Universul - Provincie, septembrie 1942 (Anul 59, nr. 238-267)
1942-09-01 / nr. 238
Anul al 59-lea Nr. 238 Marti 1 Septembrie 1942 O CĂLĂTORIE de studii şi documentare IN TRANSNISTRIA Vizita membrilor corpului diplomatic, a înalţilor demnitari ai Statului şi a reprezentanţilor presei streine şi române După un an de administraţi românească în Transnistria renăscută din ruine, efortul creato românesc a făcut mari paşi de împlinire pentru viitorul acestu pământ. Sub directa supraveghere , Mareşalului Conducător, iniţiativele Preşedinţiei consiliului, în strânsă colaborare cu guvernământul Transnistriei, au dus la cele mai fericite realizări ale administraţiei româneşti în toat domeniile, pe acest pământ transnistrian. Preşedinţia consiliului de miniştri, din iniţiativa d-lui vicepreşedinte al consiliului de miniştri prof. Mihai Antonescu, prin îngrijirea ministerului propagandei, a organizat o călătorie de studii şi documentare în Transnistria, la care au fost invitaţi membrii corpului diplomatic înalţi demnitari ai Statului şi reprezentanţii presei străine şi române, spre a putea vedea aceşti înfăptuiri româneşti pe teren. CUM A DECURS VIZITA Călătoria aceasta a durat şase zile (22—27 August) în cursul căreia au fost vizitate judeţele: Tiraspol, Dubăsari, Râbniţa, Tulcin, Moghilău şi oraşul Odesa. Din trenul special sosit în gar Tiraspol în dimineaţa zilei de 2 August au descins : D-nii miniştri plenipotenţiari , trimişi extraordinari în România baronul Manfred von Killinger ministrul Germaniei ; Renati Bova Scoppa, ministrul Italiei Kiyoshi Tsutsui, ministrul Japoniei ; José y Moreno Conte de Casa Rojas, ministrul Spaniei Ivan Milecz, ministrul Slovaciei Branko Benzon, ministrul Croaţiei ; consilierul Henry Béat di Fischer al Legaţiei Elveţiei; membrii guvernului român d-nii : Aurelian Pană, ministru subsecretar de stat al agriculturii şi domeniilor dir. Constantin Dănulescu, ministru subsecretar de stat a muncii ; prof. Alexandru Marcu ministru subsecretar da stat a propagandei naţionale; membri corpului diplomatic d-nii : consilier de legaţie al Germaniei, contele Heinrich von Hardenberg, dr Kurt Welkisch, ataşat de presă a Germaniei, dr. Amor Bavaj, ataşatul de presă al Italiei, Gerd Wenzel dela Legaţia Grumană, Manz şi Antonio Bacelli dela legaţia Italiei, Torella di Romagnano, Clemente Boniver, Don Luis Beneyt y Marty de la legaţia Spaniei, Chiue Sugihara, secretarul legaţiei Japoniei; apoi consilierul de curte G. Păduraru; reprezentanţii presei străine d-nii : F. Trandafiro vicepreşedintele Uniunii presei străine şi reprezentant al agenţiei „Ştefani“ şi „Messaggero-Roma“, dr Berge dela „Transcontinent press“, Pompreri Ruppert dela „Hansapressedienst“ şi „Soherlverlag-Berlin“, Luigi Anmelani dela „Stampa- Torino“, Kurt Gebauer dela „Südostechol Wien“ şi „Europa“ serviciu special Mario Valaperta dela „Regime Fascista“ și „Illustrazione Italiana“,Wilhelm Müller dela „Zeitung Dienst Graf Reischof- Berlin“, Fritz Poppenberger dela „Münchner Neueste Nachrichten“, Henrich Hans Iacob dela „Transocean-Berlin“, Müller Johannes dela „Bukarester Tageblatt“, Matto Sokolici, reprezentant al agenţiei Croaţia, apoi reprezentanţii presei române d-nii: Romulus Seişanu (Universul), Mircea Grigorescu (Timpul), Romulus Dianu (Curentul), I. P. Prundeni (Porunca Vremii) I. V. Costin ,consilier în direcţia presei, Viorel Vişoiu, referent în direcţia presei, Ernest Verzea (Viaţa), Aurel Tita (Evenimentul), I. Ştefănescu-Gruiu (Informaţia), Sergiu Grosu (Basarabia) Aurel Mucenic (Poporul) , precum şi d-nii: Adrian Corbu, directorul Oficiului Naţional de Turism, prof. Pan Vizirescu, director în ministerul propagandei, consilier tehnic prof. Isbăşescu şi inspector general Al. Constantinescu din ministerul propagandei naţionale, Igiroşanu subdirectorul Protocolului din ministerul afacerilor străine, dr. Popescu şi V. Iliescu din ministerul propagandei naţionale, av. Georgescu-Vâlcea, ing. dr. Mărcuţă şi Iuca. PRIMIREA IN GARA TIRASPOL La sosirea în gara Tiraspol, membrii corpului diplomatic, înalţii demnitari, reprezentanţii presei străine şi române au fost întâmpinaţi de d. guvernator prof. G. Alexianu, general von Rotkirsch, general Dimitriu, Cerkovski, secretarul general al guvernământului, colonel Pompiliu Georgescu prefectul jud. Tiraspol, Verenca şi Pop, directori ai guvernământului, prof. Smochină, reprezentanţi ai românilor transnistrieni, precum şi funcţionari superiori ai guvernământului şi un foarte mare număr de români transnistrieni. O companie de onoare cu muzică a dat onoruri... după care miniştrii plenipotenţiari şi membrii guvernului au trecut trupa în revistă. Pe peronul gării frumos pavoazat cu drapele române, germane şi ale ţărilor aliate, corul învăţătorilor cursişti transnistrieni a intonat frumoase cântece moldoveneşti. Apoi d. ministru Alexandru Marcu a explicat în câteva cuvinte rostul acestei călătorii. După aceia întregul grup de oaspeţi ai Transnistriei, se îndreaptă spre cimitirul eroilor unde îşi dorm somnul lor de veci, înfrăţiţi până dincolo de moarte bravii între bravi, români şi germani, care au căzut pe câmpurile de onoare din ■jurul Tirespolului Mormintele lor sunt îngrijite şi acoperite cu flori. D. ministru baron von Killinger şi d-nii miniştri subsecretari de stat Aurelian Penă şi prof. Alexandru Marcu depun coroane de flori pe mormintele eroilor iar ziariştii străini şi români au presărat deasemenea buchete de flori pe aceste morminte. S-au păstrat câteva clipe de pioasă reculegere apoi muzica militară a intonat imnul ostaşilor căzuţi. De atei înalţii demnitari s’au dus la spitalul din Kraspol, un spital model unde sunt îngrijiţi ostaşii români şi germani răniţi Aici diplomaţii au avut cuvinte calde de felicitări pentru felul cum sunt îngrijiţi răniţii. In timpul vizitării acestui spital a sosit un grup de ostaşi germani răniţi în luptele din apropierea Stalingradului. Baronul von Killinger, ministrul Germaniei, se întreţine prieteneşte cu aceşti viteji şi strânge mâna fiecăruia cu multă admiraţie. La teatrul municipal din Tiraspol a avut loc un festival în onoarea oaspeţilor organizat de corul „Corul Bugului“ care a cântat frumoase cântece transnistriene. După ce a fost vizitat liceul „Duca Vodă“, a avut loc o serbare organizată în curtea liceului de către cei ce urmează cursurile de cultură românească a învăţătorilor români din Transnistria. SPRE DUBĂSARI Pe şoseaua ce duce spre Dubăsari, complet refăcută de braţe muncitoare româneşti se înalţă splendide arcuri de triumf, ornate cu drapele române, germane şi acele ale puterilor aliate. La hotarul judeţului Dubăsari, colonelul Dobriceanu, prefectul judeţului, a salutat pe distinşii oaspeţi pe care i-a condus apoi la ferma Coşniţa — un centru admirabil organizat de producţie pomicolă. Prelucrarea fructelor şi uscătoriile stârnesc admiraţia înalţilor oaspeţi. Lămuririle sunt date de tineri absolvenţi ai Academiei de agricultură din ţară cărora li s’a încredinţat refacerea acestor ferme. Ei şi-au îndeplinit misiunea cu multă pricepere şi au fost viu felicitaţi. Acelaş lucru s’a întâmpinat şi la ferma Lunca, unde la stâna care are peste două mii de oi se prepară — de către oieri specialişti aduşi din judeţul Sibiului acaş în cantităţi mari. S’a vizitat apoi expoziţia judeţului Dubăsari după care înalţii oaspeţi s’au dus la biserica refăcută şi au asistat la un Te-Deum oficiat de un sobor de preoţi unde s’au înălţat rugăciuni pentru sănătatea Maiestăţii Sale Regelui Mihai I, a Mareşalului Conducător şi desrobitor de ţară şi pentru slava şi izbânda armatelor noastre. La eşirea din din biserică populaţia transnistriană a presărat cu flori drumul pe care au parcurs oaspeţii şi a isbucnit în strigăte de: „Trăiască Mareşalul Desrobitor“. Cu prilejul mesei oferite la prefectura judeţului s-a toastat pentru Majestatea Sa Regele Mihai I, pentru d. Mareşal Ion Antonescu, pentru Fuehrerul Adolf Hitler şi Ducele Mussolini, după care fanfara locală a intonat Imnurile român, german, italian şi japonez. înalţii oaspeţi asistă apoi la o producţie de cântece şi lansuri transnistriene executate de copilaşii moldoveni. IN JUDEŢUL RÂBNIŢA A doua zi a vizitei în Transnistria, a fost în judeţul Râbniţa. Aici înalţii oaspeţi au fost primiţi de d. colonel Popescu Corbul, care s-a urat bun sosit. Peste 15 mii de români transnistrieni au făcut oaspeţilor o primire înălţătoare, după ce a fost vizitat spitalul din rabniţa, expoziţia de la prefectura udeţului, fabrica de săpun şi fabrica de produse lactice. Oficiul poştal, şcoala moldovenească, ortalii oaspiefi au asistat la selemniarea inaugurării parcului. Pe lotul unde era, sub regimul sovieic, cartierul evreesc din Râbniţa autorităţile româneşti, cu conursul întregei populaţii a făcut zi un imens parc. In mijloc este un monument cu chipul Mareşaluui Desrobitor. Cu prilejul festivalului organizat în cinstea oaspeţilor, festival 3 care copilaşii români transmis irieni şi-au dat un admirabil con-urs prin cântecele şi dansurile . Moldoveneşti, d. colonel Popescu- forbul, prefectul judeţului, în cuântarea rostită a spus printre alţele: „Cu încrederea d-lui Mareşal suntem hotărâţi să ducem mai de-arta opera de gospodărie şi ad- . ministraţie în această ţară a transnistriei spre a dovedi astfel ,larilor noştri aliaţi că neamul omânesc are dreptul la o viaţă ouă ,la un loc demn de sacrifiiile sale în Europa ce se făureşte din spada tuturor aliaţilor“. A fost vizitată apoi comuna citat românească Molochişul Mare,nde întreaga populaţie a primit călduros pe distinşii oaspeţi şi au raţionat pe Majestatea Sa Reele Mihai I şi pe Mareşalul Desabitor. Aici ca şi în atâtea locuri transnistriene, înalţii demnitari rănni şi ziariştii au avut prilejul vadă opera de refacere româească, în toate domeniile. Preotul Andreescu a spus câteva cu- vinte despre sufletul curat româesc al moldovenilor dintre Bug Nistru. Copilaşii transnistrieni au executat apoi cântece şi dansuri moldoneşti care au fost aplaudate de alţii oaspeţi. S’a vizitat expoziţia la casă a unui român transnitetrc- admirabil împodobită cu covoaromâneşti. Dela Râbniţa, înalţii oaspeţi s’au dreptat spre Jurlaevca, unde du, ce au vizitat o serie de ferme,re seară au ajuns la Tuleam. Aici a fost întâmpinaţi de prefectul deţuliui, col. Loghin. Pe tot drutul, kilometrii întregi, erau presate flori şi verdeaţă, iar stâlpii şi cele împodobite cu covoare transsiriene. Peste tot fâlfâiau drapee române şi germane. Şi aici a fost vizitată expoziţia judeţeană. Corul ucrainian a intonat diferite cântece. In ziua a treia după vizitarea fermei dela Rahnic, înalţii oaspeţi descind la Jmerinca. După vizitarea oraşului au plecat la ferma Brailov dela hotarul Bugului. Aici au vizitat diferite ferme şi crescătorii, toate refăcute prin îngrijirea guvernământului. Apoi, s’a vizitat spitalul din A Jmarinca. S’a vizitat apoi biserica oraşului care a fost distrusă de bolşevici şi reparată de noi. Armata română a contrilbuit în mare parte la reconsbâituirea acestei biserici. Fabrica de mezeluri de aici s’a construit in patru săptămâni, deasemenea s’au făcut instalaţiiuni de uscat cereale. Un depozit mare de cereale, staţiune de decuscutare unică în toată Ucraina. La ferma Cazaciofca, care aparţine comunei Brailov, s’a vizitat capela înfiinţată de noi pentru folosul poporanilor din comună. S’a vizitat la această fermă combainul care se foloseşte la recoltarea cerealelor, secerarea şi treetarea în acelaş timp. In judeţul Moghilău, sunt 16 combaine in funcţiune, datorită administraţiei româneşti. La ferma Cerneatin, fermă pomicolă cu priseacă, şi fabrică de bere, vizitatorii s’au oprit timp de o oră. Castelul Prinţului Lwow în stil gotic, a adăpostit pe vremuri pe marele poet Puşkin. In curte se află şi bătrânul stejar al lui Puşkin. LA MOGHILĂU De aici colonel. Năsturaş, prefectul judeţului, care e şi scriitorul Volbură Poiană Năsuraş, a condus oaspeţii până la Moghilău. înalţii demnitari au sosit pe înserate în acest oraş, veche cutărire a lui Eremia Movilă. De aici colonelul Năsturaşi, prefectul judeţului, care e şi scriitorul Volbură Poiană Năsturaş, a condus oaspeţii până la Moghilău. înalţii demnitari au sosit pe înserate in acest oraş, veche ctitorie a lui Eremia Movilă. Membrii corpului diplomatic, înnalţii demnitari ziariştii străini şi români au urcat pe înălţimile de la „Braniţa” cari au fost cucerite între 17 şi 21 iulie 1941. Pe acest vârf sunt mormintele ostaşilor şi ofiţerilor români şi germani. Acolo s-a desfăşurat o impresionantă solemnitate. Prefectul colonel Năsturaş, după ce aadus cuvântul de salut celor de faţă şi a făcut o călduroasă omagiere a ostaşilor români şi germani, a spus printre altele: Regiunea este presărată cu mormintele vitejilor ostaşi români şi germani. Bolşevicii au bătut-o în special cu artileria şi aviaţia. Dârzenia şi eroismul ostaşului german şi român au fost insă mai mari. Suntem aduşi aici să muncim, iar sudoarea muncii noastre trebue să corespundă biruinţii de sânge a soldaţilor români care luptă azi în Caucaz. Prezenţa d-lor miniştri plenipotenţiari Înseamnă pentru noi cea mai mare bucurie pentru că atâţia ochi ne privesc astăzi şi vor să cunoască la faţa locului rezultatul muncii noastre. D. profesor Alexandru Marcu, ministru subsecretar de stat al propagandei naţionale, a răspuns: „Tot ce ne înconjoară, prezenţa celor mai iluştri reprezentanţi din capitala ţării, este menit să creeze atmosfera necesară unui legământ ca împreună cu toţii să ne străduim pentru victoria comună, pentru aflarea locului ce se cuvine în istoria de mâine, poporului român şi pentru recunoaşterea drepturilor sale sfinte, azi când şi-a deschis prima oară în istoria lumii, cea mai semeaţă şi neşovăitoare cale. Sinceritatea din sufletele celor de faţă împreună cu spiritul ostaşilor din mormintele abia închise, din Valea Nistrului sunt menite să îndrepta către cel puternic această ferbinte rugăciune spre binele poporului români de totdeauna". A răspuns, elogiind eroismiuil ostaşilor români şi germani, d. Baron von Killinger, ministrul Germaniei. După aceia s’a vizitat localul prefecturii şi i al inspectoratului de jandarmi condus de maiorul Orăşeanu. Biserica zidită de Eremia Movilă este în prezent reparată prin Îngrijirea guvernământului. Cu aceasta s’a încheiat cea de a treia zi a vizitei înalţilor oaspeţi în ţinuturile transnistriene, unde după o chibzuită şi temeinică inventariere a nevoilor şi mijloacelor, priceputa conducere românească a transformat Întreaga provincie într’un imens şantier. înalţii oaspeţi au văzut astfel cum primele griji ale administraţiei româneşti au fost de a lua măsuri pentru imediata refacere şi completare a tuturor mijloacelor de comunicaţie: şosele, poduri de căi ferate, reţele telefonice care au răsărit ca din pământ. Apoi campania de refacere agricolă şi zootechnică în care energia românească şi-a arătat imediat roadele. Viaţa economică are aspectul normal, iar cântecul optimist al muncii a început să răsune mereu mai puternic printre ruinei a trecutului. Bisericile, pângărite dealungul anilor de stăpânirea bolşevica, şi-au sfinţit din nou altarele în care răsună azi rugăciunile de slavă pentru biruinţa luminii asupra întunerecului Luând asupra sa această operă de reconstrucţie economică, administrativ şi spirituală, Românnia, condusă de Mareşalul Antonescu, dovedeşte şi în câmpul muncii acelaş elan aceiaşi energie şi acelaş spirit de sacrificiu de care a dat dovadă pe câmpul de luptă din Răsărit, arătând că şi-a înţeles pe deplin înalta sa menire în construirea Europei viitoare. *7* Luni seara, trenul special cu înalţii oaspeţi a plecat spre Odesa. Grupul de oaspeţi ai Transnistriei la inaugurarea parcului „Mareşal Antonescu“ de la Râbniţa UNIVERSUL IMPERIUL BRITANIC LA RĂSCRUCE de AXENTE SEVER BANCIU II Când imperiul spaniol începuse să decadă, din cauze pur interne și în special de ordin economic, Anglia a început sub regina Elisabeta, lupta deschisă împotriva Spaniei lui Filip al II-lea, iar în anul 1588 când flota spaniolă — „Invincibila Armada“ — a fost distrusă, Anglia a răsuflat satisfăcută, căci și-a văzut posibilitatea de a-și creia un imperiu. In acest drum al expansiunei, marele avantaj al Angliei, a fost că ea nu a participat la războaiele religioase ale Europei, care mai bine de 100 de ani au frământat continentul nostru. In vremea aceea, Anglia a putut să se intereseze nestingherită de navigaţia pe mări şi ca urmare a acesteia, să cucerească ţări îndepărtate, importante puncte de sprijin, pentru ce avea să urmeze mai târziu. Intr’adevăr, în epoca aceea Anglia nu conta ca mare putere în Europa. Suedia spre exemplu, era mai puternică decât Anglia. Precum am spus, în vreme ce Europa se zbătea în frământări religioase, Anglia a văzut viitorul ei pe mare și spre depărtări, iar acest lucm este natural că nu se putea realiza decât cu ajutorul unei flote foarte puternice. Se ştie că origina puterii navale engleze se datoreşte lui Cromwel. Acesta, în anul 1651 a trecut prin Parlament legea numită „Actul de navigaţie“, prin prin care se preciza că toate vapoarele europene care vin în Anglia nu pot aduce decât produsele ţărilor lor. Mărfurile din Asia, Africa, America nu pot fi aduse decât cu vapoare engleze. Această lege a avut rezultate extraordinare pentru Anglia. Ea a fost aplicată 200 de ani (până la 1 ianuarie 1850), şi a constrâns pe englezi să-şi construiască flotă şi să meargă singuri să caute în afară şi în depărtări, produsele necesare existenţei şi îmbogăţirii lor. Puterea navală a Angliei a eşit deci, din acest „Act de navigaţie“. Această lege a provocat imediat un război cu olandezii (1652 —1654), deoarece aceştia erau în primul rând ameninţaţi în principala lor îndeletnicire, transfornte pe mări şi în special din Extremul Orient. Englezii au reuşit să ţină în loc în faţa Doverului flota olandeză, care avea pe cei mai buni amirali şi datorită succeselor lui Blake, olandezii au fost învinşi şi forţaţi să ceară pace. In anul 1707 sub regina Ana s’a încheiat actul de unire între cele două regate Anglia şi Scoţia şi a luat numele de Marea Britanie. Flota spaniolă era distrusă, a Olandei învinsă. Era rândul Franţei să fie deposedată de unele colonii. Intr’adevăr, prin pacea dela Utrecht din 1713, Franţa a trebuit să cedeze Angliei, Terra-Nova, Scoţia Nouă şi Teritoriul Hudson, în vreme ce spaniolii au mai pierdut Gibraltarul şi Minorca. Prestigiul Marei Britanii în lume începe însă odată cu stăpânirea Indiei pe care a ocupat-o generalul Robert Clive, intre 1757—1784, după ce mult înainte (încă din secolul al XVII-lea) Anglia luase dela portughezi Ormuz-ul şi Bombay-ul. Tot pe vremea aceia (1759) generalul Wolf a cucerit Canada dela Francezi, după ce aceştia au stăpânit-o mai bine de două sute de ani (1534—1763). Această pierdere, Franţa o recunoaşte prin pacea dela Paris dela 1763. Politica engleză de cuceriri, s’a continuat așa dealungul anilor. Imperiul britanic s’a creiat astfel pe încetul. întotdeauna Anglia se alia cu o putere, pentru a distruge pe alta, dela care avea de cucerit anumite teritorii, ceiace nu oprea ca peste un timp să se alieze cu fostul inamic, pentru a se lupta cu fostul aliat. Principalul factor al creşterii puterii engleze a fost însă industrialismul. Anglia având cărbuni şi fier — principalele materii prime industriale, — a fost prima ţară care ia înţeles importanţa covârşitoare a acestora şi a devenit astfel cea dintâi ţară industrială a lumii.___ ____ __ In anul 1769, în care englezul Arkwrigt a inventat maşina de tors căreia i se datoreşte toată industria textilă, modernă, un alt englez J. Watt a inventat maşina cu aburi care a fost începutul revoluţiei industriale ce avea să urmeze. Cu ajutorul acestor maşini, englezii şi-au creiat industrie, au construit prima locomotivă — şi natural primul tren — şi apoi primul vapor cu aburi care a început să facă curse cu pasageri peste Ocean, în America. Superioritatea acestor vapoare faţă de vasele cu pânză era zdrobitoare. Englezii cunoscând cei dintâi prelucrarea modernă a fierului cu ajutorul colsului, — pe care tot un englez l-a produs întâia oară, — şi forţa maşinei cu aburi, aplicată în industrie şi la, vapoare, pe care au găsit că ei bine să monteze şi tunuri, au avut drumul deschis pentru cucerirea bogăţiilor lumii. Anglia a devenit imperiu, prin forţa cărbunilor şi prin tăria fierului, căci maşinismul a fost multă vreme un monopol al Angliei. Intr’adevăr Marea Britanie având un număr tot mai mare de vapoare şi tot mai moderne, nu i-a fost greu să-şi asigure un fel de monopol al transporturilor oceanice, iar având colonii pline cu bogăţii pe care le exploata şi vindea în toată lumea, a putut să-şi asigure şi o supremaţie financiară considerabilă faţă de toate celelalte mari puteri. Anglia se aşează pe primul plan al Marilor Puteri ale Europei, odată cu înfrângerea lui Napoleon, în care flota engleză a avut un rol hotărîtor, iar contravaloarea acestui aport, a fost și ocuparea insulei Malta de la francezi, a Ceylonului și a Coloniei Capului de la Olandezi. Marea Britanie a ajuns la apogeul puterii sale sub Regina Victoria, pe timpul domniei căreia s’a cucerit Hongkong-ul, Egiptul și Sudanul, s’a colonizat sistematic Australia, s’a început cucerirea Africei de Sud și a devenit stăpână pe Canalul de Suez, pe care tocmai îl construiseră francezii. Regina Victoria s’a încoronat şi ca împărăteasă a Indiei, titlu pe care de atunci, îl poartă toţi regii Marei Britanii. Este interesant că în istoria desvoltării Imperiului britanic, Reginele şi nu Regii au jucat rolurile hotărîtoare. Sub Regina Elisabeta Anglia a distrus puterea navală a Spaniei şi a creiat astfel posibilitatea de a-şi creia şi ea un imperiu. Regina Ana a unit Anglia cu Scoţia, creind Marea Britanie, iar Regina Victoria a adus imperiului strălucirea mondială. Războiul mondial din 1914— 1918, a adus Angliei şi cea mai mare parte din coloniile germane : Africa de Est germană, Africa de Sud-Vest, Noua Guinee, Samoa şi parte din Camerun şi Togo. Anglia a ştiut să profite astfel întotdeauna de situaţia ţărilor învinse sau de cele slabe şi fără apărare, pentru a-şi mări sau consolida imperiul mondial. Chiar şi în războiul actual, această veche politică engleză se continuă. Dacă în decursul a 3 ani de război, pe un front ce se întinde pe milioane de km. patraţi, Marea Britanie nu a putut obţine o singură victorie împotriva armatelor germane sau japoneze, acest lucru nu a oprit-o, să ocupe ţări şi regiuni fără apărare serioasă: Islanda, Irakul, Iranul, Syria, Madagascarul etc., ----------*---------- Comemorarea eroului lt.-colonel loan Gh. Trofin La ministerul apărării naţionale a fost o pioasă solemnitate In cadrul căruia s’a comemorat amintirea eroului lt.-colonel loan Gh. Trofin, cavaler al ordinului Mihai Viteazul”, căzut in luptele glorioase dela cota 80 Freudenthal, în ziua de 2® August 1941. Serviciul religios a fost oficiat de către S. Sa protoiereul cpt. Gh. I. Bărboi, confesorul batalonului de gardă al Conducătorului Statului, Sf. Sa protoereiul Em. Păsculescu- Orlea parohul bis. Mihai Vodă, arhiditconii Blejgu şi Olescu Al. Răspunsurile au fost date de un cor ostăşesc. Solemnitatea s’a desfăşurat în fostul birou al eroului, frumos împodobit de camarazii săi cu relicve sacre şi amintiri pilduitoare lăsate de ofiţerul defunct. La această pioasă solemnitate ostăşeacă au diat parte: d. general de divizie V. Davidescu secretarul g-1 al ministerului apărării naţionale, d. general Mândru directorul contenciosului M. A. N„ d-nul colonel Antonescu P. P„ colonel Soţii1, colonel Aramă, lt.-colonel adj. Marcel Olteanu, lt.-colonel Matache Gh. lt.-colonel Nicolescu-Manole, maior Bobe, maior Hodoş, maiorii Stupcanu, Mărdărăscu, D. Nicoleou şi alţi ofiţeri superiori din M. A. N -----------@4®--------- (Va urma) efteneşte viaţa CALEA VICTORIEI, 81 Mare desfacere de imprimeuri de vară Lei 288 VIISOR IMPRIMAT culori moderne Lei 287 Stambă 70 cm, lat „ 590 Santung „ 556 Sifon Lei 450 COSTELA bumbac garantat Imprimat Lei 622 Sifon „ 857 Sifon „ 963 Sifon Lei 495 ?i 90 cm. lat cal. I 140 cm, lat' cal. I 160 cm, lat I cal. I I PICHET străin imprimat To. bralco bumbac garantat Lei 1056 $ if on „ 620 Poplin „ 651 Poplin Lei 551 MATASE bemberg p. cămăşi bărbăteşti Lei 1250 Mătase „ 1300 Cămăşi „ 1886 Centuri Comercianţii de la ţară şi Ţăranii » 99 găsesc : PÂNZĂRIE Stofe p. Doamne şi Bărbaţi Mătăsuri Juni şi Imprimate Lingerie Doamne şi Bărbaţi Ciorăpărie Doamne şi Bărbaţi IN DEPOZITUL NOSTRU D-ra MARY ZIEGLER D-l Ing. GH. DINESCU Logodiţi Buzău 30 Aug. 1942 Celular pt. cămăşi bărbăteşti pt. cămăşi bărbăteşti broche 180 cm. lat p. plăpumi bărb. p. vară de elastec Idit ULTIMĂ PERFECŢIUNE TECHNICA ELVEŢIANĂ acţionată direct la priză înlocueşte caloriferul cu combustibil, uşor transportabil fiind montat pe rotile. De vânzare la RADIOCONFORT Str. Regală 17, telefon 566.76 1175 Gazificatoarele PATENT HURMUZ! SOLIDE, PRACTICE, ECONOMICE şi GARANTATE CONSUM MINIM DE PETROL Nu vă luaţi după reclame străine, sunt imitaţiuni fără valoare Procuraţi-le din timp, de la: întreprinderile HURMUZI Bd. Regina Maria 98, tel. 5.90.04; ALADIN, Regală 11 b ..COLUMB“, Lipscani 108; Sucursala Călăraşi 28; „Strungul“ Smârdan 29 La cerere trimitem petrol la domiciliu Bidoane diferite mărimi, de vânzare 1803 întreprinderile HURMUZI anunţă onor. clientelă din provincie că poate comanda renumitele sale aparate de ars cu petrol, la: Buzău; Magazinul Pavelescu; Brăila : D. Tomovici, Regală 23; Braşov : Magazinul Barta & Co.; Blaj: Consumul Ing. I.Hossu; Constanţa: Alex. Opt. Cosma, str. Ştef. cel Mare 95; T.Severin : N. Christescu, Piaţa Negru-Vodă; Giurgiu: Mihail I. Christescu; Odesa: P. Balosai; Bârlad: T. Rapaport; Slatina: S. Stănculescu; R.Sărat; Costica R. Ionescu; Ploeşti: Bd. Treiler, Str. Barbu Delavrancea 54; Făgăraş: Com. Şereada: Ion Tonei, merciant; Cernăuţi: Ing. Ivănceanu. Hotel „Pajura Neagră“; pt. Dîmboviţa şi Târgovişte: Fierăria I. Comânici 1175 Pentru biserica Brezoianu Biserica Brezoianu din Bucureşti, str. Brezoianu 42, găsindu-se în reparaţie de pe urma cutremurului, Pr. C. Dron, parohul ei, roagă pe toţi bunii creştini să contribue cu ceea ce îi va lăsa inima. Cine dispune şi are o evlavie mai deosebită, ar putea să ia asupra şi anumite lucrări, ca: pictura stranelor, altarul etc. Cei ce doresc a depune stane de bani o pot face oricând între orele 8 — 1 dimineaţa sau 4 — 8 da. la Sf. Biserică. MIŞU FOTINO Teatrul Alhambra Telefon 5.95.45 Compania de Comedie MIŞU FOTINO Vineri 4 Septembrie ora 8.30 seara PREMIERA Comedie în 3 acte de Hennequin în regia d-lui SICĂ ALEXANDRESCU cu MIŞU FOTINO C. TONEANU — H. NICOLAIDE — SYLVIA FULDA — MARIA MAGDA — VIORICA VRIONI — C. MARUTZA, Chr. Duţulescu, A. Deeu, Erastia Peretz, Nana Gheorghiu ION AUREL MANOLESCU Duminică la ora 6 cu Mişu Fotino şi întreg ansamblul. SOFIE BIOLAN IOAN MANCAŞ căsătoriţi August 1942 LEGAŢIUNE caută spre închiriere pentru biurouri imobil gol 15—25 camere sau trei apartamente alăturate de 5—8 camere în bloc, central, încălzire centrală, garaj. Telefonaţi 5.8380. 48 SUBSECRETARIATUL DE STAT AL ÎNZESTRĂRII ARMATEI Adiţia Publică Autonomă a Fabricei de Pulberi IPublicaţiune Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 15 Septembrie 1942, ora 10 dimineaţa, se va ţine tratare prin bună învoială în localul Fabr. Pulberi, pentru: „Furnizarea utilajului unui atelier pentru fabricaţie” conform planului. Tratarea, se va ţine in conformitate cu art. 88—110 din L. C. P. Regulamentul O. C. L. şi D. Lege No. 2125 din 23 Iulie 1941. Concurenţii, vor depune garanţia de 5% din valoarea lucrării, în recipisa Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni separat de ofertă. Caietul de sarcini, se poate vedea la Fabrica de Pulberi, unde se vor da şi alte lămuriri, in orice zi de lucru dela orele 9,30—11,30. Costul publicaţiei va fi suportat de adjudecatari.DIRECŢIUNEA FABRICEI DE PULBERI No. 6552 din 27 Aug. 1942. 8978 De vânzare prin licitaţie publică, în ziua de 16 Sepetmbrie 1942, orele 11 a. m. la primăria comunei Frunzăneşti, judeţul Ilfov, a materialului rezultat din dărâmarea clădirea şcoalei primare „Gherassy“ din comuna Filadon Efor. la primăria în Rf*Moaesti sila Gasa Stoalelor Pentru costume talleurs-uri, demi-uri, paltoane, găsiţi Ştofe de lână „HOMESPIN“ la ţesători® „MANOTEX“ Str. Ştirbey Vodă No. 50. Telefon 5.08.05 En gros Vizitarea 9—12A ; 4—7 En detail Se adaptează la orice fel de sobe, maşini de gătit şi cazane de baie, fără instalaţie şi încălzeşte cu petrol, fără miros sau fum. CENTRALA ST. STRATILESCU, str. Lipscani 110, în curte (vis-a-vis Bis. Sft. Gheorghe). Telefon 5.61.37 şi Radio-Colombina, cal. Griviţei 119. Căutăm reprezentanţi în toată ţara. 1175 + +» + ♦ + ♦♦♦♦ »4 FORD model 1938, de 60 HP., în perfectă stare, cauciucuri bune, vinde Fabrica „PHENIX" Str. Spătarul Preda No. 10. 1175 LOCAL DE ȘCOALA SE CAUTA 8—14 camere, cartierul Moşilor- Călăraşi-Mircea Vodă - Văcărești. Telefon 3.57.51 orele 13-15. Intermediari admişi. 1175 MINIUM de PLUMB Murano Barbini garantat 99% pur în butoaie originale 50 kg. import direct: „PRODIN" Dr. Ion Ghiţescu București — Str. R. Poincare 35. Telefon 3.75.44. — Adresa telegrafică „Prodin" 1175 Suferinzi de epilepsie „Conform certificatului elîbe-1 medicamente au rămas fără efect“, iat de renumita clinică a pro- Cerei „Donhide“ contra cost de fesorului Dr.Wagner-Jauregg f Lei 513 sticla mare și Lei 286 din Viena, Donhide“ sticla mică, în provincie plus porto, de la Farmacia Hanes (fost Thoiss). Calea Victoriei 124, Bucureşti. 1900 preparatul armericar cu reputaţie no,-sidială c .(dat rezultate excelente, Tir. 89900 iazurile unde alte