Universul - Provincie, septembrie 1942 (Anul 59, nr. 238-267)

1942-09-01 / nr. 238

Anul al 59-lea Nr. 238 Marti 1 Septembrie 1942 O CĂLĂTORIE de studii şi documentare IN TRANSNISTRIA Vizita membrilor corpului diplomatic, a înalţilor demnitari ai Statului şi a reprezen­tanţilor presei streine şi române După un an de administraţi românească în Transnistria re­născută din ruine, efortul creato românesc a făcut mari paşi de împlinire pentru viitorul acestu pământ. Sub directa supraveghere , Mareşalului Conducător, iniţiati­vele Preşedinţiei consiliului, în strânsă colaborare cu guvernă­mântul Transnistriei, au dus la cele mai fericite realizări ale ad­ministraţiei româneşti în toat domeniile, pe acest pământ trans­nistrian. Preşedinţia consiliului de mi­­niştri, din iniţiativa d-lui vice­preşedinte al consiliului de mi­niştri prof. Mihai Antonescu,­­ prin îngrijirea ministerului pro­pagandei, a organizat o călăto­rie de studii şi documentare în Transnistria, la care au fost invi­taţi membrii corpului diplomatic înalţi demnitari ai Statului şi re­prezentanţii presei străine şi ro­­mâne, spre a putea vedea aceşti înfăptuiri româneşti pe teren. CUM A DECURS VIZITA Călătoria aceasta a durat şase zile (22—27 August) în cursul că­reia au fost vizitate judeţele: Ti­­raspol, Dubăsari, Râbniţa, Tul­­cin, Moghilău şi oraşul Odesa. Din trenul special sosit în gar Tiraspol în dimineaţa zilei de 2 August au descins : D-nii miniştri plenipotenţiari , trimişi extraordinari în România baronul Manfred von Killinger ministrul Germaniei ; Renati Bova Scoppa, ministrul Italiei Kiyoshi Tsutsui, ministrul Japo­niei ; José y Moreno Conte de Casa Rojas, ministrul Spaniei Ivan Milecz, ministrul Slovaciei Branko Benzon, ministrul Croa­ţiei ; consilierul Henry Béat di Fischer al Legaţiei Elveţiei; mem­brii guvernului român d-nii : Au­relian Pană, ministru subsecretar de stat al agriculturii şi domenii­lor dir. Constantin Dănulescu, mi­nistru subsecretar de stat a muncii ; prof. Alexandru Marcu ministru subsecretar da stat a propagandei naţionale; membri corpului diplomatic d-nii : consi­lier de legaţie al Germaniei, con­tele Heinrich von Hardenberg, dr Kurt Welkisch, ataşat de presă a Germaniei, dr. Amor Bavaj, ataşa­tul de presă al Italiei, Gerd Wen­zel dela Legaţia Grumană, Manz şi Antonio Bacelli dela legaţia Ita­liei, Torella di Romagnano, Cle­mente Boniver, Don Luis Beneyt­ y Marty de la legaţia Spaniei, Chi­­u­e Sugihara, secretarul legaţiei Japoniei; apoi consilierul de curte G. Păduraru; reprezentanţii presei străine d-nii : F. Trandafiro vice­preşedintele Uniunii presei străine şi reprezentant al agenţiei „Şte­fani“ şi „Messaggero-Roma“, dr Berge dela „Transcontinent press“, Pompreri Ruppert dela „Hansa­pressedienst“ şi „Soherlverlag-Ber­­lin“, Luigi Anmelani dela „Stampa- Torino“, Kurt Gebauer dela „Sü­­dostecho­l Wien“ şi „Europa“ servi­ciu special Mario Valaperta dela „Regime Fascista“ și „Illustrazione Italiana“,­­Wilhelm Müller dela „Zeitung Dienst Graf Reischof- Berlin“, Fritz Poppenberger dela „Münchner Neueste Nachrichten“, Henrich Hans Iacob dela „Transo­­cean-Berlin“, Müller Johannes dela „Bukarester Tageblatt“, Matto So­­kolici, reprezentant al agenţiei Croaţia, apoi reprezentanţii presei române d-nii: Romulus Seişanu (Universul), Mircea Grigorescu (Timpul), Romulus Dianu (Curen­­­­tul), I. P. Prundeni (Porunca Vre­mii) I. V. Costin ,consilier în di­recţia presei, Viorel Vişoiu, refe­rent în direcţia presei, Ernest Ver­­zea (Viaţa), Aurel Tita (Eveni­mentul), I. Ştefănescu-Gruiu (In­formaţia), Sergiu Grosu (Basara­bia) Aurel Mucenic (Poporul) , precum şi d-nii: Adrian Corbu, di­rectorul Oficiului Naţional de Tu­rism, prof. Pan Vizirescu, director în ministerul propagandei, consi­lier tehnic prof. Isbăşescu şi in­spector general Al. Constantinescu din ministerul propagandei naţio­nale, Igiroşanu subdirectorul Pro­tocolului din ministerul afacerilor străine, dr. Popescu şi V. Iliescu din ministerul propagandei naţio­nale, av. Georgescu-Vâlcea, ing. dr. Mărcuţă şi Iuca. PRIMIREA IN GARA TIRASPOL La sosirea în gara Tiraspol, membrii corpului diplomatic, înalţii demnitari, reprezentanţii­­ presei străine şi române au fost întâmpi­naţi de d. guvernator prof. G. Ale­­xianu, general von Rotkirsch, ge­neral Dimitriu, Cerkovski, secre­tarul general al guvernământului, colonel Pompiliu Georgescu pre­fectul jud. Tiraspol, Verenca şi Pop, directori ai guvernământului, prof. Smochină, reprezentanţi ai românilor transnistrieni, precum şi funcţionari superiori ai guvernă­mântului şi un foarte mare număr de români transnistrieni. O companie de onoare­ cu mu­zică a dat onoruri...­ după care mi­niştrii plenipotenţiari şi membrii guvernului au trecut trupa în re­­vistă. Pe peronul gării frumos pavoazat cu drapele române, germane şi ale ţărilor aliate, corul învăţătorilor cursişti transnistrieni a intonat frumoase cântece moldoveneşti.­­ Apoi d. ministru Alexandru Mar­cu a explicat în câteva cuvinte rostul acestei călătorii.­­ După aceia întregul grup de oas­peţi ai Transnistriei, se îndreaptă spre cimitirul eroilor unde îşi dorm somnul lor de veci, înfrăţiţi până­­ dincolo de moarte bravii între bravi, români şi germani, care au­­ căzut pe câmpurile de onoare din ■jurul Tirespolului Mormintele lo­r sunt îngrijite şi acoperite cu flori. D. ministru baron von Killinger şi d-nii miniştri subsecretari de stat Aurelian Penă şi prof. Alexandru Marcu depun coroane de flori pe mormintele eroilor iar ziariştii străini şi români au presărat dea­­semenea buchete de flori pe aceste morminte. S-au păstrat câteva clipe de pioasă reculegere apoi muzica militară a intonat imnul ostaşilor căzuţi. De atei înalţii demnitari s’au dus la spitalul din K­raspol, un spital model unde sunt îngrijiţi ostaşii ro­mâni şi germani răniţi Aici diplo­maţii au avut cuvinte calde de fe­licitări pentru felul cum sunt în­grijiţi răniţii. In timpul vizitării acestui spital a sosit un grup de ostaşi germani răniţi în luptele din apropierea Stalingradului. Ba­ronul von Killinger, ministrul Ger­maniei, se întreţine prieteneşte cu aceşti viteji şi strânge mâna fie­căruia cu multă admiraţie. La teatrul municipal din Tiraspol a avut loc un festival în onoarea oaspeţilor organizat de corul „Co­rul Bugului“ care a cântat fru­moase cântece transnistriene. După ce a fost vizitat liceul „Duca Vodă“, a avut loc o serbare organizată în curtea liceului de către cei ce urmează cursurile de cultură românească a învăţătorilor români din Transnistria. SPRE DUBĂSARI Pe şoseaua ce duce spre Dubă­­sari, complet refăcută de braţe muncitoare româneşti se înalţă splendide arcuri de triumf, ornate cu drapele române, germane şi acele ale puterilor aliate. La hota­rul judeţului Dubăsari, colonelul Dobriceanu, prefectul judeţului, a salutat pe distinşii oaspeţi pe care i-a condus apoi la ferma Coşniţa — un centru admirabil organizat de producţie pomicolă. Prelucrarea fructelor şi uscătoriile stârnesc ad­miraţia înalţilor oaspeţi. Lămuririle sunt date de tineri absolvenţi ai Academiei de agricultură din ţară cărora li s’a încredinţat refacerea acestor ferme. Ei şi-au îndeplinit misiunea cu multă pricepere şi au fost viu felicitaţi. Acelaş lucru s’a întâmpinat şi la ferma Lunca, unde la stâna care are peste două mii de oi se prepară — de către oieri specialişti aduşi din judeţul Si­biului a­caş în cantităţi mari. S’a vizitat apoi expoziţia judeţului Dubăsari după care înalţii oaspeţi s’au dus la biserica refăcută şi au asistat la un Te-Deum oficiat de un sobor de preoţi unde s’au înăl­ţat rugăciuni pentru sănătatea Ma­iestăţii Sale Regelui Mihai I, a Ma­reşalului Conducător şi desrobitor de ţară şi pentru slava şi izbânda arm­atelor noastre. La eşirea din din biserică populaţia transnistri­­ană a presărat cu flori drumul pe care au parcurs oaspeţii şi a is­­bucnit în strigăte de: „Trăiască Mareşalul Desrobitor“. Cu prilejul mesei oferite la pre­fectura judeţului s-a toastat pen­tru Majestatea Sa Regele Mihai I, pentru d. Mareşal Ion Antones­­cu, pentru Fuehrerul Adolf Hit­ler şi Ducele Mussolini, după care fanfara locală a intonat Im­nurile român, german, italian şi japonez. înalţii oaspeţi asistă a­­poi la o producţie de cântece şi lansuri transnistriene executate de copilaşii moldoveni. IN JUDEŢUL RÂBNIŢA A­ doua zi a vizitei în Trans­nistria, a fost în judeţul Râbniţa. Aici înalţii oaspeţi au fost primiţi de d. colonel Popescu Corbul, care s-a urat bun sosit. Peste 15 mii de români transnistrieni au făcut oaspeţilor o primire înălţătoare, după ce a fost vizitat spitalul din rabniţa, expoziţia de la prefectura udeţului, fabrica de săpun şi fa­­brica de produse lactice. Oficiul poştal, şcoala moldovenească, ortal­­ii oaspiefi au asistat la selemni­­area inaugurării parcului. Pe lo­tul unde era, sub regimul sovie­­ic, cartierul evreesc din Râbniţa a­utorităţile româneşti, cu con­­ursul întregei populaţii a făcut zi un imens parc. In mijloc este un monument cu chipul Mareşalu­­ui Desrobitor. Cu prilejul festivalului organiz­­­at în cinstea oaspeţilor, festival 3 care copilaşii români transm­is­ i­rieni şi-au dat un admirabil con-­­­urs prin cântecele şi dansurile . Moldoveneşti, d. colonel Popescu- f­­orbul, prefectul judeţului, în cu­­ântarea rostită a spus printre a­lţele:­­ „Cu încrederea d-lui Mareşal s­untem hotărâţi să ducem mai de-­­­arta opera de gospodărie şi ad- . ministraţie în această ţară a t­­ransnistriei spre a dovedi astfel ,­larilor noştri aliaţi că neamul omânesc are dreptul la o viaţă ouă ,la un loc demn de sacrifi­­iile sale în Europa ce se făureşte din spada tuturor aliaţilor“. A fost vizitată apoi comuna cit­­at românească Molochişul Mare,­nde întreaga populaţie a primit c­ălduros pe distinşii oaspeţi şi au raţionat pe Majestatea Sa Re­­ele Mihai I şi pe Mareşalul Des­­abitor. Aici ca şi în atâtea locuri t­ransnistriene, înalţii demnitari rănni şi ziariştii au avut prilejul­­ vadă opera de refacere româ­­ească, în toate domeniile. Preot­ul Andreescu a spus câteva cu- v­inte despre sufletul curat româ­­esc al moldovenilor dintre Bug­­ Nistru. Copilaşii transnistrieni au execut­a­t apoi cântece şi dansuri moldo­­neşti care au fost aplaudate de alţii oaspeţi. S’a vizitat expoziţia l­a casă a unui român transnitetrc-­ admirabil împodobită cu covoa­româneşti.­­ Dela Râbniţa, înalţii oaspeţi s’au dreptat spre Jurlaevca, unde du­, ce au vizitat o serie de ferme,­­­re seară au ajuns la Tuleam. Aici a fost întâmpinaţi de prefectul deţuliui, col. Loghin. Pe tot drut­­ul, kilometrii întregi, erau presa­te flori şi verdeaţă, iar stâlpii şi cele împodobite cu covoare trans­­siriene. Pes­te tot fâlfâiau drape­­e române şi germane. Şi aici­­ a fost vizitată expoziţia judeţeană. Corul ucrainian a intonat diferite cântece. In ziua a treia după vizitarea fer­mei dela Rahnic, înalţii oaspeţi descind la Jmerinca. După vizitarea oraşului au plecat la ferma Brailov dela hotarul Bugului. Aici au vizi­tat diferite ferme şi crescătorii, toate refăcute prin îngrijirea gu­vernământului. Apoi, s’a vizitat spi­talul din A Jmarinca. S’a vizitat apoi biserica oraşului care a fost distrusă de bolşevici şi reparată de noi. Armata română a contrilbuit în mare parte la r­econsbâituirea acestei biserici. Fabrica de mezeluri de aici s’a construit in patru săptămâni, deasemenea s’au făcut instalaţiiuni de uscat cereale. Un depozit mare de cereale, staţiune de decuscutare unică în toată Ucraina. La ferma Cazaciofca, care aparţine comunei Brailov, s’a vizitat capela înfiinţată de noi pentru folosul poporanilor din comună. S’a vizitat la această fermă combainul care se foloseşte la recoltarea cerealelor, secerarea şi treetarea în acelaş timp. In judeţul Moghilău, sunt 16 combaine in funcţiune, datorită ad­ministraţiei româneşti. La ferma Cerne­atin, fermă pomicolă cu pri­­seacă, şi fabrică de bere, vizitatorii s’au oprit timp de o oră. Castelul Prinţului Lwow în stil gotic, a a­­dăpostit pe vremuri pe marele poet Puşk­in. In curte se află şi bătrâ­nul stejar al lui Puşkin. LA MOGHILĂU De aici colonel. Năsturaş, pre­fectul judeţului, care e şi scriitorul Volbură Poiană Năsuraş, a condus oaspeţii până la Moghilău. înalţii demnitari au sosit pe înserate în acest oraş, veche cutărire a lui Ere­­mia Movilă. De aici colonelul Năsturaşi, pre­fectul judeţului, care e şi scriitorul Volbură Poiană Năsturaş, a condus oaspeţii până la Moghilău. înalţii demnitari au sosit pe înserate in acest oraş, veche ctitorie a lui Ere­­mia Movilă. Membrii corpului diplomatic, în­­nalţ­ii demnitari ziariştii străini şi români au urcat pe înălţimile de la „Braniţa” cari au­ fost cucerite în­tre 17 şi 21 iulie 1941. Pe acest vârf sunt mormintele ostaşilor şi ofiţe­rilor români şi germani. Acolo s-a desfăşurat o impresionantă solemni­tate. Prefectul colonel Năsturaş, după ce a­­adus cuvântul de salut celor de faţă şi a făcut o călduroa­să omagiere a ostaşilor români şi germani, a spus printre altele: Regiunea este presărată cu mor­mintele vitejilor ostaşi români­ şi germani. Bolşevicii au bătut-o în special cu artileria şi aviaţia. Dâr­­zenia şi eroismul ostaşului german şi român au fost insă mai mari. Suntem aduşi aici să muncim, iar sudoarea muncii noastre tre­­bue să corespundă biruinţii de sânge a soldaţilor români care lup­tă azi în Caucaz. Prezenţa d-lor miniştri plenipotenţiari Înseamnă pentru noi cea mai mare bucurie pen­tru că atâţia ochi ne privesc as­tăzi şi vor să cunoască la faţa lo­cului­ rezultatul muncii noastre. D. profesor Alexandru Marcu, mi­nistru subsecretar de stat al pro­pagandei naţionale, a răspuns: „Tot ce ne înconjoară, prezenţa celor mai iluştri reprezentanţi din capitala ţării, este menit să creeze atmosfera necesară unui legământ ca împreună cu toţii să ne străduim pentru victoria comună, pentru a­­flarea locului ce se cuvine în is­toria de mâine, poporului român şi pentru recunoaşterea drepturilor sale sfinte, azi când şi-a deschis prima oară în istoria lumii, cea mai semeaţă şi neşovăitoare cale. Sin­ceritatea din sufletele celor de faţă împreună cu spiritul ostaşilor din mormintele abia închise, din Valea Nistrului sunt menite să îndrepta către cel puternic această ferbinte rugăciune spre binele poporului ro­mâni de totdeauna". A răspuns, elogiind eroismiuil os­taşilor români şi germani, d. Baron von Killinger, ministrul Germaniei. După aceia s’a vizitat localul pre­fecturii şi i al inspectoratului de jan­darmi condus de maiorul Orăşea­­nu. Biserica zidită de Eremia Mo­vilă este în prezent reparată prin Îngrijirea guvernământului. Cu aceasta s’a încheiat cea de a treia zi a vizitei înalţilor oaspeţi în ţinuturile transnistriene, unde du­pă o chibzuită şi temeinică inven­tariere a nevoilor şi mijloacelor, priceputa conducere românească a transformat Întreaga provincie în­­tr’un imens şantier. înalţii oaspeţi au văzut astfel cum primele griji ale administra­ţiei româneşti au fost de a lua măsuri pentru imediata refacere şi completare a tuturor mijloace­lor de comunicaţie: şosele, poduri de căi ferate, reţele telefonice care au răsărit ca din pământ. Apoi campania de refacere agri­colă şi zootechnică în care ener­gia românească şi-a arătat ime­diat roadele. Viaţa economică are aspectul normal, iar cântecul op­timist al muncii a început să ră­sune mereu mai puternic printre ruinei a trecutului. Bisericile, pân­gărite dealungul anilor de stăpâ­nirea bolşevica, şi-au sfinţit din nou altarele în care răsună azi rugăciunile de slavă pentru biru­inţa luminii asupra întunerecul­ui Luând asupra sa această operă de reconstrucţie economică, ad­ministrativ şi spirituală, Românnia, condusă de Mareşalul Antonescu, dovedeşte şi în câmpul muncii a­­celaş elan aceiaşi energie şi ace­­laş spirit de sacrificiu de care a dat dovadă pe câmpul de luptă din Răsărit, arătând că şi-a înţeles pe deplin înalta sa menire în cons­truirea Europei viitoare. *7* Luni seara, trenul special cu înalţii oaspeţi a plecat spre Odesa. Grupul de oaspeţi ai Transnistriei la inaugurarea parcului „Mareşal Antonescu“ de la Râbniţa UNIVERSUL IMPERIUL BRITANIC LA RĂSCRUCE de AXENTE SEVER BANCIU II Când imperiul spaniol înce­puse să decadă, din cauze pur interne și în special de ordin e­­conomic, Anglia a început sub regina Elisabeta, lupta deschisă împotriva Spaniei lui Filip al II-lea, iar în anul 1588 când flo­ta spaniolă — „Invincibila Ar­mada“ — a fost distrusă, Anglia a răsuflat satisfăcută, căci și-a văzut posibilitatea de a-și creia un imperiu. In acest drum al expansiunei, marele avantaj al Angliei, a fost că ea nu a participat la răz­boaiele religioase ale Europei, care mai bine de 100 de ani au frământat continentul nostru. In vremea aceea, Anglia a pu­tut să se intereseze nestinghe­rită de navigaţia pe mări şi ca urmare a acesteia, să cucerească ţări îndepărtate, importante puncte de sprijin, pentru ce a­­vea să urmeze mai târziu. Intr’adevăr, în epoca aceea Anglia nu conta ca mare putere în Europa. Suedia spre exem­plu, era mai puternică decât Anglia. Precum am spus, în vreme ce Europa se zbătea în frământări religioase, Anglia a văzut viito­rul ei pe mare și spre depărtări, iar aces­t lucm este natural că nu se putea realiza decât cu a­­jutorul unei flote foarte puter­nice. Se ştie că origina puterii na­vale engleze se datoreşte lui Cromwel. Acesta, în anul 1651 a trecut prin Parlament legea nu­mită „Actul de navigaţie“, prin prin care se preciza că toate va­poarele europene care vin în Anglia nu pot aduce decât pro­dusele ţărilor lor. Mărfurile din Asia, Africa, America nu pot fi aduse decât cu vapoare engleze. Această lege a avut rezultate extraordinare pentru Anglia. Ea a fost aplicată 200 de ani (până la 1 ianuarie 1850), şi a cons­trâns pe englezi să-şi construia­scă flotă şi să meargă singuri să caute în afară şi în depărtări, produsele necesare existenţei şi îmbogăţirii lor. Puterea navală a Angliei a e­­şit deci, din acest „Act de navi­gaţie“. Această lege a provocat ime­diat un război cu olandezii (1652 —1654), deoarece aceştia erau în primul rând ameninţaţi în prin­cipala lor îndeletnicire, trans­­fornte pe mări şi în­ special din Extremul Orient. Englezii au reuşit să ţină în loc în faţa Doverului flota olandeză, care avea pe cei mai buni amirali şi datorită succe­selor lui Blake, olandezii au fost învinşi şi forţaţi să ceară pace. In anul 1707 sub regina Ana s’a încheiat actul de unire între cele două regate Anglia şi Sco­ţia şi a luat numele de Marea Britanie. Flota spaniolă era distrusă, a Olandei învinsă. Era rândul Franţei să fie deposedată de unele colonii. Intr’adevăr, prin pacea dela Utrecht din 1713, Franţa a trebuit să cedeze An­gliei, Terra-Nova, Scoţia Nouă şi Teritoriul Hudson, în vreme ce spaniolii au mai pierdut Gi­braltarul şi Minorca. Prestigiul Marei Britanii în lume începe însă odată cu stă­pânirea Indiei pe care a ocu­pat-o generalul Robert Clive, intre 1757—1784, după ce mult înainte (încă din secolul al XVII-lea) Anglia luase dela portughezi Ormuz-ul şi Bom­­bay-ul. Tot pe vremea aceia (1759) generalul Wolf a cucerit Cana­da dela Francezi, după ce a­­ceştia au stăpânit-o mai bine de două sute de ani (1534—1763). Această pierdere, Franţa o re­cunoaşte prin pacea dela Paris dela 1763. Politica engleză de cuceriri, s’a continuat așa dealungul ani­lor. Imperiul britanic s’a creiat astfel pe încetul. întotdeauna Anglia se alia cu o putere, pen­tru a distruge pe alta, dela care avea de cucerit anumite terito­rii, ceiace nu oprea ca peste un timp să se alieze cu fostul ina­mic, pentru a se lupta cu fos­tul aliat. Principalul factor al creşterii puterii engleze a fost însă in­dustrialismul. Anglia având cărbuni şi fier — principalele materii prime industriale, — a fost prima ţară care ia înţeles importanţa co­vârşitoare a acestora şi a deve­nit astfel cea dintâi ţară indus­trială a lumii.___ ____ __ In anul 1769, în care englezul Arkwrigt a inventat maşina de tors căreia i se datoreşte toată industria textilă, modernă, un alt englez J. Watt a inventat maşina cu aburi care a fost în­ceputul revoluţiei industriale ce avea să urmeze. Cu ajutorul acestor maşini, englezii şi-au creiat industrie, au construit prima locomotivă — şi natural primul tren — şi apoi primul vapor cu aburi care a început să facă curse cu pa­sageri peste Ocean, în America. Superioritatea acestor vapoa­re faţă de vasele cu pânză era zdrobitoare. Englezii cunoscând cei dintâi prelucrarea modernă a fierului cu ajutorul colsului, — pe care tot un englez l-a produs întâia oară, — şi forţa maşinei cu a­­buri, aplicată în industrie şi la, vapoare, pe care au găsit că ei bine să monteze şi tunuri, au avut drumul deschis pentru cu­cerirea bogăţiilor lumii. Anglia a devenit imperiu, prin forţa cărbunilor şi prin tă­ria fierului, căci maşinismul a fost multă vreme un monopol al Angliei. Intr’adevăr Marea Britanie a­­vând un număr tot mai mare de vapoare şi tot mai moderne, nu i-a fost greu să-şi asigure un fel de monopol al transporturi­lor oceanice, iar având colonii pline cu bogăţii pe care le ex­ploata şi vindea în toată lumea, a putut să-şi asigure şi o supre­maţie financiară considerabilă faţă de toate celelalte mari pu­teri. Anglia se aşează pe primul plan al Marilor Puteri ale Eu­ropei, odată cu înfrângerea lui Napoleon, în care flota engleză a avut un rol hotărîtor, iar contravaloarea acestui aport, a fost și ocuparea insulei Malta de la francezi, a Ceylonului și a Coloniei Capului de la Olandezi. Marea Britanie a ajuns la a­­pogeul puterii sale sub Regina Victoria, pe timpul domniei că­reia s’a cucerit Hongkong-ul, Egiptul și Sudanul, s’a coloni­zat sistematic Australia, s’a în­ceput cucerirea Africei de Sud și a devenit stăpână pe Canalul de Suez, pe care tocmai îl con­struiseră francezii. Regina Victoria s’a încoronat şi ca împărăteasă a Indiei, titlu pe care de atunci, îl poartă toţi regii Marei Britanii. Este interesant că în istoria desvoltării Imperiului britanic, Reginele şi nu Regii au jucat rolurile hotărîtoare. Sub Regina Elisabeta Anglia a distrus pu­terea navală a Spaniei şi a cre­iat astfel posibilitatea de a-şi creia şi ea un imperiu. Regina Ana a unit Anglia cu Scoţia, creind Marea Britanie, iar Re­gina Victoria a adus imperiului strălucirea mondială. Războiul mondial din 1914— 1918, a adus Angliei şi cea mai mare parte din coloniile ger­mane : Africa de Est germană, Africa de Sud-Vest, Noua Gui­nee, Samoa şi parte din Came­­run şi Togo. Anglia a ştiut să profite ast­fel întotdeauna de situaţia ţă­rilor învinse sau de cele slabe şi fără apărare, pentru a-şi mări sau consolida imperiul mondial. Chiar şi în războiul actual, această veche politică engleză se continuă. Dacă în decursul a 3 ani de război, pe un front ce se întinde pe mi­lioane de km. patraţi, Marea Britanie nu a putut obţine o singură victorie împotriva ar­matelor germane sau japoneze, acest lucru nu a oprit-o, să o­­cupe ţări şi regiuni fără apă­rare serioasă: Islanda, Irakul, Iranul, Syria, Madagascarul etc., ----------*----------­ Comemorarea eroului lt.-colonel loan Gh. Trofin La ministerul apărării naţionale a fost o pioasă solemnitate In ca­drul căruia s’a comemorat aminti­rea eroului lt.-colonel loan Gh. Trofin, cavaler al ordinului Mihai Viteazul”, căzut in luptele glo­rioase dela cota 80 Freudenthal, în ziua de 2® August 1941. Serviciul religios a fost oficiat de către S. Sa protoiereul cpt. Gh. I. Bărboi, confesorul bata­lonului de gardă al Conducătorului Statului, Sf. Sa protoereiul Em. Păsculescu- Orlea parohul bis. Mihai Vodă, ar­­hiditconii Blejgu şi Olescu Al. Răs­punsurile au fost date de un cor ostăşesc. Solemnitatea s’a des­făşurat în fostul birou al eroului, frumos îm­podobit de camarazii săi cu relicve sacre şi amintiri pilduitoare lăsate de ofiţerul defunct. La această pioasă solemnitate ostăşeacă au diat parte: d. general de divizie V. Davidescu secretarul g-1 al ministerului apărării naţio­nale, d. general Mândru directorul contenciosului M. A. N„ d-nul co­lonel Antonescu P. P„ colonel So­ţii1, colonel Aramă, lt.-colonel adj. Marcel Olteanu, lt.-colonel Matache Gh. lt.-colonel Nicolescu-Manole, maior Bobe, maior Hodoş, maiorii Stupcanu, Mărdărăscu, D. Nico­­leou şi alţi ofiţeri superiori din M. A. N -----------@4®---------­ (Va urma) efteneşte viaţa CALEA VICTORIEI, 81 Mare desfacere de imprimeuri de vară Lei 288 VIISOR IMPRIMAT culori moderne Lei 287 Stambă 70 cm, lat „ 590 Santung „ 556 Sifon Lei 450 COSTELA bumbac garantat Imprimat Lei 622 Sifon „ 857 Sifon „ 963 Sifon Lei 495 ?i 90 cm. lat cal. I 140 cm, lat' cal. I 160 cm, lat I cal. I I PICHET străin imprimat To. bralco bumbac garantat Lei 1056 $ if on „ 620 Poplin „ 651 Poplin Lei 551 MATASE bemberg p. cămăşi bărbăteşti Lei 1250 Mătase „ 1300 Cămăşi „ 1886 Centuri Comercianţii de la ţară şi Ţăranii » 9­9 găsesc : PÂNZĂRIE Stofe p. Doamne şi Bărbaţi Mătăsuri Juni şi Imprimate Lingerie Doamne şi Bărbaţi Ciorăpărie Doamne şi Bărbaţi IN DEPOZITUL NOSTRU D-ra MARY ZIEGLER D-l Ing. GH. DINESCU Logodiţi Buzău 30 Aug. 1942 Celular pt. cămăşi bărbăteşti pt. cămăşi bărbăteşti broche 180 cm. lat p. plăpumi bărb. p. vară de elastec Idit ULTIMĂ PERFECŢIUNE TECHNICA ELVEŢIANĂ acţionată direct la priză înlocueşte caloriferul cu combustibil, uşor transportabil fiind montat pe rotile. De vânzare la RADIOCONFORT Str. Regală 17, telefon 5­66.76 1175 Gazificatoarele PATENT HURMUZ! SOLIDE, PRACTICE, ECONOMICE şi GARANTATE CONSUM MINIM DE PETROL Nu vă luaţi după reclame străine, sunt imitaţiuni fără valoare Procuraţi-le din timp, de la: întreprinderile HURMUZI Bd. Regina Maria 98, tel. 5.90.04; ALADIN, Regală 11 b ..COLUMB“, Lipscani 108; Sucursala Călăraşi 28; „Strungul“ Smârdan 29 La cerere trimitem petrol la domiciliu Bidoane diferite mărimi, de vânzare 1803 întreprinderile HURMUZI anunţă onor. clientelă din provincie că poate comanda renumitele sale aparate de ars cu petrol, la: Buzău; Magazinul Pavelescu; Brăi­la : D. Tomovici, Regală 23; Braşov : Magazinul Barta & Co.; Blaj: Consumul Ing. I.Hossu; Constanţa: Alex. Opt. Cosma, str. Ştef. cel Mare 95; T.­Severin : N. Christescu, Piaţa Negru-Vodă; Giurgiu: Mi­hail I. Christescu; Odesa: P. Balosai­; Bârlad: T. Rapaport; Slatina: S. Stănculescu; R.­Sărat; Costica R. Ionescu; Ploeşti: Bd. Treiler, Str. Barbu­ Delavrancea 54; Făgăraş: Com. Şereada: Ion Tonei, merciant; Cernăuţi: Ing. Ivăncean­u. Hotel „Pajura Neagră“; pt. Dîmboviţa şi Târgovişte: Fierăria I. Comânici 1175 Pentru biserica Brezoianu Biserica Brezoianu din Bucu­reşti, str. Brezoianu 42, găsin­­du-se în reparaţie de pe urma cutremurului, Pr. C. Dron, pa­rohul ei, roagă pe toţi bunii creştini să contribue cu ceea­ ce îi va lăsa inima. Cine dispune şi are o evlavie mai deosebită, ar putea să ia asupra­ şi anumite lucrări, ca: pictura stranelor, altarul etc. Cei ce doresc a depune stane de bani o pot face oricând între orele 8 — 1 dimineaţa sau 4 — 8 d­­a. la Sf. Biserică. MIŞU FOTINO Teatrul Alhambra Telefon 5.95.45 Compania de Comedie MIŞU FOTINO Vineri 4 Septembrie ora 8.30 seara PREMIERA Comedie în 3 acte de Hennequin în regia d-lui SICĂ ALEXANDRESCU cu MIŞU FOTINO C. TONEANU — H. NICO­­LAIDE — SYLVIA FUL­DA — MARIA MAGDA — VIORICA VRIONI — C. MARUTZA, Chr. Duţule­­scu, A. Deeu, Erastia Pe­­retz, Nana Gheorghiu ION AUREL MANOLESCU Duminică la ora 6 cu Mişu Fotino şi întreg ansamblul. SOFIE BIOLAN IOAN MANCAŞ căsătoriţi August 1942 LEGAŢI­UNE caută spre închiriere pentru biu­­rouri imobil gol 15—25 camere sau trei apartamente alăturate de 5—8 camere în bloc, central, încălzire centrală, garaj. Telefo­naţi 5.83­80. 48 SUBSECRETARIATUL DE STAT AL ÎNZESTRĂRII ARMATEI Adiţia Publică Autonomă a Fabri­­cei de Pulberi IPub­licaţiune Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 15 Septembrie 1942, ora 10 dimineaţa, se va ţine tratare prin bună învoială în localul Fabr. Pulberi, pentru: „Furnizarea utilajului unui ate­lier pentru fabricaţie” conform planului. Tratarea, se va ţine in confor­mitate cu art. 88—110 din L. C. P. Regulamentul O. C. L. şi D. Lege No. 2125 din 23 Iulie 1941. Concurenţii, vor depune garanţia de 5% din valoarea lucrării, în re­­cipisa Casei de Depuneri şi Con­­semnaţiuni separat de ofertă. Caietul de sarcini, se poate ve­dea la Fabrica de Pulberi, unde se vor da şi alte lămuriri, in orice zi de lucru dela­­ orele 9,30—11,30. Costul publicaţiei va fi suportat de adjudecatari.DIRECŢIUNEA FABRICEI DE PULBERI No. 6552 din 27 Aug. 1942. 8978 De vânzare prin licitaţie publică, în ziua de 16 Sepetmbrie 1942, orele 11 a. m. la primăria comunei Frunzăneşti, judeţul Ilfov, a materialului re­zultat din dărâmarea clădirea şcoalei primare „Gherassy“ din com­una Filadon­ Efor. la primăria în Rf*Moaesti si­­la Gasa Stoalelor Pentru costume talleurs-uri, demi-uri, paltoane, găsiţi Ştofe de lână „HOMESPIN“ la ţesători® „MANOTEX“ Str. Ştirbey Vodă No. 50. Telefon 5.08.05 En gros Vizitarea 9—12­­A ; 4—7 En detail Se adaptează la orice fel de sobe, maşini de gătit şi cazane de baie, fără instalaţie şi încălzeşte cu petrol, fără miros sau fum. CENTRALA ST. STRATILESCU, str. Lipscani 110, în curte (vis-a-vis Bis. Sft. Gheorghe). Telefon 5.61.37 şi Radio-Colombina, cal. Griviţei 119. Căutăm reprezentanţi în toată ţara. 1175­­ + +» + ♦ + ♦♦♦♦ »4 F­ORD model 1938, de 60 HP., în perfectă stare, cauciucuri bune, vinde Fabrica „PHENIX" Str. Spătarul Preda No. 10. 1175 LOCAL DE ȘCOALA SE CAUTA 8—14 camere, cartierul Moşilor- Călăraşi-Mi­rcea Vodă - Văcărești. Telefon 3.57.51 orele 13-15. Intermediari admişi. 1175 MINIUM de PLUMB Murano Barbini garantat 99% pur în butoaie originale 50 kg. import direct: „PRODIN" Dr. Ion Ghiţescu București — Str. R. Poincare 35. Telefon 3.75.44. — Adresa telegrafică „Prodin" 1175 Suferinzi de epilepsie „Conform certificatului elîbe-1 medicamente au rămas fără efect“, iat de renumita clinică a pro- Cere­i „Donhide“ contra cost de fesorului Dr.­­Wagner-Jauregg f Lei 513 sticla mare și Lei 286 din Viena, Donhide“ sticla mică, în provincie plus por­to, de la Farmacia Hanes (fost Thoiss). Calea Victoriei 124, Bucu­reşti. 1900 preparatul armericar cu reputaţie no,-si­dială c .(dat rezultate excelente, Tir. 8990­0­ iazurile unde alte

Next