Universul - Provincie, iunie 1942 (Anul 59, nr. 146-175)
1942-06-01 / nr. 146
mic al 59-lea Ni*. 146 Luni 1 Iunie 1942 SOLEMNITATEA DE LA ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE (Urmare din pag. l-a) care poartă, prin vrednicia şi răspunderea lor, cumpăna onoarei şi ordinei noastre morale. Nicăeri mai mult decât la înalta Curte de Casaţie, această cinstire nu poate să fie mai legitim făcută, fiindcă dvs., domnule prim preşedinte, dvs. domnilor preşedinţi, dvs. înalţi magistraţi sunteţi nu numai simbolul cel mai înalt al spiritului de dreptate, ci dvs., în guvernarea Mareşalului Antonescu, reprezentaţi o adevărată frunte de onoare, de linişte şi de dreptate, pe care aţi ştiut s’o ridicaţi cu sobrietate dar cu mândrie, rezemând misiunea naţională a Mareşalului în ceaiuri de încercări grele. La opera dvs. de păstrare neşovăitoare a spiritului de dreptate, la întărirea simţului de credinţă în drepturi şi în onoarea dreptăţii, dvs., domnilor magistraţi, prin Comisiile de anchetă şi prin Comisiile de judecată aţi făciut să se realizeze în neamul nostru cercetarea moralizatoare a trecutului, fără convulsiuni nefolositoare, care nu trebuiau să se adauge pierderii graniţelor noastre sfinte. Dvs. aţi arătat că Justiţia, alături de guvernul Mareşalului Antonescu, dă neamului această lecţie şi Istoriei noastre acest învăţământ, că într’un ceas greu noi găsim totuşi în puterea de a ne îndrepta şi forţa de a şterge petele trecutului. Această operă naţională a dvs., sunt sigur, va rămâne nu numai in paginile justiţiei româneşti, iar în paginile Istoriei noastre desrobitoare. Pentru că desrobirea unor pământuri şi unitatea lor, dreptatea şi puterea de înfăptuire a unui Neam nu stau numai în credinţa şi în puterea cu care sângele ostaşilor se varsă, ci în seninătatea şi în fapta aspră cu care un Neam ştie în orice ceas să-şi răscumpere greşelile şi să-şi îndrepte paşii prin forţa morală a crezului său. Dvs. domnilor înalţi magistraţi, lăsaţi Istoriei acest exemplu. Am convingerea nezdruncinată că mai ales atunci când împrejurările internaţionale ne vor îngădui să ducem mai departe opera naţională de aşezare a acestui neam pe temeiuri noui, prin reforme care sa aşeze societatea românească şi ordinea ei juridică Pe baze definitive, dvs. vă veţi asocia deasemeni la opera de reclădire naţională şi Magistratura Va fi atunci, ca şi azi, un instrument naţional de adevărată re- Inoire. Fiindcă o ţară care nu ştie să facă din simţimântul de dreptate o funcţiune naţională şi care nu ştie s’o ridice la valoarea simbolică a unui crez, nu poate să-şi stăpânească destinul şi să-şi asigure Împlinirea drepturilor. Şi in aceste ceasuri, când neamul nostru duce o luptă grea şi aspră, exemplul dvs. de credinţă şi de slujire a dreptăţii este o lecţie pentru neamul întreg. De aceea domnule prim-preşedinte, este pentru mine nu numai o mare satisfacţie de a putea distribui în numele M. S. Regelui şi al Mareşalului Antonescu ordinele care v-au fost conferite, este mai presus de orice pentru mine, o mare onoare să, pot rosti crezul neamului întreg în dreptatea noastră, aici în Casa Dreptăţii, crezul neamului întreg în dreptate în faţa slujitorilor dreptăţii. Vă rog, domnule prim-preşedinte să vedeţi în aceste însemne nu o formalitate convenţională sau tradiţională ci o chemare pe care Mareşalul Antonescu, prin mine o adresează justiţiei, ca şi de acum înainte să-şi urmeze marele ei destin naţional cu aceiaşi mândrie, cu aceeaşi vrednicie cu toată forţa exemplului de care neamul nostru are nevoe. Sunt mândru, d-le prim preşedinte, ca dvs. să vă înmânez întâi ordinul M. S. Regelui; el se cuvine şi marelui rost al dvs. şi cinstirei meritelor personale, pe care de atâta vreme le-aţi pus în serviciul Ţării. Dvs. sunteţi un mare exemplu de ceea ce trebue să împlinească magistratul şi faţă de el însuşi şi faţă de Ţară. De aceia luaţi acest însemn ca o mărturie a stimei Guvernului pentru dvs. personal cu încredinţarea că nu este o formalitate convenţională care vi se face ci o recunoaştere publică pentru toată Magistratura, a rolului şi însuşirilor dvs. Sunt fericit deasemenea să pot da eminenţilor preşedinţi ai înaltei Curţi de Casaţie , care cinsRăspunzând cuvintelor rostite de d. profesor Mihai Antonescu, d. D. G. Lupu, primul preşedinte al înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în numele d-sale şi al tuturor membrilor înaltului for judecătoresc, a spusurmătoarele: Domnule Preşedinte al Consiliului, In primul rând mulţumirea mea se adresează M. S. Regelui, care a binevoit să onoreze această înaltă instituţie. In al doilea rând, Domnule Preşedinte, gândul nostru se adresează dvs., în calitatea dvs. de Preşedinte de Consiliu şi de Cancelar al Ordinelor, care aţi binevoit să faceţi aceste propuneri M. S. Regelui, propuneri pe care M. S. Regele a binevoit să le admită. Domnule Preşedinte, această înaltă Curte, în cursul lungei sale existenţe, — şi dvs ştiţi că anul acesta înalta Curte de Casaţie a împlinit 80 ani de existenţă — s’a bucurat totdeauna de atenţie din partea Capului Statului, care i-a acordat distincţiuni cu prilejul zilelor de 10 Mai şi altor sărbători naţionale. Astăzi, s’a făcut o decorare care nu seamănă cu celelalte. S’a decorat înalta Curte de Casaţie într’o proporţie, care nu seamănă cu cele din trecut; s’a decorat înalta Curte de Casaţie în întregul ei. Ca judecători. Domnule Preşedinte, obişnuiţi să examinăm faptele, să le interpretăm, am făcut acest lucru şi am ajuns la convingerea că dvs., prin aceasta, aţi trecut peste capetele noastre şi aţi vizat ideia care vă este atât de scumpă, ideea de justiţie, căreia aţi voit să-i aduceţi un mare omagiu. Domnule Preşedinte, că aceasta este concluzia cea adevărată, o arată faptul, următor. Fiindcă suntem în materie de justiţie, întrebuinţez şi un argument — cum spunem noi — din lucrările premergătoare. Am avut cinstea, Domnule Preşedinte, să colaborez cu dvs, în timpul când deţineaţi portofoliul Justiţiei şi atunci m-am putut convinge de sentimentul permanent şi înalt pe care-l purtaţi în fiecare ceas şi în fiecare secundă ideii de justiţie. Aceasta mă face să am convingerea desăvârşită că gândul dvs a fost de a aduce un omagiu ideii de justiţie însăşi. Domnule Preşedinte, înaltatesc cu vrednicia, cu trecutul şi cu meritele lor Statul şi Magistratura, însemnele ce le-au fost conferite de M. S. Regele. Rog pe d. preşedinte Cihodaru, pe d. Mosgos, pe d. Macri şi pe d. Luciliu Ştefănescu să primească aceste însemne. Deasemeni pe d. procuror general Coman Negoescu, eminentul magistrat, căruia găsesc din nou prilejul să-i exprim toată stima mea pentru marile lui calităţi şi recunoştinţa noastră pentru înţelegerea pe care a dovedit-o în toate împrejurările. D-le prim preşedinte, socotesc că în această cinstire mi-am împlinit o datorie şi vă rog pe dvs. să distribuim tuturor d-lor consilieri ai înaltei Curţi de Casaţie, Decretele prin care M. S. Regele cinsteşte meritele fiecăruia, conferind ordine noui sau înaintări în ordine obţinute anterior. Curte de Casaţie în compunerea ei numără judecători cu o vechime îndelungată, unii din noi — cei mai puţini — avem 25 ani, alţii 30, 35 sau chiar 40 ani vechime. Munca lor de toată viaţa a fost închinată dreptăţii şi după o muncă întreagă de atâţia ani închinată dreptăţii, azi ideea de dreptate face parte din fiecare din noi şi de aceia. Domnule Preşedinte, pentru orice omagiu adus Justiţiei noi suntem cei care ne simţim în drept să vă mulţumim. Vă mulţumim. Domnule Preşedinte, pentru vizita ce aţi binevoit a ne face şi vă rugăm să prezentaţi din partea noastră Domnului Mareşal Antonescu omagiile noastre şi asigurarea că vom participa cu vie emoţie la toată strădania D-sale pentru realizarea complectă a idealului nostru naţional. * Domnul vice-preşedinte all consiliului de miniştri, profesor Mihai Antonescu, a înmânat apoi decretele prin care M. S. Regele a cinstit pe membrii înaltei Curţi de Casaţie. Această solemnitate s’a desfăşurat în sala de Consiliu a supremului for judecătoresc. După ce solemnitatea a luat sfârşit, d. vice-preşedinte all consiliului, a făcut o vizită d-lui Vasile Petrescu, primul preşedinte al Curţii de Apel, în cabinetul său de lucru, cât şi d-lui Em. Gh. Vântu, primul preşedinte al tribunalului Ilfov, apoi d-lui decan al baroului avocaţilor, Dem. Grozdea. După aceea, d. prim-ministru a vizitat nouile instalări ale Casei de Pensii şi ale Baroului, unde a fost primit de toţi cu multă căldură. D. vice-preşedinte al consiliului, semnând Cartea de aur a baroului a scris următoarele: „Baroului în care mi-am început viaţa de credinţă în Drept şi în Dreptate mândria mea de a-i aparţine şi încrederea în răspunderea şi misiunea naţională a avocaţilor“. La plecare, d. profesor Mihai Antonescu, vice -preşedintele consiliului de miniştri, parcurgând din nou până la eşire, Sala Paşilor Pierduţi, a fost obiectul unor călduroase manifestaţii din partea tuturor celor pe care i-a întâlnit în drum. La orele 5 jum., d. prof. Mihai Antonescu a părăsit Palatul Justiţiei. CUVÂNTAREA D-LUI D. GH. LUPU, PRIM-PREŞEDINTE AL ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE Vizita d-lui primar Ph. W. Jung in Capitală D. Ph. W. Jung, primarul Vienei şi însoţitorii săi au vizitat in cursul dimineţii de Vineri diferite Instituţiuni din Capitală, interesândiu-se îndeaproape de viaţa oraşului nostru. La ora 12, d. Ph. W. Jung, însoţit de d. int. g-nal C. Florescu, primarul general al Capitalei a făcut o vizită d-lui general D. Popescu, ministru de interne, iar la ora 12.30 a fost primit în audienţă de d. prim-ministru prof. Mihai Antonescu. La ora 13.30, d. prof. Al. Marcu, ministru subsecretar de stat al propagandei naţionale, a oferit un dejun în cinstea oaspeţilor la restaurantul „Pescăruş“, din „Luna Bucureştilor”. Au luat parte la acest dejun — în afară de distinşii oaspeţi — următoarele personalităţi: d-nii: prof. Al. Marcu, ministru subsecretar de stat al propagandei; integ-ral C B Ionescu, primarul general al Capitalei; bairon von Mirbach; d. Alex. Bădăuţă, secretar general al minist. propagandei; col. I. Ţăranu, col. V. Pascu, col. M. Cioroianu, dr. Eugen Andronescu, col. C. Ştefănescu, ajutori de primar general; N. D. Christescu, secretar g-ral al municipiului; A. Corbu; Z. Pâcleşeanu; Eug. Cernătescu, dir. minist. propagandei; St. Tănăsescu, I. Udrişte, Al. Cieek şi ing. I. Constamitinescu, directori în primăria municipiiului Bucureşti. La ora 17.30, d. primar al Vienei, însoţit de d. primar general al Capitalei, a vizitat muzeul de zoologie „Dr. Antipa“, admirând cu viu interes, în special colecţiunile de păsări şi fauna Deltei Dunărei, iar la ora 18.30 a asistat la o reprezentaţie cu proecţie de filme documentare la minist, propagandei naţionale. ÎNCHIDEREA anului LA UNIVERSITATEA ARDELEANĂ (Urmare din pag. I) chestiuni de organizare sanitară, tratarea răniţilor şi reeducarea invalizilor. Şi toate aceste probleme au fost biruite prin aptitudini cari ne situează în rândul popoarelor cu cea mai vastă contribuţie dată medicinei. Aici va fi destul să amintim, că mai recent, un fost elev al facultăţii de medicină din Cluj, d. dr. Cornel Cărpinişanu, a fost invitat în chip special de către savantul italian Moredli de a demonstra la cel mai înalt institut ştiinţific din Roma perfecţiunile aduse operaţiei pulmonare, perfecţiuni de o valoare universală in tratamentul tuberculozei. Tot la loc de frunte trebue menţionată activitatea academiei comerciale. Anul ei şcolar a fost bogat în studii economice, înfăţişându-se cele mai diferite aspecte din economia ardeleană şi tot atât de mulţumitor în rezultate a fost în ce priveşte pregătirea tineretului pe terenul practic al comerţului şi iniţiativei economice. Iată pe scurt câteva trăsături caracteristice din activitatea anului universitar care se închee. Deşi institutele noastre de ştiinţă se află în pribegie şi cu toate dificultăţile inerente ridicate de economia de războiu, totuşi facultăţile înscriu un bilanţ remarcabil în toate privinţele şi am putea susţine fără exagerare, că în comparaţie cu instituitele similare din bazinul dunărean, cele de la Cluj-Sibiu continuă să dea contribuţia cea mai valoroasă diferitelor discipline ştiinţifice. O dovadă concludentă în această direcţie o aduce numărul enorm de mare de invitaţii făcute corpului nostru didactic de către universităţile streine. După universităţile germane, cea de la Cluj-Sibiu a primit cele mai multe solicitări din Europa, pentru a expune în faţa oamenilor de ştiinţă din străinătate diferitele descoperiri, cercetări şi perfecţionări de metode. IVM. ŞEDINŢA ACADEMIEI ROMÂNE COMUNICAREA D-LUI PROF. I. SIMIONESCU Academia Română a ţinut Vinerii şedinţă publică sub preşedinţia d-lui N. Vasilescu-Karpen. D. prof. I. Simionescu, preşedintele Academiei, a vorbit despre Gr. Cobălcescu, cu ocazia celor 50 ani împliniţi de la moartea sa. Academia are datoria de a nu da uitării pionerii activităţii noastre ştiinţifice. Ei au muncit în condiţuni anevoioase, şi numai datorită voinţii lor îndârjite au biruit greutăţile, trăgând cele dintâi cărări transformate azi în drumuri largi. Cobălcescu a fost unul dintre aceştia. El e întemeietorul geologiei şi paleontologiei la noi şi al cercetărilor geografice asupra ţării, îşi începe activitatea la 1862 cu studiul Dealului Repedea de lângă Iaşi, lărgindu-l asupra munţilor Carpaţi. Resortul sufletesc care-i menţine puterea ce muncă era înţelegerea şi dragostea pentru natură, ca şi adâncul patriotism sentiment sădit în sufletul său de profesorii pe care i-a avut la Academia Mihăileană, cu mai puţină ştiinţă, dar cu nemărginită însufleţire. Era bun, loial, plin de înflăcărare, dar şi mândru, expresiunea demnităţii omeneşti şi a respectului ce-l cerea faţă de munca desinteresată dusă până la sacrificiul de sine. Pasionat pentru ştiinţa sa, a ştiut să insulte dragostea de muncă şi de natură elevilor săi din liceu : Brandza, E. Racoviţă, dr. Gr. Antipa ca şi studenţilor săi ajunşi oameni de ştiinţă reputaţi ca Sava Athanasiu, Em. Teodorescu. Cu cât vom cinsti — încheie d. I. Simionescu —, pe cei dispăruţi, eroi în evoluţia noastră culturală, cu atât va creşte încrederea ce nu trebue să slăbească din sufletul fiecăruia, nn valoarea şi tăria energiei noastre etnice. Pioasa noastră închinare în amintirea muncii lor de îndrumători să ne fie călăuza etică. Ei, printr’un adevărat eroism ne-au dat exemplu cât se poate înfăptui, când la mijloc e vorba de dragoste sinceră pentru ştiinţă, pusă în slujba întăririi şi a progresării neamului, cu reală valoare de energie creatoare, când ecri’t'uniîe sun f-vn—'Ta. UNIVERSUL’ STRĂLUCITELE VICTORII ROMÂNO-GERMANE DIN PENINSULA KERCI In luptele purtate alătuiri de camarazii germani pentru cucerirea peninsulei Kerci, ostaşii noştri au «Sfârşit măreţe fapte de arme, cari au adăugat noui pagini de glorie la istoria plină de _ atâtea vitejiii ale Neamului Românesc. Reporterii de război lt. Gheorghiţescu Gh. şi serg. A. Cochintu (Radu Argeş), prezintă o serie de aspecte culese dealungu liniilor de bătălie întinse de lângă Feodosia şi până la Camis Burnn, portul militar al oraşului Kerci, în care acum stă de strajă sentinela română LA FEODOSIA CU O ZI ÎNAINTE DE ATAC E a nu ştiu câta zi din luna. Mai. Pe front datele interesează atât de puţin ,încât timpul trece fără măsura calendarului, pentru unii mai uşor pentru alţii greu de tot. Şirul zilelor se uită, nu interesează dacă e Luni sau Vineri, dacă s’a sfârşit luna sau a început alta. Acum ştim că e Mai. Primăvara ne-o vesteşte parfumul de liliac, livezile albite de fluturii florilor şi de covoarelor verzi ce se întind din creastă in creastă, de jos, de la buza Mării Negre, până sus în inima munţilor Jaila. In Stary-Crim, unde ne-au petrecut noaptea din cauza întunericului atât de prieten haitelor de partizani — nişte puşlamale flămânde şi desbracate, cari atacă hoţeşte la drumul mare, — dimineaţa bogată în soare ce ne porunceşte parcă să nu stăm locului. Cei aproape 25 km, până la Feodosia, sunt înghiţiţi pe repezeală de „Fordul" pa care Drăcea, şoferul nostru abia poate să-l înstrunească la Intrarea în oraş. Decorul reaminteşte luptele de odinioară când, pe un ger de 35 grade ostaşii noştri au luptat cot la cot cu trupele germane pentru îndeplinirea aceleaşi misiuni: ocuparea Feodosiei, nimicirea capului de pod sovietic şi închiderea definitivă a gâtului peninsulei Kerci. Pretutindeni mine. In oraş şi în port acciaş armată ce pare că nu are odihnă. Trec coloane în jos, altele vin de acolo, împânzind văzduhul cu sgomotul maşinelor de toate mărimile şi toate formele. Curând, pe străzile ce păreau părăsite de lumea civilă apar tinere şi flăcăi, pe ale căror feţe primăvara a turnat lumini de voioşie. Trec gruprui zgomotoase pe lângă noi, unii rostind ca pentru ei dar destul de tare săi auzim şi noi: rumanschi“ fetele se arată prietenoase, iar bâeţaşii chiar cei ce n’au poate decât 13-14 ani ne cer tutun. Iată şi femei ce trec prin piaţă pentru cumpărăturile zilei. Dacă peste tot locul n’ar fi presărate ruine, impresia ar fi că ne aflăm intr’un oraş prin care n'a trecut războiul. Viaţa cea de toate zilele îşi urmează cursul nestingherită de nimic, cu bucuriile şi cu lipsurile ei ca oriunde. La gazda unde ne-am încropit cantonamentul câteva ore, aflăm că nu de mult au trecut pe aici nişte roşiori români. Erau cei pe care îi căutam. De la fereastra care da spre mare ce-şi frământa până departe apele privirile căutau să descifreze în largul ce se topea în infinit, silueta sau măcar fumul vreunui vapor. In pustiul de apă şi cer, nu zburau decât pescăruşii neastâmpăraţi ori, alături de ţărm, sveltele rândunele. Acum e cald, e frumos şi primăvara a înflorit liliecii — lângă zidurile rumegate de schijele bombelor. Din drum pătrunde până în cămăruţa noastră sgomotul unei motociclete, care aleargă vijelios spre stânga. Conducătorul e un roşior. Ne dăm seama că nu poate fi decât unul din bravii ostaşi ai regimentului colonel Dămăceanu, unitatea care din luna Ianuarie, a avut între alte misiuni şi pe aceea de a respinge trupele sovietice, debarcate la Feodosia şi de a astupa gâtul peninsulei Kerci. Atacul a început atunci în dimineaţa de 15 Ianuarie. Iureşul roşiorilor se deslănţue cu o violenţă extraordinară, încât divizionul operativ al regimentului izbuteşte să înainteze până aproape de km. de Wladislawowka. Inamicul, care transformase satul într’o adevărată fortăreaţă ,opune o puternică rezistenţă. Asupra ostaşilor noştri, care aveau de întâmpinat gerul puternic şi vântul de ghiaţă, se deslănţue un adevărat potop de proectile, de toate calibrele. Armele automate, puştile mitraliere şi artileria duşmană sunt puse în funcţiune, ca intr’o răbufnire de apocalism ce hate sinistru în văzduhul îngheţat. Divizionul operativ al regimentului Dămăceanu rămâne neclintit până când sarcina i se mai uşurează întrucâtva de un tren blindat german care începuse să acţioneze pe calea feartă Islam Terek-Seit Assan. Pus într-o situaţie disperată, inamicul Încearcă să cadă în spatele regimentului Gorj, căutând să-l infiltreze prin intervalul dintre acest regiment şi regimentul Colonel Dămăceanu. Contraatacul duşman se porneşte la stânga regimentului Colonel Dămăceanu cu 12 care de luptă. Tunarii noştri nu stau însă mult pe gândrui, îşi pun piesele în bătaie şi trag împotriva monştrilor de oţel, din care abia câţiva pot scăpa prin fugă. Merită a fi relevat frumosul act de vitejie al sergentului Ciucanu Gh. care, trăgându-şi tunul în prima linie, a fost surprins de trei ruşi. Ca să facă piesele de neîntrebuinţat, sergentul Ciucanu a scos închizătorul pe care voia să-l arunce. Atunci a fost atacat de cei trei ruși cari s’au năpustit asupra lui. Bravul sergent s’a luptat cu ei, a izbutit să-i pună pe fugă, apoi trăgându-și tunul la linia I-a a deschis foc spre cele 12 tancuri bolșevice. Proectilele lui au nimerit în plin patru care de luptă, de tonaj mare, au fost distruse de bravul sergent. Pentru eroismul ce a dovedit i s’a acordat Virtutea Militară. A doua zi inamicul atacă stânga regimentului Colonel Dămăceanu şi dreapta regimentului Gorj. Regimentul Dămăceanu, rămas pe poziţie contra-atacă flancul stâng al inamicului cu un batalion, a cărui acţiune este susţinută de tragerile extrem de eficace ale artileriei noastre. In timp ce, de aici ,inamicul este respins cu pierderi grave, la dreapta, cu mult în urmă o divizie germană întâmpină rezistenţă deosebit de crâncenă. Lovit cu putere de bravii noştri roşiori, inamicul încearcă noi atacuri, cu pierderi destul de mari. In ziua de 19 ianuarie, regimentul de roşiori al Colonelului Dămăceanu primeşte o nouă misiune tot atât de grea: paza litoralului la est de Genisek. In aceiaşi zi Feodosia căzuse, capul de pod complect nimicit, iar gâtul peninsulei Kerci definitiv închis. Acum roşiorii sunt chemaţi din IV ' pe câmpul de hăţ?’’T- r-e î*--- care ir' ----- r-. . • -- rr’5 a mărit un voal uşor de ceaţă, zumzetul unor avioane vesteşte că misiunea lor e in plină desfăşurare. Undeva, in sectorul de Nord al liniei pe care s’au fortificat hoardele roşii, efectul bombardamentului executat în după amiaza acestei zile a fost extraordinar. In acelaş timp dealungul întregului front toate pregătirile pentru marea bătălie ce va avea să înceapă au fost puse la punct. Se aşteaptă numai ordinul de atac. ROŞIORII ROMÂNI PĂTRUND IN SPATELE LINIILOR RUSEŞTI Pentru apărarea peninsulei Kerci, ruşii au masat forţe extraordinare începând de la o linie ce duce de la Dai Komis, prin Parpaci către Nord, la coasta mării de Azov şi până la pintenii din vârful peninsulei unde se află oraşul Kerci şi portul său militar Komis Bumm. In plus au tăiat şanţurianticar, puternic fortificate, câmpurile le-au împănat cu obstacole de fier contra tancurilor, iar poziţiile naturale au fost transformate în întărituri prevăzute cu tunuri de toate calibrele şi cu o adevărată risipă de arme automate Pentru apărarea peninsulei n au lipsita nici cazematele şi nici terenurile minate Pe mari întinderi ÎNCEPE ATACUL SDROBIREA REZISTENŢELOR BOLŞEVICE începutul după amiezii pare mai liniştit. Deocamdată aviaţia şi-a îndeplinit misiunea. Ici, colo, mai turte câte o mitralieră sau răbufnește vre’un brandt, ori piesele de artilerie. Vântul care suflă dinspre sud aduce cu el boarea mării ce îmbie cu o răcoare plăcută şi văzduhul și covorul verde al câmpului ce se intinde până unde ochiul abia poate cuprinde. Spre bolta al cărei albastru e peticit din loc in loc cu tulbureala norilor, ciocârliile işi înalţă, semeţe cântecul lor, de parcă ar voi să se ia la întrecere cu prigoriile cari cobesc a ploaie. Mai sunt doar câteva minute până să se producă lovitura „colo.-anului de foc"", v-Clipele trec greu, atât de greu Încât par ore nesfârşit de lungi. Însfârşit în liniile noastre şi cele germane se resimte o uşurare care destinde sufletele încordate în aşteptarea deslănţuirii iureşului către poziţiile inamice. Ordinul de atac a sosit. Toată lumea e gata. De la un capăt la celălalt al sectorului domneşte un entuziasm rar întâlnit, pe care condeiul nostru reportericesc n’ar putea să-l redea întocmai. Cu moralul ridicat şi siguri că victoria va fi de partea lor, ostaşii se avântă în luptă. Isbitura o dau în istm trupele germane. Lovit cu violenţă Inamicul intră in panică şi curând în răjidurile lui se produce o debandadă nemaipomenită Totuşi forţele sovietice îşi revin şi reacţionează disperate din poziţiile fortificate in spatele unui mare şanţ anticar. Imtr’o parte şi alta cade o adevărată grindină de proectile. Ruşii trag neîntrerupt cu tot armamentul de care dispun, dar nu isbutesc să oprească puternicele formaţii germane care işi continuă atacul. De la Parpaci şi până la ţărmul Mării Negre, frontul sovietic e spart. Victoria trupelor germanoromâne este acum asigurată. Prin spărtura făcută pătrunde acum o brigadă rapidă sub conducerea col. von Grodeck, brigadă formată din unităţi blindate germane, două regimente de roşiori purtate şi un grup de recunoaştere Misiunea acestei brigăzi este de a ajunge cât mai curând în regiunea Kerci, pentru ca ocupând înălţimile de acolo să ţină sub foc atât oraşul cât şi portul, cât şi drumurile ce duc spre coastă. Aceasta spre a tăia definitiv orice posibilitate de retragere a trupelor sovietice, care urmau să fugă in Caucaz. Neţinând cont de nici unul din obstacolele întâlnite croindu-şi drum chiar prin perdeaua de foc inamică ostaşii col. Dămăceanu, continuă să străpungă dispozitivul sovietic ca o săgeată de foc. Lasă Seidjent-ul în urmă, trec spre Sud de Sahlar, apoi ţinând coasta mării ajung la Kipceak, adică la aproximativ 40—50 km. în spatele liniilor inamice. Deşi vremea se înrăutăţeşte, ploaia transformând drumurile în adevărate mocirle, totuşi vijelioşii roşiori îşi continuă înaintarea. Din poziţiile ce işi aveau organizate, sovieticii caută să reziste cu orice preţ pentru a putea apăra Saramimul, punct important ce duc Străpungerea unui front atât de puternic organizat nu se putea face decât printr’o lovitură concentrată a aşa zisului „ciocan de foc“ care în sectorul Parpaci a fost constituit dintr’o divizie germană blindată, înainte însă de a se începe atacul fortificaţiilor şi forţelor inamice, de aci, aviaţia cu o pregătire şi o execuţie formidabilă şi-a deslănţuit acţiunea care a produs o panică de nedescris în rândurile inamice. Pe cerul, de pe care razele soarelui destrămaseră, ca Pe nişte bucăţi alburii de vată, nourii ce se îngrămădiseră ici, colo, şi-au făcut apariţia sute de avioane al căror şuerat asurzitor se împletea haotic cu bubuiturile bombelor ce curgeau neîntrerupt peste poziţiile sovietice. Cerul şi pământul, prinse în- tr'un hăuit, îngrozitor, vuiesc până departe la zeci de kilometri. Inamicul, fortificat dincolo de şanţul anti-car, răspunde cu violenţă. Avioanele aliate sunt iară stăpâne pe văzduhul peninsulei Kerci. Acţiunea lor continuă cu mare îndârjire reducând la tăcere gurile de foc ale duşmanului. Acest formidabil atac al aviaţiei continuă neîntrerupt. Deslănţuirea de fier şi foc, care seceră rândurile inamice, pare că nu mai are sfârşit. Pământul răscolit de puterea bombelor se cutremură. Iată o cazemată, încă una, multe de tot, zeci de maşini şi tunuri, cari îşi trimit frânturile in aer. Dinspre linia inamică vin însper noi zeci de cai înebuniţi de groaza prin care au trecut. Deşi acum sunt departe de prăpădul pe care l-au lăsat cu mult în urmă, totuşi ei îşi continuă goana peste câmpie, cu nările ridicate în vânt şi sforăind ce spaimă. In faţa noastră, pe intăriturile duşmane, bombele continuă să verse potop de foc ucigător Totuşi inamicul continuă să re- comandă toate drumurile ce acţioneze cu aceeaş violenţă ca şi spre Kerci, la început. • (Va urma) I D. Gheorghe Brătianu ales membru al Academiei Române Academia Română, întrunită în sesiune generală, a ales, în şedinţa de la 28 Mai curent, pe d. Gheorghe I. I. Brătianu, membru activ la secţiunea istorică, în locul devenit vacant prin încetarea din viaţă a profesorului Nicolae Iorga. ❖ Alegerea făcută de Academia Română este cinstirea unei munci permanente pe care d. Gheorghe I. Brătianu a depus-o în domeniul atât de vast al istoriei neamului nostru. Serioasa documentare de cercetător în domeniul drepturilor poporului român, fixase demult d-lui Gh. Brătianu un loc de seamă printre istoricii noştri, loc pe care cel mai înalt for cultural al României îl confirmă ca un omagiu adus unor incontestabile merite. D. Gheorghe Brătianu, fiul unuia dintre făuritorii Istoriei României moderne, are de aci înainte încă o obligaţie morală în plus , să continue tradiţia de râvnă în apărarea drepturilor unităţii noastre naţionale, a marelui său predecesor de la Academie Participarea României la festivalul organizat in onoarea ostaşilor răniţi din spitalele din Viena In ziua de 4 iunie a. c. va avea loc la Viena, în cadrul concertului Haus un festival organizat în onoarea ostaşilor răniţi din ţările Axei, aflaţi sub îngrijire specială la Viena. Festivalul va avea loc în prezenţa Reichsstaatshalterilor Bohle şi Baldur von Schirach, precum şi a oficialităţilor şi Corpului Consular. Această serbare va prilejui o adevărată întrecere artistică între statele Axei, cunoscând că Germania va avea o oră din program, celelalte state câte un sfert de oră ,iar România o jumătate de oră, întregul spectacol va fi filmat şi transmis la posturile de Radio germane Secţia pentru afacerile externe a partidului naţional-socialist a invitat ţara noastră, prin legaţia României din Berlin, să participe la festival cu un program care să cuprindă muzică şi dansuri naţionale. In acest scop s-a alcătuit un program popular menit să fie la înălţimea cinstei venită dela Berlin. Echipa românească va pleca din Bucureşti Duminică 31 Mai a. c. după amiază, prin Lemberg şi Breslau, fiind compusă din orchestra completă a lui Grigoraş Dinicu şi din cunoscutul grup de căluşari din comuna Pădureţi-Argeş. D-na Rodica Bujor va completa ansamblul grupului de jocuri şi cântece româneşti. De asemenea, va mai face parte din grupul românesc şi d. Ion Dacian, cu arii naţionale şi patriotice în legătură cu războiul. La Viena, programul românesc va fi completat cu concursul d-nei Valentina Tassian Creţoiu şi al d-lor Şerban Tassian şi Dinu Bădescu, aflaţi, după cum se ştie angajaţi la Opera de Stat din Viena. După alcătuirea programului se vede limpede că s-a urmărit reprezentarea noastră la Viena, atât cu muzica populară cât şi cu cea cultă, pe temă populară şi prezentarea dansului de vigoare al Căluşarilor. De la Viena, grupul român, sub conducerea d-lui director Valeriu Măgureanu din ministerul propagandei, va trece prin Bratislava unde va da, în ziua de 6 iunie a.c., un spectacol de jocuri şi cântece româneşti în cadrul Asociaţiei de prietenie româno-slovacă. Călătoria acestui grup la Viena şi Bratislava constitue un nou prilej de a arăta străinătăţii marele noastre comori artistice, , aducând vitejilor răniţi o undă de mângâere şi bucurie sufletească, precum şi o meritată recunoştinţă pentru sacrificiile lor. MINISTERUL ECONOMIEI NAŢIONALE DIRECŢIUNEA PERSONALULUI, SECRETARIATULUI ŞI ADIŢIEI GS/MC. — 29. V. 1942. TABEL de posturile vacante în serviciul central şi exterior al Ministerului Economiei Naţionale, cari potrivit dispoziţiunilor art. 61 din Codul Funcţionarilor Publici, urmează a fi ocupate. SERVICIUL CENTRAL INSTITUTUL NATIONAL AL COOPERAȚIEI 1 post de Inginer agronom inspector general. 1 post de Inginer agronom inspector d. I. 2 posturi de Inginer agronom şef. 1 post de Inspector general d. I 4 posturi de Subinspector cu 1 gradaţie 2 posturi de Şef de birou fără gradaţie. DIRECŢIA ACORDURILOR 1 post de Consilier Economie fără gradaţie 2 posturi de Referent titular fără gradaţie. 1 post de Subşef de birou cu 1 gradaţie. OFICIUL DE STUDII 2 posturi de Referent şef cu 1 gradaţie. 1 pot de Referent cu 1 gradaţie.1 post de Stenodactilografă translatoare 1 post de Dactilografă fără gradaţie. DIRECŢIUNEA REGLEMENTARII IMPORTULUI 1 post de Şef de birou cu 1 gradaţie. 3 posturi de Dactilografă fără gradaţie. DIRECŢIUNEA ÎNCURAJĂRII EXPORTULUI 2 posturi de Şef de birou cu 1 gradaţie. DIRECŢIUNEA PETROLULUI ŞI A CELORLALTE EXPLOATĂRI MINIERE 1 post de şef de serviciu cu 2 gradaţii. 2 posturi de şef de birou cu 1 gradaţie. * 3 posturi de Dactilografă fără gradaţie. DIRECŢIUNEA MATERIILOR PRIME 1 post de şef de birou cu 1 gradaţie. DIRECŢIUNEA ENERGIEI 1 post de şef de serviciu fără gradaţie. 2 posturi de impiegat fără gradaţie. DIRECŢIUNEA REDEVENŢELOR ŞI IMPOZITELOR MINIERE 1 post de şef de serviciu fără gradaţie. 2 posturi de şef de birou fără gradaţie. 1 post de impiegat cu 2 gradaţii. DIRECŢIUNEA CREDITULUI 1 post de referent titular. 1 post de referent stagiar. 1 post de şef de birou fără gradaţie. 3 posturi de impiegat fără gradaţie. DIRECŢIUNEA CONTABILITĂŢII 2 posturi de şef de serviciu cu 1 gradaţie. 1 post de dactilografă cu 2 gradaţii. SERVICIUL CONTENCIOS 2 posturi de şef de serviciu cu 1 gradaţie. 3 posturi de impiegat cu 2 gradaţii. DIRECŢIUNEA PERSONALULUI SECRETARIATULUI ŞI ADMINISTRAŢIEI 1 post de subdirector cu 1 gradaţie. 2 posturi de şef de birou cu 1 gradaţie. 5 posturi de impiegat fără gradaţie. 2 posturi de dactilografe fără gradaţii. 1 post de telefonist princ. d. II. 1 post de telefonist şef cl. II. 2 posturi de şoferi dl III. 1 post de meseriaş d. II. 10 posturi de oameni de serviciu d. II. 6 posturi de oameni de serviciu dl. IV. SERVICIUL EXTERIOR DIRECŢIUNEA ORGANIZAŢIILOR PROFESIONALE ALE COMERŢULUI ŞI INDUSTRIEI 1 post de inspector general cu 1 gradaţie. 2 posturi de inspector fără gradaţie. DIRECŢIUNEA PETROLULUI ŞI A CELORLALTE EXPLOATĂRI MINIERE 1 post paşnic de carieră cl. IV. 6 posturi de oameni de serviciu cl. V. DIRECŢIUNEA MASURILOR, GREUTĂŢILOR ŞI METALELOR PREŢIOASE 1 post de verificator princ. cu 1 gradaţie. 15 posturi de verificatori fără gradaţie. 11 posturi tip stagiar. I post de daţie. II posturi du cl. VI. Directorul de agent administra verificator ou 1 grade oameni de servi-Personalului, Indescifrabil Şeful Serviciului Personalului, Gh. Soigan 7678 SOLUŢIA STANEX Lipeşte cu plumb înlocuind cositorul De vânzare IN DETAIL Fierăria: GH. I. CÂRNARU Str. Carol 88 Desfacere: C. BALUȚĂ, Selari 2 Telefon 3.37.50 ___________________ 2500 IM »♦♦«_♦♦♦♦♦♦ GiuattM Trebue să emite în orice gospodărie! Gospodinele pricepute eprecistă de ani de zile această metodă de conserpentru că ele știu cât de bine se pot păstra ouăle GARANTOl ce e important: ouăle pot^\ se oricând fără vr’un în- « ient, iar altele puse la loc I ! Sursa de procurare indică: KURT ERICH BINDER Sibiu, Str. Elisabeta No. 14 m ttttttttttttttHttH Maistru specialist în construcţia periilor de sârmă CAUTĂ Mare întreprindere, prin Ing. Burghelea, Strada Doctor Felix Nr. 15 bis. _____ 26»•»♦♦♦♦♦ M M ♦♦+ + ♦♦♦♦♦♦» IMPOTENŢA se combate cu produsul Hormonal „C R A SS A“ masculin şi femenin după formula DR. LAHUSEN Contra ramburs expertiază Farmacia TEODOSIU”, Bucureşti, Str. Sfinţii Apostoli 37. Cutia mică 365 lei. Cutia mare 679 lei. Broşura gratuită expediază la cerere Laboratorul IFAR S.A.R. Serviciul Ştiinţific B. Bucureşti, Şoseaua Giurgiului — Progresul Nr. 24. 25 RADU esteneste viaţa CALEA VICTORIEI, 81 Lei 287 Stamba ^ TM. !•» „ 422 Sifon 70 „ 556 Sifon „ 622 Sifon „ 857 Sifon „ 963 Sifon „ 1056 Sifon „ 1483 Sifon „ 1691 Sifon „ 385 Crepon „ 456 Mătase „ 522 Mătase vs? 544 Mătase voai cm, lat 80 cm, lat cal, I 90 cm. lat cal. I 140 cm, lat cal. I ISO cm, !a! cal. I 180 cm, lat cal. I 240 cm. lat cal. I 220 cm. lat I Superior úrimat rochii 565 Mătase „lingerie 650 Mătase Santung 695 Mătase ^ 698 Mătase CS« 708 Mătase ’X”* 1263 Mătase plăpumî 180 cm. lat 585 Stofă dV°Z 1° 737 Stofă 771 Stofă 932 Stofă 620 Poplin 651 Poplin 1300 Cămăși 937 Poșete 1886 Centuri lat. de lână 90 cm. lat fantezie pt. rochi Celular pt. cămăşi bărbăteşti pt. cămăşi bărbăteşti bârb. p. vară pt.doamne de elastea Idit Comercianţii de la ţară şi Ţăranii găsesc : PÅNZARIE Stofe p. Doamne şi Bărbaţi Mătăsuri Juni şi Imprimate Lingerie Doamne şi Bărbaţi Ciorăpărie Doamne şi Bărbaţi IN DEPOZITUL NOSTRU »» II II •I »» » II II II II II Urmăriţi i» fiecare Duminică aventurile lui Miss Gladys Gladys are la fereastră O muşcată intr’o glastră Şi aşteaptă s’o’ncălzească Soarele ca sâ’nsorească Muşcata lui Miss Gladys ia muşcata’n casă Tristă o pune pe masă Lângă pantoforii el Ce lucesc plini de scântei Şi, lumina lor de soare A trezit mica la floare Crema Gladys minunată An viat mica maşcata Vrei pantofii , mult să ţie ? la Gladys la prăvălie Dă mai mult un leu, chiar doi Decât să iei ghete noi Dar deşi e primăvară Plouă tot mereu afară, Soarele nu străluceşte Şi muşcata se-ofileşte