolul Sta­tului asupra poştei, destinate locuiito­­rilor de dincolo de Nistru, sau celor de dincoace de Nistru, dacă expediţia se face din Transnis­tria, vor fi pedepsiţi cu închisoare corecţiională dela 3 la 5 ani. Cu aceeaşi pedeapsă se pedep­se­se instigator­ii, complicii şi tăi­­nuitorii­ot aceleaşi fapte. Corespondenţa, obiectele, pa­chetele, banii, ori valorile care fac obiectul poştei clandestine se vor confisca. ART. 2. — Dacă infractorul este funcţionar public sau militar, pe­deapsa prevăzută de art 1 se va îndoi. ART. 3. — Cercetarea şi jude­carea infracţiunilor prevăzute de această lege se face potrivit re­gulator pentru judecarea delicte­lor flagrante.__________________ Iată o carte de popularizare ştiinţifică, despre care se poate spune că a binemeritat luarea a­­minte a publicului cititor român Ea îşi are prestigiul rar al unei apariţii în zeci de mii de exem­plare, şi serii întregi de tineri cititori au găsit în paginile ei sfaturile necesare, intrând astfel în viaţa socială, înarmaţi de cu­noştinţe folositoare. Taina marelui succes a acestei cărţi d. Dr. Eraelie St­er­ian, este că ea a răspuns şi răspunde unui interes general, iar întreg cuprin­sul studiului urmăreşte numai şi numai îndrumarea sănătoasă a generaţiilor de mâine, insuflân­­du-le cuminţenie în viaţa cloco­­tindă de noui energii. Simţămintele alese, risipeşte şi inspiră din belşug, această lu­crare. Şi, cum spune la Bruyere, când o operă deşteaptă simţă­­„minte nobile şi generoase, nu „mai cauţi altă măsură de a o „judeca: ea este făurită de mână „de lucrător“. . Spre acest sfârşit medicul scriitor, este ajutat de o bogată experienţă şi vorbeşte cu iscu­sinţă despre genitalitatea speciei umane, paragraf greu, unde cel mai mic pas neîndemânatic, face ca lucrarea să nu-şi ajungă ade­văratul ei ţ El-Autorul, prin mici nuvele şi povestiri, ne face să pătrundem în mistere de fiziologie, încât pe nesimţite ne introduce în cele mai grele probleme ale vieţii. Dr. Eraelie Sterian, în tratarea acestor probleme stă cu cinsta alături de scriitori străini, care er au ocupat de aceste chestiuni, cum sunt: Jean Jacques Rous­seau, Voltaire, Fournier (mare sifiligraf francez) Forel (1© pro­bleme sexuel), Wegener (Wir ju­­gem Männer) şi alţii. Lucrarea „Educaţia sexelor" complectată cu studiul boalelor populare, cu simp­toanele lor, mij­loace de pază şi tratament, poate fi socotită ca o mică enciclope­die, la îndemâna ori­cui. Cartea pe care o prezentăm mai are încă meritul, că prin popularizarea ideilor ştiinţifice medicale, ea smulge pe suferinzi din mrejele empiricilor, îndru­­mar­­-i către medici, locuitorii lor fireşti.Ca încheere vom spune clar, că „Educaţia Sexelor" de Dr. E­­raclie Sterian, întruneşte ele­mentele maximei latine: „Utile dulce" (folositor şi plăcut) adu­când cele mai bune servicii eu­geniei omului. I. M. CĂRŢI NOUI ERACLE STERI­AN: EDEAŢIA SEXELOR (Ediţia IX-a, a 83-a mie) Editura „Universul“ Serviciul şcolilor c. f. r. face cunoscut că, în vederea vacanţei de Sfintele Paşti, atât cursurile, cât şi lucrările practice la Şco­ CONCURS DE ADMITERE DE MIŞCARE La 26 Aprilie a. c., se vor ţine examene de admitere pentru şcolile inferioare de mişcare şi comerţ, cu personal din afara ca­drelor, în următoarele centre : 1) la Bucureşti, în localul şco­lilor profesionale, calea Griviţei 343, pentru 40 locuri ; 2) la Iaşi, Timişoara şi Arad in localul şcoalelor profesionale şi la Brăila, Craiova, Braşov, Cer­năuţi şi Chişinău, la inspecţia de zile profesionale vor înceta în sear® zilei de Joi, 2 Aprilie a. c. şi vor reîncepe în dimineaţa zilei de Vineri, 10 Aprilie. IN SI DE LA C. F. R. VACANŢA LA ŞCOLILE PROFESIONALE ŞCOLILE COMERŢ INFERIOARE Tocuri. Şcolile au scopul să pregăteas­că telegraf­işti, magazineri şi con­ductori de tren. Reşedinţa şcolilor se va fixa ulterior. Condiţiile de ad­miter­e la exa­minare şi de examinare sunt pu­blicate în Foaia Oficială c. f. r. şi sumt afişate la sediul şcolilor şi inspecţiilor mai sus arătate. Elevilor admişi în şcoală li se mişcare respectivă pentru câte 20 va acorda un ajutor lunar­. Eliberarea cărţilor de identitate ale pensionarilor publici din Capitală şi Inspecţia I-a Se aduce la cunoştinţă, că de la 1 Aprilie a. c., eliberarea cărţilor de identitate cu 50% reducere pentru pensionarii civili şi cu 75% reducere pentru pensionarii militari, domiciliaţi în Capitală sau pe raza Inspecţiei I-a de miş­care se v® face de către serviciul de permise al direcţiei comer­ciale din Bucureşti, Calea Victo­riei nr. 103. Pensionarii de mai sus vor de­pune sau vor expedia prin sta­ţiile c. f. r., cererile lor, la a­­ceastă adresă. *4­ 4 »4 4 4 4 4 » * 4 4 4 »4 4 4 4 4 4 4 ♦ ♦44» 4 44 4 4 4 4 4 4-4 4 4 4 4 444-44-4- de damă şi bărbăteşti SUVEICA Ţesătorie de mână CIORAPII DE CALITATE! „NICOMA Boteanu 7. (imobilul colţ C. A. Rosetti) Telef. 3.78.02. *♦♦♦♦♦♦»♦♦♦♦♦♦♦♦4444444 4444♦♦♦...♦»♦♦»4444 44441» întreprinderile HURMUZI fac cunoscut onoratei clientele, lansarea noului tip de aparat de ars cu petrol, perfecţionat, special pentru maşini de bucătării. Ardesaţi-vă cu încredere cunoscutei firme „întreprinderile HURMUZI Mătase naturală de lux din mătase naturală, neîntrecut in material Extra superfin 314 mătase subţire „VOILE“ pentru pretenţiuni Bozianu 10 (Rondul Regina Maria). — Telefon 5.90.04.­­ 1603 Superfin 307 Cel mai subţire ciorap de mătase pentru dame. -ASTA Ciorapul pentru fiecare zi, într’o execuţie neîntrecută» -G I T A Cel mai preţios ciorap de mătase pentru stradă. PRODUSE ALE FABRICEI DE CIORAPI Fabrica de Vată şi Produse Chimice Cernăuţi, Strada Petru Rareş 45 Livrează prompt. Vată de Croitorie de calităţi superioare Turneul Teatrului Tudor Muşatescu I B I U ’♦♦Mt t tfttstttf­»: 5026 Ciorapul şi lucru. Ciorapul de superioare, cu CELEBRA ŞI NEMURITOAREA PIESĂ Doi Sergenţi în 3 acte şi un prolog de Carlo Rotti după inspiraţia genialului poet german SCHILLER prelucrată de domnii TUDOR MUŞATESCU şi S. ALEXANDRESCU în rolurile principale: V. S.D. L. Victor Antonescu M. 22 BOTOŞANI J. 23 RĂDĂUŢI V. 24 PIATRA S. 25 R. SARAT D. 26 CAMPINA L. 27 BRASOV M. 28 TURDA M. 29 Alba Iulia J. 30 SIBIU însoţiţi de un numeros ansamblu D-neie RAURA GLAJARU, LUCICA GEORGESCU D-nii D. SIRETEANU, I. CERNEA, G. MELESEANU, TOMAZO­­GLU, VICTOR HANDOCA, MIHAILEANU etc. ■« APRILIE M. 8 TÂRGOVISTE J. 9 PLOEŞTI V. 10 BUZĂU S. 11 BRAILA D. 12 GALATI L. 13 TECUCI M. 14 BARLAD M. 15 HUŞI J. 16 VASLUI V. 17 IASI S. 18 BACAU D. 19 BUHUŞI L. 20 ROMAN M. 21 DOROHOI ***-*•-►•*;*** +-+-+-4 viile, pomii, legumele cu „RHUSKA” (sulfocalcium combinat). Tratament de iarnă şi vară. Brevetat. Autori­zat, premiat de onor. Ministerul Agriculturei. Adresaţi-vă: Fabrica Mavrojani, Galaţi, Lascar Catargi 2. Informa-STROPIT!­ţiuni Banca Fortuna Bucureşti, str. Smârdan 11. 5017 MAIU 1 MEDIAŞ 2 DEVA 3 AR­AD 4 TIMIŞOARA M. 5 CARANSEBEŞ M. 6 LUGOJ J. 7 T. SEVERIN V. 8 TG. JIU S. 9 CARACAL D. 10 CRAIOVA L. 11 R. VALCEA M. 12 SLATINA M. 13 T. MĂGURELE J. 14 ALEXANDRIA V. 15 PITEŞTI S. 16 CONSTANŢA D. 17 CALARASI L. 18 GIURGIU Mre­ta VIRGINICA POPESCU COMI Dir. Sică Alexandr PRIMA zi de­­ ora 3 PREMIERi şi în zilele următoare, marți 3 şi seara la 8.45 cea mai­­ medie a lui A. de HE. M­ARCELI cu un mare ansamblu in frunte cu : Vasiliu Birlic No­sentini, Virginica Popescu, Ion Talianu, Niculescu Buză , ,M*rcea Septelici, Romeo Lăzărescu, Mircea A şi Marietta Sadova de la Teatrul Naţional, în reprez* Regia Sică Alexandrescu A doua zi şi a treia zi de Paşti la oră 6 PAPA LEBONNARD cu MIŞU FOTIN­O şi întreaga r A r.­iimera

Next