Universul - Capitala, februarie 1945 (Anul 62, nr. 24-47)
1945-02-01 / nr. 24
Franklin D. Roosevelt Eria d. Roosevelt a sărbătorit a 63-a aniversare a naşterei sale. Prilej pentru ca Întregul popor american şi milioane de oameni din toate colburile lumii civilizate să facă urări călduroase pentru sănătatea şi viaţa preşedintelui Statelor Unite, urări însufleţite de recunoştinţa conştiinţei umane pentru omul care a înălţat-o dincolo de limitele geografice ale naţiunei sale, dându-i aureola solidarităţii universale. Intr’adevăr, Franklin D. Roosevelt este simbolul acestei solidarităţi căreia omenirea li datorează intervenţia poporului american în lupta contra barbariei hitleristo-fasciste. Şi nu este exagerată afirmaţia că fără Franklin Roosevelt este îndoelnic dacă In Statele Unite s’ar fi putut produce, într’un timp relativ scurt, procesul psichologic şi politic care a solidarizat poporul american cu popoarele victime ale dominaţiunei fascisto-hitleriste. Caracteristica intervenţiei Statelor Unite în lupta de eliberare a popoarelor, este tocmai lipsa oricărui interes teritorial şi a oricărui calcul material. Cu asemenea scopuri, poporul American nu şi-ar fi dat asentimentul pentru enormele sacrificii cerute de un război extra-continental. A trebuit convingerea că aceste sacrificii sunt în interesul omenirei, că ele sunt obligatorii pentru orice popor civilizat, fiindcă, cu cât o naţiune este mai civilizată, cu atât sentimentul ei de solidaritate umană trebue să fie mai puternic şi mai activ. A trebuit ca personalitatea omului care cerea aceste sacrificii să Inspire o profundă Încredere prin viaţa lui rectilină, prin serviciile aduse patriei sale, prin sinceritatea propriilor sale convingeri, prin consecvenţa lui politică. Toate aceste condiţii prealabile au existat şi, marele merit al preşedintelui Statelor Unite este mai ales acela de a fi ştiut să le pună în lumină, să le utilizeze cu tactul necesar şi să ajungă din propovăduitorul unor idei care constituiau etica propriei lui vieţi, slujbaşul acestor idei devenite, prin stăruinţa lui, patrimoniul spiritual al întregei naţiuni. Preşedintele Roosevelt a făcut tot posibilul pentru a împedica agresiunea hitleristă. El şi-a dat seama de ororile unui război în care ştiinţa va fi pusă în slujba distrugerii. El şi-a dat seama că la origina acestui război nu era altceva decât ura regimurilor de dictatură împotriva libertăţii popoarelor şi că această ură, sprijinită de forţă va prăbuşi omenirea în prăpastia sclaviei primitive dacă va fi lăsată să triumfe. Şi în faţa perspectivei ca omenirea să fie împinsă spre dezastru, d. Roosevelt a desfăşurat, în perioada antebelică şi după ce agresiunea hitleristă s’a produs, toată influenţa sa personală, toată autoritatea sa pentru a împedica războiul şi apoi pentru a-l stăvili. Fără ameninţări la adresa unora, fără promisiuni cari ar fi putut încuraja pe alţii, d. Roosevelt, în cuvinte simple şi sincere, a făcut apel la conştiinţa umană şi a căutat să o trezească şi în mintea şi sufletul acelora cari sfidau ordinea şi morala internaţională. In toate discursurile sale rostite cu mult înainte de agresiunea germană, d. Roosevelt a arătat lămurit că poporul american n’ar putea rămâne indiferent unei catastrofe în care restul omenire! s’ar prăbuşi și, odată cu ea, toate bunurile morale pentru care au sângerat atâtea popoare. Glasul său n’a fost însă ascultat. Răspunsul dictatorilor când nu era ironic era impertinent. Hitler socotea atitudinea preşedintelui Roosevelt pur platonică şi lipsit totalmente şi de înţelegerea psiohologiei popoarelor şi de simţul realităţilor politice, el nu credea în posibilitatea unui fenomen spiritual şi politic aproape revoluţionar ca acela care s’a produs în Statele Unite, care se datoreşte în atât de largă măsură preşedintelui Roosevelt şi care a solidarizat poporul american cu toate popoarele asuprite ori ameninţate de dominaţiunea hitleristo-fascistă. Pretinsa superioritate rasială enunţată de Hitler ca un drept sacru al poporului german, a întâmpinat rezistenţa hotărâtă a realei superiorităţi morale a civilizaţiei poporului american. Şi azi, când victoria finală este atât de aproape, când omenirea se vede scăpată de urgia barbariei teutonice. In sentimentul de uşurare şi în speranţele tuturor pentru un viitor mai bun, mai liniştit, mai sigur şi mai omenesc, este şi recunoştinţa pentru aportul considerabil pe care l-a adus poporul american în această gigantică luptă şi stimă pentru Franklin D. Roosevelt care, personificând conştiinţa naţională a poporului său, a ştiut şi a reuşit să o îndrumeze pe drumul victoriei militare şi mai ales, pe acela al victoriei morale. ORIENTĂRI ASUPRA REFORMEI AGRARE PUNCTELE DE VEDERE EXHUMATE PÂNĂ ACUM, — REFORMA AGRARĂ IN CONCEPŢIA F. N. D. Reforma agrară se află de mai mult timp, la noi, în centrul interesului public. Lucru foarte firesc, dacă ţinem seama, pe de oparte, de mulţimea şi importanţa categoriilor de interese angajate, iar, pe de alta, de repercusiunile pe care realizarea ei le poate avea asupra producţiei şi asupra desvoltării întregei economii româneşti. Cum însă, în ce priveşte principiile şi modalităţile de aplicare a reformei agrare, — ba chiar în ce priveşte momentul propunerii şi traducerii ei în fapt, s’au ivit divergenţe şi se poartă discuţiuni pe cât de însufleţite pe atât de interesante, pentru documentarea şi orientarea opiniei publice, ne-am propus să publicăm succesiv, în coloanele ziarului nostru, diferitele puncte de vedere ce-şi găsesc expresia atât în programele partidelor politice, cât şi în propunerile elaborate de organizaţiile profesionale interesate sau de diferiţi cunoscători ai problemei..riate plugarilor pe un preţ minim ; e) preţul pământului confiscat şi dat ţăranilor se fixează la o sumă egală cu valoarea recoltei unui an. Plata se va face Statului în zece rate anuale“. Deosebirea dintre formularea principială a propunerii de reformă agrară, aşa cum era înscrisă în proectul iniţial al Platformei şi aceea din programul de guvernământ F. N. D. publicat în 28 ianuarie 1945, stă în primul rând în calificarea actului de deposedare a marilor proprietari. Pe când in Platformă se vorbește de înfăptuirea unei largi reforme agrare, prin EXPROPRIEREA marei proprietăți agrare dela 50 ha. în sus, în recentul program. (Continuare in pag. 2 a) REFORMA AGRARĂ CONCEPUTĂ DE F. N. D. Cele dintâi organizaţii politice, care, de la instaurarea noului regim, au pus pe tapet necesitatea unei reforme agrare imediate, au fost forţele democratice grupate în Frontul Naţional Democrat, iar iniţiativa lor a fost adusă la cunoştinţa opiniei publice prin proiectul de „Platformă“, propus tuturor forţelor democratice de către Frontul Unic muncitoresc şi dat publicităţii la 5 octombrie 1944. Propunerea reformei agrare est© formulată în punctul 5 şi el are următorul cuprins: „Pentru o cât mai grabnică refacere şi desvoltare a ţării, se impune satisfacerea celei mai arzătoare şi mai îndreptăţite cerinţe a ţărănime! române : înfăptuirea unei largi reforme agrare, prin exproprierea marei proprietăţi agrare de la 50 ha. în Sus şi împroprietărirea cu acest pământ a ţăranilor fără pământ sau cu pământ puţin. Acei cari luptă pe front împotriva fascismului german să fie avantajaţi la împroprietărire. Procurarea de inventar agricol pentru aceşti ţărani, pe seama marei proprietăţi şi a Statului. Organizarea pe bază democratică a cooperativelor ţărăneşti de ered, aprovizionare şi producţie. Datoriile ţăranilor către bănci şi Stat rezultate din vechea împroprietărire şi din conversiunea datoriilor, să fie anulate“. PROGRAMUL DE GUVERNARE F. N. D. De curând, F. N. D. înţelegând să îşi asume singur răspunderea guvernării, a dat publicităţii programul său de guvernământ, care a apărut în presa bucureşteană Duminică 28 ianuarie 1945, având la punctul 6 formulată propunerea reformei agrare în textul următor: 6. — Pentru a asigura refacerea şi desvoltarea economică a ţării, a ridica nivelul de trai al ţărănimii, a întări democraţia şi a susţine sforţările de război, guvernul F. N. D. va realiza imediat Reforma agrară. In acest scop guvernul F. N. D.: a) va confisca pământurilecriminalilor de război, ale moşierilor plecaţi cu nemţii şi ale celor cari sabotează lucrările câmpului de pe moşiile lor ; b) va confisca pământul ce depăşeşte 50 ha. al celorlalţi Înoşteri. Pământurile mănăstireşti şi bisericeşti nu se vor tfimfisca; c) va constitui din pământurile confiscate un fond de rezervă de 5% (cinci la sută) la dispoziţia Statului, pentru a împroprietări ţăranii din regiunile fără pământ suficient; d) va creea centre de maşini agricole prevăzute cu tractoare, pluguri, semănătoare, treerătoare, etc., care să fie închi DISTRIBUIREA MEDALIILOR DE AUR IN PROVINCIE S-a scurs aproape o lună de când a fost lansat Împrumutul refacerii naţionale grefat de astădată numai pe disponibilităţile de numerar ale fiecăruia şi fără a se mai lovi ca odinioară micile venituri ale salariaţilor publici sau particulari. Condiţiile avantajoase ale noului împrumut au determinat un ritm destul de vioi al subscrierilor, atât în Capitală, cât şi în provincie, înregistrând un decalaj simţitor al subscrierilor dela o zi la alta. Astfel s’a ajuns în Capitală dela 250 la peste 700 milioane lei zilnic, în timp ce cadenţa baterii medaliilor de aur la Monetăria Statului a făcut de asemeni progrese apreciabile sporind până la 20.000 bucăţi zilnic Această situaţie a îngăduit în acelaş timp şi o difuzare mai pronunţată a medaliilor de aur în provincie, unde au fost expediate prin mijloacele cele mai rapide spre a fi distribuite subscriitorilor Aproape n’a rămas oraş din provincie unde să nu se fi difuzat medaliile de aur, continuând în acelaş fel distribuirea şi prin băncile autorizate din Capitală, unde operaţiunea se face în ordinea cronologică a subscrierii. Deşi date statistice oficiale complecte lipsesc deocamdată, mai ales în ce priveşte subscrierile în provincie, sunt indicii că prima tranşe de 600.000 medalii a fost aproape subscrisă, iar subscrierile la cea de a doua tranşe merg tot atât de mulţumitor, asigurând împrumutului succesul dorit, cu tendinţa îmbucurătoare că mai toate clasele sociale participă la acest împrumut al refacerii naţionale. De altfel, ministrul finanţelor, d. Mihail Romniceanu, a şi profilat un plan detaliat pentru difuzarea medaliilor de aur şi în păturiie micilor deţinători de numerar de la sate şi cari au înţeles avantagiile noului împrumut. Răspândirea medaliilor de aur în cât mai multe mâini este o binefacere pentru economia naţională şi complectează, poate mai încet dar sigur, totalul sumei de 65 miliarde lei, exprimând numerarul subscris pentru milionul de medalii de aur emise odată cu împrumutul Refacerii naţionale. . MEROASE LOCALITĂŢI DIN CEHOSLOVACIA SMULSE DE TRUPELE ROMÂNE DIN MÂINILE GERMANILOR MARELE STAT MAJOR AL ARM *-31 COMUNICAT ASUPRA OPERAŢIUNILOR dfin ziua de 30 Ianuarie 1945 In munţii Tatra Mică, Armata 4-a a continuat să respingă spre Nord-Vest trupele germano-maghiare. S’au ocupat mai multe localităţi printre care : Sumjac, Zlatno, Svabolka, Nandorhuta, Pohorellavasgyar, Pohorella. La Nord-Vest Lucenec, trupele Armatei I-a, reluând ofensiva, au reuşit să sfarme rezistenţa inamicului şi să ocupe un număr însemnat de localităţi printre care: Praha, Priboj, Senne, Suche-Brezovo, Lest, Velki-Lom, Sula, Veres, Nedeliste, Lentvora. DIVIZIILE 2 §13 MUNTE CITATE PRIN ORDIN DE ZI PE ARMATĂ D. generali de corp de armată I. Negulescu, ministrul de războiiu, a dat următorul ORDIN DE Zi pe armată: Diviziile 2 şi 3 munte au luat parte continuu la lupte, de la începutul operaţiunilor pentru eliberarea Ardealului, distingându-se atât prin spiritul de sacrificiu şi tenacitatea ostaşilor cât şi prin înalta pricepere a comandanţilor. Divizia 2 munte comandată de generalul Iordănescu Const, s-a acoperit de glorie în bătălia din Munţii Apuseni, unde, prin manevre îndrăzneţe şi lupte pline de eroism, a curăţat de inamic văile Arieşului şi Iarei, a ocupat Gilăul şi a interceptat comunicaţia Cluj-Oradea, determinând retragerea forţelor inamice din Cluj şi eliberarea acestui oraş. S-a distins de asemenea in luptele de la Vest de Tisa, cucerind prin atacuri de zi şi noapte localitatea Emod şi prin atacurile energice şi pline de avânt, date in legătură cu divizia 3 Munte * , forţele sovietice aliate, străpungând rezistenţele inamicului din masivul muntos şi păduros, Bukk. Divizia 3 munte, comandată de generalul Mociulschi Leonard s’a distins în mod continuu atât prin eroismul ostaşilor cât şi prin exemplul de curaj şi de bărbăţie ale comandantului. Prin luptele grele de apărare din valea Coşului Negru, prin faptele de arme care au dus la cucerirea oraşului Beiuş şi apoi la Învăluirea Oradiei, prin colaborarea strălucită la bătălia Debreţinului, precum şi prin luptele îndârjite şi victorioase ce a susţinut la Vest de Tisa, în masivul Bukk, această divizie a ştiut să se menţină printre cele mai brave mari unităţi. Pentru faptele de arme săvârşite, pentru dovada marilor virtuţi strămoşeşti de bravură, dârzenie şi bărbăţie a ostaşilor şi comandanţilor, divizia 2 munte şi divizia 3 munte, se citează prin ordin de zi pe armată. Rezolvarea crizei constituţionale din Iugoslavia Londra, 30 (Rador). — D. Randal Neale, redactorul diplomatic al agenţiei „Reuter“, scrie: Având, în vedere hotărîrea anunţată de Regele Petru în cursul serii de Luni, acordul Tito-Subasici va intra în vigoare cu aprobarea şi consimţământul Regelui, Guvernul Subasici va părăsi Londra plecând la Belgrad imediat ce i se va putea pune la dispoziţie un mijloc de transport. Mareşalul Tito, care în tot timpul conversaţiilor a fost consultat de d. Subasici, este într’adevăr cel de al treilea partener din acordul realizat Luni între Regele Petru şi d. dr. Subasici. Acest acord rezolvă criza deschisă chiar de Rege. Suveranul acceptă Regenţa. El reafirmă încrederea sa în guvernul Subasici şi aprobă plecarea sa cât mai rapidă la Belgrad pentru a lua contact cu noul guvern de unitate naţională al mareşalului Tito. In vreme ce acceptarea de către Regele Petru a unei poziţii la care de curând se opusese este astfel desăvârşită, el obţine satisfacţie cu privire la trei puncte. In primul rând, el obţine demisia d-lui Subasici pe care acesta a refuzat să şi-o prezinte. Este adevărat însă că Regele a aprobat acum constituirea unui al doilea guvern Subasid, care este replica primului, cu excepţia faptului că ministrul de război părăseşte guvernul pentru motive pur personale. In al doilea rând, Regele îşi rezervă alegerea membrilor în consiliul de Regenţă. Se află că el ar prefera să vadă producându-se cel puţin o schimbare printre cele trei nume ce au fost propuse. Această chestiune va fi soluţionată după sosirea la Belgrad a d-lui Subasici. In al treilea rând, d. Subasici s’a obligat să supună mareşalului Tito la Belgrad dorinţa Regelui ca unul sau doi oameni politici progresişti aflaţi acum în Londra să poată fi incluşi în guvernul de unitate naţională. Dar oricare ar fi hotărîrea mareşalului Britp în această privinţă, ea nu va afecta asentimentul dat de Rege la acord. Pentru a rezuma, Regele Petru a adoptat acum o atitudine realistă şi, procedând astfel, el a dat urmare sfaturilor ce i-au fost date de guvernele aliate şi îndeosebi de d. Subasici, despre care se re- cunoaşte îndeobşte că a dovedit multă răbdare şi tact în tot cursul acestor negocieri anevoioase. " CEA MAI MARE BĂTĂLIE TERESTRĂ DIN PACIFIC Londra, 30 (Rador). — Radio Tokio a anunţat că se aşteaptă să se desfăşoare pe câmpia din insula Luzon cea mai mare bătălie terestră din câte s’au dat până acum în Pacific. Postul japonez a adăugat că americanii fac pregătiri pentru a debarca noul forţe în regiunea Manilla și că bătălia din Insula Luzon va intra curând in faza decisivă. Relaţiile franco-siriene Paris 30 (Rador). — Corespondentul Agenţiei Reuter comunică: Cererea Camerei siriene, de a se lua din mâna Franţei comanda armatei din Siria, a pricinuit surprindere in cercurile franceze, după cum afirmă un comentariu oficios difuzat de Agenţia franceză de informaţiuni. Se subliniază în acel comentar că relaţiile franco-siriene se află actualmente în discuţia celor două guverne. La ministerul de externe francez s-a declarat că toată această afacere este numai un mijloc de a se creia neînţelegeri între Anglia şi Franţa. INTENSIFICAREA PRODUCŢIEI In tot cursul desbaterilor congresului general al sindicatelor, odată cu expunerea clară a tuturor revendicărilor cu caracter profesional, moral şi material, revendicări menite prin realizarea lor să statornicească pentru întreaga muncitorime, de toate categoriile, condiţii de viaţă mai bună, mai luminoasă, mai îmbelşugată, paralel cu aceste năzuinţe s’a arătat şi calea sigură a găsirii posibilităţilor tehnice şi economice pentru neîntârziata lor înfăptuire , muncă perseverentă şi rodnică pentru neîncetata sporire a producţiei. Pe drept cuvânt, intensificarea producţiei este socotită in toată lumea, aşa cum am arătat mereu, drept izvorul refacerii şi al reconstruirii, drumul spre alinarea suferinţelor şi atenuarea relelor cauzate de războiul pe care hitlerismul l-a impus omenirii. Pentru noi, în afară de cele de mai sus, mărirea producţiei ne este necesară pentru a face faţă cerinţelor de aprovizionare ale armatei ce luptă pe front; mărirea producţiei ne va da putinţa să ne achităm real şi sincer de toate obligaţiunele luate de noi la semnarea armistiţiului, să ajutăm la îndestularea necesităţilor mulţimei consumatoare şi să avem şi oarecari rezerve ce ne trebue pentru ca în schimbul lor să putem achiziţiona, materiile prime necesare continuării activităţii industriilor de tot felul. In cea de a treia zi a desbaterilor congresului sindicatelor, ca răspuns la discuţia raportului comisiei de organizare, unul din fruntaşii partidului comunist, d. Chivu Stoica, a accentuat tema colaborării tuturor factorilor de producţie spunând: „Azi nu se pune problema naţionalizării băncilor şi a industriilor de bază. Sunt mulţi proprietari cari vor să lupte împotriva fascismului, colaborând prin capitalul lor. Nu îltom înlătura asemenea oameni, chiar dacă de pe urma investiţiei lor capătă beneficii „Trebue să ne alăturăm toate elementele sincer democrate, cari au fost distruse economiceşte în timpul lui Antone-scu. Avem acum experienţa a 5 luni de organizare. O serie de I deţinători de capitaluri, cari vor sincer să lupte pentru doborîrea fascismului, văzând lo* zincile noastre, n’au mai făcut. (Continuare in pag. 2-a) i ARMATA ROŞIE ÎŞI CONŢINUA IREZISTIBILI MARŞUL SPRE BERLIN Trupele Mareşalului Jukov au ajuns la mai puţin de 134 km. de capitala Reichului Londra, 30 (Rador). Din ziua când Hitler intră în al 13-lea an al guvernării sale, forţe puternice de tancuri sovietice sunt la mai puţin de 134 km. de Berlin. Corespondentul din Moscova al agenţiei „Reuter" anunţă în ultima telegramă trimisă că aceasta este distanţa de Berlin a punctului atins de forţele Mareşalului Jucov. Corespondentul adaugă: „Cu trecerea mareşalului Jukov departe peste frontiera germană la nord şi cu pătrunderea adâncă a forţelor mareşalului Komiew la sud, în Silezia, se desemnează acum destul de lămurit o vastă mişcare de cleşte al cărei obiectiv este Berlinul". ♦ Londra, 30 (Rador). — Agenţia Telegrafică Germană a anunţat Marţi că armata roşie a pornit un nou atac pe un front larg între Diesen şi Neu-Bentschen, câştigând teren. Ca direcţie generală, atacul se îndreaptă spre Kuestrin. Agenţia „Reuter" precizează că Kuestrin se află la 38 km. spre vest de linia care ar trece prin Driesen şi Bentgehen, iar faţă de periferia Berlinului se află la 70 km. spre est. Kuestrin este un important cetbru de comunicaşi situat pe Oder. ❖ Londra, 30 (Rador). — Comentatorul militar al Agenţiei germane „Transocean" a anunţat că Marţi noaptea grupurile armatei centrale ale mareşalului Jukov patrulează peste frontiera germană la vest de Poznan, găsinndu-se la 130 kilometri de Berlin. Forţele sovietice au trecut peste râul Obra pe un front de 45 kilometri şi se apropie de importanta şosea Zuschau - Schwaebus- Meseritz. ÎNFRÂNGEREA rezistenței GERMANE DE PE RÂUL OBRA Moscova, 30 (Rador). — De pe primul front bielorus corespondentul militar al ziarului „Krasnaia Zvezda" scrie : Trupele mareşalului Jukov, învingând dârza rezistenţă a inamicului, înaintează năvalnic. După ce au străbătut, luptându-se, aproape 100 km, într-o singură zi, trupele noastre au trecut frontiera Germaniei la vest și la nord-vest de Poznan. Pe râul Obra, germanii construiseră o puternică linie de apărare. Pentru a păstra această importantă linie de apărare în acest sector, care este atât de aproape de Berlin, germanii aduseseră rezerve proaspete și aruncaseră în luptă 2 divizii de care blindate şi 4 divizii de infanterie. In unele sectoare ale frontului inamicul a dezlănţuit violente contraatacuri date cu Infanterie sprijinită de tancuri şi de tunuri automotoare. Totuşi presiunea forţelor noastre a fost atât de puternică încât inamicul nu a putut ţine piept. După ce au fost respinse contraatacurile inamice, trupele noastre au forţat trecerea râului aducând pontoane pentru transbordarea tancurilor, iar toată linia de apărare germană a cedat. Ele dau peste cap unul după altul punctele de rezistenţă inamică şi cuceresc oraşele: Schoenlanke, Kreuz Lukatz, WolMoscova, 30 (Raidor). Ziarul suedez „Aftoaitidnungen“ anunţă că ministerele germane ale propagandei, finanţelor, economiei, agriculturei şi aprovizionării au fost evacuate din Berlin în oraşele Transtein, Rosenheim, Reichenhall şi Berchstesgaden. Ministerul Internelor ar fi fost mutat de la Badenweiler în Pădurea Neagră, fiindcă Himmler ar prefera să nu fie prea aproape de Hitler. După cum anunţă mai departe ziarul, se procedează la evacuadenberg şi Driesen. Pe măsură ce soldaţii noştri înaintează, presiunea lor devin® din ce în ce mai irezistibilă. Pe tunurile, autocamioanele, tancurile în plin mers pe şosele se vede un singur cuvânt scris peste tot: „La Berlin“. La răscruci de drumuri, deseori întâlnim acum indicatoare cu inscripţia „până la Berlin 150 km.“, rea părţilor răsăritene ale provinciei Brandenburgului. ❖ Stockholm, 30 (Rador). — Primele batalioane de Volkssturm din Berlin au fost trimise pe frontul din răsărit numai după două zile de instrucţie — anunţă corespondentul din Berlin al lui „Svenska Dagbladet“. El adaugă că în general numai două zile trec între recrutare şi plecarea pe front. Acest timp este folosit pentru vizita medicală, alegerea uniformei şi o instrucţie rapidă. MINISTERE GERMANE EVACUATE DIN BERLIN FORŢELE MAREŞALULUI CERNIAKOVSKI AU ATINS ŢĂRMUL MĂRII BALTICE Londra, 30 (Rador). — Ra,uiaikoski au atins ţărmul Mărcii . Berlin a anunţat Marţi Irii Baltice la nord de Koer că forţele Mareşalului Cer- rtgsberg. La 75 kilometri de Stettin Londra, 30 (Rador). După cum transmite agenţia „Reuter“, Max Krull, colaboratorul militar al Agenţiei germane de presă, a declarat următoarele în cursul nopţii de Luni spre Marţi: „Vârfurile înaintate sovietice de recunoaştere încearcă tăria poziţiilor noastre în general în direcţia Stettin. Alte unităţi sovietice efectuează acţiuni de recunoaştere lângă Bentschen“. Agenţia „Reuter" precizează că oraşul Bentschen se află pe frontiera Brandenburgului la 67 km. vest-sud-vest de Poznan, Londra, 30 (Rador). — Un corespondent al agenţiei germane de ştiri anunţă că bătălii violente se dau în partea de răsărit a provinciei Brandemburg şi anume în sectorul Netze, unde armatele mareşalului Jukov au pătruns peste frontiera germană. Mai la nord, dincolo de Schneidemuchr, formaţiuni înaintate sovietice pătrund spre vest către Stettin, situat la circa 75 kilometri. TRIMISUL SPECIAL AL D-LUI ROOSEVELT DESPRE CONFERINȚA MARILOR TREI Paris, 30 (Rador). — D. Harry Hopkins a sosit la Paris încă de Sâmbăta trecută, dar, din motive de securitate, nu s’a spus nimic despre această vizită până Luni. Vorbind despre plecarea d-lui Hopkins, ziarul „Le Monde“ scrie printre altele : „Se pare că problema participării Franţei la conferinţa ,,Marilor Trei“ nu a fost discutată în întrevederile d-lui Hopkins cu generalul De Gaulle şi d. Ridault. ♦ Roma, 30 (Rador). — D. Harry Hopkins, trimisul personal al preşedintelui Roosevelt, a sosit Luni la Roma, după ce fusese în prealabil la Londra şi Paris. DECLARAŢIILE D-LUI HOPKINS LA ROMA Roma, 30 (Rador). — In cursul zilei de Marţi, d. Harry Hopkins, care sosise Luni, a părăsit Roma. In timpul scurtei sale şederi la Roma, d. Hopkins a fost primit de Papa şi de ministrul de externe Gasperi. La o conferinţă de presă, trimisul preşedintelui Roosevelt a declarat următoarele: „Nu există vreo neînţelegere asupra ţelurilor de război fundamentale ale celor trei mari conducători, deşi sunt încă multe amănunte importante care au nevoie să fie puse la punct, întinsele teritorii eliberate sau recent invadate de armatele Naţiunilor Unite prezintă unele probleme grele şi mai ales cu acestea mai mult decât cu actuala conducere a războiului se vor ocupa cei trei conducători în conferinţa lor". D. Hopkins a observat că s-ar putea întâmpla ca marea ofensivă rusească să-l ţină pe Mareşalul Stalin ocupat pentru moment. Vizita d-lui Hopkins la Roma nu este considerată în general ca având vreo semnificaţie în ceea ce, priveşte sediul viitoarei conferinţe. Credincios politicei exprimate in fraza „întâi să câştigăm războiul", d. Hopkins a mărturisit totuşi că este acum convins de faptul că problemele păcii nu vor aştepta să se termine războiul. Deşi acordă toată importanţa aprovizionărilor de refacere pentru menţinerea păcii în regiunile eliberate, trimisul preşedintelui Roosevelt a spus că nu întrevede nici o soluţie pentru a asigura această aprovizionare pe calea mării înainte de terminarea războiului cu Japonia. UNDE SE VA ŢINE CONFERINŢA Cairo, 30 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Reuter“ comunică : . Iminenţa conferinţei -'celor trei mari conducători a făcut să se deslănţuiască în Egipt un adevărat torent de svonuri, prin care s-a urmărit probabil în primul rând o reclamă pentru principalele hoteluri din Cairo. Cercetările făcute arată că toate aceste svonuri sunt până acum lipsite de orice temei. Părerea generală în opinia publică egipteană este că întâlnirea între cei trei conducători se va produce într’o localitate din răsăritul Egiptului, de unde Mareșalul Stalin să poată păstra un contact cât mai strâns cu înaltul comandament sovietic, în această fază importantă a răziboinihii. .