Universul - Provincie, februarie 1945 (Anul 62, nr. 23-46)
1945-02-01 / nr. 23
AewI a! 61-lea 4 Pagini Fondator: LUICI CAZZAVILLAN Proprietar: „U^lVgSgSUL“ S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Jlfo» bl ‘Ml 1 Fetimide *94S 4 Pagini DIRECTOR * ION LUGOSIANU EXEMPLARUL 20 LEI ( taxa Sfială plătită) In numerar conform aprobării ptr. Q-Jg £K Nr. 24.464/9S9 - -.yvv: • ■=--••. URMA STIRI DIM LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACTIA SI ADMINISTRATIA] BUCURESTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACȚIE: 3.30.15 '* ~ RAPORTURILE FRANCO-SOVIETICE Nu poate trece nesubliniată îndrumarea continuă a politicei franceze spre o cât mai strânsă colaborare pe plan internaţional cu Rusia Sovietică. S’a spus — şi cu drept cuvânt — că pactul de la Moscova intervenit între Franţa şi Uniunea Sovietelor a reluat firul politicei franceze care a caracterizat mai ales cea de a doua jumătate a secolului al XX-lea şi al cărei obiect a fost nu numai securitatea celor două ţări, ci şi stăvilirea tendinţelor agresive germane puse în faţa eventualităţii unui război pe două fronturi. Spiritul militarist german, din toate timpurile, n’a ezitat totuşi să recurgă la agresiune cu toate riscurile, dar s’a făcut dovada, atât în războiul trecut cât şi în cel prezent, că Germania, oricât de înarmată ar fi, la orice potenţial ar urca forţa ei militară, nu este capabilă să ducă până la sfârşit un război pe două sau mai multe fronturi. Este deci evident că înţelegerea franco-sovietică are caracterul unui instrument politic de prima ordine, pentru însăşi securitatea europeană. Se poate spune chiar că ea este condiţia principală a acestei securităţi. Poporul francez, al cărui simţ politic este atât de dezvoltat şi care preţueşte pacea ca factor esenţial al evoluţiei civilizaţiei, a salutat încheerea pactului de la Moscova cu convingerea că el contribue efectiv la realizarea planului pentru garantarea securităţii europene, constituind o piatră de temelie a viitoarei organizaţiuni politice continentale. Convingerea aceasta s’a manifestat acum în urmă printr’un nou fapt de o reală importanţă. Este vorba de acordul intervenit între sindicatele franceze şi cele sovietice şi care a fost primit cu o deosebită satisfacţie atât în Franţa cât şi în Rusia Sovietică. Ştiri din Moscova arată că acolo acordul dintre sindicatele celor două ţări este considerat ca o dovadă că masele populare francez® şi sovietice sunt pătrunse de necesitatea absolută a continuării războiului până la victoria totală contra reacţiunei şi barbariei hitleriste, cu toate forţele umane şi materne de care pot dispune cele două ţări. Dar acest acord al sindicatelor muncitoreşti franco-sovietice, survenit după încheerea pactului politic dintre Franţa şi Rusia Sovietică, mai dovedeşte că popoul francez este hotărît să dea acestei înţelegeri politice caracterul unei realităţi dinamice menite să devină şi după încheerea păcii un instrument de colaborare în cadrul securităţii europene şi în vederea rezolvării tuturor problemeloi pe care condiţiile garantării acestei securităţi le vor impune. Şi în această privinţă, în primul rând, vor fi toate acele probleme teritoriale, politice, economice, militare şi morale, a căror soluţiune va trebui să fie de aşa natură încât să pună în imposibilitate Germania de a mai reîncepe o politică de agresiune. Atât în Franţa cât şi în Rusia Sovietică opinia publică consideră că orice indulgenţă faţă de Germania ar vicia de la început organizarea securităţii viitoare, Germania trebue obligată în prim I mul rând să repare tot dezastrul pe care l-a săvârşit cu vădite intenţii criminale, trebue să ispăşească toate ororile care au îngrozit lumea. Orice indulgenţă în această privinţă ar însemna o primă de încurajare pentru viitor şi o negare a justiţiei. Acordul franco-sovietic este desăvârşit asupra acestei chestiuni, după cum este desigur stabilit şi asupra celorlalte probleme. Cu prilejul vizitei sale la Moscova, generalul de Gaulle a expus, fără îndoială, modul de a vedea al Franţei asupra tuturor problemelor în legătură cu războiul şi asupra celor în legătură cu pacea. Şi d. Ridault, ministrul de externe al Franţei, cu prilejul semnării pactului de la Moscova, a avut, la rândul său, posibilitatea de a preciza punctele de vedere franceze. Aceste puncte de vedere vor fi desigur luate în considerare şi la apropiata întrevedere dintre mareşalul Stalin şi d-nii Roosevelt şi Churchill. Ziarul englez „Observer", ocupându-se de această întrevedere, spune între altele că la Londra cercurile politice autorizate îşi dau perfect de bine seama de „importanţa de a cunoaşte punctul de vedere francez în ce priveşte viitorul Ruhr-ului şi al Renaniei". De altfel ziarul „New York Times” a publicat ştirea că este probabil ca înainte de începerea conferinţei între cei trei conducători ai Naţiunilor Unite, „anumiţi miniştri aliaţi în drum spre conferinţa să se oprească la Paris pentru a se informa asupra ultimelor puncte de vedere franceze”. Această ştire este astăzi confirmată. Intr’adevăr, o telegramă din Paris anunţă că generalul de Gaulle a avut îndelungate conversaţii Duminică cu înalţi reprezentanţi diplomatici aliaţi, trecându-se în revistă „problemele cele mai importante internaţionale din clipa de faţă" şi că, cu acest prilej, generalul de Gaulle ,,a accentuat în deosebi concepţia Franţei cu privire la viitorul statut al Germaniei”. Concluzia ce trebue trasă din toate acestea este că acordul franco-sovietic şi deplina înţelegere ce există între Franţa şi Rusia Sovietică se dovedesc de la început că sunt puse în serviciul unui interes general european. CONSILIUL DE MINIŞTRI A FIXAT LISTELE VINOVAŢILOR DE DEZASTRUL ŢĂRII ŞI CRIMILOR DE RĂZBOI Consiliul de miniştri întrunit Luni de amiazi a luat în discuţie şi a aprobat cele două liste de vinovaţi de dezastrul ţării şi de criminali de război, întocmite de comisia interministerială, sub preşedinţia d-lui dr. Petru Groza, vice-preşedintele Consiliului. Asupra desbaterilor Consiliului s’a dat următorul comunicat : Luni, 29 Ianuarie a. c., a avut loc un Consiliu de Miniştri sub preşedinţia d-lui Prim-Ministru General de Corp de Armată Adj. N. Rădescu. S’au discutat listele propuse cu privire la aplicarea legii criminalilor de război şi vinovaţilor de dezastrul ţării, stabilindu-se primele două liste care vor fi date publicităţii. Consiliul a luat apoi în discuţie numeroase proecte de Decrete Legi care au fost aprobate. N ATI ONAL-ŢARANIŞTII ŞI VINOVAŢII DE DEZASTRUL TARII In legătură cu hotărârile de Luni ale Consiliului de miniştri, partidul naţional ţărănesc a dat următorul comunicat: „In şedinţa consiliului din 29 ort, miniştrii partidului naţionalţărănesc, au susţinut că în baza legii pentru sancţionarea vinovaţilor de dezastrul ţăriii, trebuesc arestaţi toţi acei cari au colaborat prin acţiunea lor, la introducerea dictaturii, suprimând libertăţile cetăţeneşti, singurul mijloc de apărare al naţiunii. „De asemenea trebuesc arestaţi toţi acei cari în situaţiuni de răspundere politică, au pregătit alianţa cu Germania şi subordonarea intereselor naţionale J 4*ît P»V. A. Anrt rtOiOllîica. yixvri uc iac mkjz whg uuuitaţiei hitleristo-fasciste, târând România într’un război criminal contra Naţiunilor Unite. „Miniştrii naţional-ţărănişti, socotind pe Gh. Tătărescu element principal în acţiunea de instituire a dictaturii şi factor hotărâtor în desprinderea României din cadrul alianţelor ei tradiţionale, şi-au rezervat dreptul ca la primul consiliu de miniştri, să prezinte o listă completă a tuturor vinovaţilor din aceste categorii, pentru a fi arestaţi şi trimeşi în judecată, în frunte cu Gh. Tătărescu”. 2000 DE PERSOANE UCISE DE GERMANI INTR’O ÎNCHISOARE DIN LODZ Lublin, 29 (Rador). — Postul de radio Lublin anunţă că germanii retrăgându-se din Lodz, au dat foc unei uzine pe care o transformaseră în închisoare Peste 2.000 de oameni Închişi aci, precizează postul de radio, şi-au găsit moartea în flăcări. Cei care au încercat să scape au fost împușcați de germani. Un mare discurs al d-lui Mihail Kalinin, preşedintele Sovietului Suprem al U. R. S. S, rostit la şedinţa solemnă a Sovietului din Leningrad Leningrad, 29 (Rador). — Mihail Kalinin, preşedintele Sovietului Suprem al URSS, a rostit la sedista solemnă a Sovietului din Leningrad, care a avut loc la 27 ianuarie 1945, un discurs în care a spus următoarele: Leningradieni! Astăzi este o mare sărbătoare pentru voi. Un an s’a scurs de când trupele noastre au învins hoardele germane, care blocau Leningradul, iar populaţia lui a căpătat din nou putinţa de a lucra în mod liber pentru binele poporului sovietic şi pentru grăbirea victoriei asupra inamicului. Cu prilejul serbării acestei aniversări, vă felicit. Sărbătoriţi această zi ca propria voastră sărbătoare de victorie împotriva fasciştilor. Dar în acelaşi timp, ea este sărbătoarea întregului popor sovietic. Cred că este şi sărbătoarea întregei omeniri progresive.„Germanii aveau ciudă împotriva leningrădenilor. Ei se gândeau : „vom stăpâni pe leningradieni". Nu trebue să uităm că banda fascistă considera Leningradul ca un foc al clasei muncitoreşti revoluţionare, pe care germanii o urau. Ei voiau să distrugă acest focar al clasei muncitoreşti revolaţi imperialiştii germani. Se ştie că revoluţia din Octombrie a izgonit din ţara noastră numeroşi germani, care sub ţarism ocupau posturi de seamă. Şi bineînţeles în cursul acestui an, otrava urii acestor germani faţă de Uniunea Sovietică a sporit şi s’a răspândit. Această otravă a pătruns adânc în cercurile guvernanţilor Germaniei hitleriste şi a impregnat politica partidului fast Ufc. ____ iar la bl ._ Germanii se gândeau să sdrobească proletariatul din Leningrad. Dar oraşul şi populaţia din Leningrad s’au salvat; ea a apărat oraşul. Lupta Leningradului împotriva hoardelor fasciste a reprezentat ciocnirea forţelor progresului cu forţele barbariei. Aceasta a fost ciocnirea năelăirii reacţionare, cu oraşul de real progres, cu populaţia cea mai progresistă din lume şi, Leningradul, progresul au triumfat. De aceea, toată lumea progresivă a ascultat în mod atent fiecare bătaie de puls a luptei apărătorilor Leningradului. In faţa Leningradului s-a desfăşurat o luptă tot atât de înverşunată ca şi în celelalte sectoare ale frontului .Aici însă această luptă a fost şi mai agravată din cauza izolării Leningradului, fapt care, după cum se ştie, a provocat numeroase victime în rândurile populaţiei oraşului şi mai ales printre bătrâni şi copii. Leningradienii, ca nici o altă populaţie, au suferit numeroase chinuri şi torturi individuale. Dacă ar fi reuşit să cucerească Leningradul, fie numai pentru o oră, barbarii moderni ar fi făcut represalii sângeroase în rândurile populaţiei din Leningrad, iar numărul victimelor ar fi fost infinit mai considerabil. Victoria repurtată de oraş este excepţională. Ea este o victorie mondială. Victoria Leningradului este o victorie militară care are o importanţă nu numai pentru Leningrad, dar şi pentru întregul mers al luptei poporului sovietic împotriva năvălitorului german. Frontul Leningradului a costat (Continuare in pag. 2-a) PREGĂTIREA CONFERINŢEI MARILOR TREI Londra, 29 (Rador). — Se anunţă oficial că d. Harry Hopkins, administratorul organizaţiei de împrumut şi închiriere şi trimis personal al preşedintelui Roosevelt, a fost acum de curând la Londra. Se crede că vizita d-lui Hopkins la Londra a fost în legătură cu aranjamentele preliminare pentru apropiata întrevedere Churchill-Roosevelt-Stalin. După cum precizează agenţia „Reuter“, radio Paris a anunţat că D. Hopkins a sosit în capitala Franţei Sâmbătă, „în legătură cu iminenta conferinţă tripartită”. D. Hopkins care a stat la Londra apoape o săptămână, a avut mai multe convorbiri cu Churchill, cu d. Eden, cu d. Winant, ambasadorul Statelor Unite la Londra, şi cu alte personalităţi oficiale. Aceste discuţii au acoperit un câmp vast. D. Hopkins a fost primit in audienţă de Regele Angliei, ❖ Paris, 29 (Rador).• Corespondentul agenţiei „Reuter" transmite: Se poate anunţa categoric, din cercurile cele mai autorizate, că în cursul convorbirilor de la sfârşitul săptămânii trecute nu a fost adresată generalulu De Gaulle nicio invitaţie de participare la conferinţa tripartită.. . ARMATA ÎNTÂIA AMERICANĂ A DESLĂNUIT UN NOU ATAC ÎMPOTRIVA LINIEI SIEGFRIED Londra, 29 (Rador). După cum anunţă trimisul special al agenţiei „Reuter“ pe lângă armata I-a americană, trupele generalului Hodges şi-au deslănţuit noul atac împotriva liniei Siegfried Duminică dimineaţa pe un ger aspru şi pe viscol. Americanii înaintează prin troene de zăpadă ce le ajung până la piept. Trupele diviziei I-a au şi ocupat localitatea Hepscheid. Germanii au rezistat din pivniţele fortificate ale locuinţelor, dar atacul dat la baionetă de americani a pus capăt acestei rezistenţe, ❖ Paris, 29 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Reuter“ pe lângă cartierul suprem aliat din Paris comunică: Divizia întâia americană, întărită cu noui elemente de infanterie, şi-a reluat Luni presiunea spre est între Saint Vith şi Monjoie. Trupele americane se apropie ameninţător de frontiera germană, pe şosele şi câmpii acoperite cu o pătură de zăpadă groasă de un metru, _ ^ ^ 1 Paris, 29 (Rador). — La cartierul general al armatei a treia americane s’a anunţat Luni că trupele generalului Patton au ocupat oraşul german Sinz, la 23 km. spre sud-est de Luxemburg. UNITĂŢI CARI S’AU DISTINS PE FRONTUL GERMANO-MAGHIAR MARELE STAT MAJOR AL ARMATEI COMUNICAT din ziua de 29 Ianuarie 1945 La Vest de Dobsina, continuând înaintarea spre creasta munţilor Tatra Mică şi învingând greutăţile gerului şi ale zăpezii mari, Armata 4-a Română a înfrânt trupele alpine germano-maghiare din faţa sa şi a cucerit numeroase localităţi, printre care cele mai importante simt: oraşul Tisovec, Murany-huta, Veresko, Garamfo. In urma acestor operaţiuni s’a pus stăpânire pe importanta comunicaţie ce traversează munţii Tatra Mică dela Poprad spre Tisovec. La Nord-Vest Luceneck, activitate de luptă locală. In atacurile ce au avut loc cu începere dela 12 Ianuarie 1945 s’au distins, în mod deosebit, următoarele unităţi şi comandanţi: — Regimentul 34 Infanterie comandat de colonelul Boţea şi maiorul Niculescu Ovidiu, căpitanul Pană Ion şi sublocat. Florian Ioan din acelaşi regiment. — Batalionul I din reg. 40 inf. comandat de maiorul Crasnai Alexandru şi subit. Trandaf Constantin din acelaşi batalion. — Batalionul I din reg. 36 inf. comandat de maiorul Popescu Nicolae şi subit. Popescu Nicolae din acelaşi batalion. —— Colonelul Constantinescu Vladimir din Divizia 8 purtată. — Regimentul 2 Călăraşi comandat de lt.-colonel Georgescu Aurel şi escadronul comandat de subit. Ivanov Nicolae şi subit. Florescu Vidicius. — Regimentul 4 Roşiori comandat de maiorul Negriţescu I., escadronul comandat de subit. Pântea Gheorghe precum şi plotoanele comandate de plutonierul Marinescu Eugen, serg.-major Budaie Teodor şi serg.-major Molcomete Gheorghe din acelaşi regiment. — Regimentul 30 Dorobanţi comandat de lt.-colonel Ocravi Gheorghe și batalioanele comandate de maiorul Caloescu Gheorghe și căpitan Rădulescu Octavian, toate din acelaș regiment. — Regimentul 27 Dorobanți comandat de colonelul Constantinescu Liviu. * Grupul 8 Cercetare comandat de locot. Mihai Anton. PROBLEMA PREŢURILOR Capitolul preţurilor este problema care torturează azi deopotrivă pe consumatori, pe producători, pe comercianţi, ca şi pe guvernanţi. Tendinţa mereu suitoare a cursului lor şi extinderea acestei tendinţe la toate categoriile de mărfuri şi servicii nu pot să pretestează nimic bun. De aci şi îngrijorarea ce-şi face loc în toate straturile societăţii faţă de sterilitatea mijloacelor de stăvilire experimentate până acum. Şi cum de o scădere sau de o stabilizare reală nu poate fi vorba încă, atâta timp cât cererea depăşeşte constant oferta de mărfuri, pentru moment nu putem avea alte veleităţi decât aceea de a atenua oscilaţiunile prea mari, prin sforţări serioase de organizare şi activare a producţiei, de raţionare a consumaţiei şi beneficiilor, de forţare a importului şi de satisfăcătoare aprovizionare a industriilor cu materii prime şi a pieţelor de desfacere cu articolele indispensabile, care nu se poate obţine decât prin folosirea optimă a mijloacelor de transport existente. Noi n’am dat importanţa cuvenită acestor factori economici hotărîtori şi reducând toată problema preţurilor la combaterea speculei ilicite, am socotit-o soluţionată de îndată ce am fixat preţuri maximale de vânzare şi am plafonat beneficiul, sau am ratinat consumul câtorva articole prin introducerea cartelei. Cu acestea însă n’am putut împiedeca jocul forţelor economice, care-şi găsesc expreima în legea cererii şi a ofertei, de a-şi produce efectele inexorabile. In consecinţă, în momentul când preţurile oficiale nu mai corespundeau situaţiei reale, deoarece ele depăşeau costul iniţial de producţee sau pe cel de cumpărare, în acel moment transacţiile alunecau forţamente pe panta comerţului ilicit, adică a vânzărilor pe sub mână şi pe bază de supra-preţuri. Când procurarea materiilor prime a devenit azi atât de anevoioasă şi atât de costisitoare; când ea nu se mai poate face la preţurile stabilite oficial; când, pe de altă parte, întreprinzătorul este obligat să menţină producţia, precum este obligat să menţină şi întregul artficial angajat şi să-i plătească salarii spirite; când el mai are de răspuns şi urcărilor de impozite şi taxe, care urmează fidel curentul general de urcare, apariţia suprapreţului devenea prin forţa lucrurilor un fenomen regretabil, dar inevitabil. Oficialitatea a trebuit să recunoască situaţia şi a procedat la revizuirea preţurilor legale şi punerea lor de acord cu preţurile reale. Revizuirea s-a făcut, fireşte, tot pe baza preţului de cost, ca punct de plecare, la care se adaugă şi o anumită cotă de beneficiu, care variază, după acum se aplică producătorului, comerciantului angrosist sau detailistului. Criteriul preţului de cost pentru stabilirea preţului de vânzare apare just şi răspunde şi unui interes economic bine definit, de îndată ce el ţine seama, pe deoparte de toate cheltuelile justificate ale producătorului şi peste acestea îi recunoaşte şi dreptul la un beneficiu satisfăcător, iar, pe de altă parte, asigură şi încurajează continuitatea producţiei. Şi totuşi, chiar împotriva acestui sistem se ridică serioase obiecţiuni, întâi, că el creiază o situaţie privilegiată pentru producători şi comercianţi, cărora le asigură un beneficiu ferm şi permanent, oricare ar fi fluctuaţiile pieţii şi în deosebi ale preţurilor. Spre deosebire de ceea ce se petrecea sub regimul economiei libere, când producătorul şi comerciantul suportau toate riscurile deprecierii mărfurilor şi scăderii preţurilor, prin sistemul de azi, care ţine neamţ de toate cheltuelile de producţie şi de regie şi recunoaşte producătorului şi negustorului dreptul la o cotă de beneficiu, care se adaugă la preţul de cost şi formează împreună preţul de vânzare, ei sunt (Continuare in pag. 2-a) VAL DE FRIG IN ANGLIA Londra, 29 (Rador). — In ultimele zile Anglia a fost bântuită de un val de frig cum n’a mai cunoscut de 50 de ani. La Londra, celebrul clopot „Big Ben” n’a sunat Vineri, deoarece i-au înghețat ciocanele. ___ __ H SUCCESELE OFENSIVEI SOVIETICE Redactorul militar al agenţiei „Tass“, comentând actuala ofensivă sovietică, face o documentată analiză a acestei ofensive care este dusă ,,de pe coastele Mării Baltice până în povârnişurile meridionale ale Carpaţilor, pe o întindere, în linie dreaptă, de 750 km., iar dacă se urmează actuala linie de luptă, întinderea frontului este de peste 1.500 km.". Agenţia Rador ne-a transmis ori documentatul comentariu al redactorului militar al agenţiei „Tass". De la început comentatorul explică tactica militară sovietică arătând că doctrina fundamentală a armatei roşii prevede că loviturile să fie date trupelor inamice pe un front larg, pentru a ţintui pe loc toate forţele inamice pe linia luptelor. „Loviturile — spune comentatorul sovietic — trebue să urmeze una după alta, la scurt interval, în diferite sectoare, pentru a fărâmiţa rezervele inamicului şi a-l forţa să-şi transfere unităţile sale dintr-un sector de operaţii într’altul". Actuala ofensivă sovietică se desfăşoară conform cu aceste principii. Redactorul militar sovietic mai arată că, în această ofensivă, ştiinţa militară sovietică mai aplică şi un alt principiu şi anume acela al perspectivei, adică „de a se provoca inamicului cea mai mare înfrângere precum şi lichidarea sau capturarea forţelor sale, cucerirea teritoriilor având şi ea o însemnătate esenţială sub raportul militar, strategic şi economic“. Aceste principii au fost realizate cu un remarcabil succes de trupele sovietice şi redactorul militar al agenţiei „Tass" siîbl’niîtz, în denspiî succesele trupelor de sub comanda mareşalului Jucov care „timp de două săptămâni păstrează aceiaşi cadenţă nemaipomenită a ofensivei şi au terminat încercuirea oraşului Poznan“. După ce face o amănunţită descriere a tuturor operaţiunilor de pe întregul front, punând în relief succesele deosebite ale trupelor sovietice, şi după ce arată imensele pierderi germane, redactorul militar al agenţiei „Tass" subliniază deosebita importanţă a înaintării trupelor sovietice în Carpaţi. „înaintarea victorioasă a trupelor sovietice dealungul cres- telor Carpaţilor are o importanţă primordială şi ea lipseşte pe germani nu numai de industria de război şi de materii prime importante din punct de vedere strategic, dar în acest sector se hotărăşte soarta existenţei sau desfiinţării aripei strategice dinspre sud a ger-* Astfel, — termină redactorul militar al agenţiei „Tass", — înaintarea fronturilor ofensivei sovietice, care este bine coordonată, are drept țel să loveas-’' % că în mod hotărîtor clar centrul imperialismului german banditesc". ' , manilor. Pierderea Carpaţilor înseamnă pierderea oraşelor Praga, Bratislava şi Vîena. OFENSIVA ARMATEI ROŞII A PROVOCAT O PANICĂ INDESCRIPTIBILĂ LA BERLIN Geneva, 29 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Tass" transmite. După ştiri primite din Berlin, evacuarea masivă a populaţiei din regiunile răsăritene ale Germaniei, executată de autorităţile hitleriste, agravează şi mai mult haosul ce domneşte pretutindeni şi a adus la o agravare şi mai puternică a situaţiei din politica internă. Transportarea în grabă spre vest, a sute de mii de familii dezorganizează transportul, care se afla deja într-o situaţie atât de critică, încât naziştii sunt obligaţi să ia măsuri extraordinare pentru „descongestionarea şoselelor", pentru a putea fi folosite de convoaiele militare. Valuri nesfârşite de locuitori evacuaţi provoacă blocarea şoselelor şi autostrăzilor pe lungi distanţe, precum şi aglomerarea gărilor şi terenurilor din jurul lor. Probleme şi mai complicate se pun hitleriştilor în ceea ce priveşte distribuirea maselor populaţiei evacuate şi aşezarea lor în noui locuri. Ministerul de interne a publicat o ordonanţă care prevede repartizarea forţată a evacuaţilor în regiunile din centrul Germaniei. Fiecare familie germană este obligată să cedeze nouilor sosiţi cel puţin jumătate din locuinţa sa. Este formal interzisă instalarea evacuaţilor în şcoli şi alte instituţii publice, care sunt rezervate unităţilor militare şi spitalelor. Se semnalează ciocniri ce se produc continuu între populaţia locală şi evacuaţi. Primarul din Leipzig a ameninţat pe locuitorii oraşului că va lua cele mai severe măsuri în cazurile de izgonire arbitrară a familiilor evacuate din încăperile ce le-au fost atribuite. Autorităţile din Magdeburg au refuzat să se ocupe de conflictele dintre populaţia locală şi locuitorii evacuaţi din regiunile răsăritene. Se semnalează deasemeni mari greutăţi în ceea ce priveşte aprovizionarea, în special în localităţile centrale, din cauza sporirii numărului consumatorilor, în timp ce proviziile de produse alimentare sunt foarte mici. FRUNTAŞII HITLERIŞTI FUG LA MUENCHEN Londra, 29 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Tass” retransmite o ştire dată din Stockholm de către corespondentul ziarului „News Chronicle" care anunţă că ofensiva armatei roşii a provocat la Berlin o mare panică. După informaţiuni demne de încredere, anumite organisme ale guvernului Germaniei au şi părăsit capitala, ducându-se în alt „centru" probabil Muenchen. Mii de refugiaţi au sosit în ultimele 3 zile la Berlin din regiunea de est a Germaniei. Această informaţie a fost comunicată corespondentului zia- rului suedez „Dagens Nyheter" de către un martor ocular sosit la Malmoe. Acest martor a mai comunicat că multe case din Berlin au fost golite de locatarii lor într’o noapte, pentru a se putea adăposti în ele familiile înalţilor demnitari hitlerişti, care au fugit din Polonia Occidentală şi Prusia Orientală. Corespondentul din Berlin al ziarului elveţian „Die Tat” anunţă că noui restricţii au fost aplicate în capitala germană. Metroul şi trenurile de centură nu mai funcţionează decât pănă, la orele 22. Distribuirea electricităţii într’o serie întreagă de sectoare ale capitalei a fost aproape complet întreruptă. încălzirea centrală şi iluminatul într’o serie întreagă de hoteluri din Berlin a încetat. Toate acestea se datoresc pierderii bazinului carbonifer al Sileziei. Mii de refugiați abundă pe șoselele, care duc în interiorul Germaniei. 99VIITOARELE OPT ZILE VOR DECIDE RĂZBOIUL" Stockholm, 29 (Rador). — „Viitoarele opt zile vor decide războiul“, — spune ziarul german „Koeinische Zeitung“ citat de corespondentul din Berlin al lui „Svenska Dagbladet“. „Timpul ce ne-a mai rămas este foarte scurt, adaugă ,,Koeinische Zeitung“. Noi nu avem nici Urali, nici stepe pentru a ne retrage în adâncul lor până când inamicul va fi ajuns la sleire. Trebue să dăm bătălia cu posibilităţile ce stau la îndemâna înaltului comandament german şi, în ciuda superiorităţii sovietice în oameni şi material de război, să creem punctele de plecare ale unor rui operaţii de care depinde atât ziua de azi, cât şi ziua de mâine. Viitoarele opt zile vor fi decisive. Este vorba de viaţă şi de moarte. Aceste zile vor hotărî soarta noastră". GERMANII AU PIERDUT 65 UE GHIZII Moscova, 29 (Rador). — Corespondentul a g e n ţ i ei „Reuter" transmite: Postul de radio Moscova a anunţat în cursul nopţii de Duminică spre Luni următoarele : „Pierderile suferite de germani pe frontul de răsărit de la deslănţuirea ofensivei sovietice de iarnă se cifrează la 48 de divizii cu efective complete, prezenta cel puţin 488.800 de oameni. Materialul de război pierdut de germani ar putea să echipeze o întreagă armată. Pe de altă parte, înaltul comandament german trebue să considere de asemeni ca pierdute cele 25 de divizii, totalizând 250.088 de oameni, care au fost izolate de trupele sovietice în Pru-Aceste 40 de divizii ar resia Orientală" TRUPELE MAREŞALULUI MOV AU PĂTRUNS PE O ADÂNCIME DE 48 KM. IN GERMANIA Londra, 29 (Rador). — După cum retransmite agenţia Reuter, colaboratorul militar al agenţiei Tass, în cursul unei ample treceri în revistă a situaţiei militare, a declarat în noaptea de Duminică spre Luni că grupul de armată dinspre nord al mareșalului Jokov, după ce a înaintat în mod secret în cursul ultimei săptămâni, se află acum dincolo de frontiera Germaniei. El a pătruns pe o adâncime de 48 km. în provincia Brandenburg. Redactorul militar sovietic a adăugat: „Trupele sovietice care au cucerit Simtersul Marţea trecută se află la 200 km. depărtare de Berlin“. Agenţia Reuter precizează că aceasta înseamnă că avantgarda dinspre nord a mareşalului Jukov se află la aproximativ 45 km. vest de Scheidemuhl şi la 136 km. dincolo de Bromberg. In cazul când această ştire ar fi confirmată oficial de la Moscova, ar însemna că grupul dinspre nord al armatei roşii se află la numai aproximativ 90 kilometri depărtare de Stettin, oraşul portuar de la gura Oderului. Ştirile primite de la Berlin din ultimele 24 de ore au subliniat că acest grup se află în regiunea Scheidemuh.