Universul - Provincie, iunie 1945 (Anul 62, nr. 121-143)
1945-06-02 / nr. 121
POLITICA EXTERNĂ A STATELOR UNITE Am arătat ieri unitatea de păreri, de obiective şi de acţiune care a existat şi continuă să existe în Anglia în ce priveşte politica ei externă. Declaraţiile făcute de d. Attlee, leaderul laburist, redactorului politic al agenţiei „Reuter“ subliniază, după d. Churchill, această unitate de obiective care se menţine cu toată separaţiunea de guvern şi începutul campaniei electorale. D. Attlee a precizat că partidul laburist este hotărît: 1. să continue războiul împotriva Japoniei până la un sfârşit Victorios; 2. să cortinue a sprijini realizarea organizaţiei mondiale de securitate; 3) să menţie cel mai strâns contact cu Rusia Sovietică şi Statele Unite şi cu toate celelalte puteri penta a face astfel „cât mai eficace organizaţia mondială pentru împiedicarea războiului“. Aceste obiective ale partidului laburist sunt urmărite de toate partidele politice britanice şi au format programul de bază al guvernului de elaborare de sub prezidenţia d-lui Churchill, guvern pe care d. Attlee l-a calificat în declaraţiile făcute redactorului agenţiei „Reuter “ drept „un mare guvern“. Aceiaşi unanimitate de obiective se afirmă şi în Statele Unite. Secretarul departamentului de stat, d. Stettinius a precizat aceste obiective în cinci puncte pe care le-am publicat în numărul nostru de ieri în textul transmis de agenţia „Rador“. Aceste cinci puncte sintetizează politica externă a Statelor Unite care rămâne neschimbată pe linia fixată de preşedintele Roosevelt. Continuarea până la victoria finală a războiului contra Japoniei; extinderea colaborării şi comunităţii de scop între marile naţiuni ce au luptat alături în acest război; stabilirea în practică a supremaţiei justiţiei şi tratamentului drept, pentru toate popoarele mari sau mici; promovarea unor condiţii sociale şi economice care să creeze o atmosferă de pace şi recunoaşterea că suveranitatea nici unei naţiuni „chiar şi a celei mai puternice“ nu este absolută — sunt cele cinci puncte în care d. Stettinius a concretizat obiectivele politicei externe americane. Asupra acestor puncte nu există deosebiri de vederi in Statele Unite şi recentele întrevederi avute de preşedintele Truman cu leaderii opoziţiei au confirmat aceasta. Dar d. Stettinius, în cuvântarea rostită Luni seara la postul de radio din San Francisco, a făcut o şi mai largă expunere asupra politicei externe a Statelor Unite şi asupra atitudinei lor faţă de diferitele probleme internaţionale. In primul rând, d. Stettinius şi-a exprimat convingerea că în curând se va reuşi să se redacteze o Charta „puternică şi democrată“. Această Chartă, a spus secretarul departamentului de Stat „va avea o mare putere spre a împiedica agresiunea şi spre a desvolta condiţiile economice şi sociale, care vor reduce cauzele războiului“. D. Stettinius a ţinut să precizeze de pe acum că această Charta internaţională „va fi democrată în încurajarea pe care o va da naţiunilor şi popoarelor de pretutindeni, de a extinde aplicarea unei justiţii egale în lume şi de a promova şi protegui drepturile şi libertăţile omeneşti“. D. Stettinius a mai subliniat, în acelaşi timp, solidaritatea deplină dintre marile Naţiuni Unite. „Ţin să precizez, a spus d-sa, că primul obiectiv al politicei externe a Statelor Unite este continuarea şi întărirea în perioada de pace a acestei solidarităţi din timp de război, care a făcut posibilă înfrângerea Germaniei“. Şi, secretarul departamentului de stat a adăugat că, „aceasta este tot atât de adevărat, în ce priveşte relaţiile dintre St. Unite cu Uniunea Sovietică, cât şi în ce priveşte relaţiile cu Anglia, China şi Franţa. Cu sinceritate, d. Stettinius a recunoscut că au fost deosebiri de vederi, dar — a adăugat d-sa — „eficacitatea colaborării din timp de război a dovedit că deosebirile noastre de vederi pot fi conciliate“. Vom reveni într-un viitor articol asupra celorlalte părţi din importantul discurs rostit de d. Stettinius. Ceea ce am voit să constatăm acum, este hotărîrea nestrămutată a Statelor Unite de a păstra cele mai strânse legături cu aliaţii lor şi de a face din colaborarea între marile naţiuni obiectivul principal al politicei externe americane. Dacă pe de altă parte reamintim că aceste obiective sunt şi ale politicei externe sovietice şi că ele au fost de repetate ori afirmate, se poate trage concluzia, astupra căreia de altfel n’a existat nici o îndoială, că, după încetarea ostilităţilor în Europa, in această fază a pregătirii păcii europene şi cu toate multiplele probleme care sunt încă în curs de soluţionare, cele trei mari Naţiuni Unite, Rusia Sovietică, Statele Unite şi Marea Britanie au rămas strâns legate între ele în urmărirea aceloraş obiective cu hotărirea de a preface această colaborare a lor în chezăşia securităţii generale într-un cadru internaţional politic, social şi economic de justiţie şi de egal tratament pentru toate popoarele şi statele mari sau mici. Este o constatare pe care opinia publică mondială o înregistrează cu profundă satisfacţie, întrucât ea corespunde dorinţei tuturor popoarelor. Unitatea a dat victoria militară — tot unitatea va da victoria străduinţelor pentru acea lume de libertate şi de dreptate in care vor dispare temerile şi viaţa va putea fi trăită în securitate şi consacrată binelui comun. ZIARIŞTI TRIMIŞI IN JUDECATA TRIBUNALULUI POPORULUI — ACTUL DE ACUZARE Iată textul actului de acuzare in cazul ziariştilor trimeşi în judecata tribunalului poporului: Noi, CONSTANTIN C. VICOL, Şi I. D. IOAN, acuzatori publici laTribunalul Poporului. Având în vedere dispoziţiunile art. 5 al. 10 din legea Nr. 312 din 24 Aprilie 1945, precum şi dispoziţiuniile Jurnalului Consiliului de Miniştri Nr. 189 din 29 Ianuarie 1945, publicat în Monit. Or. Nr. 38 din 16 Februarie 1945. Având în vedere disp. art. 5 alin. 2 din legea 312/24 Aprilie 1945 şi ordonanţele noastre din 2 Maiu 1945. Având în vedere actele şi instrucţia acuzaţilor: 1. Pamfil Şeicaru, ziarist, fost director al ziarului „Curentul“ de ani 50, cu ultimul domiciliu în Bucureşti, Str. Gl. Angelescu Nr. 66, azi dispărut. 2. Ionel Dumitrescu zis Dimitrescu, fost avocat, ziarist, de ani, 46, cu ultimul domiciliu în București, Str. Paris Nr. 45, arestat în baza Jurnalului Consiliului de Ministri Nr. 189/945. 3. Romulus Dianu, ziarist, de ani 40, cu ultimul domiciliu în București str. Arhitect Mincu Nr. 9, azi arestat în baza mandatului de arestare Nr. 363 din 15 Mai 1945 emis de Cabinetul 10 al acestui Tribunal. 4. Romulus Seişanu, ziarist, de ani 60, cu ultimul domiciliu în București, str. G-ral Ghenea Nr. 8, arestat în baza Jurnalului Consiliului de Miniștri Nr. 189/943. 5. Ilie Rădulescu, ziarist, de ani 46, cu ultimul domiciliu în București, Bd. Ferdinand Nr. 174, arestat în baza Jurnalului Consiliului de Miniștri Nr. 189/945. 6. Ilie Popescu Prundeni, ziarist, de ani 38, cu ultimul domiciliu în București, str. Mitropolitul Iosif Nr. 1, arestat în baza mandatului de arestare Nr. 365 din 19 Mai 1945, emis de Cabinetul 10 al acestui Tribunal. 7. Alexandru Hodoş, ziarist, de ani 51, cu ultimul domiciliu în Str. Ciprian Porumbescu Nr. 14, arestat în baza jud. Cons. de Miniştri Nr. 189/845. 8. Radu Demetrescu-Gyr, scriitor şi publicist, fost conferenţiar universitar, de ani 40, cu ultimul domiciliu în Râmnicu-Vâlcea, Sanatoriul Central, arestat în baza Jurn. Cons. de Miniștri Nr. 189/945. 9. Grigore Manoilescu, ziarist, de ani 47, cu ultimul domiciliu în București, str. Dr. Calenderu Nr. 20, azi dispărut. 10. Gabriel Bălănescu, ziarist, de ani 32, cu ultimul domiciliu în Bucureşti, str. Cpt. Zlătescu Nr. 25, azi dispărut. 11. Pan M. Vizirescu, profesor şi publicist, fost director al revistei „Muncitorul Român“, de ani 42, cu ultimul domiciliu în Bucureşti, str. Stelea Spătaru Nr. 17, azi dispărut. 12. Aurel Cosma, avocat şi publicist, fost consilier ministerial, cu ultimul domiciliu în Bucureşti, azi dispărut. Având în vedere că cercetările urmate în cauza celor de mai sus au fost încheiate. Văzând şi dispoziţiunile art. 8 din legea Nr. 312/945, pentru urO&jLrtl . «re» novaţi de dezastrul ţării sau de crime de războiu. EXPUNEM URMĂTOARELE: După cei ce-au dat sau executat ordine criminale de asasinare în massă a populaţiei civile şi de exterminare a deţinuţilor din lagăre, după cei ce au săvârşit cele mai mari orori la Odesa, Bogdanovka, Dumanovka sau Vapniarca şi în atâtea alte locuri de tristă amintire, după judecarea primului lot de criminali de războiu care au jefuit, au schingiuit şi au asasinat cu o bestialitate unică mii de oameni, Tribunalul Poporului urmează să judece o altă categorie de acuzaţi, aceea a ziariştilor şi a publiciştilor, cari prin articolele de ziare, broşuri sau conferinţe, s’au pus în slujba propagandei fasciste sau hitleriste şi au contribuit prin acţiunea lor la susţinerea unui regim odios şi a unei politici externe nefaste, politică ce trebuia să aibă drept consecinţă antrenarea României într-o aventură dezastruoasă şi prăbuşirea politică şi militară a ţării. Vina, marea vină a acestor mânuitori ai condeiului nu poate şi nu trebue să fie subestimată. La noi, ca şi în toate celelalte ţări din lume, scopul suprem nemărturisit al propagandei hitleriste, era camuflarea prin toate mijloacele a adevăratelor scopuri urmărite de Adolf Hitler şi de banda lui. Scopurile Germaniei hitleriste erau limpezi: înlăturarea, printr'un război rapid şi crâncen, a tuturor adversarilor Germaniei, aservirea tuturor ţărilor Europei şi instaurarea pe ruinele acestor ţări, a unei „Germanii Mari“, care acapara în folosul ei vaste teritorii şi posesiuni. Rostul propagandei hitleriste era de a masca adevăratele ţeluri ale politicei Germaniei, prin provocarea unor abile diversiuni, de natură a distrage atenţia opiniei (Continuare in pag. 4-a) IN JURUL ÎNTRUNIRII STAI IN.TRIJMAN - CHURCHILL San Francisco, 29 (Rador). — Corespondentul Agenţiei Reuter” transmite: In urma părerii exprimate de experţi, că conferinţa dela San Francisco s’ar putea să se termine mai târziu decât se prevăzuse la început, s’a discutat aseară posibilitatea ca preşedintele Truman să plece direct de la San Francisco la conferinţa cu mareşalul Stalin şi cu d. Churchill. Nu s-a publicat încă nicio Informaţie oficială cu privire la locul şi data întrunirii celor trei, dar o serie de indicii fac să se creadă că ea se va ţine în ultima săptămână a lui Iunie. Londra, 29 (Rador). —«DChurchill a lăsat limpede să se înţeleagă în şedinţa de Marţi a Camerei Comunelor că plănueşte să se întâlnească în curând cu Mareşalul Stalin şi cu preşedintele Truman, întrebat de laburistul Ivor Thomas dacă plănueşte o asemenea întrevedere, primul ministru a răspuns în scris: „Da”. O ÎNTREVEDERE TRUMAN-SUBASICI Washington, 29 (Rador). — Corespondentul Agenţiei Reuter” comunică: Preşedintele Truman a primit Marţi în audienţă la Casa Albă pe d. Subasici, ministru de externe al Iugoslaviei, cu care — după cât se afirmă — a avut un schimb de vederi franc cu privire la Triest şi alte probleme conexe. D. Subaşici, şeful delegaţiei iugoslave la San Francisco, a fost însoţit la Casa Albă de către dr. Ivian Franges, consilier al ambasadei iugoslave din Washington. D. Subaşici a declarat ziariştilor, după această întrevedere: „Am avut cu preşedintele Truman o întrevedere extrem de plăcută. Am discutat despre tot felul de chestiuni şi în general despre situaţia în momentul de faţă”. Înainte de a părăsi Statele Unite, d. Subaşici va avea mai multe întrevederi cu conducătorii departamentului de stat D. Lebrun nu a demisionat din postul de preşedinte al Republici Franceze Paris, 29 (Rador). V. Albert Lebrun, fostul preşedinte al Republicei Franceze, a declarat ziarului „La France Libre” că nu şi-a dat niciodată demisia în faţa guvernului de la Bordeaux când Franţa s-a prăbuşit în 1940. „Am fost totdeauna un servitor credincios al constituţiei şi aş fi considerat ascultarea faţă şi sp urnii unei stutare de la datorie. Nu am demisionat niciodată. Am fost izgonit de Petam”. D. Lebrun şi fostul ambasador francez la Berlin, Francois Poncet, au fost arestaţi de Gestapo în 1943 şi internaţi în Tirolul Bavarez D. Lebrun a fost apoi -niflîIpPr -l ul CONSILIUL DE MINIŞTRI DE MARŢI Preşedinţia Consiliului de miniştri comunică : Consiliul de miniştri s’a întrunit Marţi 29 Mai 1945, orele 18, sub preşedinţia d-lui dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de miniştri. Consiliul a rezolvat chestiunile curente la ordinea zilei, liessenadi Consiliul a luat în discuţie proectul de decret lege privitor la reorganizarea şi trecerea Subsecretariatului de Stat al aprovizionării armatei şi populaţiei civile de la ministerul industriei şi comerţului la Preşedinţia Consiliului de miniştri. Proectul de decret-lege a fost aprobat în principiu. Consiliul a luat sfârșit la orele 21:15. Repartizarea primului transport de bumbac sosit din U. R. S. S. A sosit din Uniunea Sovietică primul transport de bumbac de 21 vagoane care s-a distribuit astfel : 4 vagoane pentru industria ţărănească; 3,5 vag. pentru economatele muncitoreşti; 4,5 vag. pentru spitalele militare,în care se cuprind şi cantităţile necesare, pentru fabricaţia de tifon şi vată) 3 vag. pentru nevoile spitalelor civile; 3 vag. rezervate industriilor de articole technice; se va repartiza o cantitate de bumbac şi pentru fabricile de aţă. Repartizarea se va face prin Oficiul Bumbacului, care-l va distribui filaturilor şi ţesătoriilor pentru prelucrare, potrivit cu capacitatea de lucru a acestora. SUVERANUL LA ACADEME Prezidând şedinţa solemnă a Academiei române cuprilejul alegerii P. S. S. Episcopului Nicolae Colan, dascăl învăţat şi publicist de mare merit, în locul marelui bărbat de stat, mult regretatul Nicolae Titulescu, M. S. Regele Mihai I a arătat în primul rând că deşi în anii vitregi plini de grea suferinţă, n’a putut fi prea des în mijlociil academicienilor, totuşi M. S. a urmărit şi a fost fericit să vadă rodnica şi bogata activitate a înaltului for cultural. Aducând elogii noului ales pentru munca sa spirituală în domeniul cunoaşterii trecutului poporului român, M. S. Regele a spus: „Trecutul unui neam este garanţia prezentului său, precum şi a viitorului. Dorinţa Mea este ca acest viitor să fie făurit numai din frumos şi curat. Să cimentăm astfel un organism sănătos şi puternic pentru scumpa noastră ţară, dându-i un nou imbold spiritual şi moral.”. Subliniind menirea Sa ■*şi a Akademiei de a căuta şi da la iveală elemente valoroase pentru ca, împreună cu ele, să se continue opera de reclădire, M. S. a adăugat : „Vom respecta astfel făgaşul croit de străbunii noştri, înaintând cu hotărîre pe drumul nou întins sub paşii aspiraţiunilor româneşti. Cu deplină speranţă în Dumnezeu, cu toată credinţa în dreptatea poporului nostru şi în alesele lui însuşiri, am desăvârşita convingere că prin munca şi unirea tuturor vom izbuti să aşezăm acest neam la locul pe care l merită între popoarele lumii”. In prealabil, preşedintele Academiei române , prof. D. Gusti, salutând prezenţa Suveranului aminteşte că numele M. Sale este indisolubil legat de ziua de 23 August, ziua de naştere a reîntregirii Ardealului. „Căci — spune d.sa — numai prin iniţiativa hotărâtă şi bravă a Majestăţii Voastre s’a putut schimba cursul nefericit al istoriei noastre şi s’a făcut astfel posibilă participarea poporului român la lupta şi victoria Naţiunilor Unite. Majestatea Voastră a trăit clipă cu clipă drama poporului român şi a intervenit când Ţara era mai desnădăjduită. Va fi integrat astfel in sentimentele, zbuciumul şi aspiraţiile obştei naţionale. Năzuinţele poporului se contopesc cu acelea ale Majestăţii Voastre şi năzuinţele Majestăţii Voastre se confundă cu acelea ale poporului, formând astfel un tot nedespărţit”. Iar mai departe de preşedinte prof. Gusti a precizat: „In epoca de reînoire socială de astăzi, când structura societăţii condiţionează vieaţa de Stat, şi nu invers, este nevoie de crearea unei spiritualităţi conştiente şi curajoase şi a unui nivel ridicat de vieaţă pentru toţi membrii Naţiunii". Mmm au realizat noui câştiguri de teren în insulele Luzon, Mindanao şi Okinaua Manilla, 29 (Rador). — Comunicatul dat de marele cartier al generalului MaoArthur anunţă : Trupe americane au cucerit oraşul Santa Fe din nordul insulei Luzon, in cursul zilei ăv Duminică. In acest fel s’a asigurat o bună bază pentru înaintarea înspre Vila Verde. Bombardierele americane au aruncat 450 tone de bombe asupra poziţiilor japoneze, sprijinind operaţiile de pe insula Luzon. In Mindanao, forţele americane, sprijinite de aviaţie, continuă să respingă pe japonezi înspre regiunea colinelor. Aviaţia americană a bombardat fabrici de alcool, rafinării de petrol, instalaţii feroviare şi gări de tiraj pe coasta de vest a Formosei, în ciuda norilor şi ceţii. Au fost pierdute două avioane. În apropiere de Hongkong, au fost scufundate mai multe vase de coastă japoneze. Au fost bombardate şi instalaţiile feroviare din Indochina. In insula Tarakan, trupele australiene şi olandeze au atins localitatea Djperta de pe coasta de nord. ★ Guam, 29 (Rador). — Comunicatul dat de marele cartier al amiralului Nimitz anunţă: Un vas uşor american a fost scufundat şi alte 12 vase, inclusiv vase auxiliare de război au fost avariate uşor sau nu prea grav de către puternice formaţii de avioane japoneze „de sinucidere“, în cursul atacurilor date de ele în largul insulei Okina.ua în timpul zilei de Luni. Au fost doborîte 77 de avioane japoneze. Trupele americane au realizat câştiguri substanţiale de teren atât pe coasta de est, cât şi pe coasta de vest a insulei Okinaua. A fost ocupată întreaga parte din oraşul Okinaua aflată la vest de canalul ce leagă portul cu râul Asato. Aceasta înseamnă că americanii stăpânesc acum aproape jumătate din suprafaţa totală a capitalei insulei. Pe coasta răsăriteană, trupele americane au înaintat până în apropiere de oraşele Tera şi Kamizato, la aproape 4 km. sud de Shuri, în centrul părţii de sud a insulei Okinava. Bombardiere de luptă ale armatei „Mustang“ decolând din Ivojima au atacat Luni baza aeronavală Kasumigaura, de la nord-est de Tokio. Şase avioane japoneze au fost nimicite şi 26 au fost avariate. Avioane americane decolând de pe vase purtătoare de avioane au bombardat instalaţiile de pe aerodromul din insula Sakisima din nou in cursul zilei de Duminică. BOMBARDAREA JAPONIEI Washington, 29 (Radar). — De la marele cartier al forţei a 20-a aeriene se anunţă că marea bază navală japoneză de la Yokohama a fost atacată Marţi dimineaţa pentru prima dată de avioane americane „Superfling Fortress" informaţii foarte puternice. •ir ♦ Se precizează că bombardamentul efectuat împotriva oraşului Yokohama în cursul dimineţii de Marţi de aviaţia americană a fost eficace. Au fost aruncate 450 tone de bombe incendiare în cursul raidului, care este al 3-lea atac masiv efectuat cu bombe incendiare împotriva Japoniei în timp de șase aile. (Rador). • New York, 29 (Rador). — Postul de radio Tokio, într'o emisiune captată aci, a anunțat că raidul efectuat Sâmbătă de avioane americane ,,Super Fling Fortress’’ împotriva capitalei Japoniei a întrerupt în mod serios activitatea diferitelor instituţii publice. Comunicaţiile telefonice nu fuseseră repuse in funcţiune până Duminică. Mai multe regiuni din Tokio au rămas fără apă şi electricitate în cursul nopţii de Sâmbătă spre Duminică. JAPONEZII CONTINUA SA SE RETRAGA IN BIRMANIA Kandy, 29 (Rador). — In urma unui atac de noapte, divizia a 19-a indiană a obligat pe japonezi să se retragă din 60 de localităţi fortificate la Est de Tingoo care se află la Nord de şoseaua ce duce la Kowchi★ Kandy, 29 (Rador). — După cum anunţă comunicatul dat de cartierul general al Asiei de sudest, atacuri japoneze, date cu forţe puternice, in regiunea situată la vest de Pegu, au fost respinse de trupele indiene. In cursul nopţii, japonezii au fost siliţi de divizia 19-a indiană să părăsească 60 de localităţi la est de Tumgu. In regiunea Tharavadi, o mare concentrare de trupe şi material japoneze a fost puternic angajată de artileria şi aviaţia aliată. ÎNAINTAREA chinezilor CONTINUA Ciungking, 29 (Rador). — Avantgărzi chineze, înaintând spre sud-vest de Nanning, capitala provinciei Kînngsi, se găsesc acum în apropiere de orășelul jggyjggtr yjggg* MOTIVELE DE RECURS FORMULATE DE PRIMUL LOT DE CRIMINALI DE RĂZBOI AU FOST RESPINSE DE ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE înalta Curte de Casaţie, secţia 2-a, care a judecat recursurile introduse de primul lot de criminali de război condamnat de către Tribunalul Poporului, după o deliberare care a ţinut de la 9 dimineaţa până la 13,40 s-a pronunţat asupra acestor recursuri. La orele 14, domnul preşedinte Teodor Tănăsescu, asistat de d. prim magistrat asistent C. Popescu, intrând în sala de şedinţe a dat citire următoarei deriziuni: 1 şi alta Curte respinge motivele de casare ale recurenţilor: Macid Niculae, Trestioreanu C, Calotescu Corneliu, Marinescu Stere, Zlătescu Gh., Murgescu Ion, Buradescu Sever, Ciachir Dumitru, Finkalstein Beniamin, Isopescu Modest, Pădure Aristide, Mănescu Ion, Creştinu Avram, Ghineraru Horin, Gavăţ St., Pătrăşcoiu N., Grigorescu G., Trepăduş Grigore, Popescu Lucian, Melinescu N., Bobeş Gh., Landau Ixu, Năstase Ion, Alexandrescu C, Elena Ionescu soţia căpitanului Radu Ionescu (dispărut), referitoare la reaua compunere a instanţei şi greşita aplicare a pedepsei. Constată că acuzatul Baţieganu Ion nu a depus decât motive de neconstituţionalitate. Trimite în judecarea Secţiunilor Unite ale înaltei Curţi de Casaţie motivele de neconstituţionalitate, formulate de recurenţi. Rezervă examinarea celorlalte motive ale recurenţilor, după judecarea motivelor de neconstituţionalitate, privitor la restrângerea dreptului de recurs (art. 14 din legea 312/945). ★ Rezerva din decizia înaltei Curţi de Casaţie se explică astfel : S-a formulat motiv de neconstituţionalitate din împrejurarea că legea 312/945 prin art. 14 restrânge dreptul de recurs numai la două motive-Ipotetic, într’un asemenea caz, dacă s’ar considera această dispoziție neconstituțională, ar urma ca să fie repuse în stare de judecată și motivele de recurs întemeiate pe nulitățile prevăzute de procedura penală, altele decât cele prevăzute de art. 14. Examinând problema în drept pur, observăm că ceea ce este de ordin constituțional este numai dreptul de recurs, nu și conținutul său care este reglementat prin legea ordinară. Astfel, de la motivele de recurs, prevăzute prin legea de organizare a înaltei Curți de Casație, s-a ajuns la motivele de recurs prevăzute de procedura penală, fără ca această modificare a conținutului dreptului de recurs să poată fi criticabilă sub aspect neconstituțional. PROBLEMA LEVANTULUI EXPUSĂ DE D. EDEN IN CAMERA COMUNELOR Londra 29 (Radar). — Răspunzând unei întrebări asupra Siriei şi Libanului, d. Eden, ministrul englez al afacerilor străine, a decimat Marţi în Camera Comunelor ,ar Siria, situaţia este serioasă, întăriri franceze au sosit la Beirut aproape in acelaşi timp cu delegatul francez, care aducea propunerile franceze pentru stabilirea definitivă a situaţiei intre Franţa si statele din Levant. Aceasta a pricinuit o mare tulburare publică şi s’au înregistrat apoi incidente în Homs şi Hamma, iar, pe scară mai mică, in Damasc fi Alep. Mai există oarecare tensiune şi in alte părţi din Orientul Mijlociu. Mărirea numărului trupelor franceze este foarte mică, fiind vorba de 500 de oameni, însă guvernul Majestăţii Sale a făcut cunoscut guvernului francez că se teme că sosirea acestor trupe ar putea pricinuti reacţiuni regretabile. Brigada britanică la care s-a referit generalul Spears în întrebarea care mi-a pus-o acum, a fost în Siria pentru o scurtă perioadă, unde a făcut instrucţia obişnuită, şi nu are nimic de a face cu vreunele din aceste evenimente. Suntem în consultări active asupra acestor evenimente cu guvernul francez şi cu guvernul Statelor Unite, care este deasemeni interesat, deoarece tensiunea din Orintul Mijlociu poate avea ecoui asupra uneia din liniile noastre de comunicaţii către Extremul Orient. Cred că, im interesul soluţionării acestei chestiuni, nu ar fi de dorit să spun mai mult decât aceasta, pentru moment. Totuşi, sunt sigur că toată Camera va împărtăşi cu mine speranţa că părţile incluse in prezenta neînţelegere vor acţiona cu prudenţă. Ar fi ceva de neiertat dacă evenimentele din Siria şi Liban ar creia o situaţie care ar împiedeca oarecum continuarea războiului în Extremul Orient şi nimic, în situaţia prezentă, nu ar justifica o asemenea întorsătură". Generând Spears, care deschisese desbaterile întrebând ce a făcut guvernul britanic pentru a-şi îndeplini promisiunea de a menţine independenţa Siriei şi Libanului, avându-se în vedere recenta sosire de întăriri franceze şi retragerea brigadei britanice, a reluat după declaraţia de mai sus a d-lui Eden: „Ne putem aştepta ca guvernele celor două republici să înceapă negocieri, în vreme ce tunuri de 75 mm. trag in orașele lor deschise ? Nu ar trebui ca trupele franceze să fie retrase, înainte ca negocierile să înceapă ?” D. Eden a răspuns: „Generalul Spears își poate da seama cât de delicată este această problemă. (Generalul Spears este fostul ministru britanic în Siria şi Liban). Responsabilitatea noastră constă în a încerca cât putem mai bine să îmbunătăţim situaţia între cele două state din Levant, care ne sunt prietene, şi marele nostru prieten şi aliat de peste Marea Mânecii; sunt sigur că nu aş aduce niciun serviciu cauzei prieteniei intra naţiuni, dacă aş adăuga un singur cuvânt la ceea ce am mai spus". Deputatul laburist Price a în. , tervenit: „Am arătat limpede guvernului francez că, atâta vreme cât trupele franceze vor rămâne în Siria şi Liban, nu va fi pace sau securitate în Orientul Mijlociu", D. Eden a răspuns: „D. Price ştie că, această problemă poate fi negociată. In urma unor mari epusem să sperăm că negocierile sunt pe cale să înceapă. Din nenorocire au sosit atunci întăririle franceze. Ne-am exprimat regretul în faţa acestui lucru şi acum trebue să începem din nou cu încercările de a îmbunătăţi situaţia". Deputatul laburist Stokes a întrebat pe d. Eden dacă nu este de părere că cererea Franţei de a avea puncte strategice în Levant este asemănătoare aranjamentului pe care Anglia îl are cu Irakul. D. Eden a răspuns: „D. Stokes poate fi sigur că mi-am dat seanţa de acest lucru. Dificultatea este însă felul de a se ajunge la o situaţie în care să se poată repeta aranjamentul amiabil făcut cu Irakul, fapt pentru care se cere credinţă reciprocă între ambele păreţi care negociază, ceea ce, din nenorocire, nu este cazul acum". DECLARAŢIILE D-LUI GREW Washington, 29 (Rador). — In cursul declaraţiilor făcute Luni seara în legătură cu situaţia din Levant, d. Grew, secretar adjunct al departamentului de stat, a spus deasemeni că în ultimele luni guvernul Statelor Unite a insistat în repetate rânduri pe lângă guvernele Franţei, Libanului şi Siriei să facă toate sforţările să ajungă la un acord amical cu privire la chestiunile pendinte, acord care să respecte întru totul independenţa ultimelor două ţări şi care în acelaşi timp să evidenţieze baza nediscriminatorie a intereselor franceze în Levant Şid. Grew a încheiat spunând că este foarte dureros ca, atunci când Naţiunile Unite caută să perfecteze o organizaţie de securitate internaţională, deosebirile de vederi dintre membrii Naţiunilor Unite să se soldeze cu dezordini şi pierderi omeneşti. O ÎNTREVEDERE LA MINISTERUL DE INTERNE AL IRAKULUI Bagdad, 29 (Radar). — O lungă întrevedere a avut loc la ministerul de externe al Irakului, la care au participat ministrul de externe şi ambasadorul britanic. A fost discutată situaţia din Levant. Noaptea trecută, 16 delegați ai triburilor arabilor şi csrzilor din Irak au protestat împotriva atitudinei franceze și s’au declarat gata să sprijine Siria și Libanul prin orice mijloc. . O declaraţie a d-lui Bidault Paris, 29 (Radour). — D. Georges Bidault, ministrul afacerilor străine, a declarat în şedinţa cabinetului că Franţa nu a renunţat încă în mod juridic la mandatul ei asupra Siriei şi Libanului. Este de dorit ca aceste ţări să devină independente dar mai întâi trebuesc salvgardate interesele vitale, economice şi culturale ale Franţei. •41 Paris 29 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Reuter" comunică : Postul de radio Paris a anunţat Marţi seara că d. Georges Bidault, ministrul de externe francez, într’o dare de seamă asupra situaţiei din Levant făcută în Consiliul de miniştri, a declarat că Franţa este gata să desăvârşească recunoaşterea independenţei Siriei şi Libanului, prin retragerea tuturor forţelor de garnizoană, dar întâi doreşte să soluţioneze mai multe chestiuni în suspensie. „Se ştie că Siria şi Libanul sunt, din punct de vedere juridic sub mandatul acordat Franţei de Societatea Naţiunilor, a spus d. Bidault. Franţa, în aşteptarea hotărârii internaţionale care îi va permite să renunţe la acest mandat, a recunoscut completa independenţă a Siriei şi Libanului Ea nu şi-a rezervat decât dreptul de a păstra un număr oarecare de soldaţi necesari pentru asigurarea ordinei. înainte de a-şi retrage toate trupele, Franţa doreşte să vadă lichidate următoarele chestiuni: 1. Să se asigure că interesele sale culturale vor fi garantate în aceste ţări de influenţă franceză, unde a întemeiat numeroase şcoli. Statutele, libertăţile şi drepturile acestor instituţii trebuesc recunoscute şi apărate după ce trupele ei se vor fi retras. 2. Franţa doreşte de asemenea acorduri cu Siria şi Liban în vederea garantării intereselor ei economice de acolo. In baza tratatului ce a pus capăt războiului din 1918, Franța a primit o cotă importantă din petrolul din Mosul. Acest petrol este transportat în Franța prin vase petroliere cari încarcă în porturile siriene. Conducta ce trece prin Siria trebue să fie apărată. 3. In sfârşit Franţa înţelege să-şi păstreze interesele ei strategice şi trebue să fie sigură că-şi va putea folosi bazele aeriene pe ruta Franţa-Extremul Orient şi că vasele ei de război pot să ancoreze în anumite porturi. De curând, prin delegatul ei la Beirut, Franţa a anunţat că doreşte să încheie acorduri precise cu privire la independenţa totală a Siriei şi Libanului, dar guvernele celor două ţări au refuzat să înceapă discuţiile necesare. Cam în acelaşi timp, Franţa a trebuit să înlocuiască două batalioane. O propagandă răuvoitoare şi ştiri diformate au lăsat să creadă că Franţa recurge la intimidare şi şantaj şi că ea încearcă să obţină printr-o acţiune de forţă şi prin ameninţări, ceea ce credea că nu poate obţine prin negocieri. O asemenea părere este absolut greşită şi este desminţită de atitudinea franceză. EGIPTUL A REMIS O NOTA FRANJEI Cairo, 29 (Rador). — După cum anunţă corespondentul agenţiei franceze de presă, primul ministru al Egiptului a remis ministrului Franţei o notă în legătură cu chestiunea Levantului. TOTALUL INSAMANŢARILOR DE PRIMAVARA Cifra însămănţărilor de primăvară a ajuns, până în ziua de 26 Mai în 48 de judeţe, la 5.724.000 hectare. Această cifră reprezintă un procent de 93 la sută din suprafaţa prevăzută în planul de cultură de primăvară. 20 de judeţe, principalele noastre judeţe agricole, sau realiînsămănţăndu-se astfel întreg teritoriul arabil al acelor judeţe. După schema teoretică a actualei campanii agricole şi potrivi climei mai târzii din unele ţinuturi însămânţările vor conţinut cam încă o săptămână, după cam campania de însămănţări e încheiată în întreaga țară. # «flwt m v&We, niki