Universul - Provincie, iunie 1942 (Anul 59, nr. 146-175)

1942-06-01 / nr. 146

mic al 59-lea Ni*. 146 Luni 1 Iunie 1942 SOLEMNITATEA DE LA ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE (Urmare din pag. l-a) care poartă, prin vrednicia şi răs­punderea lor, cumpăna onoarei şi ordinei noastre morale. Nicăeri mai mult decât la înal­ta Curte d­e Casaţie, această cin­stire nu poate să fie mai legitim făcută, fiindcă dvs., domnule prim preşedinte, dvs. domnilor preşedinţi, dvs. înalţi magistraţi sunteţi nu numai simbolul cel mai înalt al spiritului de drep­tate, ci dvs., în guvernarea Ma­reşalului Antonescu, reprezentaţi o adevărată frunte de onoare, de linişte şi de dreptate, pe care aţi ştiut s’o ridicaţi cu sobrietate dar cu mândrie, rezemând misiunea naţională a Mareşalului în cea­iuri de încercări grele. La opera dvs. de păstrare ne­şovăitoare a spiritului de drep­tate, la întărirea simţului de cre­dinţă în drepturi şi în onoarea dreptăţii, dvs., domnilor magis­traţi, prin Comisiile de anchetă şi prin Comisiile de judecată aţi făciut să se realizeze în neamul nostru cercetarea moralizatoare a trecutului, fără convulsiuni ne­folositoare, care nu trebuiau să se adauge pierderii graniţelor noastre sfinte. Dvs. aţi arătat că Justiţia, a­­lături de guvernul Mareşalului Antonescu, dă neamului această lecţie şi Istoriei noastre acest în­văţământ, că într’un ceas greu noi găsim totuşi în puterea de a ne îndrepta şi forţa de a şterge petele trecutului. Această operă naţională a dvs., sunt sigur, va rămâne nu numai in paginile justiţiei româneşti, iar în paginile Istoriei noastre desrobitoare. Pentru că desrobi­­rea unor pământuri şi unitatea lor, dreptatea şi puterea de în­făptuire a unui Neam nu stau numai în credinţa şi în puterea cu care sângele ostaşilor se var­să, ci în seninătatea şi în fapta aspră cu care un Neam ştie în orice ceas să-şi răscumpere gre­şelile şi să-şi îndrepte paşii prin forţa morală a crezului său. Dvs. domnilor înalţi magis­traţi, lăsaţi Istoriei acest exem­plu. Am convingerea nezdruncinată că mai ales atunci când împre­jurările internaţionale ne vor în­gădui să ducem mai departe o­­pera naţională de aşezare a aces­tui neam pe temeiuri noui, prin reforme care sa aşeze societatea românească şi ordinea ei juridică Pe baze definitive, dvs. vă veţi asocia deasemeni la opera de re­clădire naţională şi Magistratura Va fi atunci, ca şi azi, un instru­ment naţional de adevărată re- Inoire. Fiindcă o ţară car­e nu ştie să facă din simţimântul de drep­tate o funcţiune naţională şi care nu ştie s’o ridice la valoarea simbolică a unui crez, nu poate să-şi stăpânească destinul şi să-şi asigure Împlinirea dreptu­rilor. Şi in aceste ceasuri, când nea­mul nostru duce o luptă grea şi aspră, exemplul dvs. de credinţă şi de slujire a dreptăţii este o lecţie pentru neamul întreg. De aceea domnule prim-preşe­­dinte, este pentru mine nu nu­mai o mare satisfacţie de a pu­tea distribui în numele M. S. Regelui şi al Mareşalului Anto­nescu ordinele care v-a­u fost conferite, este mai presus de ori­ce pentru mine, o mare onoare să, pot rosti crezul neamului în­treg în dreptatea noastră, aici în Casa Dreptăţii, crezul neamului întreg în dreptate în faţa slujito­rilor dreptăţii. Vă rog, domnule prim-preşe­­dinte să vedeţi în aceste însem­ne nu o formalitate convenţio­nală sau tradiţională ci o chemare pe care Mareşalul Antonescu, prin mine o adresează justiţiei, ca şi de acum înainte să-şi ur­meze marele ei destin naţional cu aceiaşi mândrie, cu aceeaşi vrednicie cu toată forţa exem­plului de care neamul nostru are nevoe. Sunt mândru, d-le prim pre­şedinte, ca dvs. să vă înmânez întâi ordinul M. S. Regelui; el se cuvine şi marelui rost al dvs. şi cinstirei meritelor personale, pe care de atâta vreme le-aţi pus în serviciul Ţării. Dvs. sunteţi un mare exemplu de ceea ce trebue să împlinească magistratul şi faţă de el însuşi şi faţă de Ţară. De aceia luaţi acest însemn ca o mărturie a stimei Guvernului pentru dvs. personal cu încredinţarea că nu este o formalitate convenţională care vi se face ci o recunoaştere publică pentru toată Magistra­tura, a rolului şi însuşirilor dvs. Sunt fericit deasemenea să pot da eminenţilor preşedinţi ai înal­tei Curţi de Casaţie , care cins­Răspunzând cuvintelor rostite de d. profesor Mihai Antonescu, d. D. G. Lupu, primul preşedinte al înaltei Curţi de Casaţie şi Ju­stiţie, în numele d-sale şi al tu­turor membrilor înaltului for ju­decătoresc, a spus­­următoarele: Domnule Preşedinte al Consiliului, In primul rând mulţumirea mea se adresează M. S. Regelui, care a binevoit să onoreze acea­stă înaltă instituţie. In al doilea rând, Domnule Preşedinte, gândul nostru se a­­dresează dvs., în calitatea dvs. de Preşedinte de Consiliu şi de Cancelar al Ordinelor, care aţi binevoit să faceţi aceste propu­neri M. S. Regelui, propuneri pe care M. S. Regele a binevoit să le admită. Domnule Preşedinte, această înaltă Curte, în cursul lungei sale existenţe, — şi dvs ştiţi că anul acesta înalta Curte de Ca­saţie a împlinit 80 ani de exis­tenţă — s’a bucurat totdeauna de atenţie din partea Capului Statului, care i-a acordat dis­­tincţiuni cu prilejul zilelor de 10 Mai şi altor sărbători naţionale. Astăzi, s’a făcut o decorare care nu seamănă cu celelalte. S’a decorat înalta Curte de Casaţie într’o proporţie, care nu seamănă cu cele din trecut; s’a decorat înalta Curte de Casaţie în întregul ei. Ca judecători. Domnule Preşe­dinte, obişnuiţi să examinăm faptele, să le interpretăm, am făcut acest lucru şi am ajuns la convingerea că dvs., prin acea­sta, aţi trecut peste capetele noa­stre şi aţi vizat ideia care vă este atât de scumpă, ideea de justiţie, căreia aţi voit să-i adu­ceţi un mare omagiu. Domnule Preşedinte, că acea­sta este concluzia cea adevărată, o arată faptul, următor. Fiindcă suntem în materie de justiţie, întrebuinţez şi un ar­gument — cum spunem noi — din lucrările premergătoare. Am avut cinstea, Domnule Pre­şedinte, să colaborez cu dvs, în timpul când deţineaţi portofoliul Justiţiei şi atunci m-am putut convinge de sentimentul perma­nent şi înalt pe care-l purtaţi în fiecare ceas şi în fiecare secundă ideii de justiţie. Aceasta mă face să am con­vingerea desăvârşită că gândul dvs a fost de a aduce un oma­giu ideii de justiţie însăşi. Domnule Preşedinte, înalta­tesc cu vrednicia, cu trecutul şi cu meritele lor Statul şi Magis­tratura, însemnele ce le-au fost conferite de M. S. Regele. Rog pe d. preşedinte Cihodaru, pe d. Mosgos, pe d. Macri şi pe d. Luciliu Ştefănescu să pri­mească aceste însemne. Deasemeni pe d. procuror ge­neral Coman Negoescu, emi­nentul magistrat, căruia găsesc din nou prilejul să-i exprim toată stima mea pentru marile lui calităţi şi recunoştinţa noa­stră pentru înţelegerea pe care a dovedit-o în toate împrejură­rile. D-le prim preşedinte, socotesc că în această cinstire mi-am îm­plinit o datorie şi vă rog pe dvs. să distribuim tuturor d-lor con­silieri ai înaltei Curţi de Casa­ţie, Decretele prin care M. S. Regele cinsteşte meritele fiecă­ruia, conferind ordine noui­ sau înaintări în ordine obţinute an­terior. Curte de Casaţie în compunerea ei numără judecători cu o ve­chime îndelungată, unii din noi — cei mai puţini — avem 25 ani, alţii 30, 35 sau chiar 40 ani ve­chime. Munca lor de toată viaţa a fost închinată dreptăţii şi după o muncă întreagă de atâţia ani în­chinată dreptăţii, azi ideea de dreptate face parte din fiecare din noi şi de aceia. Domnule Pre­şedinte, pentru orice omagiu a­­dus Justiţiei noi suntem cei care ne simţim în drept să vă mul­ţumim. Vă mulţumim. Domnule Preşe­dinte, pentru vizita ce aţi bine­voit a ne face şi vă rugăm să prezentaţi din partea noastră Domnului Mareşal Antonescu o­­magiile noastre şi asigurarea că vom participa cu vie emoţie la toată strădania D-sale pentru realizarea complectă a idealului nostru naţional. * Domnul vice-preşedinte all consiliului de miniştri, profesor Mihai Antonescu, a înmânat apoi decretele prin care M. S. Regele a cinstit pe membrii înaltei Curţi de Casaţie. Această solemnitate s’a desfă­şurat în sala de Consiliu a supre­mului for judecătoresc. După ce solemnitatea a luat sfârşit, d. vice-preşedinte all con­­siliului, a făcut o vizită d-lui Vasile Petrescu, primul preşe­dinte al Curţii de Apel, în cabi­netul său de lucru, cât şi d-lui Em. Gh. Vântu, primul preşedin­te al tribunalului Ilfov, apoi d-lui decan al baroului avocaţilor, Dem. Grozdea. După aceea, d. prim-ministru a vizitat nouile instalări ale Ca­sei de Pensii şi ale Baroului, unde a fost primit de toţi cu multă căldură. D. vice-preşedinte al consiliu­lui, semnând Cartea de aur a baroului a scris următoarele: „Baroului în care mi-am în­ceput viaţa de credinţă în Drept şi în Dreptate mândria mea de a-i aparţine şi încrederea în răspunderea şi misiunea naţio­nală a avocaţilor“. La plecare, d. profesor Mihai Antonescu, vice -­preşedintele consiliului de miniştri, par­curgând din nou până la eşire, Sala Paşilor Pierduţi, a fost o­­biectul unor călduroase mani­festaţii din partea tuturor celor pe care i-a întâlnit în drum. La orele 5 jum., d. prof. Mihai Antonescu a părăsit Palatul Jus­tiţiei. CUVÂNTAREA D-LUI D. GH. LUPU, PRIM-PREŞEDINTE AL ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE Vizita d-lui primar Ph. W. Jung in Capitală D. Ph. W. Jung, primarul Vie­­nei şi însoţitorii săi au vizitat in cursul dimineţii de Vineri dife­rite Instituţiuni din Capitală, in­­teresândiu-se în­deaproape de viaţa oraşului nostru. La ora 12, d. Ph. W. Jung, în­soţit de d. int. g-nal C. Florescu, primarul general al Capitalei a făcut o vizită d-lui general D. Popescu, ministru de interne, iar la ora 12.30 a fost primit în au­dienţă de d. prim-ministru prof. Mihai Antonescu. La ora 13.30, d. prof. Al. Mar­­cu, ministru subsecretar de stat al propagandei naţionale, a oferit un dejun în cinstea oaspeţilor la restaurantul „Pescăruş“, din „Lu­na Bucureştilor”. Au luat parte la acest dejun — în afară de distinşii oaspeţi — următoarele personalităţi: d-nii: prof. Al. Marcu, ministru subsecretar de stat al propagan­dei; inte­g-ral C B Ionescu, pri­marul general al Capitalei; bairon von Mirbach; d. Alex. Bădăuţă, secretar general al minist. pro­pagandei; col. I. Ţăranu, col. V. Pascu, col. M. Cioroianu, dr. Eu­gen Andronescu, col. C. Ştefăne­scu, ajutori de primar general; N. D. Christ­escu, secretar g-ral al municipiului; A. Corbu; Z. Pâ­­cleşeanu; Eug. Cernătescu, dir. minist. propagandei; St. Tănăse­­scu, I. Udrişte, Al. Cieek şi ing. I. Constamitinescu, directori în pri­măria municipiiului Bucureşti. La ora 17.30, d. primar al Vie­­nei, însoţit de d. primar general al Capitalei, a vizitat mu­zeul de zoologie „Dr. Antipa“, admirând cu viu interes, în special colec­­ţiunile de păsări şi fauna Deltei Dunărei,­­ iar la ora 18.30 a a­­sistat la o reprezentaţie cu pro­­ecţie de filme documentare la minist, propagandei naţionale. ÎNCHIDEREA anului LA UNIVERSITATEA ARDELEANĂ (Urmare din pag. I) chestiuni de organizare sanitară, tratarea răniţilor şi reeducarea invalizilor. Şi toate aceste pro­bleme au fost biruite prin apti­tudini cari ne situează în rândul popoarelor cu cea mai vastă con­tribuţie dată medicinei. Aici va fi destul să amintim, că mai re­cent, un fost elev al facultăţii de medicină din Cluj, d. dr. Cornel Cărpinişanu, a fost invitat în chip special de către savantul italian Moredli de a demonstra la cel mai înalt institut ştiinţi­fic din Roma perfecţiunile aduse operaţiei pulmonare, perfecţiuni de o valoare universală in trata­mentul tuberculozei. Tot la loc de frunte trebue menţionată activitatea academiei comercia­le. Anul ei şcolar a fost bogat în studii economice, înfă­­ţişându-se cele mai diferite as­pecte din economia ardeleană şi tot atât de mulţumitor în rezul­tate a fost în ce priveşte pregă­tirea tineretului pe terenul prac­tic al comerţului şi iniţiativei e­­conomice. Iată pe scurt câteva trăsături caracteristice din activitatea a­­nului universitar care se închee. Deşi institutele noastre de ştiinţă se află în pribegie şi cu toate di­ficultăţile inerente ridicate de e­­­conomia de războiu, totuşi fa­cultăţile înscriu un bilanţ remar­cabil în toate privinţele şi am pu­tea susţine fără exagerare, că în comparaţie cu instituitele similare din bazinul dunărean, cele de la Cluj-Sibiu continuă să dea con­tribuţia cea mai valoroasă dife­ritelor discipline ştiinţifice. O do­vadă concludentă în această di­recţie o aduce numărul enorm de mare de invitaţii făcute corpului nostru didactic de către universi­tăţile streine. După universităţile germane, cea de la Cluj-Sibiu a primit cele mai multe solicitări din Europa, pentru a expune în faţa oamenilor de ştiinţă din străinătate diferitele descoperiri, cercetări şi perfecţionări de me­tode. I­­­V­M. ŞEDINŢA ACADEMIEI ROMÂNE COMUNICAREA D-LUI PROF. I. SIMIONESCU Academia Română a ţinut Vi­nerii şedinţă publică sub preşe­dinţia d-lui N. Vasilescu-Karpen. D. prof. I. Simionescu, preşe­dintele Academiei, a vorbit des­pre Gr. Cobălcescu, cu ocazia ce­lor 50 ani împliniţi de la moartea sa. Academia are datoria de a nu da uitării pionerii activităţii noa­stre ştiinţifice. Ei au muncit în condiţuni anevoioase, şi numai datorită voinţii lor îndârjite au biruit greutăţile, trăgând cele dintâi cărări transformate azi în drumuri largi. Cobălcescu a fost unul dintre aceştia. El e înteme­ietorul geologiei şi­ paleontologiei la noi şi al cercetărilor geogra­fice asupra ţării, îşi începe acti­vitatea la 1862 cu studiul Dealu­lui Repedea de lângă Iaşi, lărgin­­du-l asupra munţilor Carpaţi. Re­sortul sufletesc care-i menţine puterea ce muncă era înţelegerea şi dragostea pentru natură, ca şi adâncul patriotism sentiment sădit în sufletul­ său de profeso­rii pe care i-a avut la Academia Mihăileană, cu mai puţină ştiin­ţă, dar cu nemărginită însufleţi­re. Era bun, loial, plin de înflă­cărare, dar şi mândru, expresiu­­nea demnităţii omeneşti şi a res­pectului ce-l cerea faţă de mun­ca desinteresată dusă până la sacrificiul de sine. Pasionat pen­tru ştiinţa sa, a ştiut să insulte dragostea de muncă şi de natură elevilor săi din liceu : Brandza, E. Racoviţă, dr. Gr. Antipa ca şi studenţilor săi ajunşi oameni de ştiinţă reputaţi ca Sava Athana­­siu, Em. Teodorescu. Cu cât vom cinsti — încheie d. I. Simionescu —, pe cei dispăruţi, eroi în evo­luţia noastră culturală, cu atât va creşte încrederea ce nu trebue să slăbească din sufletul fiecă­ruia, nn valoarea şi tăria energiei noastre etnice. Pioasa noastră închinare în a­­mintirea muncii lor de îndrumă­tori să ne fie călăuza etică. Ei, printr’un adevărat eroism ne-au dat exemplu cât se poate înfăp­tui, când la mijloc e vorba de dragoste sinceră pentru ştiinţă, pusă în slujba întăririi şi a pro­gresării neamului, cu reală va­­loare de energie creatoare, când ecri’t'uniîe sun­ f-vn—­­'Ta. UNIVERSUL’ STRĂLUCITELE VICTORII ROMÂNO-GERMANE DIN PENINSULA KERCI In luptele purtate alătuiri de ca­marazii germani pentru cucerirea peninsulei Kerci, ostaşii noştri au «Sfârşit măreţe fapte de arme, cari au adăugat noui pagini­­ de glorie la istoria plină de _ atâtea vitejiii ale Neamului Românesc. Reporterii de război lt. Gheor­­ghiţescu Gh. şi serg. A. Cochintu (Radu Argeş), prezintă o serie de aspecte culese dealungu­­ liniilor de bătălie întinse de lângă Feodosia şi până la Camis Burnn, portul mi­litar al oraşului Kerci, în care a­­cum stă de strajă sentinela ro­mână LA FEODOSIA CU O ZI ÎNAINTE DE ATAC E a nu ştiu câta zi din luna. Mai. Pe front datele interesează atât de puţin ,încât timpul trece fără măsura calendarului, pentru unii mai uşor pentru alţii greu de tot. Şirul zilelor se uită, nu intere­sează dacă e Luni sau Vineri, dacă s’a sfârşit luna sau a început alta. Acum ştim că e Mai. Primăvara ne-o vesteşte parfumul de liliac, livezile albite de fluturii florilor şi de covoarelor verzi ce se întind din creastă in creastă, de jos, de la buza Mării Negre, până sus în ini­ma munţilor Jaila. In Stary-Crim, unde ne-au pe­trecut noaptea din cauza întune­ricului atât de prieten haitelor de partizani — nişte puşlamale flă­mânde şi desbracate, cari atacă hoţeşte la drumul mare, — dimi­neaţa bogată în soare ce ne porun­ceşte parcă să nu stăm locului. Cei aproape 25 km, până la Feodosia, sunt înghiţiţi pe repe­zeală de „Fordul" pa care Drăcea, şoferul nostru abia poate să-l în­­strunească la Intrarea în oraş. Decorul reaminteşte luptele de odinioară când, pe un ger de 35 grade ostaşii noştri au luptat cot la cot cu trupele germane pen­tru îndeplinirea aceleaşi misiuni: ocuparea Feodosiei, nimicirea ca­pului de pod sovietic şi închide­rea definitivă a gâtului peninsulei Kerci. Pretutindeni mine. In oraş şi în port acciaş armată ce pare că nu are odihnă. Trec coloane în jos, altele vin de a­­colo, împânzind văzduhul cu sgo­­motul maşinelor de toate mărimile şi toate formele. Curând, pe străzile ce păreau părăsite de lumea civilă apar ti­nere şi flăcăi, pe ale căror feţe primăvara a turnat lumini de voioşie. Trec gruprui zgomotoase pe lângă noi, unii rostind ca pen­tru ei dar destul de tare săi au­zim şi noi: rumanschi“ fetele se arată prietenoase, iar bâeţaşii chiar cei ce n’au poate decât 13-14 ani ne cer tutun. Iată şi femei ce trec prin piaţă pentru cumpărăturile zilei. Dacă peste tot locul n’ar fi presărate ruine, impresia ar fi că ne aflăm intr’un oraş prin care n'a trecut războiul. Viaţa cea de toate zilele îşi urmează cursul nestingherită de nimic, cu bucuriile şi cu lip­surile ei ca ori­unde. La gazda unde ne-am încropit cantonamentul câteva ore, aflăm că nu de mult au trecut pe­­ aici nişte roşiori români. Erau cei pe care îi căutam. De la fereastra care da spre mare ce-şi frământa până departe a­­pele privirile căutau să desci­freze în largul ce se topea în in­finit, silueta sau măcar fumul vreunui vapor. In pustiul de apă şi cer, nu zbu­rau decât pescăruşii neastâmpă­raţi ori, alături de ţărm, sveltele rândunele. Acum e cald, e frumos şi primă­vara a înflorit liliecii — lângă zi­durile rumegate de schijele bom­belor. Din drum pătrunde până în cămăruţa noastră sgomotul unei motociclete, care aleargă vijelios spre stânga. Conducătorul e un roşior. Ne dăm seama că nu poate fi decât unul din bravii ostaşi ai regimentului colonel Dămăceanu, unitatea care d­in luna Ianuarie, a avut între alte misiuni şi pe a­­ceea de a respinge trupele sovie­tice, debarcate la Feodosia şi de a astupa gâtul peninsulei Kerci. Atacul a început atunci în dimi­neaţa de 15 Ianuarie. Iureşul ro­şiorilor se deslănţue cu o violenţă extraordinară, încât divizionul o­­perativ al regimentului izbuteşte să înainteze până aproape de km. de Wladislawowka. Inamicul, care transformase satul într’o adevă­rată fortăreaţă ,opune o puternică rezisten­ţă. Asupra ostaşilor noştri, care aveau de întâmpinat gerul puter­nic şi vântul de ghiaţă, se des­­lănţue un adevărat potop de proectile, de toate calibrele. Ar­mele automate, puştile mitraliere şi artileria duşmană sunt puse în funcţiune, ca intr’o răbufnire de apocalism ce hate sinistru în văz­duhul îngheţat. Divizionul operativ al regimen­tului Dămăceanu rămâne neclin­tit până când sarcina i se mai u­­şurează întrucâtva de un tren blindat german care începuse să acţioneze pe calea feartă Islam Terek-Seit Assan. Pus într-o situaţie disperată, inamicul Încearcă să cadă în spa­tele regimentului Gorj, căutând să-l infiltreze prin intervalul din­tre acest regiment şi regimentul Colonel Dămăceanu. Contra­atacul duşman se porneşte la stânga re­gimentului Colonel Dămăceanu cu 12 care de luptă. Tunarii noştri nu stau însă mult pe gândrui, îşi pun piesele în bătaie şi trag îm­potriva monştrilor de oţel, din care abia câţiva pot scăpa prin fugă. Merită a fi relevat frumosul act de vitejie al sergentului Ciucanu Gh. care, trăgându-şi tunul în prima linie, a fost surprins de trei ruşi. Ca să facă piesele de neîntre­­buinţat, sergentul Ciucanu a scos închizătorul pe care voia să-l a­­runce. Atunci a fost atacat de cei trei ruși cari s’au năpustit asupra lui. Bravul sergent s’a luptat cu ei, a izbutit să-i pună pe fugă, apoi trăgându-și tunul la linia I-a a deschis foc spre cele 12 tancuri bolșevice. Proectilele lui au ni­merit în plin patru care de luptă, de tonaj mare, au fost distruse de bravul sergent. Pentru eroismul ce a dovedit i s’a acordat Virtutea Militară. A doua zi inamicul atacă stânga regimentului Colonel Dămăceanu şi dreapta regimentului Gorj. Re­gimentul Dămăceanu, rămas pe po­ziţie contra-atacă flancul stâng al inamicului cu un batalion, a că­rui acţiune este susţinută de tra­gerile extrem de eficace ale arti­leriei noastre. In timp ce, de aici ,inamicul este respins cu pierderi grave, la dreapta, cu mult în urmă o divizie germană întâmpină rezistenţă deo­sebit de crâncenă. Lovit cu putere de bravii noş­tri roşiori, inamicul încearcă noi atacuri, cu pierderi destul de mari. In ziua de 19 ianuarie, regimen­tul de roşiori al Colonelului Dă­măceanu primeşte o nouă misiune tot atât de grea: paza litoralului la est de Genisek. In aceiaşi zi Feodosia căzuse, capul de pod complect nimicit, iar gâtul peninsulei Kerci defini­tiv închis. Acum roşiorii sunt chemaţi din IV ' pe câmpul de hăţ?’’­T- r-e î*--- care ir' ----- r-. . • -- rr’5 a mărit un voal uşor de ceaţă, zum­zetul unor avioane vesteşte că mi­siunea lor e in plină desfăşurare. Undeva, in sectorul de Nord al li­niei pe care s’au fortificat hoar­dele roşii, efectul bombardamen­tului executat în după amiaza a­­cestei zile a fost extraordinar. In acelaş timp dealungul între­gului front toate pregătirile pen­­tru marea bătălie ce va avea să în­ceapă au fost puse la punct. Se aşteaptă numai ordinul de atac. ROŞIORII ROMÂNI PĂ­TRUND IN SPATELE LINIILOR RUSEŞTI Pentru apărarea peninsulei Kerci, ruşii au masat forţe extraordinare începând de la o linie ce duce de la Dai Komis, prin Parpaci către Nord, la coasta mării de Azov şi până la pintenii din vârful penin­sulei unde se află oraşul Kerci şi portul său militar Komis Bumm. In plus au tăiat şanţuri­­anticar, puternic fortificate, câmpurile le-au împănat cu obstacole de fier contra tancurilor, iar poziţiile na­turale au fost transformate în în­­tărituri prevăzute cu tunuri de toate calibrele şi cu o adevărată risipă de arme automate­ Pentru apărarea peninsulei n au lipsita nici cazematele şi nici te­renurile minate Pe mari întinderi ÎNCEPE ATACUL SDROBIREA REZISTENŢELOR BOLŞEVICE începutul după amiezii pare mai liniştit. Deocamdată aviaţia şi-a îndeplinit misiunea. Ici, colo, mai turte câte o mitralieră sau ră­bufnește vre’un brandt, ori piesele de artilerie. Vântul care suflă dinspre sud aduce cu el boarea mării ce îmbie cu o răcoare plăcută şi văzduhul și covorul verde al câmpului ce se intinde până unde ochiul abia poate cuprinde. Spre bolta al cărei albastru e peticit din loc in loc cu tulbureala norilor, ciocârliile işi înalţă, se­­­meţe cântecul lor, de parcă ar voi să se ia la întrecere cu prigoriile cari cobesc a ploaie. Mai sunt doar câteva minute până să se producă lovitura „colo.­­-anului de foc"", v-Clipele trec greu, atât de greu Încât par ore nesfârşit de lungi. Însfârşit în liniile noastre şi cele germane se resimte o uşurare care destinde sufletele încordate în aşteptarea deslănţuirii iureşului către poziţiile inamice. Ordinul de atac a sosit. Toată lumea e gata. De la un ca­păt la celălalt al sectorului dom­neşte un entuziasm rar întâlnit, pe care condeiul nostru reportericesc n’ar putea să-l redea întocmai. Cu moralul ridicat şi siguri că victoria va fi de partea lor, ostaşii se a­­vântă în luptă. Isbitura o dau în istm­ trupele germane. Lovit cu violenţă Inamicul intră in panică şi curând în răjidurile lui se produce o debandadă nemai­pomenită­ Totuşi forţele sovietice îşi revin şi reacţionează disperate din poziţiile fortificate in spatele unui mare şanţ anticar. Imtr’o par­te şi alta cade o adevărată grin­dină de proectile. Ruşii trag neîn­trerupt cu tot armamentul de care dispun, dar nu isbutesc să opreas­că puternicele formaţii germane care işi continuă atacul. De la Parpaci şi până la ţărmul Mării Negre, frontul sovietic e spart. Victoria trupelor germano­­române este acum asigurată. Prin spărtura făcută pătrunde acum o brigadă rapidă sub con­ducerea col. von Grodeck, brigadă formată din unităţi blindate ger­mane, două regimente de roşiori purtate şi un grup de recunoaştere Misiunea acestei brigăzi este de a ajunge cât mai curând în regiu­nea Kerci, pentru ca ocupând înăl­ţimile de acolo să ţină sub foc atât oraşul cât şi portul, cât şi drumu­rile ce duc spre coastă. Aceasta spre a tăia definitiv orice posibi­litate de retragere a trupelor so­vietice, care urmau să fugă in Caucaz. Neţinând cont de nici unul din obstacolele întâlnite croindu-şi drum chiar prin perdeaua de foc inamică ostaşii col. Dămăceanu, continuă să străpungă dispozitivul sovietic ca o săgeată de foc. Lasă Seidjent-ul în urm­ă, trec spre Sud de Sah­lar, apoi ţinând coasta mării ajung la Kipceak, adică la aproxi­mativ 40—50 km. în spatele liniilor inamice. Deşi vremea se înrăută­ţeşte, ploaia transformând drumu­rile în adevărate mocirle, totuşi vijelioşii roşiori îşi continuă înain­tarea. Din poziţiile ce işi aveau organi­zate, sovieticii caută să reziste cu orice preţ pentru a putea apăra Saram­imul, punct important ce duc Străpungerea unui front atât de put­ernic organizat nu se putea face decât printr’o lovitură con­centrată a aşa zisului „ciocan de foc“ care în sectorul Parpaci a fost constituit dintr’o divizie germană blindată, înainte însă de a se începe ata­cul fortificaţiilor şi forţelor ina­mice, de aci, aviaţia cu o pregăti­re şi o execuţie formidabilă şi-a deslănţuit acţiunea care a produs o panică de nedescris în rândurile inamice. Pe cerul, de pe care razele soa­relui destrămaseră, ca Pe nişte bucăţi alburii de vată, nourii ce se îngrămădiseră ici, colo, şi-au fă­cut apariţia sute de avioane al că­ror şuerat asurzitor se împletea haotic cu bubuiturile bombelor ce curgeau neîntrerupt peste poziţiile sovietice. Cerul şi pământul, prinse în- tr'un hăuit, îngrozitor, vuiesc până departe la zeci de kilometri. Inamicul, fortificat dincolo de şanţul anti-car, răspunde cu vio­lenţă. Avioanele aliate sunt iară stăpâne pe văzduhul peninsulei Kerci. Acţiunea lor continuă cu mare îndârjire reducând la tăcere gurile de foc ale duşmanului. Acest formidabil atac al aviaţiei continuă neîntrerupt. Deslănţuirea de fier şi foc, care seceră rândurile inamice, pare că nu mai are sfârşit. Pământul răs­colit de puterea bombelor se cu­tremură. Iată o cazemată, încă una, multe de tot, zeci de maşini şi tu­nuri, cari îşi trimit frânturile in aer. Dinspre linia inamică vin însper noi zeci de cai înebuniţi de groaza prin care au trecut. Deşi acum sunt departe de prăpădul pe care l-au lăsat cu mult în urmă, totuşi ei îşi continuă goana peste câmpie, cu nările ridicate în vânt şi sfo­­răind c­e spaimă. In faţa noastră, pe intăriturile duşmane, bombele continuă să verse potop de foc ucigător Totuşi inamicul continuă să re-­­ comandă toate drumurile ce acţioneze cu aceeaş violenţă ca şi­­ spre Kerci, la început. • (Va urma) I D. Gheorghe Brătianu ales membru al Academiei Române Academia Română, întrunită în sesiune generală, a ales, în şe­dinţa de la 28 Mai curent, pe d. Gheorghe I. I. Brătianu, mem­bru activ la secţiunea istorică, în locul devenit vacant prin înce­tarea din viaţă a profesorului Ni­­colae Iorga. ❖ Alegerea făcută de Academia Română este cinstirea unei munci permanente pe care d. Gheorghe I. Brătianu a depus-o în domeniul atât de vast al isto­riei neamului nostru. Serioasa documentare de cer­cetător în domeniul drepturilor poporului român, fixase demult d-lui Gh. Brătianu un loc de sea­mă printre istoricii noştri, loc pe care cel mai înalt for cultural al României îl confirmă ca un omagiu adus unor incontestabile merite. D. Gheorghe Brătianu, fiul unuia dintre făuritorii Istoriei României moderne, are de aci înainte încă o obligaţie morală în plus , să continue tradiţia de­ râvnă în apărarea drepturilor unităţii noastre naţionale, a ma­relui său predecesor de la Aca­demie Participarea României la festivalul organizat in onoarea ostaşilor răniţi din spitalele din Viena In ziua de 4 iunie a. c. va avea loc la Viena, în cadrul concertu­lui Haus un festival organizat în onoarea ostaşilor răniţi din ţările Axei, aflaţi sub îngrijire specială la Viena. Festivalul va avea loc în prezenţa Reichsstaatshalterilor Bohle şi Baldur von Schirach, precum şi a oficialităţilor şi Cor­pului Consular. Această serbare va prilejui o a­­devărată întrecere artistică între statele Axei, cunoscând­ că Ger­mania va avea o oră din program, celelalte state câte un sfert de oră ,iar România o jumătate de oră, întregul spectacol va fi fil­mat şi transmis la posturile de Radio germane Secţia pentru afacerile externe a partidului naţional-socialist a in­vitat ţara noastră, prin legaţia României din Berlin, să participe la festival cu un program care să cuprindă muzică şi dansuri naţio­nale. In acest scop s-a alcătuit un program popular menit să fie la înălţimea cinstei venită dela Ber­lin. Echipa românească va pleca din Bucureşti Duminică 31 Mai a. c. după amiază, prin Lemberg şi Breslau, fiind compusă din or­chestra completă a lui Grigoraş Dinicu şi din cunoscutul grup de căluşari din comuna Pădureţi-Argeş. D-na Rodica Bujor va com­pleta ansamblul grupului de jocuri şi cântece româneşti. De asemenea, va mai face parte din grupul ro­mânesc şi d. Ion Dacian, cu arii naţionale şi patriotice în legătură cu războiul. La Viena, programul românesc va fi completat cu concursul d-nei Valentina Tassian Creţoiu şi al d-lor Şerban Tassian şi Dinu Bădescu, aflaţi, după cum se ştie angajaţi la Opera de Stat din Viena. După alcătuirea programului se vede limpede că s-a urmărit re­prezentarea noastră la Viena, a­­tât cu muzica populară cât şi cu cea cultă, pe temă populară şi pre­zentarea dansului de vigoare al Căluşarilor. De la Viena, grupul român, sub conducerea d-lui director Valeriu Măgureanu din ministerul propa­gandei, va trece prin Bratislava unde va da, în ziua de 6 iunie a.c., un spectacol de jocuri şi cântece româneşti în cadrul Asociaţiei de prietenie româno-slovacă. Călătoria acestui grup la Viena şi Bratislava constitue un nou pri­lej de a arăta străinătăţii marele noastre comori artistice, , aducând vitejilor răniţi o undă de mân­­gâere şi bucurie sufletească, pre­cum şi o meritată recunoştinţă pentru sacrificiile lor. MINISTERUL ECONOMIEI NA­ŢIONALE DIRECŢIUNEA PERSONALULUI, SECRETARIATULUI ŞI ADIŢIEI GS/MC. — 29. V. 1942. TABEL de posturile vacante în serviciul central şi exterior al Ministerului Economiei Naţionale, cari potrivit dispoziţiunilor art. 61 din Codul Funcţionarilor Publici, urmează a fi ocupate. SERVICIUL CENTRAL INSTITUTUL NATIONAL AL COOPERAȚIEI 1 post de Inginer agronom in­spector general. 1 post de Inginer agronom in­spector d­. I. 2 posturi de Inginer agronom şef. 1 post de Inspector general d. I 4 posturi de Subinspector cu 1 gradaţie 2 posturi de Şef de birou fără gradaţie. DIRECŢIA ACORDURILOR 1 post de Consilier Economie fără gradaţie 2 posturi de Referent titular fără gradaţie. 1 post de Subşef de birou cu 1 gradaţie. OFICIUL DE STUDII 2 posturi de Referent şef cu 1 gradaţie. 1 p­ot de Referent cu 1 grada­ţie.1 post de Stenodactilografă translatoare 1 post de Dactilografă fără gra­daţie. DIRECŢIUNEA REGLEMENTARII IMPORTULUI 1 post de Şef de birou cu 1 gra­daţie. 3 posturi de Dactilografă fără gradaţie. DIRECŢIUNEA ÎNCURAJĂRII EXPORTULUI 2 posturi de Şef de birou cu 1 gradaţie. DIRECŢIUNEA PETROLULUI ŞI A CELORLALTE EXPLOATĂRI MINIERE 1 post de şef de serviciu cu 2 gradaţii. 2 posturi de şef de birou cu 1 gradaţie. * 3 posturi de Dactilografă fără gradaţie. DIRECŢIUNEA MATERIILOR PRIME 1 post de şef de birou cu 1 gra­daţie. DIRECŢIUNEA ENERGIEI 1 post de şef de serviciu fără gradaţie. 2 posturi de impiegat fără gra­daţie. DIRECŢIUNEA REDEVENŢELOR ŞI IMPOZITELOR MINIERE 1 post de şef de serviciu fără gradaţie. 2 posturi de şef de birou fără gradaţie. 1 post de impiegat cu 2 gradaţii. DIRECŢIUNEA CREDITULUI 1 post de referent titular. 1 post de referent stagiar. 1 post de şef de birou fără gra­daţie. 3 posturi de impiegat fără gra­daţie. DIRECŢIUNEA CONTABILITĂŢII 2 posturi de şef de serviciu cu 1 gradaţie. 1 post de dactilografă cu 2 gra­daţii. SERVICIUL CONTENCIOS 2 posturi de şef de serviciu cu 1 gradaţie. 3 posturi de impiegat cu 2 gra­daţii. DIRECŢIUNEA PERSONALULUI SECRETARIATULUI ŞI ADMI­NISTRAŢIEI 1 post de subdirector cu 1 gra­daţie. 2 posturi de şef de birou cu 1 gra­daţie. 5 posturi de impiegat fără gra­daţie. 2 posturi de dactilografe fără gradaţii. 1 post de telefonist princ. d. II. 1 post de telefonist şef cl. II. 2 posturi de şoferi dl III. 1 post de meseriaş d. II. 10 posturi de oameni de servi­ciu d. II. 6 posturi de oameni de serviciu dl. IV. SERVICIUL EXTERIOR DIRECŢIUNEA ORGANIZAŢII­LOR PROFESIONALE ALE CO­MERŢULUI ŞI INDUSTRIEI 1 post de inspector general cu 1 gradaţie. 2 posturi de inspector fără gra­daţie. DIRECŢIUNEA PETROLULUI ŞI A CELORLALTE EXPLOATĂRI MINIERE 1 post paşnic de carieră cl. IV. 6 posturi de oameni de servi­ciu cl. V. DIRECŢIUNEA MASURILOR, GREUTĂŢILOR ŞI METALELOR PREŢIOASE 1 post de verificator princ. cu 1 gradaţie. 15 posturi de verificatori fără gradaţie. 11 posturi tip stagiar. I post de daţie. II posturi du cl. VI. Directorul de agent administra­­ verificator ou 1 gra­de oameni de servi-Personalului, Indescifrabil Şeful Serviciului Personalului, Gh. Soigan 7678 SOLUŢIA STANEX Lipeşte cu plumb în­locuind cositorul De vânzare IN DETAIL Fierăria: GH. I. CÂRNARU Str. Carol 88 Desfacere: C. BALUȚĂ, Selari 2 Telefon 3.37.50 ___________________ 2500 IM »♦♦«_♦♦♦♦♦♦ GiuattM Trebue să em­ite în orice gospodărie! Gospodinele pricepute eprecistă de ani de zile această metodă de conser­pentru că ele știu cât de bine se pot păstra ouăle GARANTOl ce e important: ouăle pot^\ se oricând fără vr’un în- « ient, iar altele puse la loc I ! Sursa de procurare indică: KURT ERICH BINDER Sibiu, Str. Elisabeta No. 14 m ttttttttttttttHttH Maistru specialist în construcţia periilor de sârmă CAUTĂ Mare întreprindere, prin Ing. Burghelea, Strada Doctor Felix Nr. 15 bis. _____ 26­­»•»♦♦♦♦♦­­ M M ♦♦+ + ♦♦♦♦♦♦» IMPOTENŢA se combate cu produsul Hormonal „C R A SS A“ masculin şi femenin după formula DR. LAHUSEN Contra ramburs expertiază Farmacia TEODOSIU”, Bucureşti, Str. Sfinţii Apostoli 37. Cutia mică 365 lei. Cutia mare 679 lei. Broşura gratuită expe­diază la cerere Laboratorul I­FAR S.A.R. Serviciul Ştiinţific B. Bucu­reşti, Şoseaua Giurgiului — Pro­gresul Nr. 24. 25 RADU e­steneste viaţa CALEA VICTORIEI, 81 Lei 287 Stamba ^ TM. !•» „ 422 Sifon 70 „ 556 Sifon „ 622 Sifon „ 857 Sifon „ 963 Sifon „ 1056 Sifon „ 1483 Sifon „ 1691 Sifon „ 385 Crepon­­ „ 456 Mătase­­ „ 522 Mătase vs? 544 Mătase voai cm, lat 80 cm, lat cal, I 90 cm. lat cal. I 140 cm, lat cal. I ISO cm, !a! cal. I 180 cm, lat cal. I 240 cm. lat cal. I 220 cm. lat I Superior úrimat rochii 565 Mătase „­lingerie 650 Mătase Santung 695 Mătase ^ 698 Mătase CS« 708 Mătase ’X”­* 1263 Mătase plăpumî­­ 180 cm. lat 585 Stofă dV°Z 1° 737 Stofă 771 Stofă 932 Stofă 620 Poplin 651 Poplin 1300 Cămăși 937 Poșete 1886 Centuri lat. de lână 90 cm. lat fantezie pt. rochi Celular pt. cămăşi bărbăteşti pt. cămăşi bărbăteşti bârb. p. vară pt.doamne de elastea Idit Comercianţii de la ţară şi Ţăranii găsesc : PÅNZARIE Stofe p. Doamne şi Bărbaţi Mătăsuri Juni şi Imprimate Lingerie Doamne şi Bărbaţi Ciorăpărie Doamne şi Bărbaţi IN DEPOZITUL NOSTRU »» II II •I »» » II II II II II Urmăriţi i­» fiecare Duminică aventurile lui Miss Glad­ys Gladys are la fereastră O muşcată intr’o glastră Şi aşteaptă s’o’ncălzească Soarele ca sâ’n­sorească Muşcata lui Miss Gladys ia muşcata’n casă Tristă o pune pe masă Lângă pantof­­orii el Ce lucesc plini de scântei Şi, lumina lor de soare A trezit mica la floare Crema Gladys minunată An viat mica maşcata Vrei pantofii , mult să ţie ? la Gladys la prăvălie Dă mai mult un leu, chiar doi Decât să iei ghete noi Dar deşi e primăvară Plouă tot mereu afară, Soarele nu străluceşte Şi muşcata se-ofileşte

Next